MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 03/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 3         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 5 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 607 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Decizia nr. 613 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Decizia nr. 651 din 11 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională

 

Decizia nr. 667 din 12 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.815/2014. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii ianuarie 2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 607

din 4 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, excepţie ridicată de Nicolae Grigore în Dosarul nr. 7.418/2/2013 al Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2170/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Sentinţa civilă nr. 303 din 31 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.418/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.

5. Excepţia a fost ridicată de pârâtul Nicolae Grigore într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia, în esenţă, susţine că art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2006 încalcă principiul prezumţiei de nevinovăţie pentru ofiţerii şi subofiţerii din miliţie, lăsând loc unei interpretări abuzive, în sensul de a se pune semnul egalităţii între calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii ori al Miliţiei, pe de o parte, şi desfăşurarea de activităţi prin care s-au suprimat ori îngrădit drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului, pe de altă parte. De asemenea consideră că această calitate - lucrător al Securităţii - trebuie stabilită din punctul de vedere al actelor materiale şi al activităţii de tip militar, supusă regimului ordinelor şi regulamentelor militare, depunerea unui jurământ militar şi structurată pe o ierarhie şi acte de comandă nesupuse jurisdicţiei de contencios administrativ. Totodată, apreciază că necompetenţa materială a instanţei sesizate rezultă şi din faptul că aceasta este chemată să se pronunţe asupra unor fapte de natură penală, descrise în Codul penal.

7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şl fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 urmăreşte exclusiv scopul de deconspirare, enunţat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi punerea la dispoziţia mijloacelor de informare în masă de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în temeiul art. 12 alin. (1) din ordonanţă - a celor care ocupă demnităţile sau funcţiile enumerate în art. 3, precum şi a celor care îşi manifestă intenţia de a candida pentru alegerea ori numirea în aceste demnităţi sau funcţii, antrenând exclusiv consecinţe de ordin moral în privinţa celor care au încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale altora în perioada dictaturii comuniste. Prin urmare, aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 nu interferează cu principiul prezumţiei de nevinovăţie. De asemenea, stabilirea competenţelor instanţelor judecătoreşti este atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit art. 129 din Constituţie.

8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt constituţionale, sens în care reţine că actul normativ criticat nu încalcă prezumţia de nevinovăţie, dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. Domeniul de aplicare a prezumţiei de nevinovăţie vizează materia penală, respectiv situaţiile în care fapta atribuită unei persoane are conotaţii penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Astfel, prezumţia constituie suportul dreptului la apărare şi, implicit, al drepturilor procesuale acordate învinuitului sau inculpatului, în cadrul procesului penal. Or, în condiţiile în care procedura prin care se constată calitatea de lucrător al Securităţii se desfăşoară potrivit regulilor procedurii civile şi are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a activităţii acestora, şi nu stabilirea vreunei răspunderi juridice, instituţia prezumţiei de nevinovăţie nu este aplicabilă procesului declanşat în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată, face referire la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, sens în care invocă Decizia nr. 267/2009.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 293/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

13. Autorul excepţiei susţine că actul normativ criticat contravine prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat că sintagmele “indiferent sub ce formă” şi “relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii” cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituţionale, întrucât creează posibilitatea ca instanţa judecătorească, în absenţa obiectivă a altor probe legale, verosimile, pertinente şi concludente, să soluţioneze acţiunea în constatare exclusiv pe baza relatărilor verbale consemnate de lucrătorii Securităţii. În aceste condiţii, în cauza de faţă, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora “Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Constatând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit anterior sesizării Curţii, excepţia cu acest obiect urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

15. De asemenea, prin Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 şi a constatat că aceste prevederi de lege sunt neconstituţionale, deoarece, astfel cum sunt redactate, sunt generatoare de dificultăţi în planul interpretării şi aplicării legii şi creează, fără o motivare obiectivă sau raţională, un impediment în exercitarea efectivă a dreptului de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime. Constatând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit ulterior sesizării Curţii Constituţionale prin Sentinţa civilă nr. 303 din 31 ianuarie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, excepţia cu acest obiect urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibila.

16. Totodată, Curtea reţine că celelalte dispoziţii ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 criticate au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici asemănătoare. În acest sens sunt Decizia nr. 362 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 4 august 2014, Decizia nr. 85 din 18 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 14 aprilie 2014, Decizia nr. 428 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 9 decembrie 2013, Decizia nr. 416 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 11 decembrie 2013, Decizia nr. 948 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 11 ianuarie 2013, Decizia nr. 159 din 23 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 27 aprilie 2012, Decizia nr. 1.309 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011, Decizia nr. 546 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009.

17. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat, ca apreciere generală, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 a produs o modificare substanţială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securităţii faţă de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, declarată neconstituţională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008. Curtea a reţinut că actul normativ criticat urmăreşte deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, şi Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011.

18. De asemenea, în cadrul acţiunii în constatare promovate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pârâtul nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunţe soluţia. În acest sens a se vedea, Decizia nr. 455 din 8 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 30 iunie 2012.

19. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că acţiunile promovate de Consiliu nu tind la obţinerea unei condamnări judiciare, consecinţa acestora rezumându-se la simpla aducere la cunoştinţa publică a soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti în acţiunile în constatarea calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, în privinţa sintagmelor “indiferent sub ce form㔺i “relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, excepţie ridicată de Nicolae Grigore în Dosarul nr. 7.418/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe judecătoreşti şi constată că celelalte prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României» Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 613

din 4 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, Elena Geantă, Cristina Lazurcă, Lorena Alina Pîrvu şi Iuliana Radu în Dosarul nr. 24.824/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 299D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Guvernul României a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 300D/2014, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex şi Costel Şchiopu în Dosarul nr. 24.227/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea Guvernul României a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

7. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 299D/2014 şi nr. 300D/2014.

8. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexare cauzelor.

9. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 300D/2014 la Dosarul nr. 299D/2014, care este primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, deoarece dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 nu contravin prevederilor din Constituţie invocate de autorii excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

11. Prin încheierile din 18 martie 2014, pronunţate în dosarele nr. 24.824/3/2013 şi nr. 24.227/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şl fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

12. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, Elena Geantă, Cristina Lazurcă, Lorena Alina Pîrvu, Iuliana Radu, precum şi de Costel Şchiopu cu ocazia soluţionării unor cauze având ca obiect un litigiu privind funcţionarii publici.

13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii apreciază, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 sunt neconstituţionale, întrucât motivarea din preambul, referitoare la necesitatea adoptării unui astfel de act normativ, nu este argumentată “viabil”, în sensul de a reprezenta o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Susţin că o astfel de motivaţie excedează cadrului constituţional, iar carenţele în motivarea unei asemenea situaţii impun concluzia că adoptarea reglementării în cauză, pe calea unei ordonanţe de urgenţă, nu îndeplineşte exigenţele impuse de Legea fundamentală. De asemenea consideră că, pe de o parte, motivarea Guvernului, potrivit căruia “necesitatea amânării momentului angajării efective a absolvenţilor este determinată de intrarea instituţiilor în culpă prin nerespectarea obligaţiilor legale privind încadrarea absolvenţilor instituţiilor de formare profesională iniţială, iar, pe de altă parte, nerespectarea Legii nr. 293/2011, chiar reală fiind, nu poate constitui un argument în susţinerea urgenţei reglementării, toate acestea fiind ipotetice, nedemonstrate şi fără un suport întemeiat”.

14. Totodată, arată că argumentul din preambulul ordonanţei de urgenţă, respectiv criza economică, nu poate fi o justificare a situaţiei extraordinare, întrucât se referă la o situaţie incontrolabilă, subiectivă, adoptarea acestui act normativ nereprezentând o soluţie absolută de rezolvare a acestor aspecte. Prin urmare, adoptarea reglementării în cauză pe calea unei ordonanţe de urgenţă nu îndeplineşte exigenţele constituţionale impuse de art. 115 alin. (4) privind urgenţa şi situaţia extraordinară şi toate motivaţiile Guvernului se circumscriu ideii de oportunitate, fără a se face o expunere exactă a situaţiei extraordinare care să determine urgenţa adoptării actului normativ.

15. În final, autorii excepţiei susţin că, urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012, absolvenţii promoţiei 2012 sunt defavorizaţi în raport cu absolvenţii aceleiaşi instituţii de învăţământ din promoţiile anterioare, pierzând atât vechimea în profesia de poliţist, promovarea în grad la termen, cât şi drepturile salariale ce li s-ar cuveni.

16. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şl fiscal îşi exprimă opinia în sensul conformităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 cu prevederile constituţionale invocate de către reclamant, deoarece adoptarea acesteia este justificată, conform preambulului ordonanţei, de efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, împrejurări extraordinare care se circumscriu condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie.

17. Totodată, instanţa de judecată apreciază că actul normativ criticat nu contravine prevederilor constituţionale ale art. 16 şi art. 41, întrucât art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 prevede că, în lipsa unei oferte de încadrare din partea instituţiilor pentru care s-a realizat formarea profesională, absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2012 încetarea raporturilor juridice care decurg din calitatea de absolvenţi, avute cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele sau contractele încheiate potrivit legii.

18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

19. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 sunt constituţionale, întrucât la data adoptării actului normativ criticat a existat, pe de-o parte, o situaţie extraordinară, iar, pe de altă parte, măsurile în cauză nu sufereau amânare.

20. Totodată, consideră că măsura restrictivă instituită prin dispoziţiile legale criticate este aplicată în mod nediscriminatoriu destinatarilor săi, respectiv absolvenţilor promoţiilor anului 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, este temporară, rezonabilă şi proporţională cu situaţia care a determinat-o, alăturându-se altor măsuri legislative determinate de aceeaşi cauză şi având aceeaşi finalitate: încadrarea în constrângerile bugetare determinate de criza economică.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 3 iulie 2012, aprobată prin Legea nr. 213/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 15 noiembrie 2012.

24. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 115 - Delegarea legislativă, art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată din perspectiva argumentelor ce urmează a fi expuse în continuare.

26. Curtea observă că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 prevede că:

- dispoziţiile sale se aplică absolvenţilor promoţiilor anului 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;

- acordarea gradelor profesionale ori a gradelor militare absolvenţilor, repartizarea acestora la unităţi şi numirea în funcţii se realizează cu data de 1 decembrie 2012, în condiţiile stabilite prin ordin sau decizie a ministrului ori, după caz, a conducătorului instituţiei în beneficiul căreia au fost pregătiţi absolvenţii;

- în lipsa unei oferte de încadrare din partea instituţiilor pentru care s-a realizat formarea profesională, absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială prevăzute la art. 1 care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2012 încetarea raporturilor juridice care decurg din calitatea de absolvenţi, avute cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele sau contractele încheiate potrivit legii.

27. De asemenea, Curtea reţine că reglementări asemănătoare cu cele cuprinse în actul normativ supus controlului de constituţionalitate se regăsesc în:

a) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 234/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 7 decembrie 2011, adoptată, pe de o parte, în vederea încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2011 prin Legea bugetului de stat pe anul 2011 nr. 286/2010, iar, pe de altă parte, pentru evitarea intrării Ministerului Afacerilor Interne în culpă contractuală cauzată de nerespectarea obligaţiilor asumate în angajamentele încheiate cu studenţii şi elevii din instituţiile de formare profesională iniţială, care prevedeau încadrarea promoţiilor de absolvenţi; şi

b) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2013 pentru Stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, promoţia 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 28 iunie 2013, aprobată prin Legea nr. 331/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 774 din 11 decembrie 2013, adoptată în vederea încadrării în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2013, pe de o parte, şi pentru evitarea intrării în culpă contractuală a Ministerului Afacerilor Interne, prin nerespectarea obligaţiilor asumate în angajamentele încheiate cu studenţii Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”, în sensul încadrării promoţiei de absolvenţi, pe de altă parte.

28. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, în ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 115, Curtea observă că autorul motivează excepţia doar din perspectiva inexistenţei situaţiei extraordinare şi a nemotivării urgenţei adoptării ordonanţei de urgenţă.

29. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituţie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ:

- existenţa unei situaţii extraordinare;

- reglementarea acesteia să nu poată fi amânată;

- urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei.

30. Totodată, Curtea a statuat că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun şi au un caracter obiectiv, în sensul că existenţa lor nu depinde de voinţa Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacţioneze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanţei de urgenţă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

31. Raportând aceste criterii de analiză la prezenta cauză, Curtea constată că atât în cuprinsul Notei de fundamentare, care a însoţit proiectul ordonanţei de urgenţă criticate, cât şi în preambulul acesteia, caracterul de urgenţă a fost justificat prin:

- încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2012 prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011;

- efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, precum şi necesitatea asigurării încadrării în numărul de indicatori de personal prevăzuţi în finanţare de Legea nr. 293/2011;

- împrejurarea că la nivelul tuturor instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională necesitatea asigurării fondurilor bugetare pentru acordarea drepturilor salariale ale personalului propriu constituie o prioritate imediată;

- faptul că neadoptarea prezentului act normativ putând avea drept consecinţă, pe de o parte, intrarea instituţiilor în culpă prin nerespectarea obligaţiilor legale privind încadrarea absolvenţilor instituţiilor de formare profesională iniţială, iar, pe de altă parte, nerespectarea Legii nr. 293/2011. Toate aceste elemente vizează direct interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, necesitând adoptarea de măsuri imediate.

32. Astfel, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă nr. 37/2012 a intervenit într-un context mai larg în care au fost adoptate mai multe acte normative care au avut drept scop limitarea efectelor crizei economico-financiare asupra economiei naţionale şi, prin urmare, nu se poate reţine critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât în cauză este vorba de o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public.

33. Referitor la criticile de neconstituţionalitate intrinsecă, în ceea ce priveşte încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16, Curtea observă că autorii excepţiei deduc neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă criticate dintr-un pretins tratament discriminatoriu aplicat absolvenţilor promoţiilor anului 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională în raport cu absolvenţii aceloraşi instituţii de învăţământ din promoţiile anterioare, determinat de schimbarea datei de acordare a gradelor profesionale ori a gradelor militare, de repartizare a acestora la unităţi şi numirea în funcţii, respectiv la data de 1 decembrie 2012.

34. Curtea în jurisprudenţa sa, în ceea ce priveşte principiul egalităţii, în mod constant, a statuat că acest principiu constituţional presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţă de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă (de exemplu, prin Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, şi prin Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunţată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Totodată, prin Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în Cauza Thlimmenos contra Greciei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a nu fi discriminat, garantat de Convenţie, este încălcat nu numai atunci când statele tratează în mod diferit persoane aflate în situaţii analoage, fără a exista justificări obiective şi rezonabile (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 28 octombrie 1987, pronunţată în Cauza Inze împotriva Austriei), ci şi atunci când statele omit să trateze diferit, tot fără a exista justificări obiective şi rezonabile, persoane aflate în situaţii diferite. A se vedea în acest sens Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011.

35. Or, cele două categorii de persoane invocate de către autorii excepţiei nu se află în situaţii juridice similare, situaţia fiecăreia dintre acestea fiind guvernată de acte normative diferite. Astfel, împrejurări diferite care plasează diferit categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite justifică, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii.

36. În aceste condiţii, Curtea constată că norma juridică criticată este aplicabilă, de la intrarea ei în vigoare, în mod nediscriminatoriu, tuturor destinatarilor ei. De altfel, Curtea a reţinut în mod constant că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări. În acest sens este Decizia nr. 759 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2012.

37. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 încalcă dreptul fundamental la muncă prevăzut de art. 41 din Constituţie, întrucât în perioada 1 iulie 2012-1 decembrie 2012, absolvenţii instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională “nu au avut calitatea nici de elevi şi nici cea de angajaţi, deşi absolviseră cursurile încă din luna iunie 2012, drept care nu puteau să se angajeze legal la un alt angajator”, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

38. Astfel, potrivit art. 41 din Constituţie, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Prin adoptarea măsurii legislative criticate nu se îngrădeşte alegerea profesiei sau a locului de muncă, deoarece încadrarea absolvenţilor promoţiilor anului 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul Ie-a edictat în vederea respectării ţintei de deficit bugetar şi pentru încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal pentru anul 2012 prin Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 293/2011.

39. Curtea observă că, potrivit art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012, “În lipsa unei oferte de încadrare din partea instituţiilor pentru care s-a realizat formarea profesională, absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială prevăzute la art. 1 care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 noiembrie 2012 încetarea raporturilor juridice care decurg din calitatea de absolvenţi, avute cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor prevăzute de angajamentele sau contractele încheiate potrivit legii”. Prin urmare, nimic nu împiedica absolvenţii promoţiilor anului 2012 din instituţiile de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională ca în perioada 3 iulie 2012-30 noiembrie 2012 să renunţe la contractele încheiate cu instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi şi să încheie contracte de muncă cu alţi angajatori.

40. Totodată, Curtea reţine că raporturile juridice dintre absolvenţii promoţiilor anului 2012 şi instituţiile în beneficiul cărora au fost pregătiţi sunt guvernate de contractul încheiat la începutul perioadei de şcolarizare, contract executat în totalitate. Singura întârziere/amânare în executarea acestuia a vizat doar data încadrării absolvenţilor, care s-a realizat începând cu data de1 decembrie 2012.

41. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex, Elena Geantă, Cristina Lazurcă, Lorena Alina Pîrvu şi Iuliana Radu în Dosarul nr. 24.824/3/2013 şi de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex şi Costel Şchiopu în Dosarul nr. 24.227/3/2013 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2012 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea absolvenţilor promoţiilor 2012 ale instituţiilor de formare profesională iniţială din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 651

din 11 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, excepţie ridicată de Leonardo Constantin în Dosarul nr. 318/105/2014 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 620D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 777D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 241/2013, excepţie ridicată de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 1.107/114/2013 ai Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale.

4. La apelul nominal răspunde Iordachi Stoian. Lipseşte partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 831 D/2014 şi nr. 832D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, excepţie ridicată de Toma Mişcă în Dosarul nr. 368/105/2014 şi Dumitru P. Codiţă şi Gheorghe V. Rusu în Dosarul nr. 216/105/2014, dosare ale tribunalului Prahova - Secţia I civilă.

6. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

7. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 620D/2014, nr. 777D/2014, nr. 831 D/2014 şi nr. 832D/2Q14, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

8. Iordachi Stoian nu se opune conexării dosarelor.

9. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

10. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 777D/2014, nr. 831 D/2014 şi nr. 832D/2014 la Dosarul nr. 620D/2014, care este primul înregistrat.

11. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei Iordachi Stoian, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate în măsura în care se interpretează că ar anula dreptul la majorarea pensiei. În acest sens arată că restrângerea exerciţiului unor drepturi nu se poate realiza decât cu respectarea condiţiilor impuse de art. 53 din Constituţie şi a celor stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa. Totodată, susţine că o lege este previzibilă dacă se pot prevedea consecinţele ce decurg din reglementarea ei. Or, consideră că dispoziţiile de lege criticate nu respectă aceste condiţii. De asemenea arată că anularea majorării pensiei nu este justificată în condiţiile în care România a înregistrat succese economice. Astfel, dintr-o reglementare care tinde să instituie măsuri cu efect reparatoriu, Legea nr. 241/2013 a devenit o lege nedreaptă.

12. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens arată că procedura de revizuire a pensiilor se referă la pensiile stabilite anterior, dar se aplică pentru viitor, de la data intrării sale în vigoare. De asemenea, dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza normei, fără privilegii şi discriminări. Nu este afectat nici dreptul la pensie, întrucât acesta trebuie să se întemeieze pe contributivitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

13. Prin încheierea din 12 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 318/105/2014, încheierea din 5 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 368/105/2014, şi încheierea din 1 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 216/105/2014, Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

14. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Leonardo Constantin, Toma Mişcă, Dumitru P. Codiţă şi Gheorghe V. Rusu cu prilejul soluţionării unor acţiuni civile în care au solicitat obligarea Casei de Pensii Sectoriale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale la indexarea pensiei, începând cu luna octombrie 2013.

15. Prin încheierea din 8 iulie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.107/114/2013, Tribunalul Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

16. Excepţia a fost ridicată de Iordachi Stoian cu prilejul soluţionării unei cauze de asigurări sociale prin care a solicitat restituirea unei sume reprezentând indexarea pensiei, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 şi includerea acestei indexări în cuantumul pensiei lunare, începând cu luna mai 2014.

17. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituţie. În acest sens arată că formularea textului de lege este lipsită de previzibilitate şi certitudine sub aspectul stabilirii cuantumului pensiei cuvenite.

18. De asemenea, autorii excepţiei consideră că neindexarea/majorarea pensiei raportată la cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010 creează o discriminare a pensionarilor care se încadrează în ipoteza normei de lege criticate faţă de ceilalţi pensionari din sistemul public de pensii, care, indiferent de cuantum, beneficiază de indexarea/majorarea anuală a pensiilor, potrivit dispoziţiilor art. 102 din Legea nr. 263/2010.

19. Totodată, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 încalcă dreptul de proprietate şi prevederile constituţionale referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. În acest sens, arată că majorarea pensiei potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 a fost anulată fără a exista o lege care să prevadă acest lucru şi care să arate necesitatea care a impus această măsură. Prin urmare, a fost anulat ilegal dreptul de proprietate asupra sumei reprezentând majorarea pensiei, precum şi dreptul de a primi în continuare acest drept câştigat prin lege, motiv pentru care a fost încălcat principiul neretroactivităţii legii civile.

20. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 nu este întemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat instituie o procedură de calcul al pensiei, în condiţiile şi limitele legii, ceea ce nu constituie o încălcare sau o limitare a drepturilor autorilor excepţiei şi nici o încălcare a principiului securităţii juridice. Astfel, în cazul pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, stabilirea cuantumului drepturilor de pensie este guvernată, la acest moment, de Legea nr. 241/2013 - act normativ special, distinct de Legea nr. 263/2010, incidenţă pentru ceilalţi beneficiari ai sistemului public de pensii. Pe cale de consecinţă, situaţiile categoriilor de pensionari analizate nu sunt comparabile, soluţia adoptată de legiuitor prin art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 nefiind discriminatorie, ci, dimpotrivă, favorabilă beneficiarilor acestei reglementări. De asemenea, trebuie avute în vedere şi considerentele Deciziei din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, decizie prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.

21. Tribunalul Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, având în vedere că norma de lege a cărei neconstituţionalitate s-a invocat nu limitează drepturile pensionarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ci, dimpotrivă, pentru situaţia în care cuantumul rezultat din revizuirea pensiei ar fi mai mic decât cel avut în plată în luna decembrie 2010, se prevede că va fi menţinut cuantumul din decembrie 2010. De asemenea, consideră că nu poate fi reţinută nici încălcarea prevederilor constituţionale şi convenţionale referitoare la dreptul de proprietate privată şi nici încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, pentru că norma nu vizează efecte juridice stinse ale unui raport juridic născut sub imperiul legii vechi. Totodată, textul de lege criticat protejează dreptul de proprietate.

22. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

23. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că prin Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 1/2011 s-a prevăzut recalcularea pensiilor stabilite anterior în scopul eliminării diferenţelor inechitabile între cuantumul pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare şi cel rezultat după noua metodologie de calcul, respectiv cea stabilită de Legea nr. 263/2010. Drept urmare, între cuantumul pensiei aflat în plată la data recalculării şi cel determinat prin calculul punctajului mediu anual conform dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 au putut apărea diferenţe, dar art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 a prevăzut că, în toate cazurile, se menţine în plată cuantumul mai avantajos, neputându-se diminua cuantumul cuvenit sau aflat în plată şi la data recalculării, acesta menţinându-se până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 119/2010 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, se va obţine un cuantum a[ pensiei mai mare decât cel aflat în plată la data recalculării. În consecinţă, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia indexarea sau majorarea pensiei nu mai este posibilă până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu va rezulta un cuantum mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată, apreciază că aceasta nu poate fi reţinută. Dimpotrivă, constată că majorarea se aplică, fără deosebire, punctajului mediu anual determinat conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, dar este posibil ca, pentru pensiile ce se încadrează în ipoteza art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, această majorare să nu determine şi o mărire efectivă a cuantumului pensiei, în situaţia în care, prin majorare, nu s-ar depăşi cuantumul pensiei avute până la data recalculării. Acest fapt nu creează însă o situaţie discriminatorie pentru pensionarii cărora li s-a aplicat art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, întrucât legea Ie-a permis acestora păstrarea unui cuantum al pensiei superior celui care li s-ar fi cuvenit potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data recalculării pensiei. O soluţie contrară ar crea o situaţie inechitabilă pentru cei cărora li s-ar aplica prevederile legale în vigoare la data pensionării, fără a se putea prevala de dispoziţiile legale anterioare, care ar determina un cuantum superior al pensiei.

24. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

25. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

26. Potrivit încheierilor de sesizare pronunţate în dosarele nr. 318/105/2014, nr. 368/105/2014 şi nr. 216/105/2014 ale Tribunalului Prahova - Secţia civilă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 19 iulie 2013. Potrivit încheierii de sesizare pronunţate în Dosarul nr. 1.107/114/2013 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 1 din Legea nr. 241/2013. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate în acest din urmă dosar, Curtea constată că, în realitate, critici le privesc numai dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, astfel că doar aceste dispoziţii de lege vor fi supuse controlului de constituţionalitate. Textul de lege criticat are următoarea redactare: “Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin. (1), se menţine în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.”

27. Autorii excepţiei consideră că aceste dispoziţii de lege sunt contrare următoarelor texte din Constituţie: art. 1 alin. (5) referitor la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul de proprietate, art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, prevederi referitoare fa interzicerea discriminării.

28. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit celor arătate în expunerea de motive a acestui act normativ, scopul Legii nr. 241/2013 este acela de a înlătura o serie de inechităţi suferite de pensionarii proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, inechităţi cauzate de imposibilitatea identificării documentelor care dovedesc veniturile obţinute în activitatea profesională cu prilejul recalculării pensiei potrivit Legii nr. 119/2010 privind Stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, respectiv a revizuirii pensiilor potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 19 iulie 2011. Astfel, pentru cei în cazul cărora nu s-au putut prezenta acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care s-a recalculat pensia de serviciu, ta stabilirea pensiei s-a luat în calcul salariul mediu brut pe economie sau cuantumul soldelor de grad şi al soldelor de funcţie minime, corespunzător gradului militar deţinut în acea perioadă, rezultând un cuantum al pensiei semnificativ redus în raport cu cel obţinut legal în baza legislaţiei anterioare privind pensiile militare de stat. Prin urmare, pentru aceste persoane legiuitorul a prevăzut revenirea la cuantumul pensiei avut înaintea recalculării, astfel încât să fie înlăturate aceste inechităţi, cauzate de motive obiective, independente de voinţa pensionarilor.

29. Dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 prevăd menţinerea în plată a cuantumului pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010 până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 1/2011, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.

30. Autorii excepţiei consideră că ar trebui să beneficieze de aceleaşi majorări de care beneficiază toţi ceilalţi pensionari din sistemul public de pensii.

31. Aşa cum s-a reţinut mai sus, dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 241/2013 instituie o măsură cu caracter reparator ce face excepţie de la principiul contributivităţii, tocmai pentru că, din motive obiective, acest principiu nu a putut fi aplicat în cazul unor pensionari provenind din sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Prin urmare, situaţia acestor pensionari este diferită de cea a pensionarilor din sistemul public de pensii ale căror pensii au fost stabilite potrivit principiului contributivităţii, astfel încât instituirea unui tratament juridic diferenţiat nu reprezintă o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, a statuat că împrejurări diferite, care plasează diversele categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite, justifică, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor.

32. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea principului neretroactivităţii legii civile, a dreptului de proprietate privată şi a prevederilor constituţionale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, Curtea observă că aceasta are în vedere faptul că persoanele care se încadrează în ipoteza art. 1 din Legea nr. 241/2013 nu mai pot beneficia de majorarea pensiei potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2013

33. Analizând această critică, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 reglementează menţinerea în plată a cuantumului pensiei aşa cum era acesta în luna decembrie 2010, până când cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010. Atingerea acestui nivel se va face ca urmare a creşterii valorii punctului de pensie până la nivelul cerut de lege, iar dacă prin majorarea valorii punctului de pensie ca efect al dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 nu s-a atins acest nivel, atunci majorarea nu se reflectă în cuantumul pensiei, fără a semnifica însă că aceste dispoziţii de lege nu mai prezintă relevanţă în stabilirea cuantumului pensiei persoanelor aflate în ipoteza normei criticate. Astfel, nu se poate reţine critica referitoare la pierderea unui drept câştigat în condiţii ce contravin prevederilor art. 53 din Constituţie.

34. În sfârşit, examinând critica de neconstituţionalitate ce priveşte caracterul imprevizibil al dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013, Curtea constată că acesta nu prevede cu exactitate o dată când cuantumul pensiilor va putea atinge cuantumul pensiei rezultat din înmulţirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011. Această soluţie este însă firească, întrucât fiecare pensie are un cuantum diferit, în funcţie de elementele ce au fost avute în vedere în fiecare caz cu prilejul calculării acesteia, astfel că atingerea nivelului prevăzut de textul de lege criticat diferă de la caz la caz. Mai mult, creşterea valorii punctului de pensie reprezintă o opţiune a legiuitorului care ţine de o serie de faeton sociali şi economici, ce nu pot fi cunoscuţi ori stabiliţi anterior. De altfel, prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, Curtea a reţinut că, “deşi consacră dreptul la pensie, art. 47 alin. (2) din Constituţie nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor” şi a amintit că “valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile”.

35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Leonardo Constantin în Dosarul nr. 318/105/2014, de Toma Mişcă în Dosarul nr. 368/105/2014, şi de Dumitru R Codiţă şi Gheorghe V. Rusu în Dosarul nr. 216/105/2014, dosare ale Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, şi de Iordachi Stoian în Dosarul nr. 1.107/114/2013 al Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia I civilă şi Tribunalului Buzău - Secţia I civilă - Complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 667

din 12 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea, în şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2014, a reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77* alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Volksbank România” - S,A. din Bucureşti în Dosarul nr. 22.516/300/2013 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 304D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 11 noiembrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 12 noiembrie 2014, dată la care este pronunţată prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 14 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 22.516/300/2013, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Volksbank România” - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unei încheieri pronunţate de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Bucureşti, prin care s-a dispus respingerea cererii de intabulare a actului de adjudecare emis de executorul judecătoresc pentru imobilul aflat în proprietatea Societăţii Comerciale “Volksbank România” - S.A

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 44 din Constituţie instituie o garantare expresă şi fără echivoc a dreptului de proprietate. Or, prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece dreptul de proprietate este încălcat în mod flagrant de către registratorii de carte funciară prin soluţia de respingere a intabulării dreptului de proprietate. Totodată, consideră că se realizează şi o inegalitate “Între cetăţenii români”, întrucât, deşi au dobândit în mod legal un drept de proprietate, identic din punctul de vedere al conţinutului juridic, unii nu pot beneficia şi nu pot utiliza, în niciun fel, acest drept de proprietate. Astfel, prin neintabularea dreptului de proprietate, se creează o situaţie juridică nereală, prejudiciatoare, discriminatorie, o inegalitate juridică în privinţa drepturilor de proprietate dobândite în mod legal de diverse persoane fizice sau juridice române.

5. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate, întrucât dreptului de care cetăţeanul se bucură pe teritoriul unui stat, în speţă România, şi incumbă obligaţia corelativă de a achita taxele şi impozitele datorate statului, care conferă la rândul său cetăţenilor săi drepturile de care aceştia se bucură pe teritoriul său. Aşadar, cetăţenii nu se pot bucura de drepturile conferite de statul ai căror cetăţeni sunt, în afara unui cadru legal, fiscal etc. Mai mult, chiar art. 15 alin. (1) din Constituţie statuează principiul potrivit căruia “Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”.

6. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 771 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Din analiza dosarului cauzei, Curtea observă că, în realitate, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate critică doar dispoziţiile art. 771 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, dispoziţii care au următorul cuprins: “Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notorii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului prevăzut la alin. (1) şi (3) şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului”.

10. În susţinerea excepţiei sunt invocate dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia, “În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, art. 15 alin. (1) care statuează că “Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea”, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la garantarea dreptului de proprietate privată. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii.

11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării, prin Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 771 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt neconstituţionale în măsura îi care legea îl obligă pe cumpărătorul adjudecatar să facă dovada plăţii impozitului datorat de înstrăinătorul debitor pentru a-şi putea înscrie în cartea funciară dreptul său de proprietate.

12. În acest context, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale constante, deciziile pronunţate de instanţa de contencios constituţional îi sunt opozabile din momentul pronunţării lor, iar nu de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I (Decizia nr. 124 din 27 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003), Ca atare, întrucât situaţia din prezenta cauză este similară celei reţinute în Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.

13. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 771 alin. (6) teza finală din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Comercială “Volksbank România” - S.A. În Dosarul nr. 22.516/300/2013 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 12 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţa Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii ianuarie 2015

În temeiul prevederilor:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.509/2008, ale Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi ale Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României şi ale Convenţiei nr. 184.575/13/2005 încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna ianuarie 2015 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 3.200 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 285 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 decembrie 2014.

Nr. 1.815.

 

ANEXA Nr. 1

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a certificatelor de trezorerie cu discont lansate în luna ianuarie 2015

 

            Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna ianuarie 2015, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unor emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Dala scadenţei

Nr. de zile

Valoare emisiune - lei -

RO1515CTN013

5.01.2015

7.01.2015

8.06.2015

152

500.000.000

RO1515CTN021

22.01.2015

26.01.2015

28.12.2015

336

800.000.000

 

Art. 2. - Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie cu discont este de 5.000 lei.

Art. 3. - Metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la data menţionată în tabelul de mai sus, iar adjudecarea se va face după metoda cu preţ multiplu.

Art. 4. - Certificatele de trezorerie cu discont pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor depune oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice.

Art. 5. - (1) Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

(2) În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Numărul de tranşe valorice, la rate diferite ale randamentului, nu este restricţionat.

(4) Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice cu excepţia instituţiilor de credit, astfel cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

(5) în cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.1 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al randamentului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

(6) Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va fi de minimum 5.000 lei.

Art. 6. - Preţul şi randamentul se vor determina utilizând următoarele formule:

 

P = 1 - d x r/360

 

Y = r/P, în care:

P = preţul titlului cu discont, exprimat cu patru zecimale;

d= numărul de zile până la scadenţă;

r= rata discontului, exprimată cu două zecimale;

Y= randamentul, exprimat cu două zecimale.

Art. 7. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei, în intervalul orar 10,00-12,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 8. - Rezultatul licitaţiei se va stabili în aceeaşi zi la sediul Băncii Naţionale a României de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi va fi dat publicităţii.

Art. 9. - Evenimentele de plată aferente certificatelor de trezorerie cu discont se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de înregistrare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat - SaFIR.

Art. 10. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 11. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare.

 

ANEXA Nr. 2

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a obligaţiunilor de stat de tip benchmark lansate în luna ianuarie 2015

 

            Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna ianuarie 2015, Ministerul Finanţelor Publice anunţă redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 5, 10 şi 15 ani şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate

Nr. de ani

Maturitate reziduală

Nr. de ani

Rata cuponului

- % -

Dobânda acumulată

- lei/titlu -

Valoarea nominala

licitaţie de referinţa

- lei -

Valoarea nominală SSON

- lei -

RO1418DBN040

8.01.2015

9.01.2015

12.01.2015

17.01.2018

3

3,02

3,25

160,27

500.000.000

75.000.000

RO1425DBN029

12.01.2015

13.01.2015

14.01.2015

24.02.2025

10

10,12

4,75

210,82

300.000.000

45. 000.000

RO1419DBN014

15.01.2015

16.01.2015

19.01.2015

24.06.2019

5

4,43

4,75

135,99

500.000.000

75. 000.000

RO1227DBN011

19.01.2015

20.01.2015

21.01.2015

26.07.2027

15

12,52

5,80

284,44

200,000.000

30. 000.000

RO1323DBN018

26.01.2015

27.01.2015

28.01.2015

26.04.2023

10

8,25

5,85

443,96

400.000.000

60. 000.000


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială .Bursa de Valori Bucureşti - S.A., aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială “Bursa de Valori Bucureşti” - SA

 

Art. 2. - Valorile nominale totale ale emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark pot fi majorate prin redeschideri ulterioare ale acestora.

Art. 3. - Valoarea nominală individuală a unei obligaţiuni de stat de tip benchmark emise înainte de data de 1 octombrie 2013 este de 10.000 lei, ulterior acestei date valoarea nominală individuală a noilor obligaţiuni de stat de tip benchmark este de 5.000 lei.

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark redeschise, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

 

ISIN

Ordinul privind prospectul de emisiune aferent emisiunii iniţiale

Luna lansării

RO1418DBN040

1.344/2.10.2014

Octombrie 2014

RO1425DBN029

855/27.06.2014

Iulie 2014

RO1419DBN014

119/30.01.2014

Februarie 2014

RO1227DBN011

107/30.01.2012

Februarie 2012

RO1323DBN018

1.750/21.12.2012

Ianuarie 2013

 

(2) Dobânda se determină conform formulei:

D = VN* r/frecvenţa anuală a cuponului (1),

în care:

D = dobânda (cupon); VW = valoarea nominală;

r - rata cuponului.

(3) Pentru licitaţiile de referinţă, metoda de vânzare este licitaţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, iar adjudecarea se va efectua după metoda cu preţ multiplu. Cotaţia de preţ va fi exprimată sub formă procentuală, cu patru zecimale.

(4) Pentru SSON, metoda de vânzare este subscripţia şi va avea loc la datele menţionate în tabelul de la art. 1, preţul de vânzare fiind preţul mediu de adjudecare stabilit în licitaţia de referinţă.

Art. 5. - (1) La licitaţia de referinţă, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate de către dealerii primari, care vor transmite oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor, persoane fizice şi juridice.

(2) în cadrul SSON, obligaţiunile de stat de tip benchmark pot fi cumpărate exclusiv de dealerii primari, care vor transmite oferte în nume şi cont propriu.

Art. 6. - La licitaţia de referinţă:

1. Ofertele de cumpărare sunt competitive şi necompetitive.

2. În cadrul ofertei de cumpărare competitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 5.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012 în aplicarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Numărul cotaţiilor de preţ nu este restricţionat.

4. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse de persoane fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor de credit, aşa cum sunt acestea definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de clienţi ai dealerilor primari.

5. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.2 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012, cu modificările şi completările ulterioare. Se admit oferte de cumpărare necompetitive într-o pondere de 25% din totalul valorii nominale totale a licitaţiei de referinţă aferente fiecărei emisiuni anunţate. Oferta necompetitivă depusă de dealerul primar în contul unui singur Client nu va putea depăşi valoarea calculată prin aplicarea ponderii anterior menţionate. Executarea acestora se va efectua la nivelul mediu ponderat al preţului la care s-au adjudecat ofertele competitive.

6. Fiecare tranşă a ofertei de cumpărare competitive sau necompetitive va avea o valoare minimă egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis.

Art. 7. - Pentru SSON:

1. Ofertele de cumpărare sunt necompetitive.

2. Ofertele de cumpărare necompetitive pot fi depuse exclusiv de dealerii primari, conform prevederilor din secţiunea a 2-a “Sesiunea de oferte necompetitive adresată dealerilor primari” a cap. III “Plasarea titlurilor de stat pe piaţa primară” din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

3. În cadrul ofertei de cumpărare necompetitive se vor indica elementele cuprinse în anexa nr. 4.3 la Normele Băncii Naţionale a României nr. 2/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

4. Valoarea minimă a ofertei necompetitive transmise în cadrul SSON va fi egală cu valoarea nominală unitară aferentă fiecărui instrument emis, plafonul maxim fiind, după caz, cel prevăzut în art. 24 din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României.

Art. 8. - (1) Ofertele de cumpărare se transmit la Banca Naţională a României, ce acţionează în calitate de administrator al pieţei primare şi secundare a titlurilor de stat şi al sistemului de înregistrare/depozitare, în ziua licitaţiei de referinţă în intervalul orar 10,00-12,00, respectiv în ziua SSON în intervalul orar 10,00-11,00.

(2) Şedinţa de licitaţie începe după încheierea orarului de transmitere a ofertelor de cumpărare specificat la alin. (1).

Art. 9. - Rezultatele licitaţiei de referinţă/SSON se vor stabili în ziua desfăşurării, la sediul Băncii Naţionale a României, de către Comisia de licitaţie constituită în acest scop şi vor fi date publicităţii.

Art. 10. - Evenimentele de plată aferente obligaţiunilor de stat de tip benchmark se gestionează în conformitate cu Regulile Sistemului de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare - SaFIR.

Art. 11. - Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente titlurilor de stat este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata se va face în următoarea zi lucrătoare, fără obligarea la dobânzi moratorii. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie rămân în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

Art. 12. - Regimul fiscal al titlurilor de stat prevăzute la art. 1 este reglementat de legislaţia în vigoare

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.