MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 124/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 124         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 18 februarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 739 din 16 decembrie 2014 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

Decizia nr. 774 din 18 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

 

Decizia nr. 10 din 15 ianuarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            78. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            106/32. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru aprobarea Regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a comisiilor naţionale şi a comisiilor de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare, a standardelor de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare, precum şi a metodologiei-cadru de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

            200. - Decizie privind sancţionarea Societăţii TAR & TAR BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu interzicerea temporară a exercitării activităţii

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 739

din 16 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161^2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Marian Dan în Dosarul nr. 27/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 541 D/2014.

2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Agenţia Naţională de Integritate, Ioana Lazăr, director general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 799D^2014, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Nicolae Anghel în Dosarul nr. 958/36/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. La apelul nominal răspund, pentru autorul excepţiei, apărătorii aleşi Mihai Alexandru Tănăsescu şi Alina Stoica, cu împuternicire avocaţială la dosar, iar pentru partea Agenţia Naţională de Integritate răspunde Ioana Lazăr, director general al Direcţiei generale juridice, relaţii publice şi comunicare, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei.

4. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 541D/2014 şi nr. 799D/2014. Părţile prezente şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 799D/2014 la Dosarul nr. 541 D/2014, care este primul înregistrat.

5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate, în scris, în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate limitează posibilitatea primarului să rezolve treburile publice. Astfel, apreciază că ceea ce trebuie să exercite primarul conform prevederilor Constituţiei şi legilor îl plasează, potenţial, în domeniul încălcării altei legi, art. 87 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 161/2003, deşi asemenea încălcare nu corespunde scopului Legii nr. 161/2003.

6. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, consideră, în esenţă, că textul art. 87 din Legea nr. 161/2003, în ansamblul său, reprezintă aplicarea principiului constituţional consfinţit de art. 16 alin. (3) din Constituţie, potrivit căruia funcţiile şi demnităţile publice pot fi ocupate în condiţiile legii, iar principiul constituţional prevăzut de art. 121 nu se opune ca o lege să instituie condiţii corespunzătoare domeniului pe care îl reglementează, pentru mai buna funcţionare a acestuia. Astfel, legiuitorul a urmărit o mai bună exercitare a funcţiilor şi demnităţilor publice prin apărarea unor principii morale la care să se raporteze societatea, la un moment dat. Apreciază că unităţile administrativ-teritoriale au posibilitatea să desemneze un reprezentant în conformitate cu dispoziţiile legale, fără a încălca regimul juridic privind incompatibilităţile, în condiţiile în care prestarea serviciilor de către operator, cu evidenţa contabilă şi de gestiune, se face pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte, ceea ce subliniază caracterul de interes local pe care îl are această asociere.

7. În final, susţine că, deşi adoptată anterior aderării la Uniunea Europeană, legislaţia a fost clară în stabilirea cazurilor de incompatibilităţi în privinţa aleşilor locali, unul dintre acestea fiind calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor de interes local şi naţional, fără ca prin reglementarea acestui standard de integritate să se afecteze litera sau spiritul Constituţiei României, fiind în deplină concordanţă şi cu normele comunitare la care ne-am raliat ulterior, prin aderarea la Uniunea Europeană. Depune concluzii scrise.

8. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât textul de lege criticat este constituţional şi corespunde exigenţelor de previzibilitate, cu o oarecare dificultate de interpretare. Arată că sursa cauzei de incompatibilitate este aceea că aceeaşi persoană care asigură reprezentarea unităţii administrativ-teritoriale şi care controlează gestiunea privată face parte din organul deliberativ şi concură la realizarea voinţei juridice a persoanei juridice de drept privat care este controlată. Astfel, dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate asigură echilibrul între funcţia publică şi privat, precum şi o transparenţă în exercitarea funcţiei publice.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 19 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 27/36/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, excepţie ridicată de Marian Dan într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate privind existenţa stării de incompatibilitate.

10. Prin încheierea din 2 iulie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 958/36/2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Excepţia a fost ridicată de Nicolae Anghel în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 529 din 21 noiembrie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal într-o cauză având ca obiect anularea unui raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate privind existenţa stării de incompatibilitate.

11. Autorii excepţiei susţin, în esenţă, că textul de lege criticat, prin redactarea sa imprecisă în privinţa noţiunii de “societate de interes local”, în cazul societăţilor prestatoare de servicii de interes economic general, încalcă principiul securităţii raporturilor juridice care impune respectarea exigenţei accesibilităţii şi previzibilităţii legii. Consideră că, în ceea ce priveşte incompatibilitatea funcţiei de primar şi de viceprimar, respectiv de preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, legiuitorul nu defineşte în art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 noţiunile de societate comercială de interes local, respectiv de interes naţional, dar în art. 88 alin. (1) lit. d) din acelaşi act normativ reglementează incompatibilitatea funcţiei de consilier local sau judeţean cu diverse funcţii de conducere şi control la societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv. Susţine că scopul declarat al reglementărilor citate din Legea nr. 161/2003, aşa cum rezultă din expunerea de motive, a fost acela de a preveni corupţia, interzicând, printre altele, accesul primarului şi viceprimarului la o funcţie remunerată, din care să aibă putere de control şi decizie asupra altei entităţi decât aparatul propriu.

12. În continuare, referitor la noţiunea de “societate comercială de interes local cuprinsă în Legea nr. 161/2003, apreciază că aceasta trebuie analizată prin raportare la organizarea administrativ-teritorială a României în comune, oraşe şi judeţe. În timp ce comunele şi oraşele au ca autorităţi deliberative consiliile locale compuse din consilieri şi ca autorităţi executive primarii/viceprimarii, judeţele au ca autorităţi deliberative consiliul judeţean şl ca autorităţi executive preşedintele consiliului judeţean. De aceea, calitatea unei societăţi de a fi de interes local se stabileşte prin raportare la unitatea administrativ-teritorială (iar nu la consilieri ori primari), astfel încât societatea este de interes local pentru consiliul local sau consiliul judeţean care a înfiinţat-o şi sub a cărui autoritate funcţionează. Prin urmare, în deplin acord cu principiul securităţii raporturilor juridice, prin Hotărârea Guvernului nr. 597/1992 s-a prevăzut trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat care prestează servicii publice de interes local sau judeţean.

13. Arată că, prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, anexa VII, pct. 9 Mediul, lit. C. Calitatea apei, pct. (4), statul român şi-a asumat obligaţii de conformare la cerinţele de mediu, pe care a decis să le îndeplinească reorganizând modul în care serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este furnizat, iar pentru finanţarea din Fondul de coeziune a măsurilor de conformare a negociat cu Comisia Europeană condiţii instituţionale de regionalizare, convenite prin Programul operaţional sectorial “Mediu” şi transpuse în legislaţia internă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2008 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi a Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006.

14. Susţin că, potrivit expunerii de motive a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2008, principalele modificări s-au referit la clarificarea statutului juridic al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară pentru serviciile de utilităţi publice (competenţe, atribuţii, drepturi, obligaţii), clarificarea modalităţilor de delegare a gestiunii şi introducerii conceptului de încredinţare directă în baza regulilor “in-house”, precum şi la definirea conceptului de “operator regional”. Apreciază că cerinţele “in-house” stabilite în jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene impun, între altele, colectivităţii teritoriale care atribuie direct un contract public să exercite asupra persoanei în cauză un control analog celui pe care îl exercită asupra propriilor servicii. Totodată, arată că, potrivit art. 61 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, controlul autorităţii locale asupra propriilor servicii se exercită de către primar. De asemenea, consideră că dispoziţiile legale criticate nu au fost modificate ori completate odată cu receptarea acquis-ului comunitar, iar la nivelul anului 2003 nu exista suport legislativ pentru existenţa unei societăţi prestatoare de servicii de utilităţi publice care să aibă acţionari mai multe unităţi administrativ-teritoriale.

15. Totodată, arată că primarul nu poate fi considerat incompatibil când exercită atribuţiile prevăzute de lege în sarcina sa. Susţine că, practic, ceea ce trebuie să exercite primarul conform Constituţiei şi legilor îl plasează, potenţial, în domeniul încălcării altei legi, ari. 87 alin, (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, deşi asemenea încălcare nu corespunde nici măcar scopului Legii nr. 161/2003, nefiind vorba de fenomenul generic intitulat corupţie instituţionalizată sau de abuz de funcţie. Apreciază că raportat la cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 (care se referă la interes local), textul a generat interpretarea potrivit căreia tot ce nu este naţional (cu acoperire pe întregul teritoriu al ţării) este local, deci cazul de incompatibilitate devine aplicabil. Afirmă că această interpretare a fost consolidată şi de împrejurarea de fapt că operatorul în cauză (Societatea Comercială RAJA - S.A.) prestează efectiv activităţi în localitatea respectivă. În final, arată că art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 nu constituie “drept pozitiv realizabil şi just”, iar cauza “stă în contradicţia legislativă între exercitarea atribuţiilor primarului şi cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, precum şi în incongruenţă terminologică în legislaţie”.

16. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că dispoziţia legală ce instituie incompatibilităţi pentru primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean nu aduce atingere principiilor constituţionale prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5), art. 135 alin. (2) lit. f) şi g) şi art. 148 alin. (2) sau principiului autonomiei locale.

17. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât legiuitorul a urmărit garantarea exercitării cu imparţialitate a funcţiilor publice, constituind o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, fără a se putea pune în discuţie restrângerea vreunui drept sau a vreunei libertăţi fundamentale.

18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

19. Avocatul Poporului, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 541 D/2014, consideră că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. Prin urmare, apreciază că, în cauză, este pusă în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 aplicabile în litigiul în care autorul excepţiei are calitatea de reclamant, respectiv calificarea Societăţii Comerciale RAJA - S.A. ca fiind o societate comercială de interes local sau o societate comercială care nu se încadrează în această categorie. De asemenea, invocă Decizia nr. 265/2013 prin care Curtea a reţinut că atribuţia sa de soluţionare a excepţiei de neconstituţionalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituţie, nu constă în analizarea conformităţii cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituţii sau autorităţi publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri şi circumstanţe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituţionalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal.

20. De asemenea, în Dosarul nr. 799D/2014, Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şt ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 87 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, având următorul cuprins:

“(1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar ai municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu:

[...]

f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant ai statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional;”.

24. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 121 alin. (2) privind autorităţile comunale şi orăşeneşti, art. 135 alin. (2) lit. f) şi g) privind obligaţiile statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii şi aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordantă cu obiectivele Uniunii Europene şi art. 148 alin. (2) privind prioritatea reglementărilor comunitare cu caracter obligatoriu. De asemenea, autorul excepţiei invocă şi încălcarea dispoziţiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003, legiuitorul arată că unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnităţi publice şi funcţii publice, este asigurat prin titlul IV privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice şi că prevederile acestui titlu se înscriu pe linia documentelor internaţionale în materie şi se regăsesc în mare măsură în unele legislaţii europene, cum este cea italiană, cehă, spaniolă, portugheză.

26. Curtea reţine că normele supuse controlului de constituţionalitate instituie una dintre incompatibilităţi le specifice funcţiilor publice de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean. Astfel, funcţiile menţionate sunt incompatibile cu funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional.

27. Referitor la invocarea principiului securităţii raporturilor juridice, Curtea observă că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligaţia de a edicta norme care să respecte trăsăturile referitoare la claritate, precizie, previzibilitate şi predictibilitate. În ceea ce priveşte aceste condiţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, în aşa fel încât să permită oricărei persoane - care, la nevoie, poate apela la consultanţă de specialitate - să îşi corecteze conduita (Hotărârea din 29 martie 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, Hotărârea din 23 septembrie 1998, pronunţată în Cauza Petra împotriva României), iar cetăţeanul trebuie să dispună de informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat şi să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea dintr-un act determinat. Pe scurt, legea trebuie să fie, în acelaşi timp, accesibilă şi previzibilă (Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunţată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit).

28. De asemenea, în privinţa incidenţei normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituţionalitate, Curtea a constatat că, deşi acestea nu au valoare constituţională, prin reglementarea lor legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei, precum şi conţinutul şi forma juridică adecvate pentru flecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislaţii care respectă principiul securităţii raporturilor juridice, având claritatea şi previzibilitatea necesare (Decizia nr. 26 din 16 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Din analiza textelor de lege deduse controlului de constituţionalitate Curtea constată că acestea îndeplinesc cerinţele mai sus menţionate, fiind norme clare, previzibile şi care stabilesc cât se poate de precis conduita aleşilor locali.

29. În continuare, Curtea reţine că incompatibilitatea stabilită prin dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 este în deplină concordanţă cu principiile imparţialităţii, integrităţii, transparentei deciziei şi supremaţiei interesului public, prevăzute de art. 71 din legea menţionată, şi reprezintă o măsură necesară pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, legiuitorul instituind, printre regulile şi condiţiile specifice de exercitare a mandatului, şi anumite incompatibilităţi ţinând cont de necesitatea asigurării îndeplinirii cu neutralitate, de către persoanele care exercită o funcţie publică de autoritate, a atribuţiilor ce le revin.

30. Totodată, Curtea apreciază că incompatibilitatea funcţiei de primar, viceprimar, primar general, viceprimarul municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean cu anumite funcţii private nu este o condiţie de eligibilitate, iar înlăturarea ei depinde de voinţa celui ales, care poate opta pentru una dintre cele două calităţi incompatibile. Astfel, nu se poate îndeplini o funcţie publică care obligă la transparenţa modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice, dacă în acelaşi timp o persoană este angrenată şi în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcţii ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunităţii şi a principiilor care stau la baza statului de drept.

31. De asemenea, Curtea constată că instituirea prin textul de lege criticat a incompatibilităţii menţionate este o opţiune a legiuitorului şi se circumscrie scopului legii de înlăturare a cauzelor şi condiţiilor care determină corupţia, astfel încât funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional să nu constituie un factor generator de corupţie în cazul persoanelor care exercită funcţia de primar, viceprimar, primar general, viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean.

32. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 121 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 reprezintă o concretizare a prevederilor constituţionale ale art. 121 alin. (2) potrivit cărora primarii şi consiliile locale funcţionează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe. Prin urmare, activitatea aleşilor locali trebuie să se circumscrie normelor pe care legiuitorul Ie-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora.

33. Curtea apreciază că stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarului, viceprimarului, primarului general, viceprimarului municipiului Bucureşti, preşedintelui şi vicepreşedintelui consiliului judeţean, care exercită funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional, revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii de asigurare a imparţialităţii, protejare a interesului social şi evitare a conflictului de interese.

34. Pe de altă parte, Curtea reţine că invocarea, în susţinerea excepţiei, a dispoziţiilor cuprinse în art. 63 alin. (1) lit. d) şi art. 63 alin. (5) lit. a) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, în Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 şi Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, pune în discuţie o problemă de interpretare şi aplicare a legii, eventuala neconcordanţă dintre prevederile legilor menţionate excedând controlului de constituţionalitate. Totodată, calificarea serviciilor comunitare de utilităţi publice sau a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ca fiind societăţi comerciale de interes local sau de interes naţional reprezintă o problemă de interpretare şi aplicare a legii.

35. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 148 alin. (2) şi art. 135 alin. (2) lit. f) şi g) din Constituţie, Curtea reţine că acestea nu au nicio relevanţă pentru soluţionarea excepţiei.

36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marian Dan în Dosarul nr. 27/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Nicolae Anghel în Dosarul nr. 958/36/2012 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 774

din 18 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Oil Depot Service” - S.R.L. În Dosarul nr. 10.124/118/2013 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 500D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, prin avocatul Cristina Toxin, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca nefondată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea criticii de neconstituţionalitate, deoarece, contrar dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate nu îndeplinesc cerinţele de previzibilitate a normei. În absenţa unor criterii clare de aplicare a sancţiunilor în raport cu gravitatea faptei săvârşite, prevederile de lege criticate impun suspendarea autorizaţiei de mediu, în ansamblul său, având astfel, un caracter excesiv. În acest sens depune note scrise.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece prevederile de lege criticate îndeplinesc exigenţele de claritate şi previzibilitate. O enumerare exhaustivă a faptelor a căror săvârşire atrage aplicarea unor sancţiuni ar fi ineficientă, de vreme ce nerespectarea oricăreia dintre prevederile acordului de mediu, autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate de mediu atrage aplicarea acestora. De altfel, prin critica de neconstituţionalitate formulată, autoarea tinde la modificarea textelor de lege, ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 15 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.124/118/2013, Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului.

7. Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială “Oil Depot Service” - S.R.L. Într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu reglementează situaţiile în care autoritatea publică emitentă poate dispune suspendarea sau anularea acordului de mediu, autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate de mediu, respectiv condiţiile, modalităţile şi criteriile clare de aplicare a acestor sancţiuni. Maniera de reglementare a acestor sancţiuni, “dramatice” din punctul de vedere al consecinţelor produse asupra activităţii beneficiarului este în mod evident defectuoasă, ele putând fi aplicate arbitrar, discreţionar, pentru orice gen de încălcare a actului de reglementare, indiferent de gravitatea acesteia.

9. De asemenea, aceste sancţiuni nu sunt reglementate ca sancţiuni complementare pentru faptele de natură contravenţională şi/sau penală, suspendarea putând fi aplicată independent de existenţa şi constatarea unei fapte de natură contravenţională sau penală. Prin urmare, aplicarea acestor sancţiuni este lăsată la latitudinea discreţionară a autorităţii publice emitente.

10. Mai mult, căile de atac reglementate de Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 195/2005 pentru sancţiunile suspendării şi anulării actului de reglementare sunt distincte de cele prevăzute pentru actele de constatare şi sancţionare a contravenţiilor la protecţia mediului, ceea ce înseamnă că, în situaţia ipotetică, în care cele două sancţiuni se aplică cumulativ, o eventuală cale de atac va trebui formulată distinct pentru fiecare dintre sancţiuni, în contencios administrativ pentru sancţiunea suspendării/anulării autorizaţiei şi plângerea la judecătorie pentru sancţiunea contravenţională, iar soluţiile pronunţate pot fi contradictorii. Sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind respectarea exigenţei de previzibilitate a legii, spre exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 şi Decizia nr. 552 din 22 aprilie 2008.

11. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de autoarea excepţiei şi de parte, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 17 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, modificate prin art. I pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 164 din 19 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2008, având următorul cuprins: “(3) Acordul de mediu, autorizaţia de mediu şi autorizaţia integrată de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestora, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului sau a activităţii este interzisă.

(4) în cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, după caz”.

15. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 17 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 instituie sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiilor stabilite prin autorizaţia de mediu, acordul de mediu sau autorizaţia integrată de mediu, constând iniţial în suspendarea, si, ulterior, în anularea acestor acte. Astfel, sancţiunea suspendării se aplică după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor. Totodată, suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor care au generat-o, dar nu mai mult de 6 luni, pentru aceeaşi perioadă de timp fiind interzisă şi desfăşurarea proiectului sau a activităţii respectivei societăţi. În cazul în care nu s-au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, autoritatea competentă pentru protecţia mediului dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu sau autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu, după caz.

17. Asemenea sancţiuni au o natură juridică distinctă de cea specifică sancţiunilor contravenţionale sau penale, astfel încât este posibilă aplicarea lor independent de stabilirea răspunderii contravenţionale sau penale în cauză.

18. Curtea constată că aceste reglementări constituie garanţii legale împotriva aplicării abuzive a sancţiunii suspendării autorizaţiei de mediu şi a interzicerii desfăşurării activităţii, dar şi o modalitate prin care legiuitorul a înţeles să ofere operatorului economic posibilitatea reală de a intra în legalitate, în sensul respectării prevederilor cuprinse în acordul de mediu, autorizaţia de mediu şi în autorizaţia integrată de mediu (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.078 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 1 octombrie 2009).

19. Sub acest aspect, Curtea reţine că prevederile legale criticate nu pot fi desprinse din ansamblul actului normativ, edictat în considerarea dispoziţiilor art. 35 alin. (2) din Legea fundamentală, care instituie obligaţia statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, recunoscut oricărei persoane prin prevederile alin. (1) ale aceluiaşi articol. Astfel, potrivit art. 94 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005, protecţia mediului constituie o obligaţie a tuturor persoanelor fizice şi juridice, care trebuie ca, în acest scop, să respecte condiţiile din actele de reglementare obţinute. De asemenea, art. 95-98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 instituie punctual cazurile în care intervin sancţiunile contravenţionale şi penale.

20. Totodată, definirea semnificaţiei termenilor şi expresiilor din cuprinsul textelor de lege criticate este realizată de legiuitor prin art. 2 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005. Astfel, art. 2 pct. 3 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 stabileşte că acordul de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect Art. 2 pct. 9 stabileşte că autorizaţia de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare a unei activităţi existente sau a unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, act obligatoriu la punerea în funcţiune, în timp ce art. 2 pct. 10 din ordonanţa de urgenţă defineşte autorizaţia integrată de mediu ca fiind actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, cu informarea prealabilă a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, care acordă dreptul de a exploata în totalitate sau în parte o instalaţie, în anumite condiţii, care să garanteze că instalaţia corespunde prevederilor privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; autorizaţia poate fi emisă pentru una sau mai multe instalaţii ori părţi ale acesteia, situate pe acelaşi amplasament şi exploatate de acelaşi operator.

21. În acest context, referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie, prin prisma criteriilor de calitate a legii, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru ca o lege să poată fi considerată previzibilă, aceasta trebuie să precizeze cu claritate întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor într-un anumit domeniu, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a-i oferi individului o protecţie corespunzătoare împotriva arbitrariului. Pentru a determina previzibilitatea legii se va ţine cont de conţinutul măsurii respective, persoanele cărora li se adresează şi statutul celor cărora le este adresată. De asemenea este necesar ca legea respectivă să fie enunţată cu suficientă precizie pentru a-i permite cetăţeanului să îşi dea seama ce conduită trebuie să adopte într-o anumită situaţie. Nu în ultimul rând, legea trebuie să îi permită individului să îşi dea seama ce consecinţe vor decurge dintr-un anumit comportament (a se vedea, în acest sens, hotărârile din 26 aprilie 1979,20 mai 1999, 4 mai 2000 şi 25 aprilie 2006, pronunţate în cauzele Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Rekvenyi împotriva Ungariei, Rotam împotriva României şi, respectiv, Dammann împotriva Elveţiei).

22. Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, Curtea constată că textele de lege criticate nu prezintă, în sine, deficiente de claritate, fiind redactate cu suficientă precizie, pentru a permite beneficiarului acordului de mediu, autorizaţiei de mediu sau autorizaţiei integrate de mediu să îşi regleze conduita, astfel încât să prevadă consecinţele ce pot decurge din neîndeplinirea obligaţiilor stabilite.

23. În aceste condiţii, Curtea constată că normele supuse controlului de constituţionalitate, îndeplinind exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate, nu încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Oil Depot Service” - S.R.L. În Dosarul nr. 10.124/118/2013 al Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 17 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 10

din 15 ianuarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Mihai Marius Iaszfalvi în Dosarul nr. 2.268/252/2014/a1 al Judecătoriei Lugoj. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.105D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 stabilesc cuantumul taxei judiciare de timbru şi nu sunt de natură a încălca accesul liber la justiţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 17 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.268/252/2014/a1, Judecătoria Lugoj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mihai Marius Iaszfalvi cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia nu arată, în mod concret, în ce anume constă contrarietatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 cu normele constituţionale de referinţă, limitându-se doar la a invoca “excepţia de neconstituţionalitate a aplicării noilor taxe de timbru după legea nouă, şi nu după Legea nr. 146/1997.”

6. Judecătoria Lugoj apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că autorul excepţiei nu a motivat pretinsa contrarietate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 cu Legea fundamentală, astfel încât, aşa cum a reţinut, de altfel, şi Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere exprimat anterior în cauze similare, în sensul constituţionalităţii prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea este competenta, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare.

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că reglementarea criticată contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 146 lit. d) referitoare la atribuţiile Curţii Constituţionale, art. 147 privind Deciziile Curţii Constituţionale, art. 153 referitor la Intrarea în vigoare a Constituţiei României şi art. 154 referitor la Conflictul temporal de legi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu arată în ce anume constă contrarietatea reglementării legale criticate cu normele constituţionale invocate, iar prin modul general în care este formulată excepţia nu se poate reţine existenţa vreunei minime critici de neconstituţionalitate.

14. Curtea a subliniat, în practica sa, că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate, în sensul constituţional al termenului. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate “motivate” într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, aspect ce excedează competenţei Curţii Constituţionale. În acest sens este Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010. prin care Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că o excepţie este inadmisibilă în cazul în care autorul acesteia “se mărgineşte numai fa a invoca în susţinerea acesteia o prevedere constituţională, precum şi o afirmaţie cu caracter absolut generic”.

15. Prin urmare, având în vedere că în cauza de faţă autorul excepţiei nu argumentează pretinsa contrarietate a actului normativ criticat cu Legea fundamentală, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu este motivată, fiind contrară prevederilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, potrivit cărora “Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate”, astfel că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, aşa cum a fost formulată, este inadmisibilă.

16. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Mihai Marius Iaszfalvi în Dosarul nr. 2.268/252/2014/a1 al Judecătoriei Lugoj.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Lugoj şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 ianuarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 24 decembrie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) autoritate competentă - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi autorităţile cu atribuţii în domeniu aflate în subordinea sa, după caz;”.

2. La articolul 1, litera c) se abrogă.

3. La articolul 1, după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) activitate agricolă care se desfăşoară pe pajişti conform clasificării statistice a activităţilor economice în Uniunea Europeană pentru producţia animală şi vegetală - orice activitate agricolă prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a două revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, după cum urmează:

 

Diviziune

Grupă

Clasă

CAEN Rev. 2

01

014

0141

Creşterea bovinelor de lapte

 

 

0142

Creşterea altor bovine

 

 

0143

Creşterea cailor şi a altor cabaline

 

 

0145

Creşterea ovinelor şi caprinelor”

 

4. Articolul 2 se modifica şi va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Pajiştile aflate în domeniul public şi/sau privat al comunelor, oraşelor, municipiilor şi al municipiului Bucureşti administrate de consiliile locale ale acestora, cele aflate în domeniul public şi/sau privat al statului administrate de Agenţia Domeniilor Statului, cele aflate în proprietatea publică a statului administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, precum şi pajiştile aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice şi juridice, înregistrate în registrul agricol ca păşune/fâneaţă, la data de 1 ianuarie 2007, conform clasificării prevăzute la art. 2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi identificate cadastral potrivit prevederilor Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, alcătuiesc suprafaţa de pajişti care trebuie menţinută la nivel naţional.”

5. Articolul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 3. - (1) Autoritatea competentă centralizează anual suprafeţele din categoria de folosinţă pajişti permanente prin intermediul registrului agricol şi actualizează anual baza de date cu suprafeţele de pajişti scoase din circuitul agricol şi cu cele recuperate, în vederea respectării prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

(2) Autoritatea competentă analizează, la solicitarea direcţiilor pentru agricultură judeţene, documentaţiile privind scoaterea definitivă din circuitul agricol a pajiştilor şi emite avizul potrivit legislaţiei în vigoare.”

6. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 6. - (1) în condiţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea încheierii contractelor de închiriere sau concesiune, după caz, a pajiştilor aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor, precum şi al municipiului Bucureşti, crescătorii de animale din cadrul colectivităţii locale depun individual la compartimentul funcţional din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale documente care atestă că deţin animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, pentru care solicită pentru păşunat suprafeţe de pajişti.

(2) în condiţiile art. 9 alin. (i) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în cazul solicitării unei suprafeţe de pajişti aflată în proprietatea publică/privată a unităţilor administrativ-teritoriale de către formele asociative legal constituite, în vederea utilizării în comun, reprezentantul legal al acestora depune o cerere la compartimentul funcţional din cadrul primăriei, însoţită de o listă nominală ce cuprinde documente care atestă că fiecare membru deţine animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, înscrise în RNE, şi suprafaţa agricolă care revine fiecărui membru pentru utilizare proporţional cu numărul de UVM, cu acceptul acestora.

(3) În condiţiile art. 9 alin. (71) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, nivelul minim al preţului concesiunii/închirierii se stabileşte prin diferenţa dintre valoarea ierbii disponibile pentru animale şi valoarea totală a cheltuielilor cu implementarea proiectului de amenajament pastoral, respectiv investiţii/materiale şi lucrări anuale prevăzute în acesta, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4) Valoarea ierbii disponibile pentru animale reprezintă produsul dintre producţia anuală disponibilă de iarbă şi preţul mediu al ierbii stabilit, în condiţiile legii, prin hotărârile consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, conform prevederilor art. 62 alin. (22) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.”

7. După articolul 6 se introduce un nou articol, articolul 61, cu următorul cuprins:

“Art. 61. - (1) Pajiştile aflate în proprietatea publică/privată a statului administrate de Agenţia Domeniilor Statului se concesionează/arendează în condiţiile prevăzute la art. 18-22 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pajiştile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, se concesionează/arendează potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 22/2007.”

8. La articolul 7, partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 7. - Pe pajişti se pot amplasa construcţii care servesc activităţilor agricole, precum şi anexe la exploataţiile agricole, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv:”.

9. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 8. - (1) Modul de gestionare a pajiştilor se stabileşte prin amenajamente pastorale, în condiţiile legii.

(2) în condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 se constituie un grup de lucru, la nivel judeţean, care întocmeşte proiectul de amenajament pastoral.

(3) Grupul de lucru prevăzut la alin. (2) îşi poate desfăşura activitatea în baza unui program stabilit de comun acord, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, la sediul camerelor agricole judeţene aflate în subordinea consiliului judeţean şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, organizate potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.609/2009 privind înfiinţarea camerelor agricole judeţene, prin reorganizarea oficiilor/centrelor de consultanţă agricolă judeţene, aflate în subordinea Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă.

(4) Pentru păşunile împădurite cu consistenţa de până la 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră, pentru păstrarea predominanţei ierburilor graminee, leguminoase şi a altor plante furajere, descrierea vegetaţiei forestiere se realizează de către unităţi atestate în domeniul amenajării pădurilor şi se avizează de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(5) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin specialiştii din cadrul direcţiilor judeţene pentru agricultură, verifică datele tehnice înscrise în proiectul de amenajament pastoral şi întocmesc un registru cu suprafeţele de pajişti pe proprietari, pe unităţi administrative-teritoriale şi centralizat pe judeţ.

(6) în condiţiile art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, secretarul unităţii administrativ-teritoriale pune la dispoziţia specialiştilor, din cadrul consiliilor locale, ce formează grupul de lucru prevăzut la alin. (2), actele de evidenţă a pajiştilor, planul cadastral al pajiştilor aflate în administrarea consiliului local şi/sau planul parcelar al pajiştilor situate pe raza unităţii administrativ-teritoriale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(7) Actualizarea proiectelor de amenajamente pastorale se realizează la o perioadă de 10 ani.

(8) Proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte în două exemplare, unul pentru consiliul local şi unul pentru direcţia pentru agricultură judeţeană, respectiva municipiului Bucureşti.

(9) Consiliul local, după aprobarea proiectului de amenajament pastoral valabil pentru toate pajiştile aflate pe raza unităţii administrativ-teritoriale în cauză, va stabili, în condiţiile legii, procedura distribuirii extraselor din proiectul de amenajament pastoral tuturor proprietarilor şi/sau utilizatorilor de pajişti.”

10. Articolul 9 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmeşte potrivit ghidului-cadru elaborat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajişti Braşov, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.

(2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:

a) descrierea situaţiei geografice, topografice şi planul parcelar al pajiştilor aflate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;

b) descrierea solului şi a florei;

c) capacitatea de păşunat a pajiştii;

d) lucrările de îngrijire şi îmbunătăţire a pajiştilor;

e) planul de fertilizare şi măsurile agropedoameliorative.

(3) Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile judeţene de zootehnie.”

11. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Pentru reînsămânţarea/supraînsămânţarea pajiştilor se utilizează seminţe din speciile de plante prevăzute în proiectul de amenajament pastoral.

(2) Specialiştii din cadrul unităţilor de cercetare ştiinţifică din domeniul pajiştilor, la solicitarea consiliilor locale, asigură, în condiţiile legii, asistenţă tehnică cu privire la formulele de amestecuri de graminee şi leguminoase perene furajere pentru supraînsămânţarea şi reînsămânţarea pajiştilor, în funcţie de condiţiile naturale, modul de folosire şi nivelul de intensificare a producţiei pajiştilor.”

12. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) în condiţiile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în vederea întreţinerii şi utilizării suprafeţelor de pajişti, precum şi pentru conservarea, ameliorarea şi păstrarea biodiversităţii acestora, utilizatorii pajiştilor au obligaţia să aplice pe fiecare parcelă acţiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum şi planul de fertilizare.

(2) Lucrările de întreţinere a pajiştilor cuprind cel puţin:

a) distrugerea muşuroaielor, curăţarea de pietre, a vegetaţiei arbustifere nevaloroase, combaterea buruienilor şi executarea lucrărilor de desecare;

b) combaterea eroziunii solului şi respectarea strictă a regulilor de exploatare raţională;

c) corectarea regimului aerohidric al solului;

d) lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi organice;

e) lucrări de regenerare a pajiştilor prin însămânţări şi supraînsămânţări executate atât primăvara, cât şi toamna, în funcţie de condiţiile de climă şi sol, cu respectarea măsurilor stabilite prin angajamentele pastorale.

(3) întocmirea planului de fertilizare şi stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene.”

13. După articolul 13 se introduce anexa al cărei cuprins este prevăzut în anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - Dispoziţiilor art. 7 din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate prin prezenta hotărâre, le sunt aplicabile prevederile art. II lit. a) din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgentă a

Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Art. III. - (1) Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta hotărâre, se aprobă, în condiţiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(2) Procedurile de atribuire a suprafeţelor de pajişti în curs de desfăşurare şi contractele prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările ulterioare, în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, rămân supuse legislaţiei în vigoare la data iniţierii, respectiv încheierii acestora.

(3) în cazul contractelor prevăzute la alin. (2), părţile contractante pot încheia, în condiţiile legii, acte adiţionale cu clauze referitoare la amenajamentele pastorale, având în vedere prevederile art. 9 alin. (72) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

 

Bucureşti, 4 februarie 2015.

Nr. 78.

 

ANEXĂ

la normele metodologice

 

GHID-CADRU

pentru amenajamentul pastoral

 

În vederea întocmirii complete şi unitare la nivel naţional a proiectelor de amenajamente pastorale s-a elaborat prezentul ghid-cadru pentru întocmirea amenajamentului pastoral, valabil pentru toate pajiştile permanente, denumite în continuare pajişti, aflate pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale, denumite în continuare UAT, situate în diferite condiţii fizico-geografice, orografice, hidrologice, de sol, climatice, de vegetaţie primară şi secundară, cât şi modul de utilizare.

Amenajamentul pastoral va trebui să conţină următoarele elemente:

 

1. Situaţia teritorial-administrativă

1.1. Amplasarea teritorială a localităţii

La acest punct se precizează localitatea de pe raza căreia se află pajiştea în următorul format: euroregiunea ................., judeţul ................... oraşul/comuna ................... şi satul ...............

1.2. Denumirea deţinătorului legal

Se înscrie deţinătorul legal al pajiştii care urmează a fi amenajată în următorul format: unitatea administrativ-teritorială/persoană fizică/juridică ............................ cu sediul în localitatea (oraş/comună) ...................... din judeţul .........................

1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere legală. Istoricul proprietăţii

La acest punct sunt trecute şi anexate copii ale documentelor care fac dovada dreptului de proprietate asupra pajiştii, pentru fiecare trup în parte, conform tabelului 1.1.

 

Tabelul 1.1

 

Nr.

Teritoriu administrativ

Trupul de pajişte

Bazin hidrografic

Observaţii

1

2

3

4

5

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Pct. 4 şi 5 se completează doar dacă este cazul.

Se precizează categoria de folosinţă a terenului înregistrată în registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, se menţionează provenienţa categoriei de folosinţă şi dacă a fost declarat la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), conform tabelul 1.2.

 

            Tabelul 1.2

 

Nr. crt.

Suprafaţă totală pajişti UAT

(ha)

Trupul de pajişte

Declarată APIA

(ha)

Nedeclarată la APIA

(ha)

1

2

3

4

5

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiştilor din amenajament Se precizează modul de administrare şi exploatare al pajiştilor până în prezent, după care se arată dacă pe teritoriile supuse amenajamentului au mai fost întocmite amenajamente pastorale, în ce măsură au fost puse în aplicare; studii şi proiecte de execuţie pentru ameliorarea şi folosirea raţională a pajiştilor şi altele. Aici vor fi menţionate toate lucrările tehnico-culturale aplicate pajiştii, în ordine cronologică, începând de la primele date, sau cele mai vechi până în prezent, dacă este posibil, şi suprafeţele pe care au fost aplicate aceste măsuri, precum şi rezultatele obţinute.

În continuare se indică modul de folosire al pajiştii, în regim de păşune, fâneaţă sau mixt, iar în final se va face o apreciere asupra stării generale actuale a pajiştilor, respectiv dacă se găsesc în stare bună sau sunt degradate, cauzele degradării, factorii limitativi.

Producţia medie de iarbă a pajiştilor, determinată pe baza datelor din ultimii 5 ani, se va prezenta în tabelul 1.3.

 

Tabelul 1.3

 

Nr.

Specificare

Anul 1

Anul 2

Anul 3

Anul 4

Anul 5

Media

1.

Trupul de pajişte

 

X

2.

Suprafaţa (ha)

 

 

 

 

 

 

3.

 Producţia medie (t/ha/an)

 

 

 

 

 

 

4.

 Producţia totală (t)

 

 

 

 

 

 

 

NOTĂ:

Producţia totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4.

 

2. Organizarea teritoriului

2.1. Denumirea trupurilor de pajişte care fac obiectul acestui studiu

La acest punct vor fi trecute într-un tabel trupurile de pajişte ce urmează a fi amenajate conform tabelului 2,1.

 

Tabelul 2.1

 

Trupul de pajişte

Parcele descriptive componente

Suprafaţa

Nr.

Denumire

 

(ha)

1

2

3

4

1.

 

 

 

 

 

….

 

Total trup

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

Total general

-

 

 

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajişte. Vecinii şi hotarele pajiştii

La acest punct se prezintă o hartă cu identificarea în teritoriu a trupurilor de pajişte şi se detaliază vecinii şi hotarele. Se arată răspândirea în teritoriu, amplasarea şi eventual alte caracteristici care pot avea influenţă asupra gospodăririi pajiştilor.

Vecinătăţile şi limitele fiecărui corp de pajişte se vor prezenta sub formă de tabel, pe trupuri de pajişte, care fac parte din UAT, conform tabelului 2.2.

 

Tabelul 2.2

 

Localitate

(sat)

Trup de pajişte

Parcela descriptivă

Vecinătăţi la:

 

Nr.

 

Nr.

 

N

S

E

V

 

….

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului descriptiv

În acest paragraf se precizează criteriile de constituire şi modul de materializare al parcelarului şi subparcelarului descriptiv, semne, brazde, ţăruşi, borne, numărul total al parcelelor descriptive şi subparcelelor, suprafaţa maximă, minimă şi medie prevăzută în tabelul 2.3, precum şi modificările aduse acestuia de la constituire până în prezent, dacă este cazul. Se justifică eventualele neconcordanţe. Elementele constitutive şi modelul de parcelar descriptiv sunt prezentate în detaliu în pct. 7.

Proiectul parcelar se întocmeşte după următoarele criterii:

a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune;

b) suprafaţa maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;

c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajişte.

 

Tabelul 2.3

 

Trup de pajişte

Limite de marcare

Nr.

Denumire

1

2

3

1.

 

 

2.

 

 

….

 

 

TOTAL

 

 

Recunoaşterea terenului şi delimitarea parcelelor de pajişte care fac obiectul amenajării se fac prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice şi hărţile de amenajament, făcându-se astfel şi corecturile necesare.

Cu ocazia recunoaşterii terenului se vor stabili locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafeţe de 6- 10 m2, îngrădite, în minimum 3 repetiţii, pentru stabilirea potenţialului de producţie al fiecărui tip de pajişte din parcelă sau subparcelă, pentru condiţii diferite.

2.4. Baza cartografică utilizată 2.4.1. Evidenţa planurilor pe trupuri de pajişte Se precizează ce documente au fost folosite ca planuri de bază, respectiv plan cadastral, sau în lipsa acestuia, până la întocmirea cadastrului şi intabulării, hărţi, schiţe, scara şi anul executării. Planurile de bază trebuie să fie cele care au fost sau vor fi utilizate pentru întocmirea amenajamentelor. Aceste informaţii se transpun în tabelul 2.4.

 

Tabelul 2.4

 

Nr. crt.

Indicativ plan

Suprafaţa pe trupuri de pajişti

(ha)

Total

1

2

3

4

…. n

…. n+1

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

….

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

2.4.2. Ridicări în pian

În cazul în care proiectantul nu dispune de hărţile topografice necesare, pentru cunoaşterea teritoriilor ca poziţie, mărime şi formă este necesar a se efectua ridicări în plan. Aceste lucrări vor fi efectuate de specialişti şi vor respecta normele şi metodologiile cadastrale în vigoare. Se vor specifica ce lucrări au fost executate, motivându-se necesitatea, după caz.

2.5. Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor

La acest punct se detaliază modul de determinare a suprafeţelor şi se precizează suprafaţa totală a pajiştii inclusă în UAT.

2.5.1. Suprafaţa pajiştii pe categorii de folosinţe Se va prezenta tabelar structura pajiştilor pe categoriile de Folosinţă.

 

Tabelul 2.5

 

Păşuni

(ha)

Fâneţe

(ha)

Valorificare mixtă

(păşune, fâneaţă)

(ha)

Fără scopuri productive

(ha)

Total suprafaţă

(ha)

Din care la consiliul local

1

2

3

4

5

6

 

 

 

 

 

 

 

2.5.2. Organizarea administrativă

Se va arăta modul de organizare şi administrare care a funcţionat până în prezent şi se vor face propuneri pentru o gospodărire raţională în viitor.

2.6. Enclave

Se vor reda conform tabelului 2.6.

 

Tabelul 2.6

 

Nr. crt.

Trup de pajişte

Parcela

Suprafaţa (ha)

Deţinătorul

Observaţii

1

2

3

4

5

6

1.

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

….

 

 

 

 

 

 

Glosar

Corpul de pajişte - cea mai mare unitate economică pastorală, cu suprafeţe cuprinse între 100 şi 25.000 ha

Trupul de pajişte - o suprafaţă continuă înconjurată de terenuri aparţinând altor categorii de folosinţă a terenurilor, indiferent de întinderea şi apartenenţa ei

Parcela descriptivă - unitatea constitutivă de bază din cadrul unui trup de pajişte, delimitată în cadrul parcelarului în funcţie de condiţiile staţionale şi ale vegetaţiei, cu caracter permanent, indiferent de modul de folosinţă a terenului în cadrul trupului respectiv

Subparcelele - subdiviziune a parcelei descriptive unde se aplică tehnologii diferenţiate de îmbunătăţire

Parcela de exploatare - suprafaţa din cadrul unei păşuni, delimitată prin limite naturale sau artificiale, garduri fixe, garduri electrice, cu producţii de iarbă aproximativ egale, utilizate pentru păşunatul raţional în rotaţie

Enclave - suprafeţe de teren cu alte categorie de folosinţă, respectiv teren arabil, pădure, luciu de apă, amplasate în interiorul pajiştii

 

3. Caracteristici geografice şi climatice

3.1. Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului Se indică zona geografică în care sunt situate pajiştile. Se descriu pe scurt aspectul reliefului şi configuraţia terenului.

3.2. Altitudine, expoziţie, pantă

Se precizează altitudinea la care sunt situate pajiştile sau altitudinea minimă şi maximă, în cazul pajiştilor de deal şi de munte, datele medii şi predominante, conform tabelului 3.j.

 

Tabelul 3.1

 

Nr. crt.

Trup de pajişte

Parcela descriptivă

Altitudine

(m)

Expoziţie

Pană

(%)

1

2

3

4

5

6

1.

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

….

 

 

 

 

 

 

Se indică atât expoziţia generală, cât şi elementele de detaliu mai importante determinate de configuraţia terenului.

Se prezintă caracterul dominant al pantelor terenului şi limitele între care variază.

 

3.3. Caracteristici pedologice şi geologice

Se dau indicaţii asupra modului de lucru folosit în cartarea pedologică, arătându-se numărul de profile principale săpate şi studiate, densitatea lor şi analize efectuate.

Se redau sub formă tabelară solurile determinate la nivel de tip-subtip, conform tabelului 3.2.

 

Tabelul 3.2

 

Nr. crt.

Parcela descriptivă

Tip de sol

Subtip

(varietate)

Succesiune de orizonturi

Tip de staţiune

Suprafaţa

(ha)

Procente

(%)

1

2

3

4

5

6

7

8

1.

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

….

 

 

 

 

 

 

 

 

Se face descrierea solurilor, în baza fişelor pedologice de teren şi a analizelor de laborator.

Analizele probelor de sol se vor realiza la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti (INCDPAPM - ICPA Bucureşti) şi reţeaua naţională de oficii de studii pedologice şi agrochimice (OSPA) judeţene, conform metodologiilor în vigoare la data efectuării analizelor.

Vor fi anexate obligatoriu şi buletinele de analiză a solurilor,

Se arată pe scurt răspândirea formaţiunilor geologice, indicându-se şi alcătuirea petrografică.

Se prezintă tipurile de eroziune produse de apă, de vânt, care apar pe teritoriul pajiştii, urmările produse de acest fenomen şi suprafeţele afectate.

3.4. Reţeaua hidrografică

Se descrie reţeaua hidrografică, indicându-se cursurile de ape principale şi afluenţii mai importanţi; gradul de ramificaţie a reţelei, regimul hidrologic şi măsura în care influenţează configuraţia terenului. Se arată avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă reţeaua hidrografică pentru pajişti şi se precizează aspectele privind debitul şi calitatea apei.

3.5. Date climatice

Pentru început se prezintă situarea pajiştii în regiunile climatice după sistemul Koppen sau sisteme de clasificare recunoscute la nivel de UE.

3.5.1. Regimul termic

Se indică temperatura medie anuală în grade Celsius, temperatura medie a lunii celei mai reci şi a lunii celei mai calde, durata perioadei calde şi a celei cu îngheţ, exprimate în zile, media lunară pe perioada de vegetaţie a ierburilor, frecvenţa şi importanţa gerurilor târzii şi timpurii.

3.5.2. Regimul pluviometric

Se prezintă precipitaţiile medii anuale şi multianuale, cantitatea de precipitaţii din perioada de vegetaţie, eşalonarea multianuală a precipitaţiilor pe parcursul anului, perioadele secetoase şi durata lor, anotimpul cel mai ploios şi cel mai secetos, frecvenţa ploilor torenţiale, umiditatea atmosferică şi nebulozitatea.

3.5.3. Regimul eolian

Se dau indicaţii privind direcţia, frecvenţa şi intensitatea vânturilor dominante, direcţia şi frecvenţa vânturilor cu intensitate mare, efectul asupra vegetaţiei.

 

4. Vegetaţia

4.1. Date fitoclimatice

Se prezintă zona sau etajul de vegetaţie şi se descriu condiţiile naturale ce caracterizează zona sau etajul la care este situată pajiştea, regim termic, precipitaţii, regimul eolian.

4.2. Descrierea tipurilor de staţiune

Se va avea în vedere descrierea staţiunilor de păduri din apropiere, efectuate pentru amenajările silvice care se aseamănă cu cele de pajişti.

4.3. Tipuri de pajişti. Descrierea tipurilor

Tipurile de pajişti vor fi redate după indicaţiile specialiştilor pratologi. Ele reprezintă un element important în caracterizarea pajiştilor şi vor consta în indicarea uneia sau a două specii dominante din flora pajiştilor, conform tabelului 4.1.

Se vor face aprecieri în ce măsură tipurile de pajişti actuale diferă de starea iniţială şi cauzele care au condus la această degradare a covorului ierbos, respectiv păşunat abuziv, abandon, supratârlire, lipsa lucrărilor de ameliorare.

 

Tabelul 4.1

 

Nr. crt.

Parcela descriptivă

Tipul de pajişte

Suprafaţa

 

 

 

(ha)

(%)

1

 

2

3

4

1.

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

….

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

4.4. Descrierea vegetaţiei lemnoase

Vegetaţia lemnoasă, inclusiv cea de uz furajer, ce se află pe teritoriul actual al pajiştii se va caracteriza conform normelor silvice, indicându-se numele şi numărul speciilor, consistenţa vârstelor, volumul şi răspândirea acestora pe pajişte.

 

5. Cadrul de amenajare

5.1. Procedee de culegere a datelor din teren

Se va preciza modul de culegere a datelor din teren, inclusiv metodele utilizate pentru descrierea şi clasificarea vegetaţiei.

Pentru culegerea datelor din teren se folosesc metodologii le specifice în vigoare la data prelevării probelor pentru fiecare ramură în parte, pedologie, pratologie, dendrologie.

5.2. Obiective social-economice şi ecologice

Se prezintă obiectivele social-economice, ecologice, estetice şi de protecţie a mediului urmărite în prezentul amenajament.

5.3. Stabilirea categoriilor de folosinţă a pajiştilor

Se vor preciza categoriile de folosinţă a pajiştilor, păşune, fâneaţă, mixt, de pe teritoriul ce urmează a fi amenajat conform legislaţiei în vigoare. Se prezintă şi grupa pajiştilor după factorii limitativi, respectiv pante accentuate, roci la suprafaţă, textură grosieră, exces de umiditate, sărăturare, aridizare, conform legislaţiei în vigoare.

5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral Fundamentarea amenajamentului pastoral constă în soluţiile tehnologice şi tehnice care asigură realizarea obiectivelor privind gospodărirea raţională a suprafeţelor de pajişti din cadrul proiectului.

Amenajamentul pastoral trebuie să respecte codul de bune practici agricole şi să fie în concordanţă cu condiţiile pedoclimatice ale arealului unde se află amplasată pajiştea.

5.4.1. Durata sezonului de păşunat

Se precizează data începerii şi încheierii păşunatului, stabilindu-se numărul zilelor de durată a păşunatului, pe fiecare trup de pajişte în parte. Pentru determinarea duratei de sezon se va ţine seama de altitudine, factori limitativi, condiţii climatice extreme, tradiţie locală.

Momentul începerii păşunatului raţional se face când:

a) înălţimea covorului ierbos este de 8-15 cm pe pajiştile naturale şi 12-20 cm pe pajiştile semănate;

b) înălţimea apexului, respectiv conul de creştere al spicului la graminee este de 6-10 cm;

c) producţia de masă verde, denumită în continuare MV, ajunge la 3-5 t/ha pe pajiştile naturale şi 5-7,5 t/ha pe pajiştile semănate sau echivalent în substanţă uscată 0,6-1 t/ha şi 1- 1,5 t/ha SU;

d) înflorirea păpădiei (Taraxacum officinails) în primăvară; e)după 23 aprilie.

Durata sezonului de păşunat este determinată în primul rând de durata perioadei de vegetaţie care este legată mai mult de perioadele de secetă la câmpie şi deal şi de temperaturi scăzute pentru zona de munte astfel:

a) câmpie: 190-210 zile la irigat (aprilie - octombrie) sau 100-150 zile la neirigat;

b) dealuri: 140-180 de zile (mai-septembrie);

c) munte: 90-150 de zile (iunie-septembrie);

d) subalpin; 60-100 de zile (iunie-august).

Încetarea păşunatului se face cu 3-4 săptămâni (20-30 de zile) înainte de apariţia îngheţurilor permanente la sol.

5.4.2. Numărul ciclurilor de păşunat

Ciclul este intervalul de timp în care iarba de pe aceeaşi parcelă de exploatare, odată păşunată, se regenerează şi devine din nou bună pentru păşunat.

Numărul ciclurilor de păşunat este în funcţie de condiţiile climatice şi staţionale de sol, de compoziţia floristică şi de capacitatea de regenerare a pajiştilor.

În zona montană, de la 600-800 m altitudine, durata optimă a sezonului de păşunat, care este de 160 de zile, scade cu cea 7,5 zile cu fiecare 100 m altitudine, ajungând la 2.200- 2.400 m, la numai 40 de zile. Pe păşunile de munte se realizează cel mult 2-3 cicluri de păşunat, pe cele de deal 3-5 cicluri şi la câmpie 2-3 cicluri în condiţii de neirigare şi de 5-7 cicluri sau rotaţii de păşunat în condiţii de irigare.

5.4.3. Fâneţele

Suprafeţele ce nu se păşunează şi se utilizează pentru producerea de fân se vor cosi în momentul optim pentru a asigura cantitatea maximă de nutrienţi, cu excepţia celor care sunt sub angajamente.

5.4.4. Capacitatea de păşunat

Stabilirea capacităţii de păşunat se va face prin împărţirea producţiei totale de masă verde cu raţia necesară unei unităţi vită mare (UVM).

Se recomandă 65 kg masă verde/zi/cap pentru 1 UVM, din care consumate efectiv 50 kg/cap/zi. Conversia în UVM a speciilor de animale domestice este redată în tabelul 5.1 întocmit conform legislaţiei în vigoare.

 

Tabelul 5.1

 

Categoria de animale

Coeficientul de conversie

Capete/ UVM

Tauri, vaci şi alte bovine de mai mult de 2 ani, ecvidee de mai mult de 6 luni

1,0

1,0

Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

1,6

Bovine de mai puţin de 6 luni

0,4

2,5

Ovine

0,15

6,6

Caprine

0,15

6,6

 

Producţia totală de iarbă (Pt) se determină prin cosire şi cântărire pe 6-10 m2 din suprafeţele de probă aflate în parcela de exploatare ce urmează să fie păşunată.

Pentru delimitarea suprafeţelor de probă se folosesc îngrădituri sau cuşti metalice, prevăzute la anexa nr. 7, care să nu permită consumul de către animale a vegetaţiei din interior, amplasate pe suprafeţe omogene din punctul de vedere al compoziţiei floristice şi al producţiei. Aceste suprafeţe se cosesc la începutul fiecărui ciclu de păşunat, respectând restricţia ca pe plante să nu se regăsească apă de adiţie.

Capacitatea de păşunat (Cp) se va determina în fiecare sezon de păşunat utilizând formula:

 

Cp(UVM/ha) = (Pt(kg/ha) x Cf%) / Nz x DZP x 100

 

în care:

Nz = necesarul zilnic de iarbă pe cap de animal, în kg/zi;

DZP = numărul zilelor sezonului de păşunat;

Cf = coeficient de folosire a pajiştii, în procente.

Coeficientul de folosire exprimat în procente se stabileşte prin cosirea şi cântărirea resturilor neconsumate (Rn) pe 5-10 m2, după scoaterea animalelor din tarla şi raportarea ei la producţia totală după formula:

 

Cf =  [ Pt(kg/ha) - Rn(kg/ha) ] / Pt (kg/ha) x 100, în procente

 

Pentru aprofundarea acestui aspect este necesară consultarea specialiştilor din domeniul culturii pajiştilor.

 

6. Organizarea, îmbunătăţirea, dotarea şi folosirea pajiştilor

6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafeţelor de pajişti Se va face o scurtă prezentare asupra lucrărilor propuse şi se vor analiza variantele tehnologice şi volumul de lucrări. Lucrările propuse vor fi în conformitate cu metodologia şi respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu, denumite în continuare GAEC, şi a celor care sunt sub angajament.

Se vor justifica suprafeţele considerate de protecţie şi cele care îşi schimbă destinaţia, menţionând legislaţia sub incidenţa căreia intră.

Se va compara producţia actuală cu cea posibilă de realizat prin aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire. Se vor face tabele cumulative cu lucrările de îmbunătăţire pentru sporirea producţiei şi conservarea biodiversităţii, conform tabelelor 6.1.a şi 6.1.b.

Principalele măsuri de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei pajiştilor se bazează pe înlăturarea sau diminuarea efectului factorilor limitativi ai productivităţii acestora.

Pentru determinarea măsurilor şi tehnologiilor de îmbunătăţire adecvate trebuie să se stabilească în prealabil, cu exactitate, cauzele degradării pajiştii respective, deoarece aplicarea oricărei măsuri de îmbunătăţire a covorului vegetal fără a se îndepărta cauzele degradării lui conduce la unele rezultate bune, valabile doar pe termen scurt.

Principalele acţiuni tehnico-organizatorice menite să ducă la creşterea cantitativă şi calitativă a producţiei de furaje de pe pajişti sunt:

a) măsuri ameliorative generale, care se aplică pe toate pajiştile afectate de factori limitativi ai producţiei;

b) măsuri de îmbunătăţire fără înlocuirea totală a vechiului covor vegetal, denumite măsuri de suprafaţă;

c) măsuri de refacere radicală a covorului ierbos prin înlocuirea totală a vechiului covor vegetal cu amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti;

d) valorificarea superioară a producţiei pajiştilor prin păşunat;

e) valorificarea superioară prin recoltarea şi conservarea furajelor de pe pajişti.

1. Măsurile ameliorative generale care se aplică pe toate pajiştile afectate de diferiţi factori limitativi ai producţiei sunt:

a) eliminarea excesului de umiditate;

b) combaterea eroziunii de adâncime şi alunecărilor solului;

c) corectarea reacţiei solului, respectiv aciditatea/alcalinitatea, prin lucrări de amendare.

2. Măsurile de suprafaţă de îmbunătăţire a pajiştilor cuprind:

a) lucrările de întreţinere a pajiştilor ce constau în curăţarea de muşuroaie de orice provenienţă, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre, nivelarea nanoreliefului, împrăştierea dejecţiilor rămase în urma păşunatului sau după fertilizarea organică, aerarea covorului vegetal;

b) îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;

c) supraînsămânţarea pajiştilor.

3. Măsurile de refacere radicală a covorului ierbos constau din:

a) curăţarea de muşuroaie, de vegetaţia ierboasă şi lemnoasă nevaloroasă şi de pietre;

b) distrugerea vechiului covor vegetal degradat;

c) îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare;

d) pregătirea patului germinativ;

e) reînsămânţarea cu amestecuri de plante furajere productive şi cu valoare furajeră ridicată;

f) întreţinerea pajiştii nou-înfiinţate.

Dacă există diferenţe între măsurile de îmbunătăţire aplicate, determinate de variaţii ale condiţiilor staţionale actuale, se va prezenta tehnologia pentru fiecare parcelă în parte.

 

Tabelul 6.1.a.

 

Trupul de păşune/ Parcela descriptivă

Volumul lucrărilor de îmbunătăţire

(ha):

Suprafeţe de protecţie

Nr. crt.

Denumirea

Suprafaţa

(ha)

Înlăturarea vegetaţiei arbustive

Tăierea arboretelor, scoaterea cioatelor

Combaterea plantelor

dăunătoare şi toxice

Culegerea pietrelor şi resturilor lemnoase

Nivelarea muşuroaielor

Combaterea eroziunii

solului

Drenări şi desecări

Total

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

….

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Măsurile de îmbunătăţire ce vor fi aplicate vor fi trecute într-o formă tabelară, în care se precizează măsurile de îmbunătăţire utilizate, data la care au fost aplicate şi dozele utilizate de pesticide şi fertilizanţi, conform tabelului 6.2. Se va preciza şi timpul de revenire, adică după ce interval de timp se va interveni din nou cu aceste măsuri.

 

Tabelul 6.1.b.

 

Trupul de păşune/Parcela descriptivă

Volumul de lucrări de îmbunătăţire

(ha):

Nr. crt.

Denumirea

Suprafaţa (ha)

Fertilizare chimică

Fertilizare organică

Supraînsămânţare

Reînsămânţare

1

2

3

4

5

6

7

1.

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

….

 

 

 

 

 

 

 

            Tabelul 6.2

 

Date orientative privind fertilizarea pajiştilor permanente cu îngrăşăminte chimice (kg s.a./ha/an)

 

Tipul de pajişte

N

p2o5

K2O

1. Festuca valesiaca

100-200

50-60 (20-25)

 

2. Festuca rupicola

100-200

50-60 (20-25)

50-60 (40-50)

3. Agrostis capillaris

 

 

 

a) productive

150-200

75-100(35-45)

75-100 (60-80)

b) slabe

100-150

50-75 (20-35)

50-75 (40-60)

4. Festuca rubra

150

75 (50)

75 (60)

5. Nardus stricta

200

100 (45)

100 (80)

6. Festuca airoides

100

50 (20)

50 (40)

 

6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânţarea sau supraînsămânţarea pajiştilor

Se vor prezenta atât speciile care compun amestecul ce urmează a fi însămânţat/supraînsămânţat, cât şi cantitatea cu care participă acestea în amestec, conform anexei nr. 1. Lucrările de reînsămânţare sau supraînsămânţare vor fi efectuate doar acolo unde este necesar, iar amestecul va conţine specii de graminee şi leguminoase perene de pajişti pretabile condiţiilor staţionale şi modului de folosire, având în vedere şi restricţiile din cadrul angajamentelor.

6.3. Capacitatea de păşunat

Se va arăta capacitatea de păşunat actuală şi predictibilă după aplicarea lucrărilor de îmbunătăţire.

Capacitatea de păşunat actuală va fi prezentată sub formă tabelară conform tabelului 6.3, grupându-se suprafeţele cu capacitate de producţie asemănătoare şi cu răspuns preconizat asemănător. Se vor prezenta rezultatele preconizate pe următorii ani în ceea ce priveşte compoziţia floristică, producţia de masă verde, coeficientul de folosire şi încărcătura optimă a pajiştii, exprimată în UVM/ha, ca urmare a îmbunătăţirii pajiştilor.

 

Tabelul 6.3

 

Trupul de pajişte

Suprafaţa parcelei de exploatare

(ha)

Producţia de masă verde

(t/ha)

Coeficient de folosire

(%)

Producţia de masă verde utilă

(t/ha)

Producţia totala de masă verde

(t)

ZAF*

Încărcare cu UVM

/1 ha

Total

1

2

3

4

5 (col.3 x col.4)

6 (col.2 x col.3)

7 (col.5 / 0,05)

8 (col.7 / DSP)

9 (col.2 x col.8)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*ZAF - număr de zile animal furajat pe păşune; DSP - durată sezon păşunat.

0,05 - cantitatea de masă verde, în tone, consumată efectiv de un UVM/zi.

 

6.4. Organizarea păşunatului pentru diferitele specii de animale

Se vor da indicaţii de ordin general asupra modului de organizare în vederea folosirii raţionale a păşunilor, prin împărţirea, stabilirea numărului şi determinarea suprafeţei parcelelor, delimitarea lor pe teren, specia şi categoria de vârstă a animalelor.

Se vor preciza suprafeţele de pajişte care nu vor fi păşunate şi se vor prezenta cauzele pentru care aceste zone sunt scoase din circuitul pastoral, zone de protecţie, teren degradat, Suprafeţe în curs de îmbunătăţire şi perioada de readucere în circuitul pastoral dacă este cazul.

Numărul şi suprafaţa parcelelor de exploatare se stabilesc în funcţie de producţia lor, calitatea ierbii şi posibilitatea regenerării ei. Ca suprafaţă, parcelele de exploatare pot diferi între ele, cu condiţia ca producţia de iarbă să fie aceeaşi şi să suporte aceeaşi încărcătură de animale. În momentul în care capacitatea şi calitatea furajelor de pe parcelă sunt ridicate, se pot face subparcele de folosire, în vederea eşalonării producţiei şi valorificării raţionale a furajului, cositul furajelor excedentare, pentru a asigura necesarul în cazul condiţiilor nefavorabile.

Ordinea de păşunat a parcelelor de exploatare este determinată de expoziţie, altitudine şi amplasare faţă de căile de acces, în general, parcelele cu o expoziţie însorită şi cu altitudinea cea mai mică se vor păşuna primele, după care se valorifică cele cu expoziţie umbrită sau situate la altitudini mai mari, rezultând calendarul de păşunat pe cicluri de exploatare.

Ciclul de exploatare reprezintă perioada după care se revine pe aceeaşi parcelă în acelaşi sezon de păşunat.

De asemenea se recomandă ca suprafeţele aflate în imediata apropiere a localităţii să fie păşunate de vacile de lapte, iar tineretul bovin şi celelalte categorii să utilizeze pajiştile mai îndepărtate.

Pentru delimitarea parcelelor de exploatare se vor folosi, pe cât posibil, limitele naturale, culmi, pâraie, drumuri, poteci, iar, unde acestea nu sunt prezente, se vor crea limite artificiale, preferabil garduri fixe din lemn, piatră, garduri vii sau electrice.

6.5. Căi de acces

Se vor prezenta drumurile permanente de acces la trupurile de pajişte, drumurile de pământ şi potecile de acces şi în caz de nevoie se va propune construirea de drumuri, justificând necesitatea lor. Construirea căilor de acces se va face respectând legislaţia în vigoare.

Se vor preciza felul căilor de acces existente, drumuri de acces pe păşune, drumuri forestiere şi lungimea acestora. Se va arăta starea acestor drumuri, cum sunt întreţinute şi de cine sunt administrate, necesitatea reparaţiilor.

Toate căile de acces vor fi figurate pe hărţile de ansamblu, prin semne convenţionale specifice.

6.6. Construcţii zoopastorale şi surse de apă Se vor prezenta construcţiile pastorale, cum ar fi adăposturi, stâne, casării, cabane şi alte utilităţi, adăpători, garduri, porţi de târli re, precum şi amplasarea acestora. De asemenea se arată şi celelalte construcţii aflate pe păşuni sau în apropierea lor şi cine le administrează.

Se va face o descriere sumară a construcţiilor existente şi se va preciza starea lor.

Se vor da relaţii cu privire la sursele de apă existente, specificându-se în mod expres capacitatea şi permanenţa acestora. Dacă nu există adăpători se specifică unde se face adăpatul vitelor sau accesul vitelor la sursele de apă învecinate şi se menţionează distanţa până la aceste surse.

Se vor propune lucrări pentru realizarea de noi surse de apă potabilă, forări de puţuri, aducţiuni de apă şi alte lucrări de gospodărire a apei, justificând u-se necesitatea lor, de exemplu: distanţele faţă de sursele de adăpare a animalelor să fie cât mai reduse.

Dacă este necesar, se fac propuneri pentru a se acorda acces la sursele de apă învecinate, inclusiv la cele din păduri.

 

7. Descriere parcelară

Se va face o prezentare tabelară a fiecărei parcele descriptive care compune pajiştea amenajată.

 

UAT

Trupul de pajişte

Parcela descriptivă

Suprafaţa (ha)

Categoria de folosinţă

Unitatea de relief

Configuraţia

 

 

 

 

 

Altitudine:

Expoziţie:

Înclinaţie:

Sol:

Datele staţionale suplimentare (dacă este cazul)

Tipul de pajişte - se notează tipul de pajişte identificat pe parcelă (anexa nr. 2)

Graminee - se prezintă speciile de graminee din covorul vegetal (anexa nr. 3) şi gradul acestora de participare (%)

Leguminoase - se prezintă speciile de leguminoase din covorul vegetal (anexa nr. 3) şi gradul de participare (%)

Diverse plante - se prezintă plantele din alte familii botanice care sunt în compoziţia covorului ierbos (anexa nr. 4), precum şi gradul de participare al acestora (%)

Plante dăunătoare şi toxice - se vor enumera plantele dăunătoare şi toxice care sunt prezente pe pajişte (anexa nr. 5) şi gradul de participare al acestora în covorul ierbos (%)

Gradul de acoperire cu vegetaţie a parcelei - se va nota aprecierea în procente a gradului de acoperire

Încărcarea cu animale - orientativ, în anul 1 se va nota conform anexei nr. 6, iar în următorii ani prin calcul specificat la paragraful 5.4.4

Vegetaţia lemnoasă: se va detalia conform normelor silvice, se precizează vârsta, consistenţa, răspândirea, volumul (m3), seva preciza dacă există rupturi şi doborâturi.

Lucrări executate: se vor prezenta lucrările de îmbunătăţiri efectuate până în prezent.

Lucrări propuse: se vor prezenta lucrările propuse pentru îmbunătăţirea pajiştilor.

 

Aceste descrieri se vor ataşa la finalul documentaţiei.

 

8. Descrierea vegetaţiei forestiere

8.1. Date generale: suprafaţa totală, suprafaţa efectiv ocupată şi distribuţia vegetaţiei forestiere pe suprafaţă

8.2. Descrierea staţiunii: forma de relief, configuraţia terenului, expoziţie, înclinare, altitudine, tipul genetic de sol, tipul de floră, tipul de staţiune, datele caracteristice pentru staţiune, eroziune, grohotiş, stâncării şi alte caracteristici ecopedologice care prezintă importanţă pentru vegetaţia forestieră

8.3. Descrierea vegetaţiei forestiere: arboretul - elementele de arboret, provenienţa, vârsta, proporţia elementelor, clasa de producţie, creşterea, vârsta medie, consistenţa, volumul la hectar şi volumul total

8.4. Organizarea păşunatului: zonele admise la păşunat, zonele în care este permisă traversarea spre locurile de păşunat, zonele în care păşunatul este interzis, perioadele în care este admis păşunatul

8.5. Hărţi: harta păşunii împădurite, harta zonelor admise/interzise la păşunat şi a celor în care este permisă traversarea

 

9. Diverse

9.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia

Se precizează data din care intră în vigoare prezentul amenajament. Durata amenajamentului pastoral este de 10 ani.

9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări

Se prezintă personalul care a participat la efectuarea amenajamentului, se va preciza de asemenea ce contribuţie a avut respectiva persoană şi unitatea de care aparţine aceasta.

9.3. Hărţile ce se ataşează amenajamentului

Se vor enumera hărţile ce se sunt ataşate amenajamentului. Hărţile vor fi anexate la sfârşitul lucrării, precum şi descrierile parcelare.

9.4. Evidenţa lucrărilor executate anual pe flecare parcelă Se vor prezenta lucrările efectuate în fiecare an pe fiecare parcelă, conform tabelului 9.

9.5. Bibliografie

Se vor nota sursele bibliografice utilizate în realizarea prezentului amenajament.

 

Tabelul 9

Parcela

Suprafaţa

Combaterea buruienilor şi vegetaţiei lemnoase

Strângerea cioatelor, pietrelor şi nivelarea muşuroaielor

Grăpatul pajiştilor

Amendarea pajiştilor

Supraînsămânţarea sau reînsămânţarea pajiştilor

Fertilizarea*) pajiştilor

Perioada/ Anul

Suprafaţa

Perioada/ Anul

Suprafaţa

Perioada/ Anul

Suprafaţa

Perioada/ Anul

Suprafaţa

Perioada/ Anul

Suprafaţa

Perioada/ Anul

Suprafaţa

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Fertilizarea pajiştilor se va realiza pe baza unui plan de fertilizare anual, ţinând cont de cartarea agrochimică.

 

            10. Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ghid-cadru.

 

. ANEXA Nr. 1

la ghidul-cadru

 

Câteva date necesare pentru alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene în condiţii de neirigare

 

Specia

Regiunea de cultură

Particularităţi biologice

Modul de folosinţă principal

Norma de sămânţă

(kg/ha)

câmpie

dealuri

munte

alpin

lunci

Talia

Otăvire

Capacitatea de concurenţă

uscate

umede

Anul 1

Ceilalţi ani

Agropyron pectinifor.

+

+

Mijlocie

foarte slabă

III

II

fâneaţă

16-18

Bromus inermis

+

+

Înaltă

foarte slabă

III

II

fâneaţă

30-35

Dactylis glomerata

+

+

+

+

+

Înaltă

foarte bună

III

I

mixt

20-25

Festuca arundinaceea

+

+

+

Înaltă

foarte bună

III

I

fâneaţă

25-30

Festuca pratensis

+

+

+

Mijlocie

bună

II

III

mixt

25-30

Festuca rubra

+

+

+

Joasă

slabă

III

III

păşune

20-25

Lolium perenne

+

+

Joasă

foarte bună

I

II

păşune

25-30

Phleum pratense

+

+

+

+

Înaltă

bună

III

III

mixt

15-18

Poa pratensis

+

+

+

+

Joasă

slabă

III

II

păşune

12-15

Lotus corniculatus

+

+

+

+

+

Joasă

foarte bună

III

III

mixt

12-16

Medicago sativa

+

+

+

+

Înaltă

foarte bună

1

I

fâneaţă

18-20

Onobrychis viciifolia

+

+

+

Înaltă

slabă

III

III

Fâneaţă

80-100

Trifolium pratense

+

Înaltă

foarte bună

II

II

Fâneaţă

16-20

Trifolium repens

+

+

+

+

Joasă

foarte bună

III

III

păşune

10-12


+ Se recomandă a fi semănate.

● Nu se recomandă.

 

I - capacitate mare de concurenţă

II - capacitate mijlocie de concurenţă

III - capacitate mică de concurenţă

 

Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare pe zone de cultură şi mod de folosire

(P = păşunat; F = fâneaţă; M = mixt)

 

Zona

Silvostepă

Etajul pădurilor de foioase (gorun, fag)

Număr amestec

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Modul de exploatare

P

F

PM

PM

P

F

MF

PM

M

M

Dactylis glomerata (golomăţ)

12

6

8

10

-

10

12

-

9

10

Festuca pratensis (păiuş de livezi)

8

-

10

8

-

-

5

15

-

13

Phleum pratense (timoftică)

5

-

-

5

-

8

5

6

7

7

Lolium perenne (raigras englezesc)

-

-

-

2

-

-

-

4

9

-

Festuca arundinaceea (păiuş înalt)

-

-

-

-

25

-

-

-

-

 

Festuca rubra (păiuş roşu)

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Poa pratensis (firuţă)

2

-

-

2

-

-

-

2

-

-

Bromus inermis (obsigă nearistată)

-

-

10

-

-

-

-

-

-

-

Trifolium repens (trifoi alb)

-

-

-

3

3

-

-

3

3

3

Trifolium pratense (trifoi roşu)

-

-

-

-

-

12

-

-

5

-

Lotus corniculatus (ghizdei)

5

-

4

-

-

-

3

-

-

5

Medicago sativa (lucerna albastră)

-

15

-

-

-

-

5

-

-

-

Onobrychis viciifolia (sparcetă)

-

-

30

-

-

-

-

-

-

-

Total sămânţă (cu valoarea culturală 100%)

32

21

62

30

28

30

30

30

33

38

 

Amestecuri de ierburi (kg/ha) recomandate pentru reînsămânţare pe zone de cultură şi mod de folosire

(P = păşunat; F = fâneaţă ; M = mixt)

 

Zona

Etajul molidului

Condiţii staţionale speciale

Irigat

Eroziune

Exces apă

Sărături

Număr amestec

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

Modul de exploatare

PM

M

P

P

PM

MF

PM

F

M

M

P

Dactylis glomerata (golomăţ)

-

4

-

-

10

8

5

-

5

5

-

Festuca pratensis (păiuş de livezi)

12

8

-

5

-

7

-

-

8

-

-

Phleum pratense (timoftică)

8

10

8

3

-

5

-

-

7

-

-

Lolium perenne (raigras englezesc)

-

-

-

15

5

3

-

-

5

15

10

Festuca arundinaceea (păiuş înalt)

-

-

-

-

12

-

-

-

-

-

15

Festuca rubra (păiuş roşu)

6

-

7

-

-

-

-

-

-

-

-

Poa pratensis (firuţă)

-

-

3

2

2

-

-

-

-

-

-

Bromus inermis (obsigă nearistată)

-

-

-

-

-

-

12

25

-

-

-

Trifolium repens (trifoi alb)

3

3

3

3

3

-

-

-

-

3

3

Trifolium pratense (trifoi roşu)

-

3

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Lotus corniculatus (ghizdei)

2

-

-

-

-

-

5

-

-

5

5

Medicago sativa (lucerna albastră)

-

-

-

-

-

8

5

-

-

-

-

Onobrychis viciifolia (sparcetă)

-

-

-

-

-

-

25

40

-

-

-

Total sămânţă (cu valoarea culturală 100%)

31

28

21

28

32

31

52

65

25

28

33

 

ANEXA Nr. 2

la ghidul-cadru

 

PRINCIPALELE TIPURI DE PAJIŞTI ŞI RĂSPÂNDIREA LOR

 

1. Etajul subalpin şi alpin

1.1. Pajiştile de Festuca airoides (F. supina, F. ovina sudetica) (păruşcă)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de păruşcă ocupă cele mai mari suprafeţe în etajul subalpin al jnepenişurilor, de la 1.600 m până la 2.200 m altitudine. Acestea sunt pajişti de origine secundară şi au rezultat în special după defrişarea jneapănului.

Festuca airoides este o specie care preferă staţiuni cu caracter mezoxerofit faţă de Nardus stricta, cu care se învecinează şi se întrepătrunde, şi care preferă staţiuni mai umede.

Vegetaţia are în componenţă numeroase specii nevaloroase.

Valoarea pastorală este foarte scăzută, cu producţie de 2-4 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,2-0,5 UVM/ha.

1.2. Pajiştile de Carex curvula (coarnă) şi Juncus trifidus (pipiriguţ)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de coarnă şi pipiriguţ sunt de origine primară, fiind răspândite în etajul alpin, la altitudini mai mari de 2.000-2.200 m, care se întâlnesc numai în Munţii Făgăraş, Iezer-Păpuşa, Bucegi, Parâng, Retezat şi Rodnei.

Solurile sunt humicosilicatice şi podzoluri.

Carex curvula este un rogoz alpin, foarte bine consumat de animale.

Valoarea pastorală este foarte scăzută datorită, în principal, producţiilor foarte mici, de numai 1,5-3 t/ha MV şi a gradului scăzut de consumabilitate a pipiriguţului, care permit o încărcare de 0,1-0,4 UVM/ha.

 

2. Pajişti zonale premontane şi montane

2.1. Pajiştile de Agrostis capillaris (A. tenuis) (iarba-câmpului)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Agrostis capillaris (Agrostis tenuis) ocupă cele mai mari suprafeţe în zona de deal şi cea montană inferioară, începând de la altitudinea de 200-300 m până la peste 1.200 m, din subzona stejarilor şi gorunului până în subetajul fagului şi al amestecurilor de fag cu răşinoase.

În teritoriu se disting pajişti de Agrostis capillaris de productivitate bună pe terenuri plane sau uşor înclinate cu soluri mai bogate şi pajişti cu productivitate mijlocie pe terenuri cu înclinaţie mare şi expoziţii însorite pe soluri mai sărace acide.

Solurile de sub pajiştile de iarba-câmpului sunt brune argiloiluviale, brune luvice, luvisoluri albice, brune eumezobazice cu reacţie slab acidă până la neutre pentru pajiştile mai bune şi puternic acide pentru cele de productivitate mijlocie.

Agrostis capillaris este o graminee valoroasă din punct de vedere furajer, cu grad ridicat de consumabilitate.

Vegetaţia are în componenţă numeroase specii cu valoare furajeră ridicată, dar şi specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice. Adesea, aceste pajişti sunt invadate şi de vegetaţie lemnoasă dăunătoare, ca: păducelul (Crataegus monogyna), porumbarul (Prunus spinosa), măceşul (Rosa canina), în zone mai uscate şi alunul (Corylus avellana), carpenul (Carpinus betulus), mesteacănul (Betula pendula) în zone mai umede.

Valoarea pastorală a pajiştilor de Agrostis capillaris este bună, ajungând la o producţie de 10-15 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1,0-1,2 UVM/ha.

A două categorie de pajişti de acest tip, cu productivitate mijlocie, are o valoare pastorală mijlocie cu 5,0-7,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,5-0,8 UVM/ha.

2.2. Pajiştile de Festuca rubra (păiuş roşu) Răspândire şi ecologie. Arealul fitogeografic al pajiştilor de

Festuca rubra, corespunde etajului pădurilor de molid (Picea abies), cunoscut şi sub denumirea de etajul boreal, care atinge altitudinea de 1.800 m în Carpaţii Meridionali şi Carpaţii Occidentali şi 1.600 m în nordul Carpaţilor Orientali. La limita inferioară, pajiştile de Festuca rubra se întrepătrund cu cele de Agrostis capillaris, coborând în unele situaţii până în etajul nemoral la 700-800 m altitudine.

Solurile sunt oligobazice sau oligomezobazice, oligomezotrofice, de la moderat până la foarte puternic acide: brune, brune acide, brune feriiluviale, rendzine, litosoluri.

Vegetaţia pajiştilor de Festuca rubra, din cauza păşunatului abuziv şi a scăderii fertilităţii solului, este invadată pe suprafeţe apreciabile de specia nevaloroasă Nardus stricta (părul-porcului, ţepoşică). Pe soluri sărace, compacte se instalează Deschampsia caespitosa (târsa), care este o graminee cu valoare furajeră foarte scăzută. Pe suprafeţele supratârlite apar buruieni de târlă ca: urzici (Urtica sp), ştirigoaie (Veratrum album), ştevii (Rumex sp,), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi altele. Vegetaţia lemnoasă invadantă este reprezentată de arbuşti ca: ienupăr (Juniperus sibirica), specii de Vaccinium şi puieţi de arbori, în special de molid. Festuca rubra are o valoare furajeră bună.

Valoarea pastorală a pajiştilor de păiuş roşu este foarte heterogenă, de la mediocră spre bună, cu o producţie de 5-15 t/ha MV, respectiv 0,5-1,5 UVM/ha.

2.3. Pajiştile degradate de Nardus stricta (ţepoşică) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de ţepoşică au o largă

răspândire în etajul molidişurilor şi al jnepenişurilor (Pinus mugo) în toţi munţii înalţi din Carpaţii româneşti. Nardus stricta, specia care domină, are o plasticitate ecologică foarte mare, fiind adaptată la condiţii de umiditate şi temperatură diferite, de la 300 m până la 2.200 m altitudine, pe soluri acide, neaerisite, oligobazice şi oligotrofice.

Solurile sunt în principal brune feriiluviale, brune acide, podzoluri, luvisoluri albice, puternic acide.

Valoarea furajeră a ţepoşicii este foarte scăzută, fiind considerată o specie nevaloroasă.

Vegetaţia pajiştilor de Nardus stricta este degradată şi de o productivitate scăzută.

Valoarea pastorală este de asemenea foarte scăzută, cu producţii de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, şi o capacitate medie de 0,4 UVM/ha.

 

3. Pajişti zonale colinare şi de câmpie

3.1. Pajiştile de Festuca valesiaca (păiuş stepic) Răspândire şi ecologie. Aceste pajişti sunt reprezentative

pentru zonele de stepă şi silvostepă din ţara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, şi anume în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podişul Sucevei şi subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniţă (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice şi subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podişul Bârladului. Cele mai mari suprafeţe cu păiuş stepic sunt în Podişul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic şi în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite.

Solurile pe care se extind aceste pajişti sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele şi solurile cemoziomoide.

Vegetaţia are în componenţă numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar fi scaieţi, pelin şi specii toxice, ca: alior, coronişte sau vegetaţie lemnoasă dăunătoare, precum: porumbar, păducel, măceş, verigariu.

Valoarea pastorală este mediocră, cu potenţial de producţie scăzut, de numai 3-5 t/ha MV şi o încărcare medie de 0,3-0,5 unităţi vită mare la ha.

3.2. Pajiştile de Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuş de silvostepă)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de Festuca rupicola se întâlnesc în arealul pădurilor de stejar pedunculat din Podişul Transilvaniei, în subzona pădurilor de cer şi gârniţă din Dealurile Vestice până la cea 600 m altitudine, pe versanţi slab până la moderat înclinaţi 6°-14° pe toate expoziţiile la altitudini mai joase şi numai însorite la altitudini mai mari.

Solurile predominante sunt cernoziomuri cambice, soluri cenuşii, brune argiloiluviale, rendzine, regosoluri, erodisoluri.

Vegetaţia este dominată de numeroase specii nevaloroase, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, pelin, care diminuează mult calitatea acestor pajişti.

Valoarea pastorală şi productivitatea sunt slabe-mijlocii, cu O producţie de 3,5-6 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 0,4-0,6 UVM/ha.

3.3. Pajiştile de Poa pratensis ssp. angustifolia (firuţa) Răspândire şi ecologie. Pajiştile de firuţă se întâlnesc în zona

nemorală din sudul ţării, în aria pădurilor de cer şi gârniţă, la altitudini joase cuprinse între 100-300 m, pe terenuri plane şi uşor înclinate.

Poa pratensis este o graminee mezofită, cu o valoare furajeră bună şi grad ridicat de consumabilitate.

Solurile sunt cernoziomice argiloiluviale, brune roşcate, brune roşcate luvice şt vertisoluri.

Vegetaţia este foarte bine încheiată, dar în ea se întâlnesc totuşi specii fără valoare furajeră, cum sunt: bărboasă, obsigi, osul-iepurelui, dăunătoare şi toxice, ca: alior, scaieţi, piciorul-cocoşului.

Valoarea pastorală este bună, cu producţie de 7,5-12,5 t/ha MV şi o capacitate de păşunat de 1-1,5 UVM/ha.

3.4. Pajiştile degradate de Botriochloa ischaemum (bărboasă)

Răspândire şi ecologie. Pajiştile de bărboasă sunt cele mai răspândite tipuri de pajişti derivate din cele de Festuca valesiaca şi Festuca rupicola, ca efect al păşunatului abuziv, neraţional şi al eroziunii solului, din Podişul Moldovei, Depresiunea

Transilvaniei, Podişul Dobrogei, precum şi al unor enclave din Dealurile Olteniei şi Banatului. Botriochloa ischaemum este o specie oligotrofă, xerofită cu largă amplitudine ecologică din zona de stepă până în subetajul gorunului şi chiar al fagului, în special pe coastele însorite, moderat până la foarte puternic înclinate, cu grade diferite de eroziune a solului.

Solurile dominante sunt regosolurile, solurile brune argiloiluviale, brune luvice şi luvisoluri albice.

Vegetaţia acestui tip de pajişte derivată este frecvent invadată de buruieni, specii dăunătoare şi toxice, precum: alior, lumânărică, scaieţi, pelin, pojarniţă.

Valoarea pastorală şi productivitatea sunt foarte slabe, cu producţii de 1,5-5 t/ha MV, în funcţie de intensitatea degradării, cu o capacitate de păşunat în jur de 0,3-0,4 UVM/ha.

 

4. Pajişti azonale

4.1. Pajiştile din lunci şi depresiuni

Aceste pajişti sunt influenţate în mare măsură de condiţiile de sol şi umiditate specifice luncilor râurilor şi depresiunilor intramontane. Pădurile de luncă (zăvoaiele) sunt răspândite în albiile majore ale râurilor, având ca specii dominante arinul negru (Alnus glutinosa), plopul alb (Populus alba), sălcii (Salix sp.), ulmi (Ulmus sp.), la altitudine arinul alb (Alnus incana).

Vegetaţia ierboasă poate fi dominată de următoarele specii care edifică tipuri de pajişti distincte: Agrostis stolonifera (iarba-câmpului), Alopecurus pratensis (coada-vulpii), Poa pratensis (firuţa), Lolium perenne (iarba de gazon, raigrasul peren), Arrhenatherum elatius (ovăsciorul) şi Festuca pratensis (păiuşul de livezi), precum şi alte specii foarte valoroase furajere care au fost introduse deja în cultură.

Modul de folosinţă al acestor pajişti este în regim de fâneaţă şi uneori mixt, fâneaţă-păşune. Aceste tipuri de pajişti naturale au producţiile cele mai ridicate, datorită regimului de umiditate favorabil şi solurilor bogate aluvionare din luncile râurilor.

Valoarea pastorală este bună spre foarte bună, cu producţii de 7,5-15 t/ha MV, în funcţie de tipul şi modul de întreţinere.

4.2. Pajiştile de pe soluri saline şi alcaline

Majoritatea acestor tipuri de pajişti sunt răspândite în Câmpia Română de Est, în Câmpia Olteniei, Câmpia de Vest, Câmpia Moldovei, Lunca Prutului şi Bârladului, Lunca şi Delta Dunării, pe solurile saline şi alcalice.

Pajiştile de Puccinellia limosa sunt cel mai bine reprezentate, au o producţie scăzută, de 4-7 t/ha MV şi o valoare pastorală slabă-mijlocie, care suportă o capacitate de păşunat de 0,3-0,6 UVM/ha. Pajiştile de Salicornia europaea - Suaeda maritima sunt răspândite mai ales pe solonceacuri, pe care cresc aproape în exclusivitate specii fără valoare furajeră, tolerante la concentraţia mare de săruri din aceste soluri.

Producţia medie este de 5-6 t/ha MV, de foarte slabă calitate, cu o valoare pastorală foarte slabă şi cu o capacitate de păşunat de 0,1-0,2 UVM/ha.

4.3. Pajiştile de nisipuri

Pajiştile răspândite pe nisipuri se întâlnesc în Câmpia Română, Câmpia Careiului în nord-vestul ţării şi în Delta Dunării.

Vegetaţia pajiştilor de nisipuri este rară, cu specii puţine la număr şi cu valoare furajeră slabă sau nevaloroase, fiind dominate de Festuca vaginata (păiuş de nisipuri) şi Elymus sabulosus,

Valoarea pastorală a acestor pajişti este neînsemnată.

Principalele plante din vegetaţia păşunilor şi fâneţelor

 

ANEXA Nr. 3

la ghidul-cadru

 

Nr. crt.

Denumirea ştiinţifică (populară)

Formaţii de pajişti şi condiţiile ecologice unde trăieşte

însuşiri morfologice şi biologice

Productivitatea

Valoarea furajeră

GRAMINEE

 

 

 

 

1.

Alopecurus pratensis (coada-vulpii)

Fâneţe de lunci cu soluri revene şi bogate

Înălţime 70-80 cm. Rezistentă la ger şi inundaţii, sensibilă la secetă

Mare

Bună

2.

Arrhenatheum elatius (ovăscior)

Fâneţe cu soluri profunde şi bogate

Tufă rară de 1-1,3 m, tipică de fâneaţă

Foarte mare

Foarte bună

3.

Agrostis capillaris (iarba-câmpului)

Pajişti de deal şi munte pe soluri sărace

Tufe rare, de 40-60 cm, înfloreşte târziu şi otăveşte bine.

Mijlocie

Bună

4.

Agrostis stolonifera (moleaţă)

Pajişti de lunci cu exces de umiditate şi soluri bogate

Plantă cu stoloni, de 70-80 cm, foarte rezistentă la inundaţii, sensibilă la secetă

Mare

Bună

5.

Agrostis rupestris (iarba-stâncilor)

Păşuni din etajul alpin pe soluri scheletice acide

Plantă scundă (10-15 cm) cu tufă rară, rezistentă la geruri

Foarte mică

Mijlocie

6.

Agropyron repens (pir târâtor)

Fâneţe de luncă pe soluri nisipoase

Plantă cu stoloni, înaltă, rezistentă la secetă

Mare

Mijlocie

7.

Anthoxantum odoratum (viţelarul)

Pajişti de deal şi munte, soluri sărace

Tufă rară, scundă (20-30 cm), înfloreşte timpuriu, are miros specific de cumarină.

Mică

Slabă

8.

Botriochloa ischaemum (bărboasă)

Pajişti de deal pe soluri uscate, erodate şi pante însorite.

Talie mijlocie (40-50 cm), foarte rezistentă la secetă

Mică

Slabă

9.

Bromus inermis (obsigă nearistată)

Pajişti de silvostepă pe soluri mai bogate

Plantă stoloniferă, 80-100 cm înălţime, rezistentă la secetă şi ger

Foarte mare

Foarte bună

10.

Briza media (tremurătoare)

Pajişti de deal şi munte, pe soluri mai sărace

Tufă rară cu talie mijlocie, rezistentă la ger, ornamentală

Slabă

Mijlocie

11.

Calamagrostis arundinacea (trestia de pădure)

În păduri rărite sau defrişate pe soluri afânate revene

Plantă cu rizomi, înălţime 70- 130 cm, frunze aspre, otăveşte greu,

Mare

Redusă

12.

Cynosurus cristatus (pieptănariţă)

Pajişti de deal şi munte cu soluri revene şi relativ bogate

Tufă rară cu talie mijlocie, pretenţioasă la umezeală, otăveşte bine.

Mijlocie

Bună

13.

Dactylis glomerata (golomăţ)

Pajişti de deal şi lunci cu soluri revene, bogate, cultivat

Tufă rară cu înălţime de 80- 120 cm, înălţime foarte timpurie, otăveşte bine după coasă şi păşunat.

Mare

Foarte bună

14.

Deschampsia caespitosa (târsă)

Pajişti de munte, soluri acide, bătătorite cu umezeală ridicată

Tufă deasă, 60-120 cm înălţime, nu rezistă la secetă, suportă bine păşunatul.

Mare

Redusă

15.

Deschampsia flexuose (păiuş de munte)

Pajişti de munte cu soluri sărace, acide, revene

Tufă rară, 50-50 cm înălţime, rezistă bine la păşunat, otăveşte greu.

Mică

Mică

16.

Festuca airoides (F supina) (păruşcă)

Păşuni alpine, soluri foarte acide

Tufă mixtă, foarte mică 15- 20 cm, rezistentă la ger şi păşunat

Mică

Slabă

17.

Festuca arundinacea (păiuş înalt)

Pajişti de luncă pe soluri cu umezeală multă, cultivată

Tufă rară, 60-100 cm înălţime, frunze mai aspre, rezistentă la păşunat, sensibilă la secetă

Mare

Mijlocie

18.

Festuca pratensis (păiuş de livezi)

Fâneţe de luncă, cu soluri profunde, bogate, cultivată

Tufă rară, 50-70 cm înălţime, sensibilă la secetă, otăveşte bine.

Mare

Foarte bună

19.

Festuca rubra (păiuş roşu)

Pajişti de deal şi munte pe soluri mai acide, permeabilă, cultivată

Tufă mixtă, 50-70 cm, sensibilă la secetă, foarte rezistentă la ger şi păşunat

Mare

Bună

20.

 Festuca pseudovina (păiuşul-oilor)

Păiuş de câmpie şi dealuri până la premontane

Tufă deasă, 20-30 cm, rezistentă la secetă şi păşunat

Mică

Mijlocie

21.

Festuca rupicola (F. sulcata) (păiuş de silvostepă)

Păşuni de câmpie până la premontane pe soluri uscate

Tufă deasă, 20-30 cm, rezistentă la geruri, secetă şi păşunat

Mică

Mijlocie

22.

Holcus lanatus (flocoşică)

Fâneţe pe soluri cu regim hidric bogat

Tufă rară, 50-80 cm, plantă păroasă, sensibilă la secetă, otăveşte bine.

Mijlocie

Slabă

23.

Lolium perenne (raigras englez)

Păşuni de câmpie şi dealuri pe soluri profunde şi bogate, cultivată

Tufă rară, 30-50 cm, sensibilă la uscăciune şi ger, rezistă foarte bine la păşunat şi călcare.

Mare

Foarte bună

24.

 Lolium multiflorum (raigras italian)

Sălbăticită, pe soluri fertile cu regim hidric bun, cultivată

Tufă rară, 40-60 cm, foarte sensibilă la secetă şi ger

Mare

Foarte bună

25.

Molinia coerulea (iarbă albastră)

Pajişti pe soluri turboase cu exces de umezeală

Tufă deasă, 80-100 cm, frunze foarte aspre

Mijlocie

Scăzută

26.

 Nardus stricta (părul-porcului, ţăpoşică)

Pajişti montane şi subalpine pe soluri acide, sărace

Tufă deasă, 20-30 cm, frunze ţepoase, aspre

Mică

Foarte slabă

27.

Phalaris arundinacea (ierbăluţa, iarbă albă)

Fâneţe de lunci sau soluri bogate, umede, cultivată recent

Plantă cu rizomi 1,5-2 m, rezistentă la ger, otăveşte bine, sensibilă la păşunat.

Foarte mare

Mijlocie

28.

 Phragmites australis (trestia)

Pajişti de mlaştini şi bălţi

Plantă cu rizomi peste 2 m, otăveşte bine după coasă.

Foarte mare

Slabă

29.

 Phleum alpinum (timoftică de munte)

Păşuni subalpine cu soluri acide, sărace

Plantă cu rizomi scurţi, 20-40 cm, rezistentă la ger

Mică

Mijlocie

30.

Phleum pratense (timoftică)

Pajişti de dealuri umede şi montane, soiuri fertile, cultivată

Tufă rară, 60-120 cm, sensibilă la secetă

Foarte mare

Foarte bună

31.

Poa pratensis (firuţă)

Păşuni de deal şi montane, preferă soluri bogate, cultivată

Tufă mixtă, 40-60 cm, rezistentă la secetă, ger, păscut şi călcat

Mare

Foarte bună

32.

Poa trivialis (şovar de munte)

Fâneţe din lunci şi zone umede, pe soluri mai bogate

Tufă cu stoloni, înaltă, 80-120 cm, sensibilă la secetă, regenerează bine după coasă.

Mare

Bună

33.

 Poa nemoralis (firuţă de pădure)

Poieni umbrite din păduri pe soluri mai bogate

Tufă rară, 50-70 cm, rezistenţă fa umbrire, otăveşte mai greu.

Mică

Bună

34.

 Poa annua (firuţă măruntă)

Păşuni alpine, pe soluri acide, târlite

Plantă de talie mică (50 cm), rezistentă la păşunat

Mică

Bună

35.

Trisetum flavescens (ovăsciorul auriu)

Fâneţe de deal şi lunci pe soluri mai umede şi bogate

Tufă rară, 40-80 cm, sensibilă la secetă, otăveşte puternic după coasă.

Mare

Bună

LEGUMINOASE

 

 

 

 

36.

Anthyllis vulneraria (vătămătoare)

Pajişti montane, pe soluri pietroase, calcaroase însorite

Tulpini de 50-60 cm, rezistentă la ger şi uscăciune

Mijlocie

Mijlocie

37.

Galega officinalis (ciumărea)

Fâneţe de luncă sau alte zone umede, bogate

Tulpini de 60-100 cm, otăveşte slab, suspect otrăvitoare pentru oi.

Mare

Mijlocie

38.

Genista tinctoria (drobiţă)

Pajişti de dealuri şi munte pe soluri acide, sărace

Tulpini de 40-80 cm, flori galbene

Mica

Slabă

39.

Lathyrus pratensis (lintea-pratului)

Fâneţe din zona păduroasă mai umedă

Tulpini urcătoare 60-70 cm, longevitate mare

Mare

Mijlocie

40.

Lotus corniculatus (ghizdei)

Pajişti din zona de deal şi montană pe soluri foarte diferite ca fertilitate şi reacţie, cultivată

Tulpină înaltă de 20-40 cm, rezistent la secetă, aciditate, aciditate,  otăveşte bine, nu produce meteorizaţii la animale.

Mare

Bună

41.

Medicago falcata (lucerna galbenă)

Fâneţe din zona de deal şi premontană pe coaste uscate

Tulpină înaltă de 40-70 cm, foarte rezistentă la secetă şi ger,  otăveşte mai slab.

Mijlocie

Foarte bună

42.

Medicago lupulina (lucerna măruntă)

Pajişti şi pârloage din zonele de deal şi montană

Plantă anuală, 15-20 cm, rezistentă la secetă

Mică

Bună

43.

Medicago sativa (lucerna albastră)

Sălbăticită în fâneţe pe soluri bogate, profunde, cultivată

Tulpină înaltă de 60-80 cm, foarte rezistentă la secetă, otăveşte foarte bine.

Foarte mare

Foarte bună

44.

Melilotus albus (sulfina albă)

Fâneţe şi pârloage mai umede din zonele de deal şi munte, cultivată

Plantă bianuală, foarte înaltă 1,2-1,5 m, rezistentă la ger, otăveşte mai slab.

Foarte mare

Mijlocie

45.

Melilotus officinalis (sulfina galbenă)

Fâneţe şi pârloage pe terenuri mai uscate din zonele de deal

Plantă bianuală, 1-1,2 m, rezistentă la ger şi secetă

Mare

Mijlocie

46.

Onobrychis viciifolia (sparceta)

Pajişti de deal şi premontane, cu soluri calcaroase, cultivată

Tulpină de 40-60 cm, foarte rezistentă la secetă, otăveşte mai slab, nu produce meteorizaţii.

Mare

Foarte bună

47.

Trifolium alpestre (trifoi alpin)

Păşuni de munţi înalţi, pe stâncării şi coaste

Tulpină de 20-40 cm, rezistentă la ger şi uscăciune, otăveşte slab.

Mijlocie

Bună

48.

 Trifolium campestre (trifoi galben)

Păşuni de dealuri şi munte, pe diferite soluri

Plantă anuală, 15-20 cm, se pretează la păşunat.

Mijlocie

Bună

49.

Trifolium hybridum (trifoi corcit)

Fâneţe din zona de deal şi montană mai umedă, pe soluri bogate

Tulpini de 40-50 cm, sensibil la secetă, rezistent la ger, otăveşte slab.

Mare

Bună

50.

Trifolium montanum (trifoi de munte)

Fâneţe de deal şi munte pe coaste însorite, cu soluri sărace

Tulpini de 30-50 cm, rezistent la secetă, otăveşte mai greu.

Mijlocie

Mijlocie

51.

Trifolium pannonicum (trifoi panonic)

Fâneţe de deal şi munte pe soluri sărace

Tulpină de 30-50 cm, frunze păroase, otăveşte greu după coasă.

Mijlocie

Slabă

52.

Trifolium pratense (trifoi roşu)

Pajişti de luncă, deal şi munte, pe soluri mai bogate, cultivat

Talia 50-60 cm, sensibil la ger şi secetă, otăveşte puternic după coasă.

Foarte mare

Foarte bună

53.

Trifolium repens (trifoi alb)

Pajişti de luncă, deal şi munte, pe soluri mai bogate şi umiditate optimă, cultivat

Tulpini târâtoare, sensibil la secetă, otăveşte foarte puternic după coasă şi păşunat.

Mare

Foarte bună

54.

Trifolium resupinatum (trifoi persan)

Fâneţe de luncă, pe soluri bogate şi regim hidric optim, cultivat

Plantă anuală, 40-80 cm, sensibil la secetă, otăveşte mai Foarte mare greu după coasă.

 

Foarte bună

55.

Vicia crăcea (măzăriche)

Pajişti de lunci, dealuri, cu soluri foarte diferite, cultivată

Tulpină urcătoare, 40-100 cm, longevivă

Mare

Bună

 

ANEXA Nr. 4

la ghidul-cadru

 

ALTE FAMILII BOTANICE

Nr. crt.

Denumire

Răspândire

Însuşiri

Consumată

1.

Achlllea millefolium (coada-şoricelului)

Pajişti din toate zonele, foarte răspândit

Perena, cu rizomi, aromata

Verde şi fân

2.

 Alchemilla vulgaris (creţişoară)

Pajişti din etajul montan

Perenă, frunze palmate

Verde şi fân

3.

 Carex curvula (coamă)

Păşuni alpine

Tufă deasă, perenă cu rizom

Verde

4.

Carum carvi (chimion)

Fâneţe de deal şi munte

Bianuală, 40-60 cm

Verde şi fân

5.

Cichorium inthybus (cicoare)

Pajişti de deal şi munte

Perenă, tulpina 30-70 cm

Verde

6.

Filipendula hexapetala (aglică)

Pajişti uscate, poieni

Perenă, 30-80 cm

Verde

7.

Geranium pratense (ciocul-berzei)

Pajişti de deal şi munte

Perenă cu rizomi, 30-60 cm

Verde şi fân

8.

Ligusticum mutellina

Păşuni subalpine

Perenă cu rizomi

Verde

9.

Polygonum bistorta (coada-racului)

Păşuni umede din zona montană

Perenă cu rizomi

Verde

10.

Potentilla erecta (cinci degete)

Pajişti umede din zona de deal şi munte

Perenă cu rizomi

Verde

11.

Plantago lanceolata (pătlagina)

Pajişti din toate zonele

Perenă, frunze înguste

Verde şi fân

12.

Prunella vulgaris (busuioc sălbatic)

Păşuni din zone de deal şi munte

Perenă, 15-20 cm

Fân

13.

Rumex acetosa (măcriş)

Fâneţe de luncă, deal şi munte

Perenă, talie înaltă

Verde şi fân

14.

Taraxacum officinale (păpădie)

Pajişti din toate zonele

Perenă, frunze în rozetă

Verde şi fân

15.

Thymus montanus (cimbrişor)

Pajişti de deal şi munte

Perenă, miros penetrant

Verde şi fân

 

ANEXA Nr. 5

la ghidul-cadru

 

Plante dăunătoare şi toxice din pajiştile permanente

 

Nr. crt.

Denumire ştiinţifică

(populară)

Răspândire

Substanţa toxică

Specii de animale ce pot fi intoxicate

Acţiune toxica

1.

Aconitum toxicum (omag)

Păşuni subalpine

Alcaloidul aconitină

Toate speciile

Sistemul nervos

2.

Adonis vernalis (ruşcuţă)

Păşuni de deal

Glucozidul adonidina

Toate speciile

Diaree, sistem cardiovascular

3.

Caltha laeta (calcea-calului)

Păşuni umede

 

Toate speciile

 

4.

Chelidonium majus (rostopasca)

Tufişuri, locuri umbroase

Chelidonină

Porci, capre

Vărsături, colici

5.

Colchicum autumnale (brânduşa de toamnă)

Pajişti de deal şi munte

Alcaloidul colchicină

Toate speciile

Aparatul digestiv şi respirator

6.

Conium maculatum (cucută)

Pajişti umede, tufişuri

Conhidrină, coniină

Toate speciile

Sistem nervos şi digestiv

7.

Cicuta virosa (cucuta de apă)

Locuri mlăştinoase

Cucuroxină şi uleiuri eterice

Toate speciile

Salivaţie, diaree, frisoane

8.

Cynanchum vincetoxicum (iarba-fiarelor)

Tufişuri

Glicozidul, vincetoxina

Oi

Rinichii şi căile urinare

9.

Delphinium consolida (nemţişorul)

Locuri părăsite

Delfinina din seminţe

Bovine şi ovine

Sistemul nervos

10.

Equisetum palustre (coada-calului)

Pajişti cu exces de umiditate

Alcaloidul equisetină

Bovine şi cai

Sistemul nervos, ficat, rinichi

11.

Euphorbia cypahssias (laptele-câinelui)

Pajişti uscate de deal

Euforbină

Toate speciile

Sistemul nervos, aparatul digestiv

12.

Gratiola officinalis (vaninariţa)

Fâneţe umede

Glucozidul graţiolina

Cai şi bovine

Aparatul digestiv

13.

Hypericum perforatum (pojarniţă)

Pajişti de deal

Uleiuri eterice

Toate animalele

Aparatul digestiv

14.

Papaver rhoeas (macul roşu)

Terenuri părăsite

Narcotic puternic

Bovine

Amorţeală şi simptome de turbare

15.

Pteridium aquilinum (feriga)

Pajişti de deal şi munte

 

Cai

Cancer

16.

Ranunculus acer (piciorul-cocoşului)

Pajişti umede

Uleiuri eterice

Cai şi bovine

Irită pielea

17.

Ranunculus sceleratus (boglari)

Păşuni umede

Uleiuri eterice

Cai şi bovine

Sistemul nervos, mucoasa digestivă

18.

Stellaria graminea (rocoţea)

Fâneţe de deal si munte

 

Cai

Febră, tremurături, salivaţie, astenie

19.

Thalictrum aquilegifolium (rutişorul)

Pajişti de deal şi munte

Alcaloizi

Porci

Aparatul respirator şi sistemul nervos

20.

Veratrum album (ştirigoaie)

Păşuni montane si subalpine

Protoveratrină, jervinină

Cai, bovine şi, uneori, oi

Sistemul nervos şi cardiovascular

 

Plante de balast

 

 

Denumirea ştiinţifică

Denumirea populară

Răspândire

1.

Ajuga genevensis

Vineriţa

Fâneţe de deal

2.

Amaranthus albus

Ştir

Terenuri părăsite

3.

Amica montana

Amică

Pajişti montane şi subalpine

4.

Carlina acaulis

Turtă

Păşuni de deal, uscate

5.

Capsella bursa pastoris

Traista-ciobanului

Pajişti de lunci şi deal

6.

Centaurea sp.

Mături

Pajişti de deal şi munte

7.

Chrysanthemum leuc.

Margarete

Fâneţe degradate

8.

Echium vulgare

Iarba-şarpelui

Pajişti de deal

9.

Eryngium campestre

Scaiul-dracului

Păşuni de lunci şi deal

10.

Galega officinalis

Ciumărea

Lunci inundabile

11.

Heracleum spondyllium

Crucea-pământului

Fâneţe de deal

12.

Leonurus cardiaca

Talpa-gâştii

Terenuri umede

13.

Linaria genistifolia

Linariţă

Pajişti de deal, uscate

14.

Lysimachia nummularia

Dreţe

Fâneţe umede

15.

Origanum vulgare

Şovârv

Pajişti de deal şi munte

16.

Salvia pratensis

Jaleş

Fâneţe de deal şi munte

17.

Symphytum officinale

Tătăneasă

Pajişti umede

18.

Verbena officinalis

Urzicuţe

Pajişti umede

19.

Verbascum phlomoides

Lumânărica

Pajişti uscate, degradate

20.

 Veronica chamaedrys

Şopârliţa

Pajişti de deal şi munte

 

Producţia de iarbă şi încărcarea cu animale exprimată în unităţi vită mare (UVM) (a hectar a principalelor tipuri de pajişti din România

 

Tipul de pajişte

Producţia de iarbă

(t/ha)

Încărcarea cu animale

UVM/ha

Pajişti zonale

 

 

a) Festuca valesiaca (păiuş stepic)

3,0-5,0

0,3-0,5

b) Festuca rupicola (păiuş de deal)