MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 129/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 129         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 19 februarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 740 din 16 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal

 

Decizia nr. 776 din 18 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 777 din 18 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal

 

Decizia nr. 781 din 18 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.129/2014. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            166. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            3.165. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat pentru anul universitar 2015-2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 740

din 16 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Asan Chiresi în Dosarul nr. 7.678/212/2013/a5 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 552D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât, prin Decizia nr. 508/2014, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care se aplică tuturor inculpaţilor trimişi în judecată înaintea datei intrării în vigoare a noului Cod penal şi pentru care la acea dată momentul citirii actului de sesizare a instanţei fusese depăşit.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 3 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.678/212/2013/a5, Judecătoria Constanţa - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată de Asan Chiresi cu ocazia soluţionării unei cauze penale având ca obiect săvârşirea unor infracţiuni de furt.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 53 referitor la condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, întrucât condiţionează constatarea de către instanţă a împăcării părţilor şi, implicit, a încetării procesului penal de nedepăşirea momentului procesual al citirii actului de sesizare a instanţei.

6. Judecătoria Constanţa - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, în condiţiile în care noul Cod penal prevede posibilitatea împăcării părţilor, legea nouă este mai favorabilă, şi, în această ipoteză, dacă intrarea în vigoare a noului Cod penal are loc în momentul în care cauza se află în cursul cercetării judecătoreşti, este posibilă aplicarea legii penale identificate ca fiind mai favorabilă.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârşite sub imperiul legii vechi, adică faptelor săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal, în cauzele în care s-a depăşit momentul procedural al citirii actului de sesizare a instanţei.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal - Legea nr. 286/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din_24 iulie 2009. Textul de lege criticat are următorul cuprins: “Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele Intre care a intervenit şi dacă are ioc până la citirea actului de sesizare a instanţei.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care se aplică tuturor inculpaţilor trimişi în judecată înaintea datei intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi pentru care la acea dată momentul citirii actului de sesizare a instanţei fusese depăşit.

13. Având în vedere că decizia mai sus menţionată a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale în prezenta cauză, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

14. În legătură cu efectele prezentei decizii, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, coroborate cu cele ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, deciziile instanţei de contencios constituţional au putere numai pentru viitor, iar dreptul de a formula cerere de revizuire, potrivit art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, îl au doar părţile din cauza în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Asan Chiresi în Dosarul nr. 7.678/212/2013/a5 al Judecătoriei Constanţa - Secţia penală.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 776

din 18 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Aurică Cherpec în Dosarul nr. 5.420/740/2013 al Judecătoriei Alexandria şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 515D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei şi lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate care reiterează argumentele invocate cu prilejul ridicării acesteia şi depune concluzii scrise.

4. Reprezentantul Ministerului Public arată că prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, sens în care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a acestor prevederi. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, pune concluzii de admitere pentru raţiuni ce izvorăsc din paragraful nr. 43 al deciziei mai sus menţionate, întrucât prin necomunicarea actului de inculpare către părţile vătămate, părţile civile ori părţile responsabile civilmente nu se asigură participarea efectivă a acestora la procedură.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 20 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.420/740/2013, Judecătoria Alexandria a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) şi (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Aurica Cherpec într-o cauză având ca obiect procedura în camera preliminară.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece procedura în camera preliminară permite accesul la justiţie numai pentru inculpat, în timp ce celelalte părţi ori subiecţii procesuali principali din cauză sunt exceptate.

7. Judecătoria Alexandria opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile şi notele depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 344 alin. (2) şi (4) - Măsurile premergătoare din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut:

- Art. 344: “(2) Copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură, aducându-i-se totodată la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcţie de complexitatea şi particularităţile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. [...]

(4) La expirarea termenelor prevăzute la alin. (2) şi (3), judecătorul de cameră preliminară comunică cererile şi excepţiile formulate de către inculpat ori excepţiile ridicate din oficiu parchetului, care poate răspunde în scris, în termen de 10 zile de la comunicare.”

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi ale art. 21 alin. (1) şi (3) referitor la liberul acces la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Având în vedere dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora “(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, precum şi faptul că, în prezenta cauză, Curtea Constituţională a fost sesizată prin încheierea din 20 mai 2014, dată anterioară publicării Deciziei nr. 641 din 11 noiembrie 2014 în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea constată că prezenta excepţie a devenit inadmisibilă.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, cu privire la dispoziţiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, Curtea reţine că, potrivit acestora, copia certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia se comunică inculpatului la locul de deţinere ori, după caz, la adresa unde locuieşte sau la adresa la care a solicitat comunicarea actelor de procedură. Potrivit aceleiaşi norme, inculpatului i se aduce, totodată, la cunoştinţă obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Conform art. 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea constată că rechizitoriul reprezintă actul de sesizare a instanţei de judecată, acesta limitându-se la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală, potrivit art. 328 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală. Întrucât prin rechizitoriu se formulează o acuzaţie în materie penală, acesta se comunică persoanei astfel acuzate.

16. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 345 alin. (1) şi art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, întrucât soluţia legislativă prevăzută de acestea, potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă “fără participarea procurorului şi a inculpatului”, nu permite participarea procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civil mente în procedura desfăşurată în camera de consiliu, în faţa judecătorului de cameră preliminară. În acest sens, Curtea a reţinut că, din perspectiva exigenţelor dreptului la un proces echitabil, este suficient să li se asigure părţilor posibilitatea participării în această etapă procesuală, judecătorul putând decide asupra finalizării procedurii în camera preliminară şi fără participarea părţilor atât timp cât acestea au fost legal citate.

17. Tot prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, Curtea a reţinut că, potrivit art. 32 din Codul de procedură penală, pe lângă inculpat, partea civilă şi partea responsabilă civilmente sunt părţi în procesul penal. În ceea ce priveşte partea responsabilă civilmente, Curtea a constatat că, potrivit art. 86 din Codul de procedură penală, aceasta este persoana care, potrivit legii civile, are obligaţia legală sau convenţională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracţiune şi care este chemată să răspundă în proces. S-a arătat că, deşi nu se identifică, din reglementarea obligaţiilor care îi incumbă părţii responsabile civilmente reiese că aceasta împreună cu inculpatul formează un grup procesual obligat la repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune. Astfel, partea responsabilă civilmente are interesul înlăturării condiţiilor care ar atrage răspunderea sa civilă.

18. Mai mult decât atât. Curtea a reţinut că, potrivit art. 85 alin. (1) şi art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât partea civilă, cât şi partea responsabilă civilmente se bucură de drepturile prevăzute la art. 81 din acelaşi cod, dintre care Curtea reţine dreptul acestora de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii, de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale a cauzei şi de a consulta dosarul, în condiţiile legii.

19. Din această perspectivă, astfel cum a statuat şi prin Decizia nr. 482 din 9 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.200 din 15 decembrie 2004, Curtea a apreciat că părţii civile şi celei civilmente responsabile nu le este străin interesul pentru soluţionarea laturii penale a procesului, în condiţiile în care de stabilirea existenţei faptei penale şi a vinovăţiei inculpatului judecat în cauză depinde şi soluţionarea laturii civile a procesului. Mai mult, cu acelaşi prilej, Curtea a reţinut că partea civilă, partea civilmente responsabilă şi inculpatul au aceeaşi calitate, de părţi, şi, prin urmare, se află în aceeaşi situaţie.

20. Curtea a observat, de asemenea, ca fiind stabilit deja faptul că prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale trebuie respectate de legiuitor şi atunci când reglementează în domeniul procedurilor penale care nu ţin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv şi în ceea ce priveşte procedura camerei preliminare. Astfel, Curtea a apreciat că, din perspectiva principiului contradictorialităţii, atât părţii civile, cât şi părţii civilmente responsabile trebuie să li se ofere aceleaşi drepturi ca şi inculpatului.

21. Având în vedere cele anterior arătate, Curtea constată că, odată citate, partea civilă şi partea responsabilă civilmente iau cunoştinţă despre desfăşurarea procedurii în faţa judecătorului de cameră preliminară şi au dreptul să consulte toate documentele existente în dosarul cauzei, inclusiv rechizitoriul, fiindu-le asigurate, în acest fel, toate drepturile şi garanţiile procesuale pe care dreptul la un proces echitabil le presupune în faza procesuală analizată.

22. Aşa fiind, Curtea constată că împrejurarea potrivit căreia numai inculpatului i se comunică o copie certificată a rechizitoriului şi, după caz, traducerea autorizată a acestuia nu echivalează cu afectarea dreptului la un proces echitabil ori cu înfrângerea egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece este firesc ca actul de inculpare să fie comunicat doar persoanei vizate. De altfel, art. 6 paragraful 3 lit. a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale obligă statele să respecte dreptul oricărui acuzat, indiferent că este privat sau nu de libertate, să fie informat în cel mai scurt timp asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa. Având în vedere aceste raţiuni, Curtea urmează a respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi pentru art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală şi cu majoritate de voturi pentru art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Aurica Cherpec în Dosarul nr. 5.420/740/2013 al Judecătoriei Alexandria şi constată că dispoziţiile art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Alexandria şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 777

din 18 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Dan Creţu în Dosarul nr. 4.166/40/2008 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 516D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 577D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Gheorghe Sebastian Grecu în Dosarul nr. 1.349/313/2013 al Judecătoriei Strehaia.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere dispoziţiile art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu se opune conexării dosarelor.

7. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 577D/2014 la Dosarul nr. 516D/2014, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, deoarece dispoziţiile legale criticate în prezenta cauză au fost declarate neconstituţionale prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierile din 14 şi 27 mai 2014, pronunţate în dosarele nr. 4.166/40/2008 şi nr. 1.349/313/2013, Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi Judecătoria Strehaia au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal.

10. Excepţia a fost ridicată de Dan Creţu şi Gheorghe Sebastian Grecu în dosarele de mai sus având ca obiect soluţionarea unor cauze penale în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune din Codul penal din 1969 şi a infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat prevăzută de Legea nr. 39/2003, precum şi a infracţiunii de furt.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece creează discriminări în materia aplicării legii penale mai favorabile, tratamentul juridic diferenţiat în funcţie de un anumit moment procesual afectând drepturile inculpaţilor pentru care s-a pronunţat deja pe fond o hotărâre judecătorească.

12. Curtea de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 5 din Codul penal, în condiţiile în care de la săvârşirea infracţiunii şi până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale se aplică legea mai favorabilă.

13. Judecătoria Strehaia apreciază că dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

15. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care nu împiedică aplicarea legii penale mai favorabile faptelor săvârşite sub imperiul legii vechi, adică faptelor săvârşite anterior datei de 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului Cod penal, în cauzele în care s-a depăşit momentul procedural al citirii actului de sesizare a instanţei.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 159 alin.(3)din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009. Textul de lege criticat are următorul cuprins: “Împăcarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit şi dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanţei.”

19. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 159 alin. (3) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care se aplică tuturor inculpaţilor trimişi în judecată înaintea intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi pentru care. la acea dată, momentul citirii actului de sesizare a instanţei fusese depăşit. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ,,(3) Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-0 decizie anterioară a Curţii Constituţionale.” Având în vedere faptul că, în prezenta cauză, Curtea Constituţională a fost sesizată prin încheierile din 14 şi 27 mai 2014, date anterioare publicării Deciziei nr. 508 din 7 octombrie 2014 în Monitorul Oficial al României, Curtea constată că prezenta excepţie a devenit inadmisibilă.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE.

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, excepţie ridicată de Dan Creţu în Dosarul nr. 4.166/40/2008 al Curţii de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de Gheorghe Sebastian Grecu în Dosarul nr. 1.349/313/2013 al Judecătoriei Strehaia.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi Judecătoriei Strehaia şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 781

din 18 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Liviu Mortogan în Dosarul nr. 31730/245/2013 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 686 D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând trimitere la soluţia şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 733 din 16 decembrie 2014. Se precizează faptul că prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt aplicabile în cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 18 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 31.730/245/2013, Judecătoria Iaşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepţie ridicată de Liviu Mortogan într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei încheieri pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că textul criticat contravine dreptului la apărare al persoanei condamnate, întrucât acest drept nu poate fi exercitat efectiv prin depunerea de memorii şi concluzii scrise. Se arată, totodată, că şi în procedura specifică fazei de executare a pedepselor ar trebui să fie asigurată asistenţa juridică obligatorie a persoanelor condamnate, în caz contrar fiind încălcate prevederile art. 24 alin. (1) din Constituţie.

6. Judecătoria Iaşi - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile art.” 104 alin. (12) din Legea nr. 254/2013, ce reglementează procedura de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate, prin care acesta s-a pronunţat cu privire la hotărârea comisiei de disciplină, prevăd nu doar aplicarea art. 39 alin. (14)-(19) din Legea nr. 254/2013, dar şi faptul că persoana condamnată, titulară a contestaţiei, este în mod obligatoriu audiată. Se observă că procedura în cauză are caracterul unei verificări a legalităţii şi temeiniciei soluţiei dispuse de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate şi că faza executării pedepsei nu face parte din procesul penal, acesta debutând odată cu începerea urmăririi penale şi finalizându-se la data pronunţării unei hotărâri definitive, motive pentru care nu este asigurată asistenţa juridică obligatorie în această fază, fără ca prin aceasta să fie încălcate prevederile art. 24 din Legea fundamentală. Se susţine că drepturile persoanei condamnate sunt respectate şi garantate în procedura disciplinară, prevăzută la art. 100-104 din Legea nr. 254/2013, aceasta fiind obligatoriu ascultată, la locul de deţinere, judecătorul de supraveghere a privării de libertate putând proceda şi la ascultarea altor persoane condamnate sau a oricărei persoane care desfăşoară activităţi în sistemul penitenciar. Se arată că, potrivit art. 103 din Legea nr. 254/2013, se aduce la cunoştinţa deţinutului motivul declanşării procedurii disciplinare şi faptul că acesta poate propune administrarea de probe. Se subliniază faptul că, în cadrul aceleiaşi proceduri, se efectuează o cercetare prealabilă în scopul lămuririi incidentului sub toate aspectele, cu audierea persoanei condamnate cercetate şi verificarea apărărilor ei, precum şi cu ascultarea acesteia şi a oricărei alte persoane care are cunoştinţă despre împrejurările în care a fost săvârşită fapta.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că textul criticat reglementează faza executării pedepsei, motiv pentru care aspectele învederate de autorul excepţiei excedează procedurii penale speciale, care cuprinde numai faza de urmărire penală şi cea de judecată, şi că situaţia juridică a condamnatului este diferită de cea a suspectului sau a inculpatului. Se susţine că, în considerarea acestor diferenţe, legiuitorul poate reglementa o procedură specială, care nu mai implică, în mod obligatoriu, asigurarea asistenţei juridice. Se arată că dispoziţiile art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013 nu încalcă dreptul la apărare, întrucât persoana condamnată nu este împiedicată să îşi angajeze un avocat pentru aspecte referitoare la executarea pedepsei, iar faptul că ea se află în stare de detenţie nu implică asigurarea asistenţei juridice obligatorii în etapa analizată. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 462 din 15 mai 2007.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, care au următorul cuprins: “Persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot depune memorii şi concluzii scrise.”

12. Se susţine că textul criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 24 alin. (1) cu privire la dreptul la apărare.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, prin Decizia nr. 733 din 16 decembrie 2014, nepublicată în Monitorul Oficial al României până la data pronunţării în prezenta cauză.

14. Aşa cum este reglementată prin art. 39 din Legea nr. 254/2013, procedura în cauză are caracterul unei verificări a legalităţii şi temeiniciei soluţiei pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate în soluţionarea plângerii împotriva deciziei de stabilire a regimului de executare a unei pedepse privative de libertate.

15. Aşadar, Curtea constată că prevederile art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013 vizează faza executării pedepsei, reglementând cu privire la depunerea de memorii şi concluzii scrise de către persoana condamnată şi de către administraţia penitenciarului în procedura de soluţionare a plângerii formulate împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate în soluţionarea unei plângeri împotriva unei decizii de stabilire a regimului de executare a unei pedepse privative de libertate. Aşa fiind, aspectele criticate de autorul excepţiei, respectiv posibilitatea persoanei condamnate de a se apăra doar prin depunerea de memorii şi concluzii scrise şi lipsa asistenţei juridice obligatorii pe parcursul procedurii anterior arătate, excedează procedurii penale speciale, ce reglementează numai faza urmăririi penale şi a judecăţii, situaţia juridică a condamnatului nefiind identică cu cea a suspectului sau a inculpatului (a se vedea Decizia nr. 733 din 16 decembrie 2014, paragraful 14, şi Decizia nr. 486 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 24 ianuarie 2014).

16. Curtea constată, de asemenea, că, în repetate rânduri, a statuat că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistenţa juridică obligatorie, primul fiind garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea fiind acordat de legiuitor, în situaţiile expres reglementate. S-a arătat, totodată, că Legea fundamentală garantează dreptul la apărare, iar nu şi pe cel la asistenţă juridică obligatorie. S-a reţinut că stabilirea cazurilor în care asistenţa juridică este obligatorie constituie atributul exclusiv al legiuitorului care, conform art. 126 din Constituţie, are deplină libertate de a reglementa în această materie (a se vedea Decizia nr. 1.202 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 19 octombrie 2009, şl Decizia nr. 365 din 5 iulie 2005 şi Decizia nr. 365 din 5 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 12 august 2005). Prin aceeaşi jurisprudenţă, Curtea a reţinut că împrejurarea că o persoană este privată de libertate, ca urmare a unei condamnări definitive, nu este de natură a atrage aplicabilitatea dispoziţiilor legale referitoare la asistenţa juridică obligatorie (a se vedea Decizia nr. 486 din 21 noiembrie 2013).

17. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudenţa sa, că garanţiile consacrate în materie penală de prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit cărora dreptul la apărare este o componentă a dreptului la un proces echitabil, nu sunt aplicabile procedurilor privind executarea pedepselor. În acest sens sunt, de exemplu, Hotărârea din 23 septembrie 2004 pronunţată în Cauza Pilla împotriva Italiei, Hotărârea din 27 iunie 2006, pronunţată în Cauza Szabo împotriva Suediei, şi Hotărârea din 23 octombrie 2012, pronunţată în Cauza Ciok împotriva Poloniei, paragraful 38 (a se vedea Decizia nr. 733 din 16 decembrie 2014, paragraful 16).

18. Curtea reţine, de asemenea, că, potrivit art. 39 alin. (16) din Legea nr. 254/2013, persoana condamnată poate fi audiată, atunci când instanţa consideră necesar, ţinând cont de obiectul cererii, reglementare ce constituie o garanţie suplimentară a dreptului la apărare în fază executării pedepsei.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate invocată de Liviu Mortogan în Dosarul nr. 31.730/245/2013 al Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (15) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Iaşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.352/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Hunedoara, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Hunedoara, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 şi 634 bis din 28 august 2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La anexa nr. 3 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Deva”, secţiunea I “Bunuri imobile” se modifică şi se completează, după cum urmează:

- la poziţia nr. 3221, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Şcoala Generală Regina Maria”, coloana 3 va avea următorul cuprins: “imobil situat în municipiul Deva, strada Lucian Blaga nr. 1, format din următoarele corpuri de clădiri: clădire şcoală cu suprafaţa construită = 1.252 mp, valoare de inventar = 2.555.550,20 lei; clădire sală de gimnastică cu suprafaţa construită = 284 mp, valoare de inventar = 560.331,94 lei, cu teren aferent de 4.145 mp, înscris în cartea funciară nr. 61826, nr. cadastral 4000, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1884, 1962”, coloana 5 va avea următorul cuprins: “3.115.882,14 lei”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: “Hotărârea Consiliului local nr. 196/1999, Legea nr. 213/1998, cartea funciară nr. 61826”;

- la poziţia nr. 3239, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Liceul Pedagogic «Sabin Drăgoi»“, coloana 3 va avea următorul cuprins: “imobil situat în municipiul Deva, strada Gheorghe Bariţiu nr. 2, format din următoarele corpuri de clădiri: clădire institut - corp A cu suprafaţa construită = 649 mp + sală de sport cu suprafaţa construită = 261 mp, valoare de inventar = 5.559.317,62 lei, clădire aplicaţie - corp C cu suprafaţa construită = 813 mp, valoare de inventar 4.132.338,88 lei, clădire laboratoare - corp B + mansardă SIP cu suprafaţa construită = 429 mp, valoare de inventar = 1.854.833,35 lei, clădire internat + RK 2007 cu suprafaţa construită = 626 mp, valoare de inventar = 2.453.823,11 lei, clădire spălătorie (depozit) cu suprafaţa construită = 46 mp, valoare de inventar = 40.629,26 lei, clădire magazie cu suprafaţa construită = 168 mp, valoare de inventar = 28.389,44 lei, clădire poartă cu suprafaţa construită de 29 mp, valoarea de inventar = 13.547,84 lei, clădire grădiniţa nr. 3 cu suprafaţa construită de 281 mp, valoare de inventar - 262.400,24 lei, clădire grădiniţă - bucătărie cu suprafaţa construită de 20 mp, valoare de inventar = 13.333,92 (ei, asfalt curte cu valoare de inventar = 9,52 lei, gard beton cu valoare de inventar = 2,40 lei, gard beton internat cu valoare de inventar = 1,01 lei, gard cărămidă cu valoare de inventar = 0,50 lei, gard stradă cu valoare de inventar = 1,27 lei, placă comemorativă cu valoare de inventar = 0,23 lei, cu teren aferent în suprafaţă de 13.337 mp, înscris în cartea funciară nr. 61238, nr. cadastral 6779”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1914, 1897, 1971, 1971, 1897, 1972, 1965, 1914, 1914, 1971, 1965, 1966,1965,1965,1970”, coloana 5 va avea următorul cuprins: “14.358.628,59 lei”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: “Hotărârea Consiliului Local nr. 196/1999, Hotărârea Consiliului local nr. 34/2001, Legea nr. 213/1998, cartea funciară nr. 61238”;

- la poziţia nr. 3244, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Colegiul Naţional «Decebal» Deva”, coloana 3 va avea următorul cuprins: “imobil situat în municipiul Deva, Bd. 1 Decembrie 1918 nr. 22, format din următoarele corpuri de clădiri: clădire liceu - corp A cu suprafaţa construită = 1.840 mp, valoarea de inventar = 3.872.713,85 lei, clădire gimnaziu - corp B cu suprafaţa construită = 604 mp, valoare de inventar = 2.133.408,53 lei; laboratoare - corp E cu suprafaţa construită = 561 mp, valoare de inventar = 1.184.382,78 lei, sală de gimnastică - corp F, suprafaţa construită = 678 mp, valoare de inventar = 1.998.053,04 lei, cabinet medical - corp D cu suprafaţa construită = 120 mp, valoare de inventar = 492.441,77 lei; clădire grădiniţa germană cu suprafaţa construită = 301 mp, valoare de inventar = 89.939,83 lei, boxă sudură cu suprafaţa construită = 4 mp, valoare de inventar = 709,48 lei; teren de sport + reţele exterioare, valoare de inventar = 1.023.244,44 lei, chioşc alimentar - lemn cu suprafaţa construită = 6 mp, valoare de inventar = 6.351,00 lei, împrejmuire zidărie L = 105 ml, valoare de inventar = 2.292,46 lei cu teren aferent în suprafaţă de 13.391 mp, înscris în cartea funciară nr. 60758, nr. cadastral 3756”, coloana 4 va avea următorul cuprins; “1880,1900,1982, 1880, 1870,1880,1975,2012,2004, 1965”, coloana 5 va avea următorul cuprins: “10.803.537,18 lei”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: “Hotărârea Consiliului local nr. 196/1999, Hotărârea Consiliului local nr. 34/2001, Legea nr. 213/1998, cartea funciară nr. 60758”.

- la poziţia nr. 3245, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Grup Şcolar «Horea»“, coloana 3 va avea următorul cuprins: “imobil situat în municipiul Deva, strada Oituz nr. 8, format din următoarele corpuri de clădiri: clădire şcoală cu suprafaţa construită = 721 mp, valoare de inventar = 2.300.039,60 lei, clădire atelier cu suprafaţa construită = 226 mp + clădire atelier = 375 mp, valoare de inventar = 1.705.487,17 lei, sală gimnastică cu suprafaţa construită = 600 mp, valoare de inventar = 1.087.806,73 lei, clădire cantină cu suprafaţa construită = 568 mp, valoare de inventar = 1,016.345,08 lei, clădire internat cu suprafaţa construită = 600 mp, valoare de inventar = 1.532.050,92 lei, clădire centrală termică cu suprafaţa construită = 230 mp, valoare de inventar = 166,05 lei, casa poartă cu suprafaţa construită = 26 mp, valoare de inventar = 1.596,38 lei, magazie şcoală şi garaj, valoare de inventar = 10,90 lei + magazie combustibil cu suprafaţa construită = 158 mp, valoare de inventar=1,52 lei; pivniţă depozit cu suprafaţa construită= 67 mp, valoare de inventar = 99.247,85 lei, drumuri, alei şi împrejmuire, valoare de inventar = 166.610,71 lei, teren aferent în suprafaţă de 25.020 mp, înscris în cartea funciară nr. 65244 nr. cadastral 4036”, coloana 4 va avea următorul cuprins: “1974,1974,1974, 1974,1974,1974,2005,1974, 1974,1974,1974”, coloana 5 va avea următorul cuprins: “7.909.362,91 lei”, iar coloana 6 va avea următorul cuprins: “Hotărârea Consiliului local nr. 196/1999, Hotărârea Consiliului local nr. 34/2001, Legea nr. 213/1998, cartea funciară nr. 65244, transmis în administrarea Colegiului Naţional «Decebal» Deva prin Hotărârea Consiliului local nr. 288/2011”;

- după poziţia nr. 3322 se introduc 6 noi poziţii, poziţiile nr. 3323-3328, potrivit anexei nr. 1.

2. La anexa nr. 4 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al municipiului Hunedoara”, secţiunea I “Bunuri imobile” se modifică şi se completează, după cum urmează:

- se abrogă poziţiile nr. 635, 648, 653, 654, 655, 927, 988, 993,1014,1033,1290-1312,1314-1319,1763-1792,2837;

- la poziţia nr. 968, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Din oţel 4>800 + c|>1000 = 16.062 ml, cămine de golire noi buc. 36, cămine de aerisire noi buc. 24 şi reabilitate buc. 16”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “415.823,38 lei”;

- la poziţia nr. 2787, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Hunedoara. Drum acces, parcare, peluză, clădiri anexe. Str. Castelului nr. 1-3, CF nr. 1126, topo nr. 836-1.906 mp; 838-1.097 mp; 837-1.547 mp şi CF nr. 3198, topo 835- 2.898 mp; 833-716 mp; 834-738 mp; 839-928 mp; 840/1-4.651 mp; 832-8.974 mp. Total 23.455 mp”;

- la poziţia nr. 2872, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Hunedoara. Liceul tehnologic, Str. Turnătorului nr. 1, suprafaţa construită 825 mp, plus anexă suprafaţă 37 mp, post trafo suprafaţă 34 mp, depozit materiale în suprafaţă de 240 mp”;

- la poziţia nr. 3008, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Cameră în clădire staţie termică SC1”, iar coloana 4 va avea următorul cuprins; “Încăpere hidrofoare în clădire cu pereţi de cărămidă cu suprafaţa utilă de 54,18 mp, adresa Aleea Câmpului, lângă Grădiniţa «Dumbrava Minunat㻓;

- la poziţia nr. 3009, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Cameră în clădire staţie termică SC2”, iar coloana 4 va avea următorul cuprins; “Încăpere hidrofoare în clădire cu pereţi de cărămidă cu suprafaţa utilă de 54,2 mp, adresa Aleea Câmpului, lângă blocul ANL 6”;

- după poziţia nr. 3111 se introduc 339 de noi poziţii, poziţiile nr. 3112-3450, potrivit anexei nr. 2.

3. La anexa nr. 18 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Baru”, la secţiunea I “Bunuri imobile”, după poziţia 242 se introduce o nouă poziţie, poziţia nr. 243, potrivit anexei nr. 3.

4. La anexa nr. 28 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Buceş”, la secţiunea I “Bunuri imobile”, după poziţia 99 se introduc 22 de noi poziţii, poziţiile nr. 100-121, potrivit anexei nr. 4.

5. La anexa nr. 40 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Gurasada”, secţiunea I “Bunuri imobile” se modifică şi se completează, după cum urmează:

- la poziţia nr. 4, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Lăţimea 5 m, lungime 5,2 km, de la km 1+100 - 4+100, îmbrăcăminte din beton asfaltic, şanţuri din beton, zid de sprijin din beton”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “3.127.106,30 lei”;

- la poziţia nr. 5, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Podeţ dalat beton armat tip D4, km 1+105, lungimea 4 m”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “83.429,479 lei”;

- la poziţia nr. 6, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Podeţ dalat beton armat tip D4, km 1+491, lungimea 4 m”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “83.429,479 lei”;

- la poziţia nr. 7, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Podeţ dalat beton armat tip D4, km 2+031, lungimea 4 m”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “83.429,479 lei”;

- la poziţia nr. 8, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Podeţ dalat beton armat tip D4, km 2+161, lungimea 4 m”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “83.429,479 lei”;

- la poziţia nr. 9, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Podeţ dalat beton armat tip D4, km 2+745, lungimea 4 m”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “83.429,479 lei”;

- la poziţia nr. 10, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Lăţime 5 m, lungime 3,1 km, de la “km 0+000 - 3+100, carosabil din beton asfaltic, şanţ din beton, zid de sprijin din beton”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “2.940.226 lei”;

- la poziţia nr. 12, coloana nr. 3 va avea următorul cuprins: “Lăţime 5 m, lungime 4,6 km, de la km 0+000 - 0+180, carosabil din beton asfaltic, şanţ din beton”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “170.722,80 lei”;

- la poziţia nr. 13 coloana 3 va avea următorul cuprins: “Lăţime 5 m, lungime 8,6 km, de la km 1+000 - 4+220, carosabil din beton asfaltic, şanţ din beton”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “3.054.041,20 lei”;

- la poziţia nr. 14, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Lăţime 5 m, lungime 2,00 km, de la km 0,300 - 0+480 lăţime 6,5 m îmbrăcăminte din beton asfaltic cu şanţuri din beton pe ambele părţi”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “170.722,80 lei”;

- la poziţia nr. 38, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Lăţimea 6,5 m, lungime 0,3 km, îmbrăcăminte din beton asfaltic, şanţ din beton pe ambele părţi”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “284.575,20 lei”;

- la poziţia nr. 68, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Construcţie din cărămidă, tip P, suprafaţă construită 166 mp, suprafaţă teren aferent 175 mp, localitatea Boiu de Sus, nr. 87”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “685.336,89”;

- după poziţia nr. 93 se introduc 6 noi poziţii, poziţiile nr. 94-99, potrivit anexei nr. 5.

6. La anexa nr. 56 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Sarmizegetusa”, secţiunea I “Bunuri imobile” se modifică după cum urmează:

- la poziţia nr. 75, coloana 1 va avea următorul cuprins: “1.6,4.”, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Clădire sediu Consiliul Local Sarmizegetusa”, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Suprafaţa construită 571,90 mp”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “1.484.126,76 lei”;

- la poziţia nr. 76, coloana 1 va avea următorul cuprins: “1.6.4.”, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Anexa magazie”, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Suprafaţa construită 218,45 mp”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “36.971,40 lei”;

- la poziţia nr. 77, coloana 1 va avea următorul cuprins: “1.6.4.”, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Anexa garaj”, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Suprafaţa construită 47,63 mp”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “27.169,68 lei”.

7. La anexa nr. 64 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Turdaş”, secţiunea I “Bunuri imobile” se modifică şi se completează, după cum urmează:

- la poziţia nr. 59, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Reţea de aducţiune DN150 = 114,5 m, DN125 = 3.943,5 m, DN110 = 6.429,5 m, Rezervor de înmagazinare cu V = 500 mc”;

- la poziţia nr. 60, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Reţea de distribuţie Pricaz DN125 = 409,5 m, DN110 = 1.514 m, DN90 = 2.258 m, DN75 = 625 m”;

- la poziţia nr. 61, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Reţea de distribuţie Turdaş DN110 = 1.438 m, DN90 = 1.079,5 m, DN75 = 743,5 m”;

- la poziţia nr. 62, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Reţea de distribuţie Spini DN110 = 773,5 m, DN90 = 1.207,5 m, DN75 = 77,5 m”;

- la poziţia nr. 63, coloana 3 va avea următorul cuprins: “Reţea de distribuţie Râpaş, DN110 = 1.514 m”;

- după poziţia nr. 58 se introduc 5 noi poziţii, poziţiile nr. 59-63, potrivit anexei nr. 6.

8. La anexa nr. 65 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei General Berthelot”, secţiunea I “Bunuri imobile” se modifică după cum urmează:

- la poziţia nr. 24, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 intravilan Uliţă (DC - 0), Tronson 2 extravilan DC 0/1)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - îmbrăcăminte din pământ stabilizat, sat Fărcădin, intravilan prin faţa gospodăriei lui Dumitrescu Petru, lungime 42 m, cu o suprafaţă de 241 mp; Tronson 2 îmbrăcăminte din pământ stabilizat, sat Fărcădin, extravilan de la gospodăria lui Dumitrescu Petru până în Vartopi, lungime 580 m, cu o lăţime de 4 m;

- la poziţia nr. 36, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Uliţă (DC 3 GB)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat General Berthelot, din DJ 687 C Haţeg - Răchitova (de la gospodăria Rodean Emil) până la pod peste râul Galbena lungime 425 m, cu o suprafaţă de 4.701 mp”;

- la poziţia nr. 37, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 Uliţă (DC, 2 GB), Tronson 2 (DC2/2), Tronson 3 (DC2/1), Tronson 4 (DV 1)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Tronson 1(DC 2 GB) îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat General Berthelot, din DJ 687C Haţeg - Răchitova (de la pod) până la transformator IRE, lungime 120 m, cu o suprafaţă de 741 mp, Tronson 2 - DC2/2, lungime 193 m, cu o suprafaţă de 1.308 mp, Tronson 3 - DC2/1, lungime 219 m, cu o suprafaţă de 2.151 mp;Tronson 4 - lungime 34 m, cu o suprafaţă de 172 mp”;

- la poziţia nr. 38, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă (DC 1 GB), Tronson 2 - Drum Sediu, Tronson 3 - Drumul Morii, Tronson 4 - Drumul Şcolii”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă (DC 1 GB) îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat General Berthelot din DJ 687 Haţeg-Tuştea (gospodăria Bărăştean Nistor) până la gospodăria Chivago Ioan, lungime 349 m, cu o suprafaţă de 2.348 mp; Tronson 2 - Uliţă (Drum sediu) lungime 269 m, cu o suprafaţă de 1.150 mp; Tronson 3 - Drumul morii, lungime 167 m, cu o suprafaţă de 752 mp; Tronson 4 - drumul şcolii lungime 225 m, cu o suprafaţă de 1.049 mp”;

- la poziţia nr. 39, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Uliţă (DC - 1 F)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Fărcădin din DJ 687 Haţeg-Tuştea (gospodăria Cătană Dănuţ) până la gospodăria Băcălete Ioan, lungime 220 m, cu o suprafaţă de 1.192 mp”;

- la poziţia nr. 40, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 Uliţă (DC 2 F), Tronson 2 (Rampa ISU), Tronson 3 - Drum Galaştau”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Tronson 1, îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Fărcădin din DJ 687 Haţeg-Tuştea (staţia de autobuz) până la podul peste râul Galbena, lungime 152 m, cu o suprafaţă de 1.828 mp, Tronson 2, îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Fărcădin din Tronson 1 până la răul Galbena lungime de 38 m, cu o suprafaţă de 262 mp; Tronson 3 - Drum Galaştau de la pod Galbena prin Prundi până la cotul lui Vizata, lungime de 480 m, cu o suprafaţă de 2.432 mp”;

- la poziţia nr. 42, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Uliţă (DC 8 T)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuştea de la podul peste vale de la Creveniceanu Marin până la drumul Aparatului, lungime 384 m, cu o suprafaţă de 758 mp”;

- la poziţia nr. 43, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Uliţă (DC5 T)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuştea, de la Bacalete Adinei până în DC 3, lungime 209 m, cu o suprafaţă de 1.538 mp”;

- la poziţia nr. 44, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă DC - 4 T, Tronson 2 DC - 4/1 T”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tustea de la DJ 687C magazin alimentar până la gospodăria lui Bud Ioan lungime 344 m, cu o suprafaţă de 2.875 mp, Tronson 2 DC 4/1 îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuştea de la gospodăria lui Bud Ioan până la podul peste râul Galbena (DC 3) lungime 201 m, cu o suprafaţă de 1.314 mp”;

- la poziţia nr. 45, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă (DC 3 T), Tronson 2 (DC 3L) Tronson 3 (DC 3 Lunca), Tronson (DC 3/1) Tronson 5 DC 3/1V, Tronson 6 DC 3/2, Tronson 7 rampa ISU”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Tronson 1, îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuştea din DJ 687 C din dreptul gospodăriei lui Jurmoni Ioan la podul peste râul Galbena, lungime 588 m, cu o suprafaţă de 7.892 mp; Tronson 2 - lungime 31 m, cu o suprafaţă de 204 mp; Tronson 3 - lungime 829 m, cu o suprafaţă de 4.109 mp; Tronson 3 - lungime 829 m, cu o suprafaţă de 4.109 mp; Tronson 4 - lungime 104 m, cu o suprafaţă de 710 mp; Tronson 5 - lungime 45 m, cu o suprafaţă de 364 mp; Tronson 6 - lungime 80 m, cu o suprafaţă de 690 mp; Tronson 7 - lungime 39 m, cu o suprafaţă de 488 mp”;

- la poziţia nr. 46, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă (DC - 2 J), Tronson 2 DC 2/1”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tustea de la gospodăria lui Gheorgheoni Viorel până la gospodăria lui Draga Mirela, lungime 178 m, cu o suprafaţă de 970 mp; Tronson 2 îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tustea din DJ 687C - la cruce până la limita cu extravilanul pe lângă gospodăria lui Driga Mirela, lungime 212 m, cu o suprafaţă de 1.901 mp”;

- la poziţia nr. 47, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă (DC 6 T), Tronson 2 - DC 6/2, Tronson 3 (DC 6/3 T)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuştea din DJ 687 C (gospodăria Rădoni Ana) la gospodăria Alexandru Sion, lungime 171 m, cu o suprafaţă de 1.196 mp, Tronson 2 - DC 6/2 - de la gospodăria Alexandru Sion până la gospodăria Andrioni Petru, lungime de 96 m, cu o suprafaţă de 549 mp; Tronson 3 (DC 6/3 T) - de la gospodăria Alexandru Sion spre gospodăria Simedroni Petru lungime de 20 m, o suprafaţă de 62 mp”;

- la poziţia nr. 48, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă (DC 6/1 T)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Tronson 1(DC 6/1 T) - îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuştea de la gospodăria Baie Aron la gospodăria Florincaş Petru, lungime 151 m, cu o suprafaţă de 943 mp”;

- la poziţia nr. 50, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă (DC 7/1 T), Tronson 2 - 7/2”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Tronson 1 - Uliţă (DC 7/1 T), îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tuştea de la pod (de la gospodăria Săvulescu Nicolae) până la gospodăria lui Gotca Viorel, lungime 88 m, cu o suprafaţă de 746 mp, Tronson 2 - 7/2 - din spatele gospodăriei lui Rădoni Ana până la gospodăria lui Gotca Viorel, lungime 104 m, cu o suprafaţă de 758 mp”;

- la poziţia nr. 55, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Cămin Cultural General Berthelot”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “localitatea General Berthelot, clădirea nouă, construcţie din cărămidă, suprafaţa construită 342,8 m2, suprafaţa construită desfăşurată de 461,85 iii2, teren aferent în suprafaţă de 1.674 m2”;

- la poziţia nr. 97, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Uliţă (DC - 1 V)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat, sat Fărcădin, de la gospodăria lui Ienulescu Teodor până la gospodăria lui Norocel Irina, lungime 42 m, cu o suprafaţă de 241 mp”;

- la poziţia nr. 98, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Uliţă (DC - 1 T)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat Tustea, de la gospodăria lui Tasala Gruia până la gospodăria lui Merian Samoila, lungime 205 m, cu o suprafaţă de 1.730 mp”;

- la poziţia nr. 100, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Uliţă (DC 5 GB)”, iar coloana 3 va avea următorul cuprins: “Îmbrăcăminte din pământ stabilizat sat General Berthelot de la poarta secundară a fostului IAS până la drumul viei nai ce merge de la Balta Unirea în DJ687C, lungime 506 m, cu o suprafaţă de 2.998 mp”.

9. La anexa nr. 68 “Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Veţel”, secţiunea I “Bunuri imobile” se modifică şi se completează după cum urmează:

- la poziţia nr. 2, coloana 3 va avea următorul cuprins: “km 0,00-2,00 îmbrăcăminte din piatră, L = 2 km, I = 5 m (din DC126C)”;

- la poziţia nr. 4, coloana 3 va avea următorul cuprins: “km 0,00-16,30 îmbrăcăminte din piatră, L = 16,30 km, I = 5 m (din DJ 708 D, până în DN7 - se suprapune cu strada George Coşbuc Leşnic - de la nr. 135 pe o lungime de 2,50 km)”;

- la poziţia nr. 78, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Strada Recoltei Mintia”;

- la poziţia nr. 83, coloana 3 va avea următorul cuprins: “drum de pământ, L = 0,60 km, I = 4 m (nr. parcelă în plan cadastral atribuit de 1613), de la târg Mintia până la DC129C”;

- la poziţia nr. 103, coloana 2 va avea următorul cuprins: “Strada Stadionului Leşnic”;

- la poziţia nr. 142, coloana 3 va avea următorul cuprins: “situată în Bretelin, nr. 1, construcţie din zidărie portantă de cărămidă, P, Se = 282 mp, S teren = 1.865 mp”;

- la poziţia 143, coloana 3 va avea următorul cuprins: “situată în Muncelu Mic, Str. Minei nr. 10 B, construcţie din zidărie de cărămidă portantă, Se = 467 mp, anexe cu Se = 75 mp, wc-uri cu Se = 16 mp şi S teren = 1.900 mp”;

- la poziţia nr. 146, coloana 3 va avea următorul cuprins: “situate în Muncelu Mic, Str. Minei, C 1-2, formate din două clădiri cu două apartamente fiecare, construcţie din zidărie de cărămidă portantă, Se = 2 x 116 mp, S teren = 2 x 900 mp”;

- la poziţia nr. 161, coloana 2 va avea următorul cuprins: “teren necesar investiţiei Staţie de epurare a apelor uzate, în extravilanul satului Mintia”;

- la poziţia nr. 162, coloana 2 va avea următorul cuprins: “teren necesar investiţiei Staţie de epurare a apelor uzate, în extravilanul satului Leşnic”;

- la poziţia nr. 163, coloana 3 va avea următorul cuprins: “teren în suprafaţă de 7.300 mp, înscris în CF nr. 60209 Veţel - Mintia, nr. cad. 1254, provenit din dezmembrarea imobilului cu nr. cad. 937, categoria de folosinţă: curţi construcţii”;

- la poziţia nr. 167, coloana 3 va avea următorul cuprins: “suprafaţă teren 10.300 mp, nivelare şi terasare, amenajare cu plasă, drum acces şi împrejmuire”, iar coloana 5 va avea următorul cuprins: “214.314”;

- după poziţia nr. 208 se introduc 22 noi poziţii, poziţiile nr. 209-230 potrivit anexei nr. 7.

Art. II. - Anexele nr. 1-7*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 17 decembrie 2014.

Nr. 1.129.


*) Anexele nr. 1-7 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 bis, care se poate achiziţiona la Centrul de relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, şos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru aprobarea nivelului accizei specifice la ţigarete

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 177 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - Nivelul accizei specifice la ţigarete în perioada 1 aprilie 2015-31 martie 2016 inclusiv este de 314,68 lei/1.000 de ţigarete.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 17 februarie 2015.

Nr. 166.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat pentru anul universitar 2015-2016

 

În conformitate cu prevederile art. 138, 142, 145, 151, 156, 158, 160, 163,174,176, 199, 200, 277 şi 304 alin. (17) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001, cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.004/2002 privind stimularea elevilor şi studenţilor care au primit distincţii la olimpiadele şcolare internaţionale organizate pentru învăţământul preuniversitar şi a doctoranzilor care au obţinut rezultate deosebite în activitatea de cercetare, cu modificările şi completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, al Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat pentru anul universitar 2015-2016, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu elaborează propriul regulament de organizare a admiterii la programele oferite în ciclurile de studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin prezentul ordin, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Art. 3. - Prevederile prezentului ordin se duc la îndeplinire de către Direcţia generală învăţământ universitar din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi de către instituţiile de învăţământ superior acreditate sau autorizate provizoriu să organizeze activităţi de învăţământ superior, potrivit legii.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeariu

 

Bucureşti, 4 februarie 2015.

Nr. 3.165.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA-CADRU

privind organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat pentru anul universitar 2015-2016

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie-cadru stabileşte cadrul general pentru organizarea admiterii în ciclurile de studii universitare de licenţă, maşter şi doctorat pentru anul universitar 2015-2016.

Art. 2. - (1) Instituţiile de învăţământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a admiterii la programele de studii oferite, în concordanţă cu misiunea proprie, strategia instituţională, precum şi cu cerinţele pieţei forţei de muncă.

(2) În baza autonomiei universitare şi cu asumarea răspunderii publice, instituţiile de învăţământ superior organizează concurs de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studii universitare în vederea testării cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive, respectiv artistice sau sportive ale candidaţilor.

(3) Instituţiile de învăţământ superior vor aduce la cunoştinţa candidaţilor, prin afişare la sediul instituţiilor şi pe pagina web proprie, informaţii privind:

a) regulamentul propriu de admitere;

b) oferta anuală de şcolarizare, în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c) condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere;

d) perioadele sesiunilor de admitere;

e) modalitatea şi probele de concurs;

f) facilităţile sau condiţiile speciale;

g) taxele de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii;

h) alte informaţii utile candidaţilor.

(4) Conducerile instituţiilor de învăţământ superior au întreaga responsabilitate pentru organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere.

 

CAPITOLUL II

Organizarea admiterii

 

Art. 3. - (1) Potrivit legii, instituţiile de învăţământ superior organizează concurs de admitere pentru fiecare ciclu de studii universitare.

(2) Pentru ciclul de studii universitare de licenţă, admiterea se organizează pe domenii de licenţă/programe de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu în cadrul instituţiei de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Pentru ciclul de studii universitare de maşter, admiterea se realizează la programele de studii acreditate în cadrul instituţiei de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) Pentru ciclul de studii universitare de doctorat, admiterea se realizează în domeniile de studii universitare de doctorat aprobate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 4. - Concursul pentru admiterea la toate formele de învăţământ pentru studiile universitare menţionate la art. 3 se poate organiza în sesiuni, în condiţii identice, înainte de începerea anului universitar.

Art. 5. - (1) Admiterea la studii universitare de licenţă se susţine în limba română.

(2) Pentru programele universitare de licenţă şcolarizate în limba română, la solicitarea scrisă a candidatului, concursul de admitere se poate susţine şi în limba maternă a acestuia, cu respectarea autonomiei universitare.

(3) Pentru studiile universitare organizate într-o limbă străină, admiterea se susţine în limba română sau în limba străină de predare a programului de studii universitare de licenţă.

(4) Pentru studiile universitare organizate într-o limbă străină, admiterea va conţine obligatoriu o probă de competenţă lingvistică eliminatorie, notată cu admis/respins.

Art. 6. - Probele practice pentru testarea capacităţilor artistice sau sportive prevăzute în regulamentele proprii sunt eliminatorii şi se vor nota cu admis/respins.

 

CAPITOLUL III

Condiţii de admitere şi înscrierea candidaţilor

 

Art. 7. - (1) La admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pot participa absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau cu diplomă echivalentă.

(2) La admiterea în ciclul de studii universitare de maşter pot participa absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată organizate conform Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii cu diplomă de licenţă ai ciclului de studii universitare de licenţă organizate conform Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ca fiind cel puţin studii universitare de licenţă.

(3) La admiterea în ciclul de studii universitare de doctorat pot participa absolvenţii cu diplomă de licenţă sau echivalentă ai studiilor universitare de lungă durată organizate conform Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, absolvenţii cu diplomă de maşter ai ciclului de studii universitare de maşter organizate conform Legii nr. 288/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ca fiind cel puţin studii universitare de maşter.

Art. 8. - (1) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene pot participa la admiterea în toate ciclurile de studii universitare, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.

(2) Românii de pretutindeni, cetăţenii din state terţe pot participa la admiterea în toate ciclurile de studii universitare, conform prevederilor legale în vigoare, acordurilor bilaterale şi ofertelor unilaterale ale României şi metodologii lor special elaborate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pentru aceştia.

Art. 9. - Candidaţii care au efectuat studiile în afara României au obligaţia de a prezenta la înscrierea la concurs atestatul de recunoaştere a acestor studii eliberat de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. 10. - La admiterea în toate ciclurile de studii universitare din învăţământul superior militar, de ordine publică şi siguranţă naţională pot participa şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, cu respectarea reglementărilor specifice elaborate de ministerele de resort.

Art. 11. - La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română, cetăţenii străini au obligaţia să facă dovada cunoaşterii limbii române, conform metodologiilor de şcolarizare în România a cetăţenilor străini din state terţe sau a românilor de pretutindeni, după caz.

Art. 12. - (1) Un candidat poate fi admis şi înmatriculat ca student la cel mult două programe de studii concomitent, indiferent de ciclul de studii şi de instituţiile de învăţământ care le oferă. Un candidat declarat admis poate beneficia de finanţare de la bugetul de stat pentru un singur program de licenţă, pentru un singur program de maşter şi pentru un singur program de doctorat, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Candidatul declarat admis la mai multe programe de studii universitare optează pentru programul de studii care va fi finanţat de la bugetul de stat, prin depunerea diplomei/adeverinţei de bacalaureat sau a diplomei/adeverinţei ciclului de studii universitare anterior absolvit, după caz, în original, la facultatea pe care doreşte să o urmeze, respectând termenul de depunere stabilit de aceasta din urmă.

(2) Costurile aferente depăşirii duratei învăţământului gratuit, prevăzute de lege, se suportă de către studenţi.

(3) în cadrul regulamentelor proprii, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilitaţi sau condiţii speciale referitoare la admiterea pentru programe de studii universitare de licenţă a candidaţilor care au obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiadele şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale ori internaţionale.

Art. 13. - (1) Candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat/licenţă/disertaţie în sesiunile corespunzătoare anului şcolar/universitar 2014-2015 prezintă la înscriere diploma de bacalaureat/ licenţă/maşter sau adeverinţa eliberată de către instituţia de învăţământ.

(2) în vederea înmatriculării, candidaţii admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat au obligaţia să depună în original, până la data stabilită prin metodologia proprie de admitere, diploma/adeverinţa de bacalaureat/licenţă/disertaţie la secretariatul facultăţii/departamentului. Adeverinţa este valabilă doar pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat/licenţă/master în sesiunea 2014-2015.

(3) Neprezentarea diplomei de bacalaureat/licenţă/disertaţie sau a adeverinţei, în original, din vina exclusivă a candidatului admis, în termenul stabilit prin metodologia proprie de admitere, duce la pierderea locului finanţat de la bugetul de stat.

Art. 14. - Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să restituie, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult 48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere.

Art. 15. - (1) Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare şi prevăzute în regulamentul propriu.

(2) Senatele universitare pot prevedea, prin regulamentele proprii de admitere, scutirea de la plata acestor taxe sau reducerea lor.

(3) Potrivit legii, copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scutiţi de piaţa taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine.

 

CAPITOLUL IV

Rezultatele admiterii şi înmatricularea

 

Art. 16. - (1) Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă, de maşter şi de doctorat nu poate fi mai mică decât 5 (cinci) sau decât un număr minim de puncte echivalent.

(2) Media generală de admitere se calculează ca medie aritmetică sau medie ponderată a notelor obţinute la probele concursului de admitere.

(3) La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă şi de maşter pot fi luate în considerare notele de la probele de bacalaureat, media de la bacalaureat, notele şi mediile obţinute la examenul de licenţă/diplomă, conform metodologiei proprii.

(4) Mediile generale/Punctajele generale obţinute de candidaţi la admitere sunt valabile pentru stabilirea ordinii de clasificare numai la instituţia de învăţământ superior la care aceştia au candidat, în conformitate cu metodologii le proprii de admitere.

(5) Ordinea de clasificare rezultată în urma admiterii va fi utilizată şi pentru repartizarea locurilor finanţate de la bugetul de stat, acestea revenind celor mai bine clasaţi candidaţi din fiecare domeniu, conform metodologiei proprii.

(6) Metodologiile proprii de admitere ale instituţiilor de învăţământ superior trebuie să prevadă criterii de departajare a candidaţilor, inclusiv în cazul mediilor egale obţinute la concursul de admitere, astfel încât să nu se depăşească capacitatea de şcolarizare stabilită, conform prevederilor legale în vigoare.

(7) Rezultatele concursului de admitere se fac publice prin afişare la sediul instituţiilor şi pe pagina web proprie.

(8) înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere se face prin decizie a rectorului instituţiei de învăţământ superior. După aprobarea înmatriculării, studenţii sunt înscrişi în registrul matricol sub un număr unic valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare la specializarea/specializările/programul/programele de studii la care au fost admişi.

(9) Universităţile au obligaţia încheierii contractelor de studii dintre studenţii înmatriculaţi şi rectorul universităţii.

Art. 17. - (1) Regulamentul propriu de admitere trebuie să cuprindă un capitol referitor la contestaţii.

(2) Rezolvarea contestaţiilor este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, conform regulamentelor proprii de admitere.

(3) Nu se admit contestaţii pentru probele orale, de aptitudini sportive sau artistice. (4) Decizia comisiei de contestaţii este definitivă.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.