MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 08/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 8         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 7 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 605 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Decizia nr. 630 din 11 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 16 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 244/2011 pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 85/1992

 

Decizia nr. 699 din 27 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.183/2014. - Hotărâre privind nominalizarea autorităţilor implicate în sistemul de management şi control al fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            5.113/2014. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru aprobarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

1.213/2014. - Ordin privind dispunerea radierii instituţiei financiare nebancare Societatea Comercială DOMENIA CREDIT I.F.N. - S.A. din Registrul general şi Registrul special

 

1.215/2014. - Ordin privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale METROPOLITAN 10 IMPEXIFN -S.A.

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

            9/2014. - Hotărâre privind aprobarea cotizaţiilor, a termenelor de plată şi a obligaţiilor declarative pentru membrii Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 605

din 4 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) şi art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, 34 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ion Vasile N. Niculcea în Dosarul nr. 41.735/3/2010* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 209D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor au transmis la dosar punctul lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate, în sensul netemeiniciei acesteia.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 şi ca inadmisibilă a prevederilor art. 41 din aceeaşi lege.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia nr. 160 din 31 ianuarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 41.735/3/2010*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4,34 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ion Vasile N. Niculcea într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea unei cereri de obligare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor [devenită Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor] la desemnarea unui evaluator în vederea emiterii titlului de despăgubire pentru un imobil care nu mai poate fi restituit în natură, pentru care primarul municipiului Giurgiu a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent şi, de asemenea, obligarea aceleiaşi comisii la emiterea unei decizii de acordare a titlului de despăgubire pentru suma ce ar fi stabilită de evaluator.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 încalcă principiul neretroactivităţii legii şi creează discriminări între aceleaşi categorii de persoane îndreptăţite la despăgubiri, respectiv cele care deja au primit integral despăgubirile cuvenite şi cele care, din cauza comportamentului discreţionar al instituţiilor abilitate în procedura de acordare a despăgubirilor, le vor primi în mod eşalonat pe o perioadă de 5 ani. Subliniază că eşalonarea impusă prin art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 intervine după o altă eşalonare anterioară, prevăzută de Legea nr. 247/2005, şi după o suspendare a plăţii prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2012. Mai arată că termenele impuse prin art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 pentru soluţionarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nu pot fi considerate rezonabile. Susţine, în acelaşi timp, că se încalcă şi dreptul de proprietate privată, întrucât persoanele îndreptăţite în dosarele de despăgubiri sunt titularele unor drepturi de creanţă, care, în accepţiunea Curţii Europene a Drepturilor Omului, constituie drept de proprietate, protejat de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, dispoziţiile legale criticate nefiind de natură să încalce prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 sau art. 21 din Constituţie.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 4 coroborate cu cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt retroactive, întrucât, în baza acestor norme, cele mai multe acţiuni formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 au fost respinse ca prematur introduse. Arată că s-a acţionat asupra fazei iniţiale de constituire a situaţiei juridice, modificându-se în mod esenţial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de chemare în judecată în termenul legal, cu încălcarea principiului tempus regit actum. Apreciază, de asemenea, că prevederile art. 4 din Legea nr. 165/2013 aduc atingere principiului egalităţii în drepturi, întrucât, prin reglementarea noilor termene privind

soluţionarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, se creează premisele unei discriminări fără un criteriu obiectiv şi rezonabil. Astfel, persoanele ale căror procese s-au finalizat înainte de intrarea în vigoare a legii s-au aflat într-o situaţie mai favorabilă faţă de persoanele ale căror procese au fost în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a legii. În ce priveşte prevederile art. 41 din Legea nr. 165/2013 apreciază că nu sunt retroactive, întrucât se aplică tuturor dosarelor care conţin hotărâri judecătoreşti prin care autoritatea este obligată la emiterea titlului de despăgubire şi care vor fi soluţionate după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Arată că prevederile de lege menţionate nu nesocotesc nici principiul egalităţi şi nici nu neagă dreptul beneficiarilor la plata despăgubirilor, ci instituie aplicarea unui nou sistem de calcul.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 4, 34 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficiat al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din motivarea scrisă a excepţiei de neconstituţionalitate rezultă, însă, că, în realitate, autorul acesteia vizează art. 4 teza a două raportat la art. 34 alin. (1) şi la art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, fără să critice şi art. 35 din aceeaşi lege. În consecinţă, Curtea Constituţională urmează să examineze constituţionalitatea prevederilor art. 4 teza a două raportat la art. 34 alin. (1) şi la art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, texte de lege care au următorul conţinut:

- Art. 4 teza a doua: “Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...).”;

- Art. 34 alin. (1): “(1) Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor Fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni. (...)”;

- Art. 41 alin. (1): “(1) Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, se face în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. (...)”.

13. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia celei penale şi contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) şi (2) care consacră principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări şi art. 44 alin. (1) şi (2) care garantează şi ocroteşte dreptul de proprietate privată.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a constatat că prevederile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. Având în vedere că aceste dispoziţii sunt incidente în cauza în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, respectiv soluţionarea cererii de obligare a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la emiterea unei decizii conţinând titlul de despăgubire pentru un imobil care nu mai poate fi restituit în natură şi pentru care primarul municipiului Giurgiu a propus acordarea de despăgubiri, observând că autorul excepţiei de faţă critică aceeaşi interpretare care a fost constatată ca neconstituţională prin decizia menţionată şi ţinând cont de faptul că această decizie a fost pronunţată ulterior sesizării instanţei constituţionale cu soluţionarea prezentei excepţii, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate fa art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a devenit inadmisibilă, urmând să o respingă ca atare.

15. Curtea observă, totodată, că, în aceste condiţii, decizia de constatare a neconstituţionalităţii anterior menţionată reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 122 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 27 mai 2014).

16. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, Curtea reţine că acestea vizează plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi a sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi, textul de lege criticat stabilind că aceasta se realizează în termen de 5 ani, în tranşe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014. Având în vedere că în favoarea autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu au fost acordate despăgubiri aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi nici nu a fost pronunţată o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă şi irevocabilă la data intrării în vigoare a aceleiaşi legi, prin care să fie stabilite sume acordate cu titlu de despăgubiri, Curtea constată că prevederile de lege menţionate nu au legătură cu soluţionarea cauzei. Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, “Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca devenita inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ion Vasile N. Niculcea în Dosarul nr. 41.735/3/2010* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de acelaşi autor în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 630

din 11 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 16 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 244/2011 pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 85/1992

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 16 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, excepţie ridicată de S.C. “Emfor Montaj” - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 32.526/197/2011 al Judecătoriei Braşov - Secţia civila şi care constituie obiectul Dosarului nr. 135D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent învederează Curţii că partea Vasile Onofrei a transmis la dosar note scrise prin care apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul părţilor reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că textele de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate în motivarea acesteia. Prezintă, în susţinerea acestei opinii, şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 13 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 32.526/197/2011, Judecătoria Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 16 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat,

excepţie ridicată de S.C. “Emfor Montaj” - SA din Bucureşti într-o cauză civilă având ca obiect obligarea autorului excepţiei la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare în temeiul ari. 7 din Legea nr. 85/1992.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că art. 7 din Legea nr. 85/1992 nu îi este aplicabil, întrucât este o societate cu capital integral privat, care nu a fost înfiinţată prin reorganizarea fostelor unităţi socialiste în societăţi comerciale şi nici nu a dobândit prin privatizare proprietatea asupra unor construcţii edificate înainte de anul 1989. Precizează că în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a arătat că indemnizaţia pentru lipsirea de proprietate nu trebuie să fie infimă, astfel încât să nu asigure decât o protecţie iluzorie şi ineficace a dreptului de proprietate. De asemenea, indemnizaţia trebuie să fie stabilită şi achitată cât mai aproape de momentul privării de dreptul de proprietate, astfel ca prin trecerea timpului să nu fie diminuată valoarea în mod nerezonabil. Susţine că se restrânge libertatea economică, întrucât se limitează dreptul persoanei juridice cu capital integral privat de a desfăşura activitatea de închiriere a imobilelor, iar indemnizaţia al cărei cuantum este derizoriu nu ar putea să acopere achiziţionarea unui alt imobil.

7. Judecătoria Braşov - Secţia civilă a apreciat că excepţia de neconstituţionalitate întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr. 47/1992 şi a sesizat Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia, fără să îşi exprime opinia cu privire la constituţionalitatea textelor de lege criticate.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 16 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 15 iulie 1998. Prevederile art. 16 au fost modificate prin Legea nr. 244/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 14 decembrie 2011. În prezent, textele de lege criticate au următorul conţinut:

- Art. 7 alin. 1 şi 4: “Locuinţele construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuinţele de intervenţie, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a preţului, în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi. (...)

Evaluarea şi vânzarea locuinţelor prevăzute la alin. 1 şi 2 şi la art. 1 alin. 1, pentru care nu s-au încheiat contracte de vânzare-cumpărare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se vor face în condiţiile Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficienţi de uzură din Decretul nr. 93/1977, la un preţ indexat în funcţie de creşterea salariului minim brut pe ţară la data cumpărării, faţă de cel existent la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/1992.”;

- Art. 16: “Valoarea de vânzare a locuinţei se calculează raportat la preţul pieţei de către un expert autorizai, în condiţiile legii.”

12. La data introducerii acţiunii ce constituie obiectul procesului în cadrul căruia a fost ridicată prezenta excepţie, prevederile art. 16 din Legea nr. 85/1992 aveau următoarea redactare: „Anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 se completează cu preţurile de vânzare ale locuinţelor cu confort redus, prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezenta lege”. Aşadar, legiuitorul a schimbat modalitatea de determinare a valorii de vânzare a locuinţelor în discuţie, renunţând la preţurile prestabilite prin anexa la lege şi introducând soluţia evaluării acesteia de către un expert autorizat. În această situaţie, Curtea urmează să aprecieze la care moment trebuie să se raporteze pentru a stabili care este conţinutul normativ asupra căruia va exercita controlul de constituţionalitate.

13. În acest scop, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, a constatat că sintagma “În vigoare” din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională doar dacă se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Or, în cauza de faţă, atât autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, cât şi instanţa care a sesizat Curtea Constituţională au avut în vedere prevederile art. 16 din Legea nr. 85/1992 în formularea pe care acesta o avea la data introducerii acţiunii. În consecinţă, având în vedere cele arătate mai sus şi ţinând cont de principiul tempus regit actum, care determină incidenţa în cauză a textului de lege în această redactare, Curtea va examina constituţionalitatea conţinutului normativ pe care textul de lege menţionat îl avea la acel moment.

14. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate încalcă dispoziţiile din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (3) în care sunt enumerate caracteristicile statului român, art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 45 referitor la libertatea economică. Se invocă, de asemenea, şi prevederile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la protecţia proprietăţii.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 246 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 4 iulie 2014, a mai analizat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 85/1992, ridicată din perspectiva unor critici similare, în alte dosare aflate pe rolul Judecătoriei Braşov, de aceeaşi societate care este autor al excepţiei şi în cauza de faţă.

16. Prin decizia menţionată, Curtea a reiterat cele statuate în jurisprudenţa sa cu privire la prevederile de lege criticate, în sensul că acestea consacră o normă de justiţie socială, întrucât dau posibilitatea chiriaşilor să cumpere locuinţele la construirea cărora au contribuit direct sau indirect în vechiul sistem statal-juridic (Decizia nr. 46 din 23 martie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 29 aprilie 1999, sau Decizia nr. 40 din 14 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 1 iunie 2000). Curtea a reţinut că, deşi în proprietatea societăţilor sau a regiilor autonome au intrat şi locuinţele construite din fondurile proprii în condiţiile contractului de privatizare, legiferarea, ulterior adoptării Constituţiei, a posibilităţii ca fiecare chiriaş al unei asemenea locuinţe să devină proprietar reprezintă, într-adevăr, o limitare legală a dreptului de proprietate al persoanelor juridice respective, dar această limitare este conformă dispoziţiilor art. 44 din Constituţie şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Curtea a constatat, totodată, că obligaţia de vânzare către chiriaşi, prevăzută de dispoziţiile Legii nr. 85/1992, este o obligaţie în rem, instituita în considerarea obiectului acesteia (locuinţa construită din fondurile unităţii economice sau bugetare), iar nu o obligaţie in personam, reglementată în considerarea subiectului, respectiv a societăţii comerciale în al cărei patrimoniu se află locuinţa respectivă.

17. Curtea a mai reţinut că prevederile art. 7 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 85/1992 nu contravin dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, având în vedere că, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 21 februarie 1986, pronunţată în Cauza James şi alţii împotriva Regatului Unit,, paragraful 54), textul convenţional amintit nu garantează în toate situaţiile o compensaţie integrală pentru lipsirea de proprietate, iar obiective legitime, de utilitate publică, precum cele ce urmăresc măsuri de reformă economică sau justiţie socială, pot milita pentru o rambursare inferioară valorii de piaţă a bunului. De asemenea, opţiunea legiuitorului de a reglementa prin norme cu caracter social vânzarea locuinţelor construite din fondurile statului către chiriaşi răspunde exigenţelor convenţionale, precum şi celor instituite prin jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului. Aşa cum a constatat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 3 din 18 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 3 aprilie 2013, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, soluţia legislativă criticată respectă şi imperativele statuate prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fiind prevăzută prin lege şi urmărind un scop legitim. Curtea Constituţională a observat că scopul legitim îl reprezintă, în acest caz, oferirea posibilităţii chiriaşilor de a cumpăra locuinţele, în considerarea contribuţiei lor la edificarea acestora, precum şi a stării materiale a acestora.

18. Curtea nu a putut reţine nici încălcarea dispoziţiilor art. 45 din Constituţie, referitor la principiul constituţional al libertăţii economice, întrucât acesta nu reprezintă un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de exercitarea sa în limitele stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor.

19. Aceleaşi raţiuni de ordin social reţinute de Curte cu referire la preţul de vânzare al locuinţelor în discuţie sunt pertinente şi în ceea ce priveşte art. 16 din Legea nr. 85/1992, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 244/2011, criticată de autorul excepţiei. Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că preţul locuinţelor construite din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat a fost reglementat prin lege într-un cuantum care să permită chiriaşilor să îşi poată exercita efectiv dreptul la cumpărarea locuinţelor (Decizia nr. 61 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 17 aprilie 2014). În acelaşi sens pot fi citate şi Decizia nr. 324 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 5 februarie 2002, şi Decizia nr. 270 din 22 octombrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 879 din 6 decembrie 2002.

20. Întrucât în cauza de fată nu au fost prezentate argumente noi, de natură să conducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile amintite îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi ai art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de S.C. “Emfor Montaj” - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 32.526/197/2011 al Judecătoriei Braşov - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 7 alin. 1 şi 4 şi art. 16 din Legea nr. 85/1992 privind vânzarea de locuinţe şi spaţii cu altă destinaţie construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 244/2011 pentru modificarea art. 16 din Legea nr. 85/1992, sunt constituţionale În raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Buftea şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 699

din 27 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Georges Vadaneaux (Gheorghe Vădănescu) în Dosarul nr. 55.592/3/2010* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 626D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece textul de lege criticat nu are legătură cu soluţionarea cauzei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 5.121 din 18 noiembrie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 55.592/3/2010*. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de recurentul-reclamant Georges Vadaneaux (Gheorghe Vădănescu) într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 3.458 din 23 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a respins acţiunea reclamantului privind: 1. obligarea Statului român la plata despăgubirilor reprezentând contravaloarea unor imobile situate în municipiul Roman şi la plata de daune-interese reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit ca urmare a refuzului Statului de a le restitui prin echivalent; 2. obligarea Comisiei Centrale de Stabilire a Despăgubirilor la emiterea unui titlu de despăgubire aferent contravalorii imobilelor respective şi la plata de daune-interese reprezentând contravaloarea prejudiciului suferit ca urmare a refuzului de acordare într-un termen rezonabil a despăgubirilor aferente imobilelor. Prin Sentinţa civilă nr. 3.458 din 23 mai 2012, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a reţinut că s-au emis de către primarul municipiului Roman dispoziţiile nr. 3.199, 3.201 şi 3.200 din 2 noiembrie 2006, de respingere a cererii de restituire în natură şi de propunere de acordare a măsurilor reparatorii, dosarele aferente fiind predate Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin Procesul-verbal din 14 decembrie 2006.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul de proprietate. De asemenea invocă dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la această Convenţie, Mai susţine că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 încalcă şi principiul neretroactivităţii legii, întrucât se aplică litigiilor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. În acest sens arată că demersul legislativ de a supune termenelor şi procedurii administrative instituite prin Legea nr. 165/2013 şi categoria cererilor de restituire în natură sau prin echivalent a bunurilor preluate abuziv deduse judecăţii reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 188/2010 şi nr. 713/2010, prin care instanţa de contencios constituţional a judecat, în ipoteze similare, în sensul că eşalonarea obligaţiilor de plată de către stat pentru un interval de 3 ani, urmată de o reeşalonare pentru un interval de 5 ani, nu contravine Constituţiei. Totodată, invocă şi considerentele Deciziei nr. 1.027/2012.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă, deoarece, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională prin Decizia nr. 177/2014, “având în vedere existenţa unor proceduri diferite de restituire, în cadrul cărora pot fi incidente atât dispoziţii cu caracter procedural, cât şi dispoziţii cu caracter substanţial, cuprinse în Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, [...] analiza constituţionalităţii prevederilor art. 4 teza a două cuprinsă în acest act normativ [...] nu poate fi disociată de indicarea expresă a prevederilor legale cuprinse în acest act normativ, incidente în soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată, în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.”

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îl reprezintă dispoziţiile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din analiza motivării excepţiei de neconstituţionalitate şi ţinând cont de circumstanţele speţei, Curtea constată că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie art. 4 teza a două raportat la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, aceste ultime prevederi de lege având ca ipoteză situaţia dosarelor administrative înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor. Astfel, textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 4 teza a doua; “Dispoziţiile prezentei legi se aplică (.,.] cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor [...] la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

- Art. 34 alin. (1): “Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor vor fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 44 privind dreptul de proprietate. De asemenea invocă dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţi lor fundamentale şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la această Convenţie.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin, (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii.

14. Având în vedere că autorul excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate care vizează dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în interpretarea ce a fost exclusă cadrului constituţional, prin decizia menţionată, precum şi faptul că aceasta a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării Curţii Constituţionale în prezenta cauză (18 noiembrie 2013), în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a acestor dispoziţii a devenit inadmisibilă.

15. În aceste condiţii, decizia de constatare a neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 reprezintă temei al revizuirii conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 pct. 11 din Codul de procedură civilă, după caz, în cauza în care a fost invocată prezenta excepţie (a se vedea, în acest sens, mutatis mutandis, şi Decizia nr. 339 din 17 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014).

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Georges Vadaneaux (Gheorghe Vădănescu) în Dosarul nr. 55.592/3/2010* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTE

PETRE LĂZAROIU

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind nominalizarea autorităţilor implicate în sistemul de management şi control al fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020

 

Având în vedere:

- Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013;

- Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013;

- Regulamentul (UE) nr. 236/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de stabilire a normelor şi procedurilor comune pentru punerea în aplicare a instrumentelor Uniunii pentru finanţarea acţiunii externe, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 77 din 15 martie 2014;

- Regulamentul (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPAII), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 77 din 15 martie 2014;

- Regulamentul (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 de instituire a unui instrument european de vecinătate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 77 din 15 martie 2014;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 al Comisiei din 2 mai 2014 privind normele specifice de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument de asistenţă pentru preaderare (IPA II), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 3 mai 2014;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014 al Comisiei din 18 august 2014 de stabilire a unor dispoziţii specifice privind punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanţate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument european de vecinătate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 244 din 19 august 2014;

- Regulamentul (UE) nr. 223/2014 ai Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 72 din 12 martie 2014;

- Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013;

- Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013;

- Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2.328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1.198/2006 şi (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1.255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 149 din 15 mai 2014;

- Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cu modificările ulterioare;

- Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre:

a) stabileşte organismul de coordonare care efectuează desemnarea autorităţilor şi organismelor implicate în gestionarea fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020;

b) nominalizează autorităţile şi organismele implicate în gestionarea fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014^2020 potrivit prevederilor art. 123 alin. (1), (2), (4) şi (6) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului

European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr.” 1.083/2006 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, şi ale art. 65 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013.

Art. 2. - În condiţiile art. 123 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, Ministerul Fondurilor Europene este organismul care efectuează desemnarea autorităţilor şi organismelor cu rol în gestionarea fondurilor europene structurale şi de investiţii 2014-2020 prevăzute la art. 123 alin. (1), (2),(4) şi (6) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 şi asigură coordonarea acestora.

Art. 3. - În condiţiile art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 se nominalizează Ministerul Fondurilor Europene ca autoritate de management pentru Programul operaţional Infrastructură mare, Programul operaţional Capital uman, Programul operaţional Competitivitate, Programul operaţional Asistenţă tehnică şi Programul operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, având responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate fiecăruia dintre aceste programe, îndeplinind funcţiile prevăzute la art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 şi la art. 32 din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2014 privind Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 72 din 12 martie 2014.

Art. 4. - În condiţiile art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 ai Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziţii specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru Obiectivul de cooperare teritorială europeană, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, coroborat cu art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, precum şi în condiţiile art. 36 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 al Comisiei din 2 mai 2014 privind normele specifice de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 231/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument de asistenta pentru preaderare (IPA II), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 132 din 3 mai 2014, şi ale art. 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014 al Comisiei din 18 august 2014 de stabilire a unor dispoziţii specifice privind punerea în aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanţate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 232/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui instrument european de vecinătate, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 244 din 19 august 2014, se nominalizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ca autoritate de management pentru Programul operaţional regional, Programul operaţional Capacitate administrativă şi Programul Interreg V- A România-Bulgaria, Programul Interreg V- A România-Ungaria 2014-2020, Programul IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia 2014-2020, Programul operaţional comun România-Ucraina 2014-2020, Programul operaţional comun România-Republica Moldova 2014-2020, Programul operaţional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020 având responsabilitatea gestionării şi implementării asistenţei financiare nerambursabile alocate fiecărui program, îndeplinind funcţiile prevăzute la art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, respectiv art. 37(1) din Regulamentul (UE) nr. 447/2014 şi art. 26 din Regulamentul (UE) nr. 897/2014.

Art. 5. - În condiţiile art. 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014 se nominalizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ca autoritate naţională pentru Programul operaţional comun România-Ucraina 2014-2020, Programul operaţional comun România-Republica Moldova 2014-202b, Programul operaţional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, Programul Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020, Programul Interreg V- A România-Ungaria 2014-2020, Programul transnaţional Dunărea 2014-2020, Programul de cooperare interregională INTERREG EUROPE, Programul operaţional URBACT III, Programul de cooperare INTERACT III 2014-:-2020, Programul de cooperare ESPON 2020.

Art. 6. - În condiţiile art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, precum şi în condiţiile art. 65 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 se nominalizează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca autoritate de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, îndeplinind funcţiile prevăzute la art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 şi art. 66 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013.

Art. 7. - În condiţiile art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 se nominalizează Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca autoritate de management pentru Programul operaţional Pescuit şi afaceri maritime, îndeplinind funcţiile prevăzute la art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 şi la art. 97 din Regulamentul (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 mai 2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2.328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1.198/2006 şi (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1.255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 149 din 15 mai 2014.

Art. 8. - În condiţiile art. 7 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE)nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 347 din 20 decembrie 2013, se nominalizează Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ca agenţii de plată, precum şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia pentru coordonarea agenţiilor de plăţi, ca organism coordonator al agenţiilor de plăţi, pentru sprijinul financiar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, Fondul European pentru Garantare Agricolă şi de la bugetul de stat.

Art. 9. - În condiţiile art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 se nominalizează Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cele 8 structuri subordonate acestuia, cu personalitate juridică, organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic ca organisme intermediare pentru Programul operaţional Capital uman.

Art. 10. - În condiţiile art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 se nominalizează Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Ministerul pentru Societatea Informaţională ca organisme intermediare pentru Programul operaţional Competitivitate.

Art. 11. - În condiţiile art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 se nominalizează agenţiile pentru dezvoltare regională (ADR) ca organisme intermediare pentru Programul operaţional regional.

Art. 12, - în condiţiile art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 se nominalizează Ministerul Fondurilor Europene, prin direcţiile de la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ministerul Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri ca organisme intermediare pentru Programul operaţional Infrastructură mare.

Art. 13. - În condiţiile art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, precum şi în condiţiile art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 se nominalizează Ministerul Finanţelor Publice ca autoritate de certificare pentru Programul operaţional Infrastructură mare, Programul operaţional Capital uman, Programul operaţional Competitivitate, Programul operaţional Asistenţă tehnică, Programul operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, Programul operaţional regional, Programul operaţional Capacitate administrativă şi Programul operaţional Pescuit şi afaceri maritime, îndeplinind funcţiile prevăzute la art. 126 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 şi la art. 33 din Regulamentul (UE) nr. 223/2014.

Art. 14. - În condiţiile art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, precum şi în condiţiile art. 7 alin. (4) lit. (a) din Regulamentul (UE) nr. 223/2014, Ministerul Finanţelor Publice este organismul responsabil cu primirea fondurilor de la Comisia Europeană pentru Programul operaţional Infrastructură mare, Programul operaţional Capital uman, Programul operaţional Competitivitate, Programul operaţional Asistenţă tehnică, Programul operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, Programul operaţional regional şi Programul operaţional Capacitate administrativă.

Art. 15. - În condiţiile art. 96 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, în condiţiile art. 46 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014, precum şi în condiţiile art. 59 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este organismul responsabil cu primirea fondurilor de la Comisia Europeană pentru Programul Interreg V- A România-Bulgaria, Programul Interreg V- A România-Ungaria 2014-2020, Programul IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia 2014-2020, Programul operaţional comun România-Ucraina 2014-2020, Programul operaţional comun România-Republica Moldova 2014-2020, Programul operaţional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020.

Art. 16. - În condiţiile art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 coroborat cu art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, precum şi în condiţiile art. 36 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 se nominalizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ca autoritate cu funcţie de certificare pentru Programul Interreg V- A România-Bulgaria, Programul Interreg V- A România-Ungaria 2014-2020, Programul IPA de cooperare transfrontalieră România-Republica Serbia 2014-2020, îndeplinind funcţiile prevăzute la art. J 26 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013.

Art. 17. - În condiţiile art. 23 din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013, precum şi în condiţiile art. 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2014 se nominalizează Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice ca unitate de control de prim nivel responsabilă cu verificarea şi validarea cheltuielilor efectuate de către beneficiarii români de asistenţă tehnică în cadrul programelor de cooperare teritorială europeană, precum şi de beneficiarii români în cadrul Programului transnaţional Dunărea 2014-2020, Programului de cooperare interregională INTERREG EUROPE, Programului operaţional URBACT III, Programului de cooperare ESPON 2020. Unitatea de control de prim nivel îndeplineşte rolul de punct de contact în materie de control responsabil cu verificarea şi validarea cheltuielilor efectuate de beneficiarii români în cadrul Programului operaţional comun România-Ucraina 2014- 2020, Programului operaţional comun România-Republica Moldova 2014-2020, Programului operaţional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020, Programului Ungaria-Slovacia-România-Ucraina 2014-2020.

Art. 18. - În condiţiile art. 21 din Regulamentul (UE) nr. 1.299/2013 coroborat cu art. 123 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European, precum şi în condiţiile art. 36 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 447/2014 şi art. 20 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 897/2*014 şi art. 31 din Regulamentul (UE) nr. 223/2014 se nominalizează Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României ca autoritate de audit pentru Programul operaţional Infrastructură mare, Programul operaţional Capital uman, Programul operaţional Competitivitate, Programul operaţional Asistenţă tehnică. Programul operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate, Programul operaţional regional, Programul operaţional Capacitate administrativă, Programul operaţional Pescuit şi afaceri maritime şi pentru programele de cooperare teritorială europeană pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este nominalizat autoritate de management, îndeplinind funcţiile prevăzute la art. 127 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013.

Art. 19. - În condiţiile art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 se nominalizează Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României ca organism de certificare, pentru sprijinul financiar din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentru Garantare Agricolă.

Art. 20. - În termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, autorităţile publice nominalizate vor supune aprobării Guvernului, după caz, modificarea şi completarea actelor normative privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea acestora.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul fondurilor europene,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Andrei Dominic Gerea

Ministrul pentru societatea informaţională,

Sorin Grindeanu

 

Bucureşti, 29 decembrie 2014.

Nr. 1.183.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar

 

În conformitate cu prevederile:

- Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;

- Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice;

- Legii nr. 251/2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei;

- Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 1.200/2013 privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcţionarii publici şi a implementării procedurilor disciplinare;

- Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Alt 1. - Se aprobă Metodologia privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Secretarul general adjunct-preşedintele Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, direcţiile generale/direcţiile/serviciile din Ministerul Educaţiei Naţionale, instituţiile şi unităţile subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar vor aduce la cunoştinţa personalului prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 15 decembrie 2014.

Nr. 5.113.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al instituţiilor şi unităţilor subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - În înţelesul prezentei metodologii, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:

a) structuri ale Ministerului Educaţiei Naţionale - structuri ale aparatului central al Ministerului Educaţiei Naţionale şi instituţii şi unităţi subordonate/coordonate a căror activitate vizează învăţământul preuniversitar, respectiv structuri subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite;

b) unitate de muncă - formă de organizare structurală ce reuneşte un ansamblu de angajaţi care realizează acelaşi gen de activităţi, permiţând în consecinţă expunerea la riscuri similare. Unitatea de muncă poate fi regăsită în structura organizatorică a Ministerului Educaţiei Naţionale sub denumiri variate: direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau la structurile subordonate/coordonate sub denumirea de compartiment, comisie, catedră, consiliu, dar şi funcţie unică, aşa cum sunt, de exemplu, funcţiile de psiholog sau consilier juridic;

c) coordonator al unităţii de muncă - directorul/şeful ori responsabilul cu organizarea activităţilor din cadrul unei unităţi de muncă, care furnizează informaţiile solicitate de către Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie pe tot parcursul activităţilor de management al riscurilor de corupţie;

d) activitate - ansamblu de acte fizice, intelectuale şi morale realizate în scopul obţinerii unor rezultate;

e) ameninţare de corupţie - acţiunea sau evenimentul potenţial de corupţie ce poate să apară în cadrul unei activităţi a Ministerului Educaţiei Naţionale sau a unei structuri subordonate/coordonate Ministerului Educaţiei Naţionale;

f) risc de corupţie - ameninţare de corupţie, vizând un angajat, colectiv profesional sau domeniu de activitate, determinat de cauze/vulnerabilităţi specifice şi de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/ activităţilor unei structuri;

g) vulnerabilitate - slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităţilor specifice, care ar putea fi exploatată, stând la baza şi putând declanşa săvârşirea unei fapte de corupţie. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială, vulnerabilitatea/cauza există permanent în cadrul activităţii unei structuri;

h) materializarea riscului - translatarea riscului din domeniul incertitudinii, al situaţiei potenţiale de corupţie în cel al certitudinii, respectiv săvârşirea unei fapte de corupţie;

i) incident de integritate - eveniment produs la nivelul unei structuri a Ministerului Educaţiei Naţionale, urmat de dispunerea faţă de personalul implicat a uneia dintre următoarele măsuri: trimiterea în judecată, hotărârea definitivă de condamnare pentru fapte de corupţie, respectiv aplicarea unei sancţiuni disciplinare ca urmare a efectuării unui test de integritate ori a întocmirii unui raport de evaluare, rămas definitiv, de către Agenţia Naţională de Integritate;

j) impact-efectele produse în cadrul activităţii unei structuri în cazul în care un risc de corupţie se materializează;

k) responsabil de risc - personalul de conducere al structurii Ministerului Educaţiei Naţionale, responsabilizat prin Registrul riscurilor de corupţie pentru implementarea măsurilor de prevenire/control.

Art. 2. - (1) Prezenta metodologie se aplică în scopul adoptării la nivelul tuturor structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale a unor măsuri de control şi/sau prevenire, adaptate cauzelor care determină posibilitatea de apariţie a unor fapte de corupţie, astfel încât să fie menţinute la un nivel acceptabil atât probabilitatea de apariţie a acestora, cât şi impactul resimţit la nivelul activităţilor ministerului sau la nivelul structurilor subordonate/coordonate Ministerului Educaţiei Naţionale.

(2) Conducătorii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale sunt obligaţi să asigure implementarea prezentei metodologii şi să aplice măsuri de prevenire/control care să limiteze expunerea la riscuri de corupţie a personalului.

(3) Ministerul Educaţiei Naţionale poate colabora, în baza unui protocol, cu Direcţia Generală Anticorupţie, cu Serviciul Român de Informaţii sau cu alte structuri/instituţii cu competenţe în domeniu.

(4) Ministerul Educaţiei Naţionale poate coopera la nivel central şi teritorial cu structurile specializate ale Direcţiei

Generale Anticorupţie şi ale Serviciului Român de Informaţii, în vederea:

a) planificării şi organizării de cursuri ori stagii de formare destinate dobândirii sau perfecţionării cunoştinţelor şi competenţelor/abilităţilor personalului Ministerului Educaţiei Naţionale/structurilor subordonate/coordonate, pentru aplicarea prezentei metodologii;

b) adaptării metodelor şi instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea şi evaluarea categoriilor de date şi informaţii privind riscurile de corupţie la particularităţile funcţionale sau operaţionale ale Ministerului Educaţiei Naţionale şi ale structurilor subordonate/coordonate;

c) elaborării de ghiduri şi proceduri destinate să asigure atingerea obiectivelor activităţilor şi sustenabilitatea rezultatelor;

d) accesării fondurilor structurale, pentru atingerea obiectivelor propuse.

(5) Ministerul Educaţiei Naţionale asigură monitorizarea, coordonarea şi evaluarea stadiului de implementare a prezentei metodologii şi a măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie de către structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de acestea ori a rapoartelor de monitorizare şi reevaluare.

(6) Structurile au obligaţia de a furniza Ministerului Educaţiei Naţionale datele şi informaţiile solicitate, cu respectarea termenelor şi a cerinţelor generale ori specifice stabilite.

 

CAPITOLUL II

Managementul riscurilor de corupţie

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

 

Art. 3. - Activităţile de management al riscurilor de corupţie au drept scop atingerea obiectivelor:

a) promovarea integrităţii, transparenţei instituţionale şi a bunei desfăşurări a activităţilor specifice;

b) stabilirea priorităţilor de intervenţie în domeniul prevenirii corupţiei;

c) asumarea răspunderii de către personalul de conducere cu privire la implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie.

Art. 4. - Managementul riscurilor de corupţie presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) instruirea persoanelor din sfera educaţiei (cadre didactice, personal de conducere, membri ai consiliilor de administraţie cu privire la modalităţile de prevenire şi combatere a corupţiei, la importanţa integrităţii);

b) pregătirea activităţilor;

c) identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie; d) evaluarea riscurilor de corupţie;

e) determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/ control;

f) monitorizarea şi revizuirea periodică a riscurilor;

g) reevaluarea riscurilor.

Art. 5. - (1) în vederea realizării activităţilor de management al riscurilor de corupţie, şefii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale dispun, prin decizie, constituirea de comisii pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie, denumite în continuare comisii.

(2) Componenţa fiecărei comisii se stabileşte în funcţie de dimensiunea şi caracteristicile organizatorice ale structurilor

Ministerului Educaţiei Naţionale, avându-se în vedere următoarele categorii de funcţii:

a) coordonatorul comisiei este conducătorul structurii sau o persoană desemnată de către acesta;

b) membrii comisiei sunt desemnaţi din rândul personalului de conducere sau sunt persoane desemnate de la nivelul principalelor direcţii, servicii, birouri ori similare;

c) şeful/reprezentantul structurii de control managerial intern;

d) şeful/reprezentantul structurii de management resurse umane - la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale/structurii subordonate/coordonate;

e) consilierul pentru integritate;

f) secretarul comisiei, numit de coordonatorul comisiei; secretarul comisiei este şi persoana responsabilă cu raportarea stadiului de implementare a Strategiei anticorupţie în educaţie.

(3) La solicitarea structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale pot participa la activităţile comisiilor şi reprezentanţi ai organelor abilitate care să asigure instruirea şi îndrumarea de specialitate.

(4) Stadiul de implementare a măsurilor de prevenire/control a/al riscurilor de corupţie din sistemul educaţional este monitorizat de către Comisia Naţională pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie. Componenţa şi regulamentul de funcţionare a acesteia sunt aprobate prin ordin al ministrului.

Art. 6. - (1) Consilierul pentru integritate este persoana desemnată la nivelul structurilor aparatului central al Ministerului Educaţiei Naţionale şi al structurilor aflate în subordinea/ coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale, respectiv al Structurilor subordonate acestora ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite, pentru sprijinirea activităţilor de prevenire a corupţiei

(2) Şefii structurilor prevăzute la alin. (1) pot dispune desemnarea consilierilor pentru integritate şi la alte structuri din subordine, având la bază criteriile minimale reprezentate de:

a) volumul şi complexitatea activităţilor structurii;

b) numărul angajaţilor din cadrul structurilor subordonate sau aflate în coordonare;

c) posibilităţile concrete de prevenire a corupţiei;

d) distanţa dintre sediul structurii subordonate/coordonate şi sediul structurii ierarhic superioare.

Art. 7. - Consilierul pentru integritate se desemnează prin dispoziţie a conducătorului structurii din rândul personalului care respectă normele de deontologie profesională, procedurile de lucru în activitatea desfăşurată sau prevederile legale privind incompatibilităţile, interdicţiile, declararea averilor ori conflictul de interese.

Art. 8. - (1) Consilierul pentru integritate are următoarele atribuţii:

a) prezintă materialele transmise de către Ministerul Educaţiei Naţionale cu privire la activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei personalului din structurile aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale;

b) ţine evidenţa nominală a personalului care participă la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie;

c) propune şefului structurii organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de instruire;

d) sprijină membrii comisiei în realizarea activităţilor de monitorizare, evaluare/reevaluare a riscurilor ori de realizare a studiilor de caz.

(2) Fişa postului persoanei desemnate consilier pentru integritate se actualizează cu atribuţiile prevăzute la alin. (1) ori de câte ori este necesar, în condiţiile legii.

Art. 9. - Şefii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale au obligaţia de a comunica în scris Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, în termen de 30 de zile, orice modificări cu privire la persoanele desemnate consilieri pentru integritate sau a persoanelor responsabile cu raportarea stadiului de implementare a Strategiei anticorupţie în educaţie.

Art. 10. - (1) în vederea realizării activităţilor referitoare la managementul riscurilor de corupţie, fiecare comisie beneficiază de sprijinul coordonatorilor unităţilor de muncă, aceştia având obligaţia de a transmite, în termenele şi cu respectarea condiţiilor specifice, informaţiile sau documentele solicitate.

(2) La stabilirea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor de corupţie se au în vedere categoriile de activităţi prevăzute la art. 11.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Pregătirea activităţilor

 

Art. 11. - (1) Implementarea prezentei metodologii vizează, în etapa de pregătire, următoarele aspecte:

a) constituirea şi stabilirea componenţei comisiilor;

b) informarea personalului privind prevederile prezentei metodologii;

c) instruirea membrilor comisiei cu privire la aspectele conceptuale şi metodologice specifice managementului riscurilor de corupţie;

d) fixarea principalelor repere ale activităţilor: delimitarea unităţilor de muncă ce se includ în procesul de analiză, rolul şi responsabilităţile fiecărui membru al comisiei, precum şi planificarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor.

(2) Activităţile stabilite conform alin, (1) lit. d) sunt prevăzute în Fişa pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii comisiei, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 12. - Responsabilitatea privind planificarea şi desfăşurarea instruirii membrilor comisiilor revine Ministerului Educaţiei Naţionale, prin structurile sale centrale şi teritoriale.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Identificarea şi descrierea riscurilor de corupţie

 

Art. 13. - (1) Identificarea şi descrierea riscurilor constau în evidenţierea ameninţărilor de corupţie, precum şi a vulnerabilităţilor/cauzelor prezente în cadrul activităţilor curente ale structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale care ar putea conduce la săvârşirea unor fapte de corupţie.

(2) Pentru identificarea ameninţărilor de corupţie se desfăşoară următoarele activităţi:

a) chestionarea conducerii structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale;

b) evaluarea activităţii şi a situaţiilor specifice de muncă ale angajaţilor;

c) descrierea ameninţărilor de corupţie.

Art. 14. - (1) Pentru identificarea opiniilor cu privire la riscurile de corupţie şi eficacitatea măsurilor de prevenire/control existente, membrii comisiei realizează chestionarea întregului personal de conducere de la nivelul structurii Ministerului Educaţiei Naţionale, exclusiv a coordonatorilor unităţilor de muncă, utilizând întrebările din Chestionarul pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de corupţie (ghid de interviu pentru conducerea structurii/componentelor, exclusiv coordonării unităţilor de muncă), prevăzut în anexa nr. 2.

(2) Informaţiile rezultate din analiza chestionarelor se utilizează în activităţile ulterioare de management al riscurilor de corupţie.

Art. 15. - Membrii comisiei analizează obiectivele specifice ale structurii Ministerului Educaţiei Naţionale, completând, pe baza documentelor interne şi/sau, după caz, a consultării coordonatorilor unităţilor de muncă, Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie, prevăzută în anexa nr. 3.

Art. 16. - (1) Potrivit prezentei metodologii sunt considerate vulnerabile la corupţie toate activităţile care prezintă slăbiciuni în sistemul de control intern/managerial, de natură a fi exploatate de către angajaţii structurii sau de către terţi, pentru comiterea unor fapte de corupţie.

(2) în procesul de analiză de la nivelul unei structuri a Ministerului Educaţiei Naţionale vor fi incluse următoarele categorii de activităţi, după caz:

a) contacte frecvente cu exteriorul instituţiei, cu diversele categorii de beneficiari ai serviciilor publice;

b) gestionarea fondurilor externe ale programelor/proiectelor, a fondurilor comitetului de părinţi;

c) gestionarea informaţiei - deţinerea şi utilizarea informaţiei, accesul la informaţii confidenţiale, gestionarea informaţiilor clasificate;

d) gestionarea mijloacelor financiar-contabile;

e) achiziţia/gestionarea de bunuri, servicii şi lucrări;

f) gestionarea şi funcţionarea bunurilor aflate în administrare şi a bazei materiale a unităţii de învăţământ;

g) acordarea unor aprobări ori autorizaţii;

h) gestionarea actelor de studii şi a documentelor de evidenţă şcolară;

i) îndeplinirea funcţiilor de control, monitorizare, evaluare şi consiliere;

j) competenţa decizională exclusivă;

k) recrutarea şi selecţia personalului;

            l) constatarea de conformitate sau încălcare a legii, aplicarea de sancţiuni;

m) constituirea claselor/transferul elevilor;

n) gestionarea situaţiilor şcolare;

o) încheierea situaţiei şcolare semestriale/anuale a elevilor;

p) acordarea premiilor, a recompenselor şi a distincţiilor elevilor;

q) respectarea eticii profesionale;

r) sancţionarea atitudinilor neadecvate funcţiei de cadru didactic, didactic auxiliar sau personal administrativ;

s) orice alte activităţi prevăzute în regulamentele şi metodologii le specifice.

Art. 17. - Membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc pentru fiecare activitate inclusă în Fişa de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie o sinteză a ameninţărilor de corupţie susceptibile să se manifeste în acel context profesional, având în vedere, cel puţin, următoarele elemente:

a) sursele posibile de riscuri de corupţie la care personalul poate fi expus: persoane, grupuri interesate de serviciile oferite, avantajele sau dezavantajele potenţiale pentru terţi, materiale ori de altă natură, ce pot fi generate de activităţile desfăşurate;

b) acţiunile ori demersurile premergătoare săvârşirii unei infracţiuni;

c) fapte de corupţie care au fost comise anterior în cadrul domeniului de activitate;

d) cazuri de conduită necorespunzătoare sau încălcări ale procedurilor, înregistrate la nivelul structurii.

Art. 18. - Pentru descrierea ameninţărilor de corupţie, membrii comisiei au în vedere enunţurile utilizate în cadrul Raportului privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie specifice structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale, realizat de către Ministerul Educaţiei Naţionale.

Art. 19. - (1) Fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, întocmite conform modelului prevăzut în anexa nr. 4, se completează de către membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă, pentru flecare dintre ameninţările identificate conform art. 17.

(2) Pentru identificarea cauzelor aferente fiecărui risc se au în vedere informaţiile rezultate în urma derulării etapelor prevăzute la art. 21 şi 23, precum şi orice alte observaţii sau analize privind cultura organizaţională sau conduita angajaţilor.

Art. 20. - În vederea identificării vulnerabilităţilor/cauzelor care determină expunerea la riscuri de corupţie, membrii comisiei parcurg următoarele etape;

a) identificarea cadrului normativ;

b) analiza incidentelor de integritate;

c) analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii.

Art. 21. - (1) Membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă întocmesc, în formatul prevăzut în anexa nr. 5, un raport de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate vizat.

(2) Obiectivele analizei cadrului normativ sunt:

a) identificarea prevederilor ce conţin factori potenţiali de manifestare a corupţiei;

b) avansarea de propuneri pentru eliminarea normelor care favorizează sau pot favoriza corupţia;

c) propunerea unor măsuri de prevenire/control pentru a reduce expunerea la riscuri de corupţie.

Art. 22. - Membrii comisiei, în colaborare cu personalul specializat din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate sau alte structuri specializate, realizează o analiză generală a incidentelor de integritate care s-au manifestat în cadrul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale, ţinând cont de următoarele elemente:

a) evoluţia probabilă a diferitelor fenomene infracţionale din sfera corupţiei, a nivelului de gravitate ori a impactului asociat acestora;

b) activităţile expuse riscurilor de corupţie analizate şi gradul lor de vulnerabilitate;

c) modurile de operare utilizate şi măsurile pe care făptuitorii le-au adoptat pentru a-şi disimula actele infracţionale;

d) măsurile de prevenire/control care au fost adoptate în cadrul domeniilor de activitate unde s-au produs incidente de integritate şi gradul de eficacitate a acestora.

Art. 23. - Membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă identifică şi consemnează în fişele întocmite conform art. 19 eventuale deficienţe în cadrul sistemului de control intern/managerial utilizat, având în vedere:

a) constatări rezultate din activităţi de control ori sesizări anterioare, care au identificat deficienţe ori vulnerabilităţi ale sistemului de control intern/managerial, de natură a favoriza apariţia unor fapte de corupţie;

b) eficacitatea implementării de către conducerea structurii/Ministerului Educaţiei Naţionale a concluziilor şi recomandărilor furnizate în urma activităţilor de control;

c) vulnerabilităţi la corupţie pe care terţii le-ar putea exploata în planurile reglementării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii, al formării, instruirii şi experienţei personalului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Evaluarea riscurilor de corupţie

 

Art. 24. - (1) Evaluarea riscurilor de corupţie se realizează cu scopul de a fundamenta decizia cu privire la prioritatea de stabilire a măsurilor de prevenire/control, prin estimarea nivelurilor de probabilitate şi impact asupra rezultatelor aşteptate şi a prestaţiei profesionale a personalului.

(2) Activitatea de evaluare se desfăşoară pentru fiecare dintre riscurile înscrise în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Art. 25. - Pentru evaluarea riscurilor de corupţie se parcurg următoarele etape:

a) estimarea probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie;

b) determinarea impactului asupra obiectivelor şi activităţilor structurii;

c) aprecierea caracterului adecvat al măsurilor de control existente pentru fiecare risc de corupţie;

d) determinarea expunerii la riscuri şi a priorităţii de intervenţie;

e) clasificarea şi ordonarea riscurilor de corupţie.

Art. 26. - (1) Estimarea nivelului de probabilitate se realizează prin aprecierea şanselor de materializare a riscurilor de corupţie în cadrul activităţilor structurii, utilizând informaţiile şi analizele colectate în etapa de identificare şi descriere a riscurilor.

(2) în scopul arătat la alin. (1), membrii comisiei şi/sau, după caz, coordonatorii unităţilor de muncă determină şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul de probabilitate, utilizând o scală de evaluare în 5 trepte, corespunzător valorilor şi indicatorilor descriptivi asociaţi acestora, prevăzuţi în anexa nr. 6.

Art. 27. - Estimarea impactului global al unui risc de corupţie constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităţilor, sarcinilor sau rezultatelor aşteptate ale structurii, corespunzător următoarelor componente/dimensiuni:

a) impact asupra nivelului de performanţă a activităţilor şi obţinerea rezultatelor aşteptate;

b) impact asupra calendarului activităţilor ori întârzieri posibile în termenul de realizare a obiectivelor activităţii;

c) consecinţe exprimate în termeni de buget;

d) consecinţe în planul imaginii instituţiei.

Art. 28. - Pentru determinarea impactului riscurilor de corupţie, membrii comisiei au următoarele responsabilităţi:

a) stabilirea tuturor dimensiunilor posibile ale impactului global, pentru fiecare risc de corupţie identificat conform art. 19;

b) stabilirea, sub formă procentuală, pentru dimensiunile identificate conform lit. a), a importanţei relative a fiecăreia în cadrul impactului global;

c) estimarea şi consemnarea în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie a impactului global în cazul materializării, utilizând indicatorii descriptivi conform Scalei de estimare a impactului global al riscului, prevăzută în anexa nr. 7, asociaţi dimensiunilor prevăzute la art. 27.

Art. 29. - (1) Membrii comisiei şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, evaluează dacă măsurile de prevenire/control care se adresează riscurilor de corupţie identificate au fost proiectate corespunzător şi puse în practică în mod eficient.

(2) Pentru îndeplinirea prevederilor alin. (1), membrii comisiei şi/sau coordonatorii unităţilor de muncă, după caz, cuantifică şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie nivelul perceput de eficacitate a fiecărei măsuri de prevenire/control existente, utilizând corespondenţa prevăzută în anexa nr. 8.

Art. 30. - (1) Membrii comisiei calculează nivelul de expunere la riscuri de corupţie, constând în produsul dintre valorile probabilităţii şi impactului global, completând valoarea rezultată în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

(2) Utilizând scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupţie şi corespondenţa asociată intersecţiei valorilor impactului şi probabilităţii, prevăzute în anexa nr. 9, membrii comisiei stabilesc şi consemnează în Fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie prioritatea de intervenţie.

Art. 31. - Pe baza priorităţii de intervenţie, în ordinea valorii nivelului de expunere, membrii comisiei clasifică şi ordonează riscurile de corupţie în următoarele categorii:

a) riscuri minore, care pot fi considerate tolerabile şi inerente activităţilor Ministerului Educaţiei Naţionale/structurii, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente;

b) riscuri moderate, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente ori, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control;

c) riscuri înalte, caracterizate, simultan, cu o mare probabilitate de apariţie şi cu o gravitate foarte mare a impactului, care necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Determinarea şi implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie

 

Art. 32. - În baza clasificării realizate conform art. 31 şi a rezultatelor activităţilor de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, membrii comisiei propun masuri pentru prevenirea/controlul acestora.

Art. 33. - (1) Principalele categorii de măsuri de prevenire/control sunt următoarele:

a) măsuri preventive - sunt cele care vizează cauzele identificate şi au ca rezultat limitarea probabilităţii de comitere a unor fapte de corupţie de către un terţ/angajat interesat:

a.1) măsuri de protecţie fizică şi monitorizare a accesului la informaţii, documente ori resurse;

a.2) planificarea şi organizarea în mod transparent şi uşor de verificat a activităţilor şi a modalităţii de adoptare a deciziei: separarea responsabilităţilor, aprobarea activităţii, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare;

a.3) supervizarea documentelor întocmite şi a performanţelor individuale ale personalului;

a.4) separarea atribuţiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupţie;

a.5) asigurarea comunicării adecvate către terţi a obligaţiilor de conduită a personalului;

a.6) dezvoltarea, comunicarea şi monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă;

a.7) promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupţie, asigurându-se informarea şi instruirea adecvată privind obligaţiile legale şi măsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupţie;

a.8) dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferite;

a.9) promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupţie, precum şi a măsurilor de protecţie a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii;

b) măsuri realizate în scopul depistării unor eventuale nereguli, după ce riscurile de corupţie s-au materializat:

b.1) realizarea/solicitarea realizării de către structurile competente a unor teste de integritate sau alte activităţi de verificare a respectării normelor legale;

b.2) realizarea de verificări aleatorii ale documentelor şi activităţilor desfăşurate;

b.3) realizarea unor activităţi de control/verificare privind accesul sau implementarea de informaţii în bazele de date;

b.4) activităţi de control de fond ori tematic, activităţi de inventar.

(2) Măsurile suplimentare de prevenire/control se propun în scopul de a reduce probabilitatea de materializare ori de a minimiza impactul riscurilor de corupţie, vizează, cu prioritate, riscurile înalte şi cele moderate şi se înscriu în fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie.

Art. 34. - (1) Informaţiile rezultate în urma implementării prezentei metodologii se includ în Registrul riscurilor de corupţie, care se întocmeşte de către comisie, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, şi se aprobă de către conducătorul structurii Ministerului Educaţiei Naţionale, cuprinzând responsabilităţi pentru toate nivelurile ierarhice ale acesteia.

(2) După aprobare, un exemplar al Registrului riscurilor de corupţie, câte un exemplar al fişelor de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie, precum şi al raportului prevăzut la art. 18 se transmit Ministerului Educaţiei Naţionale/inspectoratelor şcolare, după caz.

Art. 35. - În baza documentelor transmise de către structurile Ministerului Educaţiei Naţionale şi a altor informaţii privind manifestarea corupţiei în cadrul acestora, Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie întocmeşte şi actualizează Raportul privind riscurile şi vulnerabilităţile la corupţie în activitatea Ministerului Educaţiei Naţionale.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Monitorizarea şi revizuirea riscurilor de corupţie

 

Art. 36. - Activitatea de monitorizare şi cea de revizuire a riscurilor de corupţie se realizează anual de către structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, în scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupţie, respectiv pentru a formula recomandări privind măsuri de prevenire/control.

Art. 37. - (1) Monitorizarea riscurilor de corupţie se realizează de către comisie, la nivelul structurii unde aceasta este constituită, respectiv de către Ministerul Educaţiei Naţionale.

(2) în vederea realizării activităţii de monitorizare, anual, până la 1 decembrie, responsabilii de risc stabiliţi în Registrul riscurilor de corupţie transmit consilierilor pentru integritate rapoarte de evaluare cantitative şi calitative privind implementarea măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie, care conţin cel puţin următoarele informaţii:

a) indicatori cantitativi aferenţi măsurilor propuse pentru prevenirea/controlul riscurilor de corupţie;

b) modificările intervenite în privinţa valorilor de expunere la riscuri de corupţie, corespunzătoare nivelurilor de probabilitate şi impact;

c) informaţii privind fapte de corupţie sesizate ori constatate în cadrul domeniului de activitate;

d) propuneri de măsuri suplimentare de prevenire/control al riscurilor de corupţie;

e) modificări semnificative intervenite în privinţa reglementărilor specifice activităţilor desfăşurate, de natură a genera analize suplimentare privind eventuale noi riscuri de corupţie.

(3) în situaţia apariţiei unor riscuri noi de corupţie, respectiv a unor informaţii care pot să modifice nivelul de expunere ori să afecteze eficacitatea activităţii de prevenire/control, membrii comisiei întocmesc în mod corespunzător fişele de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie, reluând etapele aferente prevăzute în prezenta metodologie.

Art. 38. - (1) Pe baza documentelor rezultate în urma aplicării măsurilor prevăzute la art. 37, comisia întocmeşte Raportul de monitorizare a riscurilor de corupţie la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale/structurii.

(2) Activitatea de monitorizare de la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar se finalizează prin adoptarea unui registru revizuit la nivelul inspectoratelor şcolare. Acesta va fi transmis Ministerului Educaţiei Naţionale până la data de 1 februarie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.

(3) Activitatea de monitorizare la nivelul structurilor subordonate/coordonate, altele decât cele de la alin. (2), se finalizează prin adoptarea unui registru revizuit, care se transmite Ministerului Educaţiei Naţionale până la data de 1 februarie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.

(4) Activitatea de monitorizare la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale se finalizează prin adoptarea unui registru revizuit până la data de 1 martie a fiecărui an, împreună cu documentele ce au stat la baza revizuirii acestuia.

Art. 39. - Structurile Ministerului Educaţiei Naţionale la nivelul cărora se produc incidente de integritate transmit Ministerului Educaţiei Naţionale, în termen de 60 de zile de la luarea la cunoştinţă, următoarele documente:

a) fişa de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie şi Registrul revizuit, corespunzător riscului materializat;

b) un raport al şefului nemijlocit al angajatului care a comis fapta, avizat de şeful ierarhic, conţinând informaţii privind măsurile de control adoptate ulterior incidentului de integritate şi

de prevenire a unor incidente similare, precum şi aprecieri privind cauzele care au stat la baza comiterii faptei.

Art. 40. - (1) în vederea evaluării impactului aplicării prezentei metodologii, a stadiului de implementare a măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie ori a recomandărilor formulate, Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie de la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale, cu sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie, întocmeşte rapoarte anuale de monitorizare.

(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se întocmesc pe baza informaţiilor transmise de structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, potrivit prezentei metodologii, precum şi a informaţiilor rezultate din implementarea unei aplicaţii informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie contractată de către Ministerul Educaţiei Naţionale în cadrul proiectului PODCA “Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, SMIS 30342.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Reevaluarea riscurilor de corupţie

 

Art. 41. - Atunci când la nivelul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale se constată recurenţa unor forme de manifestare a corupţiei, Ministerul Educaţiei Naţionale poate solicita sprijinul Direcţiei Generale Anticorupţie pentru realizarea de misiuni de reevaluare.

Art. 42. - (1) Misiunile de reevaluare se realizează în scopul identificării eventualelor disfuncţionalităţi privind managementul riscurilor de corupţie şi al formulării unor recomandări de măsuri de prevenire/control în domeniul de activitate evaluat.

(2) Ministerul Educaţiei Naţionale planifică şi realizează activitatea de reevaluare, constând în:

a) interviuri realizate de personalul de specialitate;

b) sondaj de opinie, pe un eşantion reprezentativ de angajaţi;

c) focus grup, realizat cu participarea personalului structurii ori a altor factori interesaţi;

d) analiza documentelor realizate conform prezentei metodologii şi a eficacităţii activităţilor de prevenire/control privind riscurile de corupţie.

Art. 43. - (1) Misiunea de reevaluare se realizează prin:

a) analiza şi evaluarea documentelor întocmite de către structurile Ministerului Educaţiei Naţionale, conform prezentei metodologii, în scopul cunoaşterii activităţilor, proceselor ori procedurilor ce urmează a fi evaluate;

b) analiza cazuisticii de corupţie înregistrate în domeniul de activitate;

c) stabilirea obiectivelor misiunii şi a instrumentelor ce urmează a fi utilizate pentru reevaluarea riscurilor de corupţie;

d) planificarea activităţilor, întâlnirilor, discuţiilor ori interviurilor cu personalul din cadrul domeniului evaluat ori a celorlalte metode ce urmează a fi utilizate;

e) realizarea vizitelor de reevaluare;

f) analiza şi prelucrarea informaţiilor rezultate în urma vizitelor de reevaluare;

g) realizarea raportului de reevaluare.

(2) Raportul de reevaluare trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) scopul şi obiectivele misiunii de reevaluare;

b) datele de identificare a misiunii: structura Ministerului Educaţiei Naţionale care face obiectul misiunii, echipa, durata misiunii de reevaluare;

c) metodologia de realizare a reevaluării: documentarea, metodele, tehnicile şi instrumentele utilizate;

d) documentele evaluate ori cele întocmite în cursul misiunii de reevaluare;

e) constatările rezultate;

f) raţionamentele şi deducţiile formulate;

g) concluzii şi recomandări de măsuri de prevenire/control al riscurilor de corupţie.

Art. 44. - Rapoartele de monitorizare şi rapoartele de reevaluare realizate se prezintă conducerii Ministerului Educaţiei Naţionale, respectiv structurilor, în vederea dispunerii măsurilor destinate să îmbunătăţească procesul de management al riscurilor de corupţie.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

 

Art. 45. - În vederea prevenirii faptelor de corupţie, personalul de conducere din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale/structurilor subordonate/coordonate are următoarele responsabilităţi:

a) implementează prezenta metodologie şi aplică măsurile de prevenire şi control al riscurilor la corupţie;

b) solicită sprijinul instituţiilor specializate cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupţie din domeniul de competenţă;

c) asigură participarea personalului din subordine la activităţile de informare şi de instruire anticorupţie organizate de Ministerul Educaţiei Naţionale;

d) sprijină membrii Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale în realizarea studiilor de caz cu privire la faptele de corupţie săvârşite de personalul angajat;

e) furnizează documente referitoare la organizarea şi funcţionarea structurii, precum şi alte date necesare pentru pregătirea activităţilor de prevenire a faptelor de corupţie;

f) promovează campaniile anticorupţie iniţiate de Comisia Naţională de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, prin postarea acestora la avizier şi pe prima pagină a site-urilor proprii de internet şi intranet.

Art. 46. - Documentaţia privind implementarea prezentei metodologii se păstrează de către consilierul pentru integritate, pentru a fi disponibilă în cazul evaluării activităţii de management al riscurilor de corupţie.

Art. 47. - Aplicaţia informatică de monitorizare a riscurilor de corupţie, realizată în cadrul proiectului PODCA “Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare”, SMIS 30342, se gestionează la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale şi al structurilor sale.

Art. 48. - În vederea implementării prezentei metodologii, Ministerul Educaţiei Naţionale poate colabora cu Agenţia Naţională de Integritate, Direcţia Generală Anticorupţie, asociaţiile care au ca obiect de activitate prevenirea corupţiei sau transparenţa în educaţie, precum şi cu alte instituţii specializate.

Art. 49. - Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

FIŞĂ

pentru stabilirea sarcinilor, responsabilităţilor şi planificarea activităţii Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie

 

Denumirea structurii Ministerului Educaţiei Naţionale

Data începerii activităţii:

Domeniile de activitate evaluate:

-

-

 

Componenţa Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Direcţia/Departamentul

Funcţia

Categoria de membru*)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sarcinile şi responsabilităţile membrilor Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie

Etapa de identificare şi descriere a riscurilor de corupţie

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Sarcini şi responsabilităţi

Documente consultate, redactate ori colectate

Termene

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Etapa de evaluare a riscurilor de corupţie

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Sarcini şi responsabilităţi

Documente consultate, redactate ori colectate

Termene

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Etapa de determinarea şi implementare a măsurilor de prevenire/control al riscurilor de corupţie

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Sarcini şi responsabilităţi

Documente consultate, redactate ori colectate

Termene

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*) Se vor menţiona, după caz: conducătorul Comisiei pentru prevenirea acte or de corupţie în educaţie; consilier pentru integritate/etică, membru al Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie, şef coordonator al unităţii de muncă

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Chestionar pentru identificarea ameninţărilor/riscurilor de corupţie (ghid de interviu pentru conducerea structurii/componentelor, exclusiv coordonatorii unităţilor de muncă)

 

Dată:

Structură:

Unitate de muncă/post:

La ce ameninţări/riscuri de corupţie consideraţi că sunteţi expus dumneavoastră ori colegii în cadrul activităţii?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Ce vulnerabilităţi la corupţie ar putea exista în planul reglementării, planificării, organizării, desfăşurării şi controlului activităţii dumneavoastră ori în cel al formării sau instruirii dumneavoastră/colegilor?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Care credeţi că ar fi probabilitatea ca aceste vulnerabilităţi să se manifeste în cazul existenţei unui interes de săvârşire a unei fapte de corupţie? (alegeţi un singur răspuns şi argumentaţi).

 înaltă, deoarece

................................................................................................................................................................................................

 medie, deoarece

................................................................................................................................................................................................

 scăzută, deoarece

................................................................................................................................................................................................

Cum ar putea acţiona, ce demersuri ar trebui să întreprindă ori ce modalităţi concrete ar putea utiliza cineva interesat să exploateze aceste vulnerabilităţi pentru a săvârşi o faptă de corupţie?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Ce efecte ar putea avea în activitatea dumneavoastră materializarea riscurilor de corupţie (săvârşirea unei fapte de corupţie)?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Ce măsuri sunt aplicate actualmente pentru eliminarea sau controlul riscurilor de corupţie?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Pentru a preveni materializarea riscurilor de corupţie, ce soluţii/măsuri credeţi că sunt posibile/aplicabile în domeniul dumneavoastră de activitate?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Au existat cazuri de corupţie (ori suspiciuni de acest gen) în cadrul domeniului de activitate gestionat sau în domenii de activitate similare din alte instituţii?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

 

Au încercat terţii să influenţeze deciziile vreunui angajat al structurii?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Conducerea este la curent cu eventuale acuzaţii de corupţie care afectează instituţia, un domeniu specific de activitate, anumite categorii de personal ori chiar angajaţi precis identificabili (prin intermediul modalităţilor de comunicare formală sau în formală cu actuali sau foşti angajaţi, cu reprezentanţii organelor de control intern, cu beneficiari interni sau externi ai serviciilor publice furnizate de către instituţie).

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Este asigurată transparenţa procesului de adoptare a deciziilor, prin operaţiuni de verificare, raportare şi alocare explicită a responsabilităţilor sau prin furnizarea unei documentaţii complete şi clare?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Există cerinţa de a ţine o evidenţă clară, scrisă, a procesului de adoptare a deciziei, care să poată fi verificată de către o autoritate de auditare ori control?

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Precizaţi specificul programelor ori măsurilor de control stabilite şi puse în practică pentru a elimina/reduce riscurile specifice de corupţie pe care unitatea ie-a identificat, precum şi modul în care aceasta monitorizează şi reevaluează aceste programe şi controale.

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

Precizaţi, pentru o structură având mai multe locaţii de desfăşurare a activităţii.

1. natura şi amploarea activităţii de monitorizare a locaţiilor sau a segmentelor de activitate operaţionale

 

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

 

2. dacă există locaţii sau segmente de activitate în cazul cărora este mult mai probabil ca riscurile de corupţie să existe/să se manifeste

 

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

 

Dacă şi în ce modalităţi concrete conducerea comunică angajaţilor punctele sale de vedere ori aşteptările cu privire la practicile corecte de lucru şi comportamentul etic (riscurile de corupţie sunt sensibil reduse atunci când managementul demonstrează şi comunică importanţa valorilor şi a comportamentului etic).

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

................................................................................................................................................................................................

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

FIŞĂ

de analiză a activităţilor vulnerabile la corupţie

 

Denumirea structurii:

Denumirea unităţii de muncă:

Data elaborării:

Responsabil cu elaborarea:

Data revizuirii:

 

Domenii de activitate

Activităţi vulnerabile, conform art. 16 din metodologie

Sarcini (zilnice, săptămânale sau ocazionale)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Documente întocmite frecvent în cadrul activităţilor

Conţinutul documentelor

Periodicitatea întocmirii acestora

către cine - ce structură - îl transmite/de la cine - ce structură - îl primeşte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Unităţile/Compartimentele (interne ori externe structurii) cu care se colaborează pentru realizarea sarcinilor

Natura relaţiilor de colaborare (activităţile desfăşurate în comun)

Cadrul legal al cooperării

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr. crt.

Materiale, instrumente, mijloace tehnice şi auto utilizate pentru îndeplinirea sarcinilor

 

 

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

FIŞĂ

de identificare, descriere şi evaluare a riscurilor de corupţie

 

Denumirea structurii Ministerului Educaţiei Naţionale:

Denumirea unităţii de muncă:

Activitatea vulnerabilă conform art. 16 din metodologie:

Data elaborării:

Membru al Comisiei pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie/coordonator al unităţii de muncă:

Data revizuirii:

 

Descrierea riscului (ameninţarea):

................................................................................................................................................................................................

Categorii de personal expuse riscului:

Cauze/Vulnerabilităţi ce determină riscul:

- cauze din domeniul reglementărilor

................................................................................................................................................................................................

- slăbiciuni la nivelul capacităţii de prevenire/control al riscului

................................................................................................................................................................................................

- surse de ameninţare

................................................................................................................................................................................................

- particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane

................................................................................................................................................................................................

Efectele/Consecinţele probabile la nivelul obiectivelor/activităţilor structurii:

................................................................................................................................................................................................

 

Nivelul riscului

Probabilitate (P) 1

Impact global (IG)

Expunere (P x IG)

Prioritatea 2 (1, 2 sau 3)

 

 

 

 

Componente/Dimensiuni de impact

Importanţa relativa a componentelor3

(%)

Impact (de la 1 la 5) 4

Importanţa relativă x impact

1.

 

 

 

2.

 

 

 

n.

 

 

 

 

TOTAL

Σ[1, n] 100%

 

Σ[1, n] = Impact Global (IG) 5

 

Măsuri de prevenire/control existente, aplicate în prezent

Eficienţa măsurilor6

1.

 

 

Măsuri de prevenire/control suplimentare propuse pentru prevenirea/controlul riscului

Responsabil de risc

1.

 


1 Se acordă un scor de la 1 la 5 conform anexei nr. 6 la metodologie.

2 Conform anexei nr. 9 la metodologie.

3 Fiecărei componente/dimensiuni de impact i se alocă un procentaj referitor la importantă, astfel încât suma procentajelor alocate componentelor să fie 100%.

4 Se acordă un scor de la 1 la 5 conform anexei nr. 7 la metodologie.

5 Valoarea rezultată se va trece în rubrica corespunzătoare impactului global (IG). 6 Valoarea eficienţei măsurilor se determină conform anexe nr. 8 la metodologie.

 

NOTA:

Metodologia furnizează instrumente-suport pentru stabilirea cauzelor unui risc de corupţie (analiza cadrului normativ, analiza incidentelor de integritate, analiza eficacităţii sistemului de control intern/managerial al structurii etc.), fiind necesar ca pentru fiecare ameninţare descrisă să fie surprins contextul de desfăşurare a acelei activităţi care ar putea permite manifestarea acesteia.

Pentru a structura activitatea de descriere a cauzelor/vulnerabilităţilor, comisiile pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie vor avea în vedere următoarele:

- cauze din domeniul reglementărilor (inclusiv procedurile) aplicabile activităţii: multe dintre riscuri îşi au cauza în lipsa procedurilor, de multe ori fiind invocată ca explicaţie pentru materializarea riscurilor de corupţie necunoaşterea sau ambiguitatea unor reguli. În acest context trebuie identificate toate normele şi procedurile aplicabile domeniului care prezintă elemente de vulnerabilitate şi care pot fi exploatate sau interpretate subiectiv, astfel încât riscurile descrise să se producă;

- slăbiciuni la nivelul capacităţii de prevenire/control al riscului: sunt frecvente cazurile în care circumstanţele care favorizează apariţia unor riscuri ţin de un control defectuos al activităţii. Orice conducător al unei structuri din Ministerul Educaţiei Naţionale trebuie să se asigure că domeniul de care este responsabil funcţionează, iar personalul trebuie să aibă convingerea că activitatea acestuia este supravegheată. În procesul de analiză a riscurilor de corupţie este esenţial să fie identificate particularităţile care determină vulnerabilitatea sistemului de control intern/managerial, fie pentru că măsurile nu sunt bine cunoscute de către cei care ar trebui să le aplice, fie pentru că acestea nu sunt aplicate în mod consecvent, fie că ele nu pot răspunde în totalitate situaţiilor de risc (capacitate redusă de aplicare a măsurilor de prevenire/control);

- surse de ameninţare - persoane, de regulă, din exteriorul instituţiei care prezintă un interes ridicat pentru obţinerea unor avantaje prin presiuni la nivelul angajaţilor: presiuni politice, presiuni ierarhice, interes ridicat din partea unor grupuri infracţionale, contactul cu publicul interesat de un serviciu sau de a scăpa de aplicarea unei sancţiuni, interesul comercial ridicat al unui serviciu public (de exemplu, un contract de achiziţie, o autorizaţie, un permis), prezenţa permanentă a intermediarilor sau reprezentanţilor unor societăţi comerciale în interacţiunea cu angajaţii etc;

- particularităţi privind cultura organizaţională şi caracteristici privind resursele umane: carenţe educaţionale ori de conştientizare (lipsa cunoştinţelor privind faptele de corupţie, toleranţa unor comportamente non-etice care nu sunt percepute a reprezenta o problemă), cauze sociale (lipsa unei locuinţe, nivel scăzut de salarizare), cunoştinţe insuficiente privind reglementările, procedurile ori regulile aplicabile etc, conştientizare insuficientă a măsurilor de control ce sunt aplicate etc.

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

RAPORT-MODEL

de evaluare a cadrului normativ aplicabil domeniului de activitate vizat

 

Domeniu de activitate/Unitate de muncă

 

Nr. crt.

Denumirea, emitentul şi categoria actului normativ

Evaluarea şi obiecţiile de fond asupra conţinutului actului normativ

Numărul articolului

Text (extras din actul normativ evaluat)

Elemente/Factori potenţiali de manifestare a corupţiei

Ameninţări de corupţie (fapte posibile ce pot fi generate de actuala reglementare)

Recomandări şi concluzii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 6

la metodologie

 

SCALĂ DE ESTIMARE

a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie

 

Factor

Scor

Descriere

Indicatori

aproape sigur

5

cel mai probabil se va concretiza > 80% şanse de apariţie

- este de aşteptat să apară în marea majoritate a circumstanţelor profesionale;

- se va întâmpla fără îndoială, eventual frecvent;

- iminentă.

Riscul de corupţie este prezent în mod constant, din cauza deficienţelor de organizare, planificare, control, supraveghere, instruire ori formare a personalului şi modului în care este conceput ori aplicat cadrul legal de desfăşurare a activităţii.

 

 

probabil

4

şansă considerabilă de apariţie; nu este neobişnuit 61%-80% şanse

- va apărea probabil în multe circumstanţe profesionale;

- se va întâmpla probabil, dar nu va reprezenta o problemă persistentă pentru domeniul de activitate;

- s-a mai întâmplat în trecut.

posibil

3

producerea sa poate fi avută în vedere 41%-60% şanse de

materializare

- ar putea apărea în anumite circumstanţe profesionale;

- se poate întâmpla ocazional;

- s-a întâmplat în altă parte, într-un domeniu de activitate similar.

Riscul de corupţie poate apărea câteodată (cauzele putând fi reprezentate de deficienţe în desfăşurarea activităţii, erori în înţelegerea ori aplicarea procedurilor de lucru specifice etc.).

foarte puţin probabil

2

minimă, dar nu imposibilă; nu este cunoscut să se fi produs 21%-40% şanse de apariţie

- poate apărea doar în circumstanţe profesionale excepţionale;

- nu este de aşteptat să se întâmple;

- nu a fost semnalată în domeniul de activitate.

Riscul de corupţie nu apare decât rar, în condiţii excepţionale de desfăşurare a activităţii.

 

 

improbabil

1

practic imposibilă; nu a apărut niciodată 0%-20%

- este probabil să nu apară niciodată;

- foarte puţin probabil să se întâmple vreodată.

 

ANEXA Nr. 7

la metodologie

 

SCALĂ DE ESTIMARE

a impactului global al riscului

 

Factor

Scor

Indicatori

major/ critic

5

- imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate;

- deteriorarea pe termen lung a eficienţei activităţii, întârzieri majore în derularea activităţilor planificate (mai mult de 6 luni);

- pierderi financiare severe pentru înlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea procedurilor de desfăşurare a activităţii, achiziţii neplanificate de mijloace tehnice etc, reprezentând 25% şi mai mult din bugetul anual alocat instituţiei;

- publicitate negativă la nivel internaţional, implicarea factorilor politici de la nivel central ori instituţional pentru gestionarea situaţiei create.

Riscul de corupţie contribuie direct la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie, la facilitarea ori determinarea personalului să comită asemenea fapte.

 

 

ridicat

4

- impact semnificativ asupra obiectivelor domeniului afectat, afectarea eficienţei acesteia;

- perturbarea pe termen mediu a activităţii, întârzieri semnificative privind desfăşurarea în condiţii normale a activităţii (între 3-6 luni);

- pierderi financiare majore pentru instituţie;

- publicitate negativă la nivel naţional, pierderea încrederii din partea beneficiarilor serviciilor publice.

moderat

3

- obiective profesionale atinse parţial, afectarea semnificativă a eficienţei acesteia;

- perturbarea pe termen scurt a activităţii;

- pierderi financiare semnificative pentru instituţie (cel puţin 10% din buget);

- o anumită publicitate negativă la nivel local.

Riscul de corupţie poate genera parametri favorizanţi pentru apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie.

redus

2

- impact minor asupra atingerii obiectivelor profesionale;

- întreruperea neglijabilă, nesemnificativă a desfăşurării activităţii;

- pierderi financiare moderate pentru instituţie (5% sau mai mult din bugetul alocat);

- unele şicane publice izolate, neînsoţite însă de pierderea încrederii.

Riscul de corupţie contribuie puţin ori deloc la apariţia sau proliferarea faptelor de corupţie.

 

 

Foarte redus

1

- impact minimal sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor;

- nicio perturbare în privinţa calendarului activităţii;

- pierderi financiare nesemnificative ori minimale pentru structură;

- susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativă.

 

ANEXA Nr. 8

la metodologie

 

EVALUAREA MĂSURILOR DE CONTROL AL RISCURILOR DE CORUPŢIE*)

 

 

Întrebarea 1

Întrebarea 2

Întrebarea 3

 

Măsura se adresează în mod efectiv riscului identificat ?

Măsura este bine documentată şi comunicată, în mod oficial, celor interesaţi sau implicaţi ?

Măsura stabilită este operaţională şi aplicată în mod consecvent?

nu

1

1

1

parţial

3

2

2

da

6

3

3

 

I1

I2

I3

 

Nivel

Scor

(I1 + I2 + I3)

Descriere

ineficient

3

În cel mai bun caz, măsura se adresează riscurilor, dar nu este bine documentată sau aplicată; în cel mai rău caz, măsura nu se adresează cu adevărat riscului vizat, nefiind nici documentată şi nici aplicată.

redus/slab

4

Măsura se adresează riscului, cel puţin în parte, dar documentarea şi/sau aplicarea trebuie sensibil îmbunătăţite şi adaptate.

bun

5-8

Măsura se adresează riscului, dar documentarea şi/sau aplicarea trebuie îmbunătăţite.

foarte bun

9-12

Măsura se adresează riscurilor, este bine documentată şi este pusă în aplicare.


*) Se referă atât la măsurile de control/prevenire existente, cât şi la cele suplimentare propuse. Fiecare măsură de control/prevenire trebuie să răspundă la cele 3 întrebări, iar în funcţie de răspuns va primi un punctaj. Scorul total (h + b + I3) indică nivelul de eficienţă al măsurii de control/prevenire.

 

ANEXA Nr. 9*)

la metodologie

 

SCALA DE EVALUARE

a expunerii la riscuri de corupţie

 

           

 

Nivel de probabilitate

 

 

 

 

 

 

aproape sigur 5

5

10

15

20

25

 

probabil 4

4

8

12

16

20

 

posibil 3

3

6

9

12

15

 

foarte puţin probabil 2

2

4

6

8

10

 

Improbabil 1

1

2

3

4

5

 

 

foarte redus 1

redus 2

moderat 3

ridicat 4

critic 5

Nivel de impact

 

 

CATEGORII DE RISCURI

PRIORITATE

TERMEN

 

riscuri înalte/extreme

Prioritate 1

necesită concentrarea atenţiei conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate

 

riscuri moderate

Prioritate 2

pot fi monitorizate sau controlate, prin creşterea eficacităţii măsurilor existente sau, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control

 

riscuri minore

Prioritate 3

pot fi tolerate şi vor 11 considerate inerente activităţilor structurii MEN, faţă de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente


*) Scala de evaluare este reprodusă în facsimil.

 

ANEXA Nr. 10

la metodologie

 

REGISTRUL RISCURILOR DE CORUPŢIE

 

            Partea I - Identificarea, descrierea şi evaluarea riscurilor

 

Nr. crt.

Identificarea şi descrierea riscurilor

Evaluarea riscurilor

Descrierea riscului

(ameninţarea) de corupţie

Cauze

Parametrii riscului

Măsuri existente

Aprecierea măsurilor

Existente 1)

Probabilitate

Impact global

Expunere

(col. 4 x col. 5)

Prioritate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Partea a II-a - Determinarea şi aplicarea măsurilor de prevenire/control

 

Nr. crt.

Descrierea riscului

(ameninţarea) de corupţie

Măsuri suplimentare 2)

Termen/Durată de implementare

Responsabil(i) de risc 3)

Monitorizare şi revizuire

Evaluarea măsurilor de control

Parametrii riscului revizuit 4)

Indicatori de evaluare 5)

Riscuri de corupţie materializate 6)

Probabilitate

Impact global

Expunere (col. 8 x col. 9)

Prioritate

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


1) Valoarea trecută în anexa nr. 4 la metodologie, la “Eficienţa măsurilor”.

2) Măsurile de prevenire/control suplimentare, din anexa nr. 4 la metodologie,

3) Conform anexei nr. 4 la metodologie.

4) Se determină pentru riscurile de corupţie materializate.

5) Pentru fiecare măsura de control/prevenire suplimentară propusă, conform anexei nr. 8 la metodologie.

6) Corespunzător riscului descris.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii instituţiei financiare nebancare Societatea Comercială DOMENIA CREDIT I.F.N. - S.A. din Registrul general şi Registrul special

 

Având În vedere Hotărârea nr. 12 din 17 septembrie 2014 a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României privind aprobarea prealabilă a procesului de fuziune prin absorbţie a DOMENIA CREDIT I.EN. - SA de către GARANŢI BANK-SA, precum şi comunicarea GARANŢI BANK - SA privind realizarea efectivă a fuziunii, înregistrată la Banca Naţională a României cu nr. 24.940 din 18 noiembrie 2014,

în baza art. 28 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 31272004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi al prevederilor Hotărârii Parlamentului României nr. 27/2014 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea instituţiei financiare nebancare Societatea Comercială DOMENIA CREDIT I.F.N. -SA din Registrul general şi Registrul special, cu sediul în Bucureşti, str. Fabrica de Glucoza nr. 5, Novo Park 3, clădirea F, sectorul 2, înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J40/2974/2003, cod unic de înregistrare 15247743, înscrisă în Registrul general şi Registrul special la secţiunea h) Activităţi multiple de creditare” cu nr. RG-PJR-41-110048, respectiv RS-PJR-41-110008.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 18 decembrie 2014.

Nr. 1.213.

 

BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

 

ORDIN

privind dispunerea radierii din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale METROPOLITAN 10 IMPEX IFN - S.A.

 

Având în vedere solicitarea privind radierea din Registrul general a Societăţii Comerciale METROPOLITAN 10 IMPEX IFN - SA, formulată în baza art. 28 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, prin Scrisoarea nr. 283 din data de 30 octombrie 2014, înregistrată la Banca Naţională a României cu nr. 25.516 din 26 noiembrie 2014, şi îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 113 alin. (1) din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 35 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României şi al prevederilor Hotărârii Parlamentului României nr. 27/2014 pentru numirea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

guvernatorul Băncii Naţionale a României emite următorul ordin:

Articol unic. - Se dispune radierea din Registrul general al instituţiilor financiare nebancare a Societăţii Comerciale METROPOLITAN 10 IMPEX IFN - SA, cu sediul în Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 175, bl. 44, sc. C, ap. 80, sectorul 3, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J40/2185/1993, cod unic de înregistrare 3148576, înscrisă în Registrul general la secţiunea k) Activităţi multiple de creditare” cu nr. RG-PJR-41-110105.

 

Guvernatorul Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 19 decembrie 2014.

Nr. 1.215.

 

ACTE ALE CAMEREI CONSULTANŢILOR FISCALI

 

CAMERA CONSULTANŢILOR FISCALI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea cotizaţiilor, a termenelor de plată şi a obligaţiilor declarative pentru membrii Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2015

În temeiul prevederilor art. 8 alin. (7), ale art. 10 alin. (2) şi ale art. 13 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 36 alin. (1) lit. h), ale art. 50 alin. (1) lit. d) şi e) şi ale art. 51 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012, cu modificările ulterioare,

Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 22 decembrie 2014, hotărăşte:

Art. 1. - Pentru anul 2015 se stabilesc următoarele cotizaţii fixe:

A. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care sunt membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali la data prezentei hotărâri:

- 410 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

- 170 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

- 250 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

- 350 lei - pentru persoanele juridice.

B. În cazul persoanelor fizice şi persoanelor juridice care devin membri ai Camerei Consultanţilor Fiscali în anul 2015:

- 1.410 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali activi;

- 1.170 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali inactivi;

- 750 lei - pentru persoanele fizice, consultanţi fiscali asistenţi;

- 2.350 lei - pentru persoanele juridice.

Art. 2. - Pentru anul 2015 cotizaţiile variabile se calculează prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii veniturilor realizate din activitatea de consultanţă fiscală în anul 2014, diminuate cu sumele cedate subcontractorilor şi colaboratorilor consultanţi fiscali, după cum urmează:

1. pentru persoane fizice: - o cotă de 0,4%;

2. pentru persoane juridice:

a) la venituri realizate de până la 100.000 euro, o cotă de 0,4%;

b) la venituri realizate între 100.001 euro - 1.000.000 euro, o cotă de 0,75%;

c) la venituri realizate de peste 1.000.000 euro, o cotă de 1,1%.

Art. 3. - (1) în anul 2015 plata cotizaţiilor fixe şi variabile datorate de membrii Camerei Consultanţilor Fiscali - persoane fizice şi persoane juridice - se efectuează până la data de 15 martie 2015. Stingerea datoriilor se face întotdeauna în ordinea vechimii acestora.

(2) Cotizaţia variabilă pentru consultanţii fiscali activi - persoane fizice - se calculează din luna următoare înregistrării la Camera Consultanţilor Fiscali.

(3) Cotizaţia variabilă pentru societăţile de consultanţă fiscală se calculează începând cu luna următoare autorizării de către Biroul permanent al Camerei Consultanţilor Fiscali.

Art. 4. - (1) Membrii activi ai Camerei Consultanţilor Fiscali - persoane fizice şi persoane juridice - au obligaţia să depună la Camera Consultanţilor Fiscali, până la data de 15 februarie a

anului în curs, declaraţia privind veniturile realizate în anul precedent de raportare, conform anexei.

(2) în cazul în care consultanţii fiscali - persoane fizice active - nu au desfăşurat activitate de consultanţă fiscală în nume propriu, ci doar în numele sau în contul unei persoane juridice, ori nu au desfăşurat deloc activitate de consultanţă fiscală, vor transmite Camerei Consultanţilor Fiscali o declaraţie, conform anexei, în care vor specifica această situaţie, până la data de 15 februarie a anului în curs.

(3) Societăţile de consultanţă fiscală care nu au desfăşurat activitate de consultanţă fiscală vor transmite Camerei Consultanţilor Fiscali o declaraţie, conform anexei, până la data de 15 februarie a anului în curs.

Art. 5. - (1) Pentru anul 2015, viza anuală pentru exercitarea profesiei de consultant fiscal, valabilă pentru perioada 15 martie 2015-15 martie 2016, se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) îndeplinirea în întregime a tuturor obligaţiilor faţă de Camera Consultanţilor Fiscali, restante şi curente, ca excepţie de la prevederile Hotărârii Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, cu modificările ulterioare;

b) depunerea declaraţiei anuale, conform art. 4;

c) depunerea copiei asigurării de risc profesional.

(2) în cazul în care un membru al Camerei Consultanţilor Fiscali - persoană fizică sau persoană juridică - are activitatea suspendată la data la care solicită acordarea vizei anuale şi îndeplineşte condiţiile de la alin. (1), acesta va primi viza anuală, valabilă începând cu prima zi ulterioară expirării suspendării, până la 15 martie 2016.

(3) Membrii Camerei Consultanţilor Fiscali care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru obţinerea vizei anuale vor fi înscrişi pe Lista membrilor Camerei Consultanţilor Fiscali fără drept de practică datorită neobţinerii vizei anuale pe anul 2015, publicată pe site-ul Camerei Consultanţilor Fiscali. Desfăşurarea activităţii de consultanţă fiscală de către consultantul fiscal care nu a obţinut viza anuală reprezintă abatere disciplinară.

(4) îndeplinirea ulterioară a condiţiilor prevăzute la alin. (1) atrage acordarea vizei anuale, valabilă începând cu momentul îndeplinirii condiţiilor, până la 15 martie 2016, precum şi ştergerea de pe lista prevăzută la alin. (3).

Art. 6. - Plata sumelor datorate reprezentând cotizaţii fixe şi variabile se poate face în contul Camerei Consultanţilor Fiscali (CUI 18677087) deschis la Banca Transilvania, Sucursala Lipscani - IBAN RO36BTRL04101202D58602XX, sau în contul deschis la Banca Comercială Română, Sucursala Sector 4 - IBAN R091RNCB0075119726870001, precum şi în numerar la

sediul Camerei Consultanţilor Fiscali din municipiul Bucureşti, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 2, ap. 9, sectorul 2.

Art. 7. - Declaraţiile prevăzute la art. 4 se depun la sediul Camerei Consultanţilor Fiscali din municipiul Bucureşti, str. Alecu Russo nr. 13-19, et. 4, ap. 9, sectorul 2, sau se transmit prin servicii poştale cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, prin fax la nr. 021/340.40.60 ori prin e-mail la adresa: viza@ccfiscali.ro.

Art. 8. - Nerespectarea prevederilor prezentei hotărâri se sancţionează conform prevederilor art. 19 pct. 1 lit. c) şi pct. 2 lit. c) şi ale art. 25 din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală,

aprobată cu modificări prin Legea nr. 198/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 54 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Camerei Consultanţilor Fiscali, aprobat prin Hotărârea Consiliului superior al Camerei Consultanţilor Fiscali nr. 6/2012, cu modificările ulterioare.

Art. 9. - Direcţia de servicii pentru membri şi Direcţia de servicii generale vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.

Art. 10. - Anexa face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 11. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Ion-Toni Teau

 

Bucureşti, 22 decembrie 2014.

Nr. 9.

 

ANEXĂ

 

DECLARAŢIE

privind activitatea desfăşurată în anul......

 

A

1. Numele şi prenumele .................................................................................................................................................................

C.N.P.:  |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_||_| , posesor al carnetului profesional nr./an ..........................................................................

2. Domiciliul:

Localitatea ............................, str. .................................... nr. ....., bl. .....sc. ..., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ......................., telefon fix: |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_|,  mobil |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_|, e-mail ................................ web ………………….....

3. Persoana fizică autorizată: da/nu ,                         cod fiscal ...................................... punct de lucru .................................................................................................................................................................

4. Prin cabinete proprii cu angajaţi: da/nu, cod fiscal ............................

5. Angajat: da/nu

6. În anul ............. am efectuat următoarele:

6.1. expertize extrajudiciare

(Se va specifica, pentru fiecare expertiză în parte, beneficiarul.)

6.2. expertize judiciare

(Se vor specifica, pentru fiecare expertiză în parte, numărul dosarului, tribunalul şi stadiul, specificându-se “Încheiat㔠sau “În curs de finalizare*)

7. Membru al următoarelor organizaţii profesionale/anul:

-

-

-

-

8. Dacă nu aţi desfăşurat activitate, completaţi direct lit. F.A.

 

B

1. Date de identificare:

1.1. Denumirea societăţii de consultanţă fiscală .......................... autorizaţie nr./data ................  reprezentată prin administrator/administratori (nume, prenume) ............................................................, carnet profesional nr./data ...................., domiciliu ........................................................................

1.2. Sediul social, localitatea ............................, str. .................................... nr. ....., bl. .....sc. ..., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ......................., telefon fix: |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_|,  mobil |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_|, fax |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_|, e-mail ................................

1.3. Cod unic de înregistrare |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_|, nr. de înregistrare în registrul comerţului J |_|_|/|_|_|_|_|_|/|_|_|_|_|

1.4. Capital social la 31 decembrie.............: |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_| lei

2. Asociaţi, acţionari:

(nume şi prenume)       (cota de participare la capitalul social)

-

-

-

3. Filiale, sucursale, agenţii, puncte de lucru:

Adresa

......................................................................

......................................................................

Forma de organizare

......................................................................

......................................................................

 

4. Membru al următoarelor organizaţii profesionale/anul:

-

-

-

-

5. Persoane fizice care efectuează consultanţă fiscală în numele societăţii:

 

Numele şi prenumele

Carnetul profesional

Nr./An

Localitatea de domiciliu

..................................

|_|_|_|_|_|/|_|_|_|_|

..................................

..................................

|_|_|_|_|_|/|_|_|_|_|

..................................

..................................

|_|_|_|_|_|/|_|_|_|_|

..................................

 

6. Dacă nu aţi desfăşurat activitate, completaţi direct lit. F.B.

 

C

1. Venituri totale realizate în anul...............

Total |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_| lei, din care:

Persoane juridice..................................

Persoane fizice autorizate...............................

Prin cabinete proprii cu angajaţi.........................

2. Venituri din activitatea de consultantă fiscală realizate în anul.........:

Total |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_|lei

Număr total contracte..........

2.1. din care sume cedate subcontractorilor şi colaboratorilor consultanţi fiscali:

Total |_|_|_|_|_|_|_|_|_||_| lei

3. Sume datorate Camerei Consultanţilor Fiscali (cotizaţia variabilă):

|_|_|_|_|_|_|_|_|_||_| lei,

 

D

Certificări declaraţii

Tipul declaraţiei/declaraţiilor certificate, denumirea, datele de identificare ale beneficiarului şi valoarea

 

E

Asigurare

- număr poliţă/poliţe valabilă/valabile pentru anul încheiat ................;

- denumirea asigurătorului ...................

 

F.A

Declar pe propria răspundere că nu s-au desfăşurat activităţi de consultanţă fiscală şi, prin urmare, nu am obţinut venituri din exercitarea acestei profesii în anul .............

 

F.B

Declar pe propria răspundere că nu s-au desfăşurat activităţi de consultanţă fiscală şi, prin urmare, nu am obţinut venituri din exercitarea acestei profesii în anul .............

 

Data |_|_|_|_|_|_|_|_|

          ziua luna anul

Semnătura şi parafa

......................................................................