MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 29/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 29         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 14 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

5. - Lege pentru ratificarea înţelegerii în domeniul securităţii sociale dintre Guvernul României şi Guvernul Quebecului, semnată la Quebec la 19 noiembrie 2013

 

Înţelegere în domeniul securităţii sociale între Guvernul României şi Guvernul Quebecului

 

6. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea înţelegerii în domeniul securităţii sociale dintre Guvernul României şi Guvernul Quebecului, semnată la Quebec la 19 noiembrie 2013

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3/1. - Ordin al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat

 

Rectificări la:

 - Hotărârii Guvernului nr. 1.181/2014

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea înţelegerii în domeniul securităţii sociale dintre Guvernul României şi Guvernul Quebecului, semnată la Quebec la 19 noiembrie 2013

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică înţelegerea în domeniul securităţii sociale dintre Guvernul României şi Guvernul Quebecului, semnată la Quebec la 19 noiembrie 2013.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON TĂRICEANU

 

Bucureşti, 7 ianuarie 2015.

Nr.5.

ÎNŢELEGERE

în domeniul securităţii sociale între Guvernul României şi Guvernul Quebecului

 

            Guvernul României şi Guvernul Quebecului, denumite în continuare părţi, dorind să asigure coordonarea legislaţiilor lor din domeniul securităţii sociale, au convenit dispoziţiile următoare:

 

TITLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Definiţii

 

În prezenta înţelegere, cu excepţia cazului în care contextul indică un sens diferit, următoarele expresii înseamnă:

a) autoritate competentă: ministrul din România sau ministrul din Quebec responsabil pentru punerea în aplicare a legislaţiei vizate la articolul 2;

b) instituţie competentă:

(i) instituţia din partea căreia persoana interesată poate avea dreptul la prestaţii; sau

(ii) instituţia desemnată de către autoritatea competentă a părţii în cauză sau cea responsabilă cu aplicarea legislaţiei vizate la articolul 2;

c) legislaţie: legile, reglementările, dispoziţiile statutare şi toate celelalte măsuri de aplicare, prezente sau viitoare, care se referă la domeniile şi regimurile de securitate socială vizate la articolul 2:

d) leziune profesională: un accident de muncă sau o boală profesională, inclusiv recidiva;

e) organism de legătură: instituţia desemnată de către autoritatea competentă a fiecăreia dintre părţi şi care este responsabilă cu facilitarea punerii în aplicare a înţelegerii;

f) perioadă de asigurare: pentru România, perioadele de contribuţie şi perioadele echivalente realizate în baza legislaţiei sale şi pentru Quebec, orice an pentru care au fost plătite contribuţii sau pentru care a fost plătită o pensie de invaliditate în baza Legii privind regimul pensiilor din Quebec sau orice alt an considerat ca echivalent;

g) prestaţie: orice prestaţie în bani sau în natură prevăzută de legislaţia vizată la articolul 2;

h) a avea reşedinţa: a avea şederea obişnuită în România sau în Quebec, cu intenţia de a se stabili acolo sau de a-şi menţine acolo domiciliul, pentru care deţine o autorizare legală;

i) resortisant o persoană de cetăţenie canadiană care este sau a fost supusă legislaţiei vizate la subparagraful a) al paragrafului 1 al articolului 2 ori a dobândit drepturi în virtutea acestei legislaţii sau o persoană de cetăţenie română care este ori a fost supusă legislaţiei vizate la subparagraful b) al paragrafului 1 al articolului 2 sau care a dobândit drepturi în virtutea acestei legislaţii;

j) a avea şederea: a se afla temporar pe teritoriul unei părţi, fără intenţia de a-şi stabili reşedinţa acolo.

            Orice termen care nu este definit în înţelegere are sensul conferit prin legislaţia aplicabilă,

 

ARTICOLUL 2

Domeniul material de aplicare

 

1. Înţelegerea se aplică:

a) legislaţiei din Quebec privind asigurarea de boală, asigurarea de spitalizare şi alte servicii de sănătate, Regimul pensiilor din Quebec şi celei privind leziunile profesionale;

b) legislaţiei din România privind prestaţiile de boală şi de maternitate, pensiile de bătrâneţe (pentru limită de vârstă, anticipate şi anticipate parţiale), de invaliditate, de urmaş, ajutorul de deces şi prestaţiile acordate în caz de accidente de muncă şi boli profesionale;

2. Înţelegerea se aplică, de asemenea, oricărui act legislativ sau reglementare care modifică, completează sau înlocuieşte legislaţia vizată la paragraful 1.

3. Înţelegerea se aplică, de asemenea, unui act legislativ sau unei reglementări a unei părţi care extinde sistemele existente la categorii noi de beneficiari sau la noi prestaţii; totuşi, această parte beneficiază de un termen de 3 luni de la publicarea oficială a acestui act pentru a notifica cealaltă parte că înţelegerea nu se aplică în ceea ce priveşte respectivul act.

            4. Înţelegerea nu se aplică unui act legislativ sau unei reglementări care se referă la o nouă ramură de securitate socială, decât dacă înţelegerea este modificată în acest sens.

 

ARTICOLUL 3

Domeniul personal de aplicare

 

            Cu excepţia dispoziţiilor contrare, înţelegerea se aplică oricărei persoane care este sau a fost supusă legislaţiei uneia dintre părţi sau care a dobândit drepturi în virtutea acelei legislaţii.

 

ARTICOLUL 4

Egalitatea de tratament

 

            Cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute de înţelegere, persoanele vizate la articolul 3 beneficiază în aplicarea legislaţiei uneia dintre părţi de acelaşi tratament ca şi resortisanţii acelei părţi.

 

ARTICOLUL 5

Exportul prestaţiilor

 

1. Cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute de înţelegere, orice prestaţie în bani dobândită în baza legislaţiei unei părţi, cu sau fără aplicarea înţelegerii, nu poate fi redusă, modificată, suspendată, suprimată ori confiscată, din singurul motiv că beneficiarul are reşedinţa sau şederea în afara teritoriului părţii unde se află instituţia competentă debitoare; această prestaţie rămâne plătibilă către beneficiar, oricare ar fi locul acestuia de reşedinţa.

            2. Dispoziţiile paragrafului 1 al prezentului articol nu se aplică prestaţiilor speciale în bani cu caracter necontributiv acordate în baza legislaţiei române.

 

TITLUL II

Dispoziţii cu privire la legislaţia aplicabilă

 

ARTICOLUL 6

Regula generală

 

            Cu excepţia dispoziţiilor contrare prevăzute de înţelegere şi sub rezerva articolelor 7, 8, 9, 10 şi 11, persoana care desfăşoară o activitate pe teritoriul unei părţi este supusă, în ceea ce priveşte respectiva activitate, legislaţiei acestei părţi.

 

ARTICOLUL 7

Persoana care lucrează pe cont propriu

 

            Persoana care are reşedinţa pe teritoriul uneia dintre părţi şi care desfăşoară o activitate pe cont propriu pe teritoriul celor două părţi nu este supusă în ceea ce priveşte respectiva activitate decât legislaţiei locului său de reşedinţă.

 

ARTICOLUL 8

Persoana detaşată

 

1. Persoana supusă legislaţiei uneia dintre părţi şi detaşată temporar de către angajatorul său cu scopul de a desfăşura o activitate pentru o perioadă care nu depăşeşte 36 de luni pe teritoriul celeilalte părţi nu este supusă în ceea ce priveşte acea activitate decât legislaţiei primei părţi, pe durata detaşării sale.

            2. Totuşi, dacă durata activităţii pe care trebuie să o desfăşoare se prelungeşte peste durata prevăzută iniţial, de 36 de luni, legislaţia primei părţi rămâne aplicabilă pentru o durată suplimentară maximă de 24 de luni, cu condiţia ca instituţiile competente ale celor două părţi să îşi dea acordul.

 

ARTICOLUL 9

Personalul navigant angajat de un transportator internaţional

 

1. Persoana care desfăşoară o activitate pe teritoriul celor două părţi în calitate de personal navigant al unui transportator internaţional care, în contul unui terţ sau pe cont propriu, transportă pe cale aeriană ori pe mare pasageri sau mărfuri şi care îşi are sediul social pe teritoriul uneia dintre părţi, nu este supusă, în ceea ce priveşte acea activitate, decât legislaţiei părţii pe teritoriul căreia este situat sediul social.

2. Totuşi, dacă persoana este angajată de o sucursală sau de o reprezentanţă permanentă pe care întreprinderea o deţine pe teritoriul uneia dintre părţi, alta decât cea unde aceasta îşi are sediul social, persoana nu este supusă, în ceea ce priveşte această activitate, decât legislaţiei părţii pe teritoriul căreia se află această sucursală sau reprezentanţă permanentă.

            3. Prin derogare de la paragrafele 1 şi 2, dacă angajatul desfăşoară activitatea în mod preponderent pe teritoriul părţii unde îşi are reşedinţa, acesta este supus în ceea ce priveşte această activitate numai legislaţiei acestei părţi.

 

ARTICOLUL 10

Persoana angajată în serviciul guvernamental sau care ocupă o funcţie publică

 

1. Persoana care este angajată în serviciul guvernamental sau care ocupă o funcţie publică în una dintre părţi şi este desemnată să desfăşoare activitate pe teritoriul celeilalte părţi, nu este supusă, în ceea ce priveşte această activitate, decât legislaţiei primei părţi.

            2. Pentru membrii misiunilor diplomatice şi cei ai posturilor consulare, dispoziţiile referitoare la securitate socială din cadrul Convenţiei de la Viena din 18 aprilie 1961 privind relaţiile diplomatice şi din cadrul Convenţiei de la Viena din 24 aprilie 1963 privind relaţiile consulare continuă să se aplice.

 

ARTICOLUL 11

Derogări de la dispoziţiile privind legislaţia aplicabilă

 

            Autorităţile competente ale celor două părţi sau instituţiile competente pot, de comun acord, să deroge de la dispoziţiile articolelor 6, 7, 8, 9 şi 10 cu privire la o persoană sau la o categorie de persoane.

 

TITLUL III

Dispoziţii cu privire la prestaţii

 

CAPITOLUL I

Prestaţii în caz de boală

 

ARTICOLUL 12

Prestaţii vizate

 

1. Prezentul capitol se aplică tuturor prestaţiilor vizate de legislaţia din Quebec privind asigurarea de boală, asigurarea de spitalizare şi alte prestaţii de sănătate, în condiţiile prevăzute de aceasta.

            2. Acest capitol se aplică, de asemenea, tuturor prestaţiilor prevăzute în legislaţia din România în caz de boală şi de maternitate.

 

ARTICOLUL 13

Persoane vizate

 

1. Acest capitol se aplică persoanelor asigurate în baza legislaţiei din România sau din Quebec.

2. Pentru aplicarea prezentului capitol, expresia persoană asigurată înseamnă:

a) în ceea ce priveşte Quebec, orice persoană care imediat înainte de sosirea sa în România era “o persoană care are reşedinţa în Quebec”, în sensul Legii privind asigurarea de boală din Quebec;

b) în ceea ce priveşte România, orice persoană asigurată în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

            3. Cu toate acestea, prezentul capitol nu se aplică unei persoane vizate la articolele 9 şi 10, nici copiilor săi, nici soţului/soţiei sale şi persoanelor aflate în întreţinerea persoanei vizate.

 

ARTICOLUL 14

Statutul de soţ şi de copii aflaţi În întreţinere

 

            Instituţia competentă determină statutul de soţ/soţie şi de copii aflaţi în întreţinere, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei pe care o aplică.

 

ARTICOLUL 15

Dreptul la prestaţii în natură

 

1. Pentru deschiderea, menţinerea sau redeschiderea dreptului la prestaţii în natură în temeiul legislaţiei unei părţi, perioadele de asigurare sau de reşedinţă realizate în baza legislaţiei celeilalte părţi sunt asimilate cu perioadele de asigurare realizate în baza legislaţiei primei părţi,

            2. Pentru aplicarea paragrafului precedent, expresia “perioade de asigurare” desemnează perioadele de cotizare, de muncă, de activitate profesională sau de reşedinţă, aşa cum sunt definite sau recunoscute ca perioade de asigurare de către legislaţia în baza căreia au fost realizate, precum şi toate perioadele asimilate, recunoscute de această legislaţie ca fiind echivalente cu perioade de asigurare.

 

ARTICOLUL 16

Trecerea de la legislaţia unei părţi la cea a celeilalte părţi

 

1. Persoana asigurată într-una dintre părţi, alta decât o persoană vizată la articolele 7, 8, paragrafele 1 şi 2 al articolului 9, articolele 10 sau 11, care părăseşte teritoriul acestei părţi şi îşi are şederea pe teritoriul celeilalte părţi pentru a lucra beneficiază, ca şi soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinere care o însoţesc, de prestaţii în natură furnizate de instituţia de la locul de şedere, în condiţiile prevăzute de legislaţia pe care aceasta O aplică, ţinând cont de dispoziţiile articolului 15, pe durata întregii perioade de muncă pe acest teritoriu, indiferent de durata prevăzută pentru această activitate.

2. Persoana asigurată care părăseşte teritoriul unei părţi pentru a avea reşedinţa pe teritoriul celeilalte părţi beneficiază, ca şi soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinere care o însoţesc, de prestaţii în natura furnizate de către instituţia de la locul de reşedinţă, prevăzute de legislaţia pe care aceasta o aplică, ţinând cont de dispoziţiile articolului 15, începând cu data sosirii pe acest teritoriu, conform celorlalte condiţii prevăzute de această legislaţie.

            3. Aceleaşi dispoziţii se aplică soţului/soţiei şi copiilor aflaţi în întreţinere care însoţesc ori se alătură persoanei asigurate vizate la paragrafele 1 şi 2, în măsura în care aceştia beneficiază, înainte de a pleca, de dreptul la prestaţii pe teritoriul părţii pe care îl părăsesc.

 

ARTICOLUL 17

Persoana vizată la articolul 7,8 sau 11

 

            O persoană asigurată vizată la articolele 7, 8 sau 11, care este supusă legislaţiei uneia dintre părţi în timp ce are şederea pe teritoriul celeilalte părţi pentru a lucra, beneficiază, ca şi soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinere care o însoţesc, de prestaţii în natură furnizate, pe cheltuiala instituţiei competente de către instituţia de la locul de şedere, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei pe care aceasta din urmă o aplică, pe durata perioadei de muncă pe acest teritoriu.

 

ARTICOLUL 18

Şedere pentru studii

 

1.0 persoană asigurată în baza legislaţiei unei părţi care are şederea pe teritoriul celeilalte părţi pentru a studia beneficiază, dacă dreptul său la prestaţii nu este deschis pe teritoriul de şedere, de prestaţii care îi sunt furnizate, ca şi soţului/soţiei şi copiilor aflaţi în întreţinere care o însoţesc, pe cheltuiala instituţiei competente, de către instituţia de te locul de şedere, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei pe care aceasta din urmă o aplică, pe durata perioadei de studii pe acest teritoriu.

2. Pentru aplicarea paragrafului 1, a studia în Quebec înseamnă a fi înscris la cursuri de zi într-o instituţie de învăţământ de nivelul colegiului sau de nivel universitar, recunoscută de către ministerul responsabil; a studia în România înseamnă a fi înscris la cursuri de zi într-o instituţie de învăţământ de nivel postliceal sau universitar, acreditată de către ministerul responsabil.

3. Paragraful 1 se aplică prin analogie persoanei care efectuează:

a) un stagiu de studii, de nivelul descris la paragraful 2 şi recunoscut de către instituţia de învăţământ;

b) cercetări de nivel universitar sau postuniversitar;

            şi care nu poate beneficia de prestaţii în baza articolului 17.

 

ARTICOLUL 19

Costul prestaţiilor în natură

 

1. Pentru aplicarea articolului 16, prestaţiile în natură sunt furnizate pe cheltuiala instituţiei de la locul de şedere sau de reşedinţă.

            2. Pentru aplicarea articolelor 17 şi 18, prestaţiile în natură sunt furnizate pe cheltuiala instituţiei competente.

 

ARTICOLUL 20

Prestaţii în bani

 

            Prestaţiile în bani sunt furnizate direct şi pe cheltuiala sa de către instituţia competentă, în conformitate cu dispoziţiile legislaţiei pe care aceasta o aplică.

 

CAPITOLUL II

Pensiile de bătrâneţe, de invaliditate şi de urmaş

 

ARTICOLUL 21

Prestaţii avute în vedere

 

1. Prezentul capitol se aplică tuturor prestaţiilor vizate de Legea privind regimul pensiilor din Quebec.

            2. Prezentul capitol se aplică, de asemenea, tuturor prestaţiilor vizate de Legea privind sistemul public de pensii din România.

 

ARTICOLUL 22

Principiul totalizării

 

În cazul în care o persoană a realizat perioade de asigurare conform legislaţiei ambelor părţi şi în măsura în care această persoană nu este eligibilă pentru o prestaţie doar în baza perioadelor de asigurare realizate în baza legislaţiei uneia dintre părţi, instituţia competentă a acestei părţi totalizează, în măsura necesară pentru deschiderea dreptului la o prestaţie în baza legislaţiei pe care o aplică, perioadele de asigurare realizate în baza legislaţiei sale proprii şi perioadele de asigurare realizate în baza legislaţiei celeilalte părţi, cu condiţia ca acestea să nu se suprapună.

 

ARTICOLUL 23

Prestaţiile în baza legislaţiei din Quebec

 

1. Dacă o persoană care a fost supusă succesiv sau alternativ legislaţiei celor două părţi îndeplineşte condiţiile legale pentru deschiderea, pentru sine sau pentru persoanele aflate în întreţinerea sa, urmaşii săi sau pentru persoanele ale căror drepturi decurg de la aceasta, a dreptului la o prestaţie în baza legislaţiei din Quebec fără să fi recurs la totalizarea prevăzută la articolul 22, instituţia competentă din Quebec determină cuantumul prestaţiei conform dispoziţiilor legislaţiei pe care o aplică.

2. Dacă persoana vizată la paragraful 1 nu îndeplineşte condiţiile legale pentru deschiderea dreptului la o prestaţie fără a fi recurs la totalizare, instituţia competentă din Quebec procedează după cum urmează:

a) recunoaşte un an de contribuţii dacă instituţia competentă din România atestă că o perioadă de asigurare de cel puţin 3 luni dintr-un an calendaristic a fost realizată în baza legislaţiei din România, cu condiţia ca acel an să fie inclus în perioada cotizabilă definită de legislaţia din Quebec;

b) totalizează, conform articolului 22, anii recunoscuţi în baza subparagrafului a) şi perioadele realizate conform legislaţiei din Quebec.

3. Atunci când dreptul la o prestaţie este dobândit în baza totalizării prevăzute la paragraful 2, instituţia competentă din Quebec determină cuantumul prestaţiei plătibile prin adunarea sumelor calculate conform subparagrafelor a) şi b) de mai jos:

a) cuantumul reprezentând partea prestaţiei corespunzătoare câştigurilor este calculat conform dispoziţiilor legislaţiei din Quebec;

b) cuantumul reprezentând componenta forfetară din prestaţia plătibilă conform dispoziţiilor înţelegerii este determinat prin înmulţirea:

            cuantumului forfetar al prestaţiei determinate conform dispoziţiilor regimului pensiilor din Quebec cu fracţia care exprimă raportul dintre perioadele de contribuţii la regimul pensiilor din Quebec şi perioada cotizabilă definită de legislaţia privind acest regim.

 

ARTICOLUL 24

Prestaţii în baza legislaţiei din România

 

1. Dacă o persoană a fost supusă succesiv sau alternativ legislaţiei celor două părţi, instituţia competentă din România determină conform legislaţiei pe care o aplică, dacă această persoană are sau dacă urmaşii săi au dreptul la prestaţii, ţinând cont, după caz, de dispoziţiile articolului 22.

2. Dacă persoana interesată îndeplineşte condiţiile menţionate la paragraful 1 al prezentului articol în conformitate cu legislaţia din România, fără aplicarea dispoziţiilor articolului 22, instituţia competentă din România calculează prestaţiile numai în funcţie de perioadele realizate în baza legislaţiei pe care o aplică.

3. Dacă persoana interesată îndeplineşte condiţiile menţionate la paragraful 1 al prezentului articol, în conformitate cu legislaţia din România, numai prin aplicarea dispoziţiilor articolului 22, prestaţiile sunt determinate după cum urmează:

a) instituţia competentă din România calculează cuantumul teoretic al prestaţiilor datorate ca şi cum toate perioadele ar fi fost realizate în baza legislaţiei pe care o aplică;

b) instituţia competentă din România calculează apoi cuantumul efectiv al prestaţiei datorate persoanei interesate în funcţie de cuantumul teoretic calculat conform dispoziţiilor subparagrafului a) al prezentului paragraf, proporţional cu durata perioadelor realizate înainte de apariţia riscului, în conformitate cu legislaţia pe care o aplică, raportat la durata totală a perioadelor realizate înainte de apariţia riscului, în conformitate cu legislaţia ambelor părţi.

4. Dacă valoarea prestaţiei variază în funcţie de numărul de membri de familie, instituţia competentă din România ia în considerare şi membrii de familie şi urmaşii care au reşedinţa în Quebec.

5. În scopul stabilirii dreptului la o prestaţie de bătrâneţe conform legislaţiei din România şi pentru aplicarea articolului 22:

a) un an calendaristic care este o perioadă de asigurare conform regimului pensiilor din Quebec este considerat ca 12 luni admisibile conform legislaţiei din România;

b) o lună care este o perioadă admisibilă conform legii privind securitatea de bătrâneţe din Canada care se aplică pe teritoriul din Quebec şi care nu face parte dintr-o perioadă de asigurare conform regimului pensiilor din Quebec este considerata ca o lună admisibilă în baza legislaţiei din România.

            6. În scopul stabilirii dreptului la o prestaţie de invaliditate, de urmaş sau de deces conform legislaţiei din România şi în scopul aplicării articolului 22, un an calendaristic care este o perioadă de asigurare conform regimului pensiilor din Quebec este considerat ca 12 luni admisibile în baza legislaţiei din România.

 

ARTICOLUL 25

Ajutorul de deces pentru România

 

            În cazul în care o persoană supusă legislaţiei din România a decedat pe teritoriul Quebecului, decesul se consideră că a survenit în România.

 

ARTICOLUL 26

Perioada minimă

 

1. Prin derogare de la orice alte dispoziţii ale înţelegerii, dacă durata totală a perioadelor de asigurare realizate conform legislaţiei unei părţi este mai mică de un an şi dacă, ţinând cont numai de aceste perioade, dreptul la o prestaţie nu este dobândit în baza legislaţiei acestei părţi, instituţia competentă a acestei părţi nu este obligată în baza înţelegerii să plătească O prestaţie pentru aceste perioade. Aceste perioade de asigurare sunt luate totuşi în calcul de către instituţia competentă a celeilalte părţi pentru a determina eligibilitatea la prestaţiile acestei părţi prin aplicarea prezentului titlu.

            2. Perioadele de asigurare vizate la paragraful precedent sunt luate în considerare de către instituţia celeilalte părţi pentru aplicarea dispoziţiilor sub-paragrafului a) al paragrafului 3 al articolului 24, ca şi cum aceste perioade ar fi fost realizate în conformitate cu legislaţia pe care o aplică, cu excepţia sub-paragrafului b) al paragrafului 3 al articolului 24.

 

ARTICOLUL 27

Perioadele realizate în baza legislaţiei unei terţe părţi

 

            Dacă o persoană nu are dreptul la o prestaţie în urma totalizării prevăzute la articolul 22, perioadele de asigurare realizate în baza legislaţiei unei terţe părţi care este legată de fiecare dintre părţi printr-un instrument juridic de securitate socială care conţine dispoziţii privind totalizarea perioadelor de asigurare sunt luate în considerare la stabilirea dreptului la prestaţii în conformitate cu modalităţile prevăzute de prezentul titlu.

 

CAPITOLUL III

Prestaţii în cazul leziunilor profesionale

 

ARTICOLUL 28

Prestaţii vizate

 

            Prezentul capitol se referă la toate prestaţiile prevăzute de legislaţia fiecăreia dintre părţi, în materie de leziuni profesionale.

 

ARTICOLUL 29

Lucrătorul supus legislaţiei uneia dintre părţi şi care are şederea sau reşedinţa pe teritoriul celeilalte părţi

 

 

1. Un lucrător care, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, devine beneficiarul unei prestaţii în conformitate cu legislaţia uneia dintre părţi, atunci când are şederea sau reşedinţa pe teritoriul celeilalte părţi, are dreptul la prestaţii pe acei teritoriu.

            2. Un lucrător care datorită unei leziuni profesionale are dreptul să beneficieze de prestaţii ca urmare a acestei leziuni de la instituţia competentă a uneia dintre părţi îşi menţine dreptul la prestaţiile menţionate atunci când se deplasează pe teritoriul celeilalte părţi pentru şedere sau pentru a-şi stabili reşedinţa.

 

ARTICOLUL 30

Recidiva

 

1. Un lucrător al cărui accident de muncă sau a cărui boală profesională a fost recunoscut/ă de instituţia competentă a unei părţi şi care suferă o recidivă a accidentului de muncă sau a bolii profesionale atunci când are şederea sau reşedinţa pe teritoriul celeilalte părţi are dreptul pe acel teritoriu la prestaţii ca urmare a acestei recidive.

2. Determinarea dreptului la prestaţii se face ţinând cont de următoarele situaţii:

a) în cazul în care lucrătorul a desfăşurat, conform legislaţiei părţii pe teritoriul căreia are şederea sau reşedinţa, o activitate susceptibilă a provoca recidiva, instituţia competentă a acestei părţi se pronunţă asupra recidivei în conformitate cu legislaţia pe care o aplică. În acest caz:

(i) instituţia competentă a celeilalte părţi suportă, dacă este cazul, costul prestaţiei datorate în conformitate cu legislaţia proprie, ca şi cum nu ar fi fost nicio recidivă;

(ii) instituţia competentă de la locul de şedere sau de reşedinţă suportă costul prestaţiei suplimentare corespunzătoare recidivei. Pentru prestaţiile în bani, valoarea acestui supliment este determinată conform legislaţiei părţii pe teritoriul căreia lucrătorul are şederea sau reşedinţa, ca şi cum evenimentul iniţial ar fi avut loc pe propriul său teritoriu. Acest cuantum este egal cu diferenţa dintre valoarea prestaţiei datorate după recidivă şi valoarea prestaţiei care ar fi fost datorată înaintea acesteia. Prestaţiile în natură pentru recidivă sunt furnizate de către şi pe cheltuiala instituţiei competente de la locul de şedere sau de reşedinţă în conformitate cu legislaţia pe care aceasta o aplică;

b) în cazul în care lucrătorul nu a desfăşurat conform legislaţiei părţii pe teritoriul căreia are şederea sau reşedinţa o activitate ce ar fi putut provoca recidiva, prestaţiile acordate ca urmare a acestei recidive sunt plătite de către instituţia competentă a celeilalte părţi în conformitate cu legislaţia pe care o aplică.

            3. Termenul “recidivă” include recidiva şi agravarea.

 

ARTICOLUL 31

Acordarea prestaţiilor

 

În cazurile prevăzute la articolele 29 şi 30: a) prestaţiile în natură sunt acordate, în numele şi pe cheltuiala instituţiei competente, de către instituţia de la locul de

şedere sau de reşedinţă a lucrătorului, potrivit dispoziţiilor legislaţiei pe care aceasta din urmă o aplică în ceea ce priveşte domeniul de aplicare şi modalităţile de acordare a prestaţiilor. Instituţia competentă stabileşte durata autorizaţiei şi se pronunţă de asemenea, după caz, asupra oricărei cereri de prelungire;

Pentru aplicarea paragrafului 2 al articolului 29, autorizaţia trebuie obţinută înainte ca lucrătorul să se deplaseze pe teritoriul celeilalte părţi pentru şedere sau pentru a-şi stabili reşedinţa;

            b) prestaţiile în bani sunt furnizate direct de către instituţia competentă a lucrătorului pentru leziunea profesională indemnizată conform dispoziţiilor legislaţiei pe care aceasta o aplică.

 

ARTICOLUL 32

Acordarea prestaţiilor de mare valoare

 

În cazurile prevăzute la articolele 29 şi 30, acordarea protezelor, a dispozitivelor medicale şi a altor prestaţii în natură de mare valoare este supusă, cu excepţia cazurilor de urgenţă,

autorizării de către instituţia competentă a lucrătorului pentru leziunea profesională indemnizată.

 

ARTICOLUL 33

Aprecierea gradului de incapacitate

 

            Pentru a evalua gradul de incapacitate permanentă ca urmare a unei leziuni profesionale în conformitate cu legislaţia unei părţi, leziunile profesionale survenite anterior în baza legislaţiei celeilalte părţi sunt luate în considerare ca şi cum ele ar fi survenit în baza legislaţiei primei părţi.

 

ARTICOLUL 34

Dublă expunere la acelaşi risc

 

1. Atunci când un lucrător a desfăşurat conform legislaţiei celor două părţi o activitate care implică o expunere care conduce la acelaşi risc şi e susceptibilă de a provoca o boală profesională, drepturile acelui lucrător sau, în caz de deces, cele ale beneficiarilor sunt examinate exclusiv în baza legislaţiei părţii unde lucrătorul sau beneficiarii săi prezintă cererea. Instituţia competentă a acestei părţi ţine cont de următoarele dispoziţii:

a) atunci când, conform acestei legislaţii, acordarea prestaţiilor este subordonată condiţiei ca o astfel de activitate să fi fost desfăşurată pe o perioadă de timp determinată sunt luate în considerare, dacă este necesar, perioadele realizate conform legislaţiei celeilalte părţi în care această activitate a fost desfăşurată. Aceste perioade trebuie să fie confirmate în prealabil de către instituţia competentă a acestei ultime părţi;

b) atunci când, conform acestei legislaţii, acordarea prestaţiilor este subordonată condiţiei ca boala să fi fost diagnosticată pentru prima dată pe teritoriul său, această condiţie este considerată ca îndeplinită în situaţia în care boala a fost diagnosticată pentru prima dată pe teritoriul celeilalte părţi;

c) atunci când, conform acestei legislaţii, acordarea prestaţiilor este subordonată condiţiei ca boala să fi fost diagnosticată într-un interval de timp determinat după încetarea ultimei activităţi care implică o expunere contributivă la acelaşi risc şi susceptibilă să provoace o boală profesională, se ţine cont, dacă este necesar, de o astfel de activitate desfăşurată în conformitate cu legislaţia celeilalte părţi, ca şi cum ar fi fost desfăşurată în conformitate cu legislaţia pe care o aplică.

2. Dacă cererea de prestaţii este acceptată, instituţia competentă care a acceptat-o plăteşte prestaţiile în bani şi furnizează prestaţiile în natură în conformitate cu normele prevăzute de legislaţia pe care o aplică.

3. Dacă cererea de prestaţii nu poate să fie acceptată conform legislaţiei pe care o aplică instituţia competentă a părţii menţionate la paragraful 1, aceasta din urmă notifică lucrătorul sau, în caz de deces, beneficiarii, precum şi instituţia

competentă a celeilalte părţi, pentru ca aceasta să se pronunţe la rândul său asupra eligibilităţii în temeiul legislaţiei pe care o aplică şi luând în considerare, dacă este cazul, subparagrafele a), b) şi c) ale paragrafului 1.

 

ARTICOLUL 35

Luarea în considerare a persoanelor aflate în întreţinere

 

            Dacă legislaţia unei părţi prevede că valoarea prestaţiilor în bani variază în funcţie de numărul de persoane aflate în întreţinere, instituţia competentă a acestei părţi ţine cont de asemenea şi de persoanele aflate în întreţinere care au reşedinţa pe teritoriul celeilalte părţi, în măsura în care criteriul reşedinţei nu este esenţial în conformitate cu legislaţia aplicabilă, pentru determinarea statutului de persoană aflată în întreţinere.

 

TITLUL IV

Dispoziţii diverse

 

ARTICOLUL 36

Aranjamentul administrativ

 

1. Un aranjament administrativ care trebuie să fie aprobat de către părţi stabileşte procedurile de aplicare a înţelegerii.

            2. Organismul de legătură al fiecărei părţi este desemnat în aranjamentul administrativ.

 

ARTICOLUL 37

Cererea de prestaţii

 

1. Pentru a beneficia de o prestaţie în cadrul aplicării înţelegerii, o persoană trebuie să prezinte o cerere în conformitate cu procedurile prevăzute de aranjamentul administrativ.

2. Pentru aplicarea capitolului 2 al titlului III, o cerere de prestaţii prezentată după intrarea în vigoare a înţelegerii în conformitate cu legislaţia uneia dintre părţi este considerată a fi o cerere pentru o prestaţie corespunzătoare în conformitate cu legislaţia celeilalte părţi, în următoarele cazuri:

a) atunci când o persoană indică intenţia sa ca cererea să fie considerată ca cerere în baza legislaţiei celeilalte părţi;

b) atunci când o persoană indică, la data cererii, că perioadele de asigurare au fost realizate conform legislaţiei celeilalte părţi.

Data primirii unei astfel de cereri este considerată a fi data la care această cerere a fost primită conform legislaţiei primei părţi.

            3. Prezumţia de la paragraful precedent nu împiedică o persoană să solicite ca cererea sa pentru prestaţii de pensie sau de bătrâneţe în baza legislaţiei celeilalte părţi să fie amânată.

 

ARTICOLUL 38

Plata prestaţiilor

 

1. Toate prestaţiile în bani sunt plătite direct beneficiarului în moneda părţii care efectuează plata sau într-o monedă convertibilă la locul de reşedinţă al beneficiarului, fără nicio deducere pentru cheltuielile administrative, altele decât comisioanele bancare, dacă există, implicate de plata prestaţiei.

            2. Pentru aplicarea paragrafului 1, atunci când este necesar să se utilizeze un curs de schimb, cursul de schimb utilizat este cel al instituţiei financiare în vigoare în ziua în care aceasta converteşte cuantumul plăţii.

 

ARTICOLUL 39

Terme n-limită de prezentare a recursurilor

 

1. O cerere de recurs care trebuie, în baza legislaţiei unei părţi, să fie prezentată într-un anumit termen la instituţia competentă a acestei părţi este considerată primită dacă este prezentată în acelaşi termen la instituţia competentă omoloagă a celeilalte părţi. În acest caz, instituţia competentă a celei de a două părţi transmite fără întârziere respectiva cerere la instituţia competentă a primei părţi.

            2. Data la care această cerere este prezentată instituţiei competente a uneia dintre părţi este considerată ca fiind data de prezentare la instituţia competentă a celeilalte părţi.

 

ARTICOLUL 40

Expertiza

 

1. În cazul în care instituţia competentă a uneia dintre părţi o solicită, instituţia celeilalte părţi trebuie să ia măsurile necesare pentru a efectua expertiza solicitată privind persoana care are reşedinţa sau şederea pe teritoriul celei de a două părţi.

            2. Expertiza prevăzută la paragraful 1 nu poate fi refuzată pentru simplul motiv că aceasta a fost efectuată pe teritoriul celeilalte părţi.

 

ARTICOLUL 41

Taxe şi scutirea de viză pentru legalizare

 

1. Orice scutire sau reducere de taxe prevăzute de legislaţia uneia dintre părţi referitoare la eliberarea unui certificat sau unui document necesar pentru punerea în aplicare a acestei legislaţii se aplică şi la certificatele şi documentele necesare pentru punerea în aplicare a legislaţiei celeilalte părţi.

            2. Orice document necesar pentru aplicarea înţelegerii este exceptat de viza de legalizare de către autorităţile responsabile, precum şi de orice altă formalitate similară.

 

ARTICOLUL 42

Protecţia datelor cu caracter personal

 

1. Orice dată care permite identificarea unei persoane fizice reprezintă o dată cu caracter personal Datele cu caracter personal sunt confidenţiale.

2. Organismele celor două părţi pot să îşi comunice orice dată cu caracter personal necesară pentru aplicarea înţelegerii.

3. Datele cu caracter personal comunicate unui organism al unei părţi în cadrul aplicării înţelegerii nu pot fi utilizate decât în scopul aplicării înţelegerii.

O parte poate, totuşi, utiliza astfel de date pentru un alt scop cu acordul persoanei în cauză sau fără consimţământul său, numai în următoarele cazuri:

a) atunci când este vorba de o utilizare compatibilă, având legătură directă şi relevantă cu scopurile în care datele au fost colectate;

b) atunci când utilizarea datelor este în mod evident în favoarea persoanei în cauză; sau

c) în cazul în care utilizarea datelor este necesară pentru aplicarea unei legi sau reglementări în România sau în Quebec.

4. O dată cu caracter personal comunicată unui organism al unei părţi, în cadrul aplicării înţelegerii, nu poate fi comunicată către un alt organism al acestei părţi decât pentru aplicarea înţelegerii.

O parte poate totuşi să furnizeze astfel de date cu consimţământul persoanei în cauză sau fără consimţământul acesteia numai în următoarele cazuri:

a) datele sunt necesare pentru exercitarea atribuţiilor unui organism al unei părţi;

b) comunicarea datelor este evident în favoarea persoanei în cauză; sau

c) comunicarea datelor este necesară în aplicarea unei legi sau reglementări din România sau din Quebec.

5. Organismele celor două părţi trebuie să se asigure, atunci când transmit datele prevăzute la paragraful 2, că folosesc mijloace care să păstreze confidenţialitatea acestor date.

6. Organismul unei părţi, căruia i se comunică date prevăzute la paragraful 2, le protejează împotriva accesului, modificării şi comunicării neautorizate.

7. Organismul unei părţi, căruia i se comunică date cu caracter personal prevăzute la paragraful 2, ia măsurile necesare pentru ca acestea să fie actualizate, complete şi exacte pentru a servi scopului pentru care au fost colectate. Dacă este necesar, acesta corectează datele şi le distruge pe cele a căror colectare sau păstrare nu este autorizată de către o lege sau reglementare care li se aplică. De asemenea, distruge la cerere datele a căror transmitere este interzisă în conformitate cu legile sau reglementările părţii care Ie-a comunicat.

8. Sub rezerva legilor sau reglementărilor unei părţi, datele pe care le obţine una dintre părţi în scopul aplicării înţelegerii sunt distruse atunci când a fost îndeplinit scopul pentru care au fost colectate sau folosite. Organismele celor două părţi folosesc mijloace de distrugere sigure şi definitive şi se asigură de păstrarea caracterului confidenţial al datelor cu caracter personal care urmează a fi distruse.

9. În ceea ce priveşte solicitarea adresată organismului unei părţi, persoana în cauză are dreptul de a fi informată cu privire la comunicarea de date cu caracter personal prevăzute la paragraful 2 şi de utilizarea acestora în alte scopuri decât pentru aplicarea înţelegerii. Persoana în cauză poate avea de asemenea acces la datele cu caracter personal care o privesc şi le poate corecta, sub rezerva excepţiilor prevăzute de legile sau reglementările părţii pe teritoriul căreia se află aceste date.

10. Autorităţile competente ale părţilor se informează reciproc cu privire la orice modificare a legilor sau reglementărilor privind protecţia datelor cu caracter personal, în mod special în ceea ce priveşte celelalte motive pentru care acestea pot fi folosite şi comunicate altor entităţi fără consimţământul persoanei în cauză.

            11. Dispoziţiile paragrafului 2 şi următoarelor paragrafe se aplică ţinând cont de adaptările necesare şi altor informaţii de natură confidenţială care se obţin în cadrul aplicării înţelegerii sau în scopul acesteia.

 

ARTICOLUL 43

Măsuri administrative

 

Autorităţile şi instituţiile competente:

a) îşi comunică reciproc orice informaţie necesară în scopul aplicării înţelegerii;

b) se ajută reciproc, cu titlu gratuit, în orice problemă referitoare la aplicarea înţelegerii;

c) îşi comunică reciproc orice informaţie despre măsurile adoptate în scopul aplicării înţelegerii sau despre modificările aduse legislaţiei lor în măsura în care aceste modificări afectează aplicarea înţelegerii;

            d) se informează reciproc despre dificultăţile întâmpinate în interpretarea sau aplicarea înţelegerii.

 

ARTICOLUL 44

Rambursarea între instituţii

 

1. Instituţia competentă a unei părţi trebuie să ramburseze instituţiei celeilalte părţi costul prestaţiilor acordate în contul său, în conformitate cu dispoziţiile primului capitol şi ale capitolului 3 al titlului III.

2. Instituţia competentă a unei părţi trebuie să ramburseze instituţiei competente a celeilalte părţi cheltuielile aferente fiecărei expertize efectuate în conformitate cu articolul 40. Totuşi, comunicarea expertizelor sau a altor informaţii aflate în posesia instituţiilor competente face parte integrantă din măsurile de asistenţă administrativă şi se efectuează cu titlu gratuit.

            3. Părţile stabilesc, dacă este cazul, în aranjamentul administrativ dacă renunţă în totalitate sau parţial la rambursarea acestor cheltuieli.

 

ARTICOLUL 45

Comunicarea

 

1. Autorităţile competente, organismele de legătură şi instituţiile competente ale celor două părţi pot comunica între ele în limba lor oficială.

            2. O decizie a unui tribunal sau a unei instituţii competente poate să fie adresată direct unei persoane care are şederea sau are reşedinţa pe teritoriul celeilalte părţi.

 

ARTICOLUL 46

Soluţionarea diferendelor

 

1. Autorităţile competente ale celor două părţi soluţionează orice diferend referitor la interpretarea sau aplicarea înţelegerii.

            2. În cazul în care diferendul nu este soluţionat de către autorităţile competente, acesta trebuie înaintat spre a fi soluţionat, prin consultări între cele două părţi.

 

TITLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

ARTICOLUL 47

Dispoziţii tranzitorii

 

1. Înţelegerea nu deschide niciun drept la plata unei prestaţii pentru o perioadă anterioară datei intrării sale în vigoare.

2. Pentru aplicarea primului capitol al titlului III şi sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 1, o perioadă de asigurare realizată înainte de intrarea în vigoare a înţelegerii este luată în considerare pentru determinarea dreptului la o prestaţie în baza înţelegerii.

3. Pentru aplicarea capitolului 2 al titlului III şi sub rezerva dispoziţiilor paragrafului 1:

a) o perioadă de asigurare realizată înainte de intrarea în vigoare a înţelegerii este luată în considerare pentru determinarea dreptului la o prestaţie în baza înţelegerii;

b) o prestaţie, alta decât ajutorul de deces, este datorată în baza Înţelegerii chiar dacă ea se raportează la un eveniment anterior datei intrării sale în vigoare;

c) în cazul în care cererea pentru prestaţii, care trebuie acordate în urma aplicării articolului 22, este prezentată în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a înţelegerii, drepturile ce decurg din înţelegere sunt dobândite începând cu data intrării în vigoare a înţelegerii sau începând cu data deschiderii dreptului la o pensie de bătrâneţe, de urmaş sau invaliditate, dacă această dată este ulterioară intrării în vigoare a înţelegerii, fără a aduce atingere dispoziţiilor legislaţiei uneia sau alteia dintre părţi cu privire la prescrierea drepturilor;

d) o prestaţie care, pe motiv de naţionalitate sau de reşedinţă, a fost refuzată, redusă sau suspendată, este, la cererea persoanei interesate, acordată sau restabilită de la data intrării în vigoare a înţelegerii;

e) o prestaţie acordată înainte de intrarea în vigoare a înţelegerii este revizuită, la cererea persoanei interesate. Aceasta poate fi, de asemenea, revizuită din oficiu. În cazul în care revizuirea duce la o prestaţie mai mică decât cea plătită înainte de intrarea în vigoare a înţelegerii, prestaţia este menţinută la nivelul său anterior;

f) în cazul în care cererea menţionată la subparagrafele d) şi e) ale prezentului paragraf este prezentată în termen de doi ani

de la intrarea în vigoare a înţelegerii, drepturile deschise în baza înţelegerii sunt dobândite de la intrarea acesteia în vigoare, prin derogare de la prevederile legislaţiei uneia sau alteia dintre părţi cu privire la prescrierea drepturilor;

g) în cazul în care cererea menţionată la subparagrafele d) şi e) din prezentul paragraf este prezentată după expirarea termenului de doi ani de la intrarea în vigoare a înţelegerii, drepturile care nu sunt prescrise sunt dobândite de la data cererii, sub rezerva dispoziţiilor mai favorabile ale legislaţiei aplicabile.

4. Pentru aplicarea capitolului 3 al titlului III, orice perioadă de activitate supusă riscului, realizată în baza legislaţiei unei părţi înainte de intrarea în vigoare a înţelegerii, este luată în considerare la determinarea eligibilităţii pentru prestaţii şi la repartizarea costurilor între instituţiile competente.

            5. Pentru aplicarea articolului 8, o persoană se consideră a fi detaşată numai după data intrării în vigoare a înţelegerii.

 

ARTICOLUL 48

Intrarea în vigoare şi durata înţelegerii

 

1. Fiecare parte notifică celeilalte părţi îndeplinirea procedurii interne necesare pentru intrarea în vigoare a înţelegerii. Data ultimei dintre cele două notificări este considerată ca fiind data intrării în vigoare a înţelegerii.

2. Înţelegerea este încheiată pe o durată nedeterminată. Aceasta poate fi denunţată de către una dintre părţi prin notificarea celeilalte părţi. Înţelegerea îşi încetează valabilitatea la 6 luni de la data acestei notificări către cealaltă parte.

3. Dacă înţelegerea îşi încetează valabilitatea, orice drept dobândit de o persoană în baza dispoziţiilor înţelegerii este menţinut. Autorităţile competente trebuie să convină asupra drepturilor în curs de dobândire în baza înţelegerii.

 

Semnată la Quebec la 19 noiembrie 2013, în două exemplare originale, în limba română şi în limba franceză, ambele texte fiind egal autentice.

 

 

Pentru Guvernul României,

Maria Ligor,

ambasadorul României în Canada

Pentru Guvernul Quebecului,

Jean-Francois Lisee,

ministrul relaţiilor internaţionale, francofoniei şi comerţului exterior

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea înţelegerii în domeniul securităţii sociale dintre Guvernul României şi Guvernul Quebecului, semnată la Quebec la 19 noiembrie 2013

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea înţelegerii în domeniul securităţii sociale dintre Guvernul României şi Guvernul Quebecului, semnată la Quebec la 19 noiembrie 2013, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 5 ianuarie 2015.

Nr. 6.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

Ml NISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 3 din 5 ianuarie 2015

CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

Nr. 1 din 5 ianuarie 2015

 

ORDIN

privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat

 

Având în vedere:

- Referatul de aprobare al Ministerului Sănătăţii nr. NB 41 din 5 ianuarie 2015 şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. DG 1 din 5 ianuarie 2015;

- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2014 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul sănătăţii şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac, cu modificările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:

Art. 1. - (1) în vederea negocierii cu deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum şi cu reprezentanţii legali ai deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat, în baza cărora vor fi incluse condiţionat medicamentele în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, denumită în continuare Listă, se constituie o comisie care are în componenţă 7 reprezentanţi: 2 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, un reprezentant al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi 4 reprezentanţi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

(2) Nominalizarea şi revocarea reprezentanţilor autorităţilor şi instituţiilor menţionate la alin. (1) se fac prin act administrativ al acestora, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

(3) Persoanele nominalizate în condiţiile alin. (1) şi (2) au obligaţia să respecte regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictului de interese, potrivit legii.

(4) Secretariatul comisiei este asigurat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

(5) înlocuirea unui reprezentant se face în condiţiile alin. (2), împreuna cu notificarea încetării nominalizării reprezentantului precedent.

(6) Comisia prevăzută la alin. (1) îşi va desfăşura activitatea la sediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Calea Călăraşilor nr. 248, bl. S19, sectorul 3, municipiul Bucureşti.

(7) Persoanele nominalizate în condiţiile alin. (2) poartă răspunderea pentru conformitatea şi legalitatea constatărilor şi recomandărilor înscrise în procesele-verbale de negociere şi pentru respectarea reglementărilor legale specifice.

Art. 2. - (1) Sumele aferente contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat se stabilesc până la limita sumei rezultate din excluderea şi/sau modificarea procentului de compensare a unor medicamente incluse în Listă, precum şi din aplicarea unor politici farmaceutice.

(2) Suma în limita căreia se încheie contractele cost-volum/cost-volum-rezultat, prevăzută la alin. (1), se alocă pentru medicamentele care îndeplinesc criteriile de prioritizare aplicate în ordinea prevăzută la art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea asigurării unui echilibru prudent în ceea ce priveşte consumul de medicamente.

(3) Suma prevăzută la alin. (2) se repartizează pentru medicamentele care vor face obiectul contractelor-cost volum/cost-volum-rezultat, pe baza principiului proporţionalităţii, raportată la suma totală necesară asigurării terapiei cu medicamentele respective.

Art. 3. - (1) Negocierea se aplică medicamentelor care în urma evaluării efectuate potrivit legii de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale pot intra condiţionat în Listă şi care îndeplinesc criteriile de prioritizare prevăzute la art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în vederea iniţierii procesului de negociere, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1) depun la sediul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data emiterii deciziei de includere condiţionată în Listă sau de la data soluţionării contestaţiilor formulate de aceştia împotriva acestei decizii, în atenţia comisiei prevăzute la art. 1, o cerere prin care îşi exprimă disponibilitatea pentru începerea procesului de negociere.

(3) Cererea va fi însoţită de decizia emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale prin care s-a stabilit includerea condiţionată a medicamentului în Listă, precum şi de propunerea deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1), cu privire la elementele prevăzute la art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care stau la baza negocierii şi încheierii contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat.

(4) Comisia prevăzută la art. 1 se întruneşte lunar, până pe data de 10 a lunii în curs, pentru a analiza cererile depuse în luna/lunile anterioară/anterioare.

(5) Ca urmare a cererilor depuse, comisia prevăzută la art. 1 stabileşte medicamentele care îndeplinesc criteriile de prioritizare prevăzute la art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în limita sumei prevăzute la art. 2 alin. (1) şi comunică solicitanţilor, în termen de 5 zile lucrătoare de la data şedinţei comisiei, decizia comisiei cu privire la începerea/neînceperea procesului de negociere.

(6) Medicamentele care îndeplinesc criteriile de prioritizare prevăzute la art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, dar care nu se încadrează în limita sumei prevăzute la art. 2 alin. (2), pot face obiectul unor contracte cost-volum/cost-volum-rezultat, în condiţiile în care sunt identificate şi alte sume alocate acestor contracte, cu condiţia încadrării în limita sumei prevăzute la art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4 - (1) Fac obiectul procesului de negociere următoarele elemente, cu încadrarea în suma aferentă contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, repartizată conform prevederilor art. 2 alin. (3):

a) numărul de pacienţi contractabili faţă de numărul de pacienţi eligibili;

b) numărul de unităţi terapeutice pe formă farmaceutică şi concentraţie;

c) teste de diagnosticare şi monitorizare cu semnificaţie prognostică, după caz;

d) indicatori de rezultat, după caz.

(2) Numărul de pacienţi eligibili pentru fiecare terapie în parte aferentă medicamentelor care intră condiţionat în Listă se comunica de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii. Numărul de pacienţi contractabili reprezintă numărul de pacienţi determinaţi din numărul de pacienţi eligibili prin încadrarea în suma prevăzută la art. 2 alin. (2).

(3) Rezultatele finalele ale negocierii vor fi consemnate în procese-verbale de negociere semnate de membrii comisiei prevăzute la art. 1 şi de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1) şi vor cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

a) tipul de contract;

b) denumirea comună internaţională (DCI);

c) denumirea comercială (DC);

d) forma farmaceutică şi concentraţia;

e) forma de ambalare;

f) indicaţia pentru care a fost evaluat şi a fost emisă decizia de includere condiţionată în Listă;

g) perioada de administrare/număr de cicluri de tratament; h) doze (minim, maxim, DDD);

i) numărul de pacienţi contractabili şi numărul de pacienţi eligibili;

j) numărul de unităţi terapeutice negociate;

k) teste de diagnosticare şi monitorizare cu semnificaţie prognostică, după caz;

l) indicatorii de rezultat, după caz;

m) procentul aplicat la valoarea consumului trimestrial;

n) preţul de vânzare cu amănuntul fără TVA şi/sau preţul cu ridicata din CANAMED-ul valabil la data la care s-a emis decizia de includere condiţionată în Listă ce va fi luat în calcul la stabilirea valorii consumului trimestrial, care rămâne acelaşi pe durata contractului, cu excepţia situaţiilor în care preţul se modifică în CANAMED;

o) perioada de derulare a contractului.

Art. 5. - (1) în situaţia în care părţile implicate în procesul de negociere nu finalizează negocierea în termen de maximum 3 luni de Sa data iniţierii procesului de negociere, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1) pot solicita reevaluarea rezultatelor negocierii, care va fi realizată de o comisie formată din 5 reprezentanţi, respectiv câte un reprezentant desemnat de Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi 3 reprezentanţi desemnaţi de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Acest proces se definitivează prin încheierea unui proces-verbal semnat de părţi în care va fi menţionat în mod expres rezultatul reevaluării.

(2) în condiţiile în care, în urma reevaluării menţionate la alin. (1), părţile nu ajung la un consens, nu se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat, iar medicamentele nu vor fi incluse în listă.

Art. 6. - (1) în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încheierii procesului de negociere, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1) vor depune la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate documentaţia care va sta la baza încheierii contractului, respectiv:

a) autorizaţia de punere pe piaţă a medicamentului;

b) decizia de preţ emisă de Ministerul Sănătăţii împreună cu extrasul din Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman eliberate cu prescripţie medicală, autorizate de punere pe piaţă, valabil la data la care s-a emis decizia de includere condiţionată în Listă;

c) decizia de includere condiţionată în Listă, emisă de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale;

d) procesul-verbal de negociere;

e) declaraţie pe propria răspundere privind asigurarea pe piaţă a cantităţii de medicamente (unităţi terapeutice) care fac obiectul contractului cost-volum/cost-volum-rezultat pe toată durata derulării contractului;

f) datele de identificare ale deţinătorilor autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora (CUI, cod fiscal, adresă, telefon, fax, adresă de e-mail, persoană de contact).

(2)în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la depunerea documentaţiei prevăzute la alin. (1), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau, după caz, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, pentru medicamentele incluse condiţionat în programele naţionale de sănătate derulate de Ministerul Sănătăţii, elaborează contractul cost-volum/cost-volum-rezultat, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Contractul cost-volum/cost-volum-rezultat se încheie de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1) cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi, după caz, cu Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, pentru medicamentele incluse condiţionat în programele naţionale de sănătate derulate de Ministerul Sănătăţii.

(4) Contractele cost-volum/cost-volum-rezultat intră în vigoare la data de 1 a lunii următoare celei în care prin hotărâre a Guvernului a fost introdus medicamentul în Listă.

Art. 7. - (1) Monitorizarea derulării contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat se face trimestrial, cumulat, prin compararea elementelor negociate prevăzute în contract, aşa cum sunt definite la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b) cu cele înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, precum şi în baza indicatorilor de rezultat, după caz.

(2) în condiţiile în care, pe perioada derulării contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă/reprezentanţii legali ai acestora menţionaţi la art. 1 alin. (1) solicită renegocierea clauzelor acestor contracte, dar nu mai devreme de 6 luni de la data intrării în vigoare a contractului, se poate realiza o renegociere în acest sens, având în vedere elementele negociate prevăzute în contract, aşa cum sunt definite la art. 4 alin. (1) lit. a) şi b), procentul aplicat la valoarea consumului trimestrial şi sumele alocate cu această destinaţie.

(3) în situaţia în care pe perioada derulării contractului cost-volum/cost-volum-rezultat are loc o schimbare a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă/reprezentantului legal al acestuia menţionat la art. 1 alin. (1), noul deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă/reprezentantul legal al acestuia va prelua de drept drepturile şi obligaţiile rezultatele din contractele cost-volum/cost-volum-rezultat încheiate cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate sau, după caz, cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii.

Art. 8. - Se aprobă modelul contractului cost-volum/cost-volum-rezultat prevăzut în anexă.

Art. 9. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, precum şi membrii comisiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) şi art. 5 vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 10. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă dispoziţiile art. 11 şi anexele nr. 3 şi 4 din Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 615/2010 privind aprobarea metodei de calcul al preţului de referinţă pentru medicamentele cu şi fără contribuţie personală prescrise în tratamentul ambulatoriu, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 1 iulie 2010.

Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

 

ANEXĂ

 

Contract cost-volum/cost-volum-rezultat

 

1. Părţile:

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea Călăraşilor nr. 248, bl. S19, sectorul 3 (denumita în continuare CNAS), reprezentată prin preşedinte .........................................

Ministerul Sănătăţii, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Cristian Popişteanu nr. 1-3, sector 1 (denumit în continuare MS), reprezentat prin ministru ...............................................

şi

............................................, cu sediul în ....................................., (denumită în continuare DAPP), reprezentată prin

având în vedere următoarele:

- Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii nr. 861/2014 pentru aprobarea criteriilor şi metodologiei de evaluare a tehnologiilor medicale, a documentaţiei care trebuie depusă de solicitanţi, a instrumentelor metodologice utilizate în procesul de evaluare privind includerea, extinderea indicaţiilor, neincluderea sau excluderea medicamentelor în/din Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de Sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, precum şi a căilor de atac, cu modificările ulterioare;

- Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat;

- propunerea DAPP/reprezentantului legal........cu privire la elementele prevăzute la art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care a stat la baza negocierii prezentului contract, concretizată prin documentaţia depusă la data de ...........;

- negocierile dintre DAPP/reprezentantul legal ........ şi comisia constituită potrivit art. 1 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 finalizate conform Procesului-verbal nr. ...................

au convenit de comun acord încheierea prezentului contract.

2. Obiectul contractului

2.1. Prezentul contract are ca obiect reglementarea raporturilor juridice dintre părţile nominalizate la pct. 1, prin care deţinătorul autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care este persoană juridică română/reprezentantul legal al deţinătorului de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu este persoană juridică română ................................................................. se obligă să plătească contribuţia trimestrială pentru medicamentul prevăzut în anexa nr. 1, în condiţiile legii şi ale prezentului contract.

2.2. DAPP suportă un procent de .................. la valoarea consumului trimestrial pentru medicamentul inclus în prezentul contract şi pentru un număr de pacienţi contractabili de .......................... în condiţiile stabilite de anexa nr. 2.

3. Prescrierea medicamentului

Medicamentul va fi prescris potrivit reglementărilor legale în vigoare aplicabile în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea libertăţii şi independenţei profesionale a medicului de a decide asupra diagnosticului şi tratamentului prescris, în baza deontologiei medicale şi, respectiv, în baza protocoalelor terapeutice.

4. Obligaţiile CNAS

4.1. CNAS comunică DAPP un raport privind datele de consum şi, după caz, datele privind eficacitatea terapeutică a medicamentului, în baza raportărilor în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate (PIAS) făcute de furnizorii de servicii medicale şi medicamente care utilizează medicamentul menţionat în anexa nr. 1, suportat din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi/sau din bugetul Ministerului Sănătăţii.

4.2. Raportul va conţine, pentru medicamentul menţionat în anexa nr. 1, unităţile terapeutice ale medicamentului eliberat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în formă agregată, per concentraţie şi formă farmaceutică, canal generic de eliberare şi, după caz, indicaţie, precum şi valoarea consumului (cu TVÂ) aferentă depăşirii volumelor stabilite în anexa nr. 2, conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

4.3. CNAS transmite DAPP/reprezentantului legal ................ în format electronic, până la finele lunii următoare expirării trimestrului, raportul menţionat la subpct. 4.2, cuantumul contribuţiei trimestriale şi, după caz, informaţii privind eficacitatea/performanţa terapeutică a medicamentului.

4.4. Cuantumul contribuţiei trimestriale se stabileşte pentru fiecare medicament în parte prevăzut în anexa nr. 1, conform modalităţii de caicul din anexa nr. 2 şi se notifică DAPP conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

5. Obligaţiile DAPP

5.1. În termen de 30 de zile de la data încheierii prezentului contract, DAPP/reprezentantul legal ................... are obligaţia să se înregistreze fiscal la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală ca plătitor al contribuţiei trimestriale prevăzute la subpct. 2.1.

5.2. Pentru fiecare medicament ce face obiectul prezentului contract, DAPP/reprezentantul legal  .................. are obligaţia plăţii contribuţiei trimestriale comunicate de CNAS potrivit subpct. 4.3 şi a sumei datorate potrivit subpct. 6.2 pentru volumele de medicamente consumate, care, cumulate trimestrial, depăşesc volumele de medicamente stabilite prin prezentul contract.

5.3. Contribuţiile prevăzute la subpct. 5.2 se declară la organul fiscal competent până la termenul de plată al acesteia prevăzut la subpct. 5.4.

5.4. Plata contribuţiei trimestriale se va efectua până la data de 25 a celei de a două luni următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuţiile trimestriale prevăzute la subpct. 5.2.

5.5. Pentru neachitarea contribuţiei la termenul prevăzut la subpct. 5.4, DAPP/reprezentantul legal .................. datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

5.6. Depunerea contestaţiilor faţă de datele comunicate de CNAS potrivit subpct. 4.3 nu suspendă obligaţia DAPP/reprezentantului legal .................. de plată a contribuţiei trimestriale sau a sumei datorate potrivit subpct. 6.2.

5.7. În situaţia în care pe perioada derulării contractului cost-volum/cost-volum-rezultat are loc o schimbare a deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă/reprezentantului legal al acestuia menţionat la art. 1 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015, noul deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă/reprezentantul legal al acestuia va prelua de drept drepturile şi obligaţiile rezultate din prezentul contract.

6. Monitorizarea contractului

6.1. Monitorizarea derulării prezentului contract se face trimestrial, cumulat, prin compararea elementelor negociate prevăzute în anexa nr. 2, cu cele înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, precum şi în baza indicatorilor de rezultat, după caz.

6.2. Pentru volumele de medicamente consumate, care, cumulate trimestrial, depăşesc volumele de medicamente stabilite prin prezentul contract, DAPP datorează asupra diferenţei dintre aceste volume valoarea integrală a consumului de medicamente fără TVA, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, care se plăteşte la termenul prevăzut la subpct. 5.4.

6.3. Pentru situaţia menţionată la subpct. 6.2, trimestrial, odată cu datele comunicate potrivit subpct. 4.3, se comunică şi valorile de consum aferente unităţilor terapeutice care depăşesc numărul stabilit prin prezentul contract.

6.4. În condiţiile în care, pe perioada derulării prezentului contract, DAPP/reprezentantul legal ................................. solicită renegocierea clauzelor, aceasta nu poate avea loc mai devreme de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentul contract şi se poate realiza avându-se în vedere elementele negociate prevăzute în contract, aşa cum sunt definite în anexa nr. 2, procentul aplicat la valoarea consumului trimestrial şi sumele alocate cu această destinaţie, printr-o nouă procedură de negociere potrivit Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost-volum/cost-volum-rezultat.

6.5. În cazul soluţionării contestaţiilor până la termenul de plată prevăzut la subpct. 5.4, DAPP/reprezentantul legal .......................... va plăti contribuţiile prevăzute la subpct. 5.2 conform noilor date comunicate de CNAS, iar, în cazul depăşirii acestui termen, se vor face regularizări la următoarele termene de plată.

6.6. Sumele încasate potrivit prezentului contract constituie venituri la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi sunt folosite pentru medicamente incluse în programele naţionale de sănătate şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală.

7. Perioada de valabilitate a contractului

7.1. Prevederile prezentului contract intră în vigoare la data de 1 a lunii următoare celei în care prin hotărâre a Guvernului a fost introdus medicamentul în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate şi sunt valabile pe o perioadă de 12 luni.

7.2. Prezentul contract poate fi prelungit prin acte adiţionale, în situaţia în care condiţiile care au stat la baza încheierii contractului nu se modifică.

7.3. Orice modificare a prezentului contract va fi materializată în scris, prin semnătura reprezentanţilor autorizaţi ai părţilor.

8. Clauza de confidenţialitate

Părţile se obligă ca informaţiile confidenţiale, în posesia cărora intră pe parcursul derulării prezentului contract, să fie folosite numai pentru realizarea obiectului contractului şi să nu fie divulgate şi folosite în alte scopuri.

9. Forţa majoră

9.1. Forţa majoră va avea înţelesul stabilit de art. 1.351 din Codul civil.

9.2. Forţa majoră exonerează părţile de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.

9.3. Executarea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.

9.4. Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi, imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi de a lua orice măsuri care îi stau la dispoziţie în vederea limitării consecinţelor.

9.5. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de două luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a prezentului contract, fără ca vreuna dintre părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.

10. Încetarea contractului

10.1. Prezentul contract poate înceta înainte de perioada menţionată la subpct. 7.1, în oricare dintre următoarele cazuri:

a) prin acordul părţilor exprimat în scris, nemaifiind îndeplinite condiţiile de includere condiţionată a medicamentului prevăzut în anexa nr. 1 în Listă.

b) începând cu anul următor celui în care DAPP obţine o decizie de includere necondiţionată a medicamentului din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

c) în situaţia în care Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale suspendă dreptul de punere pe piaţă a medicamentului din orice motive, inclusiv din cauza unor probleme de siguranţă a pacienţilor sau în cazul în care medicamentul nu poate fi comercializat în mod legal, cu înştiinţarea prealabilă a CNAS;

d) prin reziliere, ca urmare a încălcării de către o parte a unei obligaţii prevăzute în contract, printr-o notificare scrisă adresată de cealaltă parte. În situaţia în care partea în culpă nu remediază obligaţia, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data notificării, contractul va înceta de drept, nemaifiind îndeplinite condiţiile de includere condiţionată a medicamentului prevăzut în anexa nr. 1 în Li stă.

10.2. Încetarea contractului, indiferent de cauza de încetare, nu va produce efecte asupra obligaţiilor părţilor născute înainte de momentul încetării.

10.3. În cazul în care contractul încetează înainte de termenul prevăzut la subpct. 7.1, DAPP/reprezentantul legal va plăti CNAS contribuţiile datorate pentru volumele de medicamente utilizate în sistemul de asigurări sociale de sănătate în baza contractului şi suportate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, aferente prescripţiilor medicale emise până la data încetării contractului.

11. Soluţionarea litigiilor

11.1. Părţile vor depune toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între acestea în cadrul ori în legătură cu îndeplinirea prezentului contract.

11.2. În cazul în care nu se ajunge la un acord astfel cum este prevăzut mai sus, litigiul va fi soluţionat de către instanţele judecătoreşti competente.

12. Comunicări

12.1. Orice comunicare, cu excepţia celor prevăzute la subpct. 4.3, care se transmit în format electronic, va fi făcută în scris şi transmisă părţii căreia îi este adresată la adresa prevăzută în acest contract sau la noua adresă în cazul în care aceasta s-a modificat şi a fost comunicată.

12.2. Comunicările pot fi transmise prin fax, scrisoare recomandată sau prin curier, producându-şi efectele numai la primirea lor de către destinatar.

12.3. Reprezentanţii autorizaţi ai părţilor cu derularea şi executarea prezentului contract, precum şi cu soluţionarea eventualelor neînţelegeri sunt:

Reprezentantul CNAS este ........................................ sau persoana împuternicită de acesta pentru derularea prezentului contract.

Reprezentantul MS este .......................................... sau persoana împuternicită de acesta pentru derularea prezentului contract.

Reprezentanţii DAPP sunt ...................................... sau persoana împuternicită de aceştia pentru derularea prezentului contract.

13. Cesiunea

DAPP nu poate transfera total sau parţial obligaţiile născute din prezentul contract, acestea rămânând în sarcina DAPP/reprezentantului legal.........., astfel cum au fost stipulate şi asumate iniţial.

14. Amendamente

Completarea şi modificarea prezentului contract pot fi făcute numai cu acordul scris al părţilor semnatare prin act adiţional.

15. Alte clauze

 

Prezentul contract s-a încheiat în 2/3 exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte.

 

DAPR

........................................

CNAS,

........................................

MS,

........................................

 

ANEXA Nr. 1

la contract

 

Cod CI M

DC

DCI

Concentraţie

Forma farmaceutică

Nr. UT/ Ambalaj

Sublista/ Secţiunea/ Cod boală/ PNS, după caz

Indicaţia pentru care a fost evaluat

Perioada de administrare/

Nr. cicluri de tratament

Doze

(minim, maxim, DDD)

Alte aspecte relevante

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2

la contract

 

Modalitatea de calcul al contribuţiei trimestriale

 

1. Se vor specifica pentru fiecare medicament din anexa nr. 1 la contract elementele consemnate în procesul-verbal de negociere:

- numărul de pacienţi contractabili şi numărul de pacienţi eligibili;

- numărul de unităţi terapeutice negociate;

- preţul de vânzare cu amănuntul maximal (PVA) din CANAMED-ul valabil la data la care s-a emis decizia de includere condiţionată în Listă pe UT/ambalaj;

- PVA din CANAMED-ul valabil la data la care s-a emis decizia de includere condiţionată în Listă pe UT/ambalaj, fără taxa pe valoarea adăugată;

- preţul cu ridicata din CANAMED-ul valabil la data la care s-a emis decizia de includere condiţionată în Listă pe UT/ambalaj;

- procentul aplicat la valoarea consumului trimestrial;

- teste de diagnosticare şi monitorizare cu semnificaţie prognostică, după caz;

- indicatorii de rezultat după caz.

NOTĂ:

PVA si/sau preţul cu ridicata rămân aceleaşi pe durata contractului cu excepţia situaţiilor în care acestea se modifică în CANAMED.

2. Contribuţia trimestrială datorată de DAPP se calculează prin aplicarea procentului la valoarea consumului trimestrial. Valoarea consumului trimestrial se calculează prin înmulţirea preţului de vânzare cu amănuntul fără TVA/preţul cu ridicata cu volumul de medicamente consumate trimestrial în limita volumelor stabilite prin contractele cost-volum/cost-volum-rezultat.

3. Pentru volumele de medicamente consumate, care, cumulate trimestrial, depăşesc volumele de medicamente stabilite prin contract, DAPP datorează asupra diferenţei dintre aceste volume valoarea integrală a consumului de medicamente fără TVA.

Raport privind datele de consum aferente trimestrului ....., anul ......

 

ANEXA Nr. 3

la contract

 

Cod CIM

DC

Concentraţie

Forma farmaceutica

Nr. UT/Ambalaj

Nr. UT eliberate

Canalul generic de eliberare

Indicaţia, după caz

Valoare consum depăşire UT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 4

la contract

 

Către

................................................................

 

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin reprezentantul său legal, preşedinte ................................................................

având în vedere prevederile:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 3/1/2015 privind modelul de contract, metodologia de negociere, încheiere şi monitorizare a modului de implementare şi derulare a contractelor de tip cost - volum/cosi - volum - rezultat;

- Contractului ............... nr. ..........,

emite următoarea notificare:

Art. 1. - (1) Contribuţia trimestrială aferentă trimestrului....., anul......datorată pentru medicamentul.........este în sumă de ..........lei.

(2) Valoarea consumului de medicamente fără TVA aferentă volumelor de medicamente consumate care cumulat depăşesc volumele stabilite prin Contractul nr. ...... este în sumă de .............lei.

Art. 2. - Suma de plată aferentă contribuţiei trimestriale a fost calculată conform anexei nr. 2 la contract, după cum urmează:

- număr de unităţi terapeutice negociate......;

- număr de unităţi terapeutice eliberate........;

- număr de unităţi terapeutice cumulat, eliberate peste numărul de unităţi terapeutice negociate.....;

- preţul de vânzare cu amănuntul fără TVA/unitatea terapeutica.....;

- preţul cu ridicata/unitatea terapeutică ....;

- valoarea consumului trimestrial.......;

- procentul aplicat la valoarea consumului trimestrial......;

- valoarea consumului de medicamente fără TVA aferentă volumului consumat care depăşeşte cumulat volumul stabilit prin contract.......

Art. 3. - Contribuţia trimestrială prevăzută la art. 1 alin. (1) şi suma datorată prevăzută la art. 1 alin. (2) se declară la organul fiscal competent până la termenul de plată al acestora prevăzut la art. 4.

Art. 4. - Virarea sumelor prevăzute la art. 1 se face până la data de 25.......

Art. 5. - Prezenta notificare poate fi contestată în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor.

Art. 6. - Depunerea contestaţiei nu suspendă obligaţia de plată a contribuţiei trimestriale prevăzute la art. 1 alin. (1) sau a sumei datorate prevăzute la art. 1 alin. (2).

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

....................................................................................................

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1.181/2014 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 595/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 968 din 30 decembrie 2014, se fac următoarele rectificări:

- la art. I pct. 11 [cu referire la norma de la art. 61 alin. (6) din actul normativ de bază], în loc de: “...se aprobă prin hotărâre a Guvernului,”se va citi: “...se aprobă prin ordin al ministrului fondurilor europene,”;

- la art. II, în loc de: “...va supune Guvernului, spre adoptare, ordinul privind...” se va citi: “...va emite ordinul privind...”.