MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 33/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 33         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 15 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fi scai-bugetare

 

Decizia nr. 712 din 4 decembrie 2014 referitoare [a excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211-217 din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.113/2014. - Hotărâre privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2016

 

REPUBLICĂRI

 

Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

 

Rectificări la:

 - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 705

din 27 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie invocată de Societatea Comercială “Laig Serv” - S.R.L. din comuna Dumbrava, judeţul Dâmboviţa, în Dosarul nr. 7.012/315/2013 al Judecătoriei Târgovişte şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 734D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 811D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Andrei Valentin Mincă în Dosarul nr. 7.036/4/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.

4. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, domnul avocat Daniel Vochescu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 811 D/2014 la Dosarul nr. 734D/2014.

6. Atât reprezentantul părţii prezente în Dosarul nr. 811 D/2014, cât şi cel al Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea dosarelor.

7. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 811 D/2014 la Dosarul nr. 734D/2014, care este primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită admiterea excepţiei. Acesta arata că dispoziţiile legale criticate sunt discriminatorii, îngrădindu-se şi liberul acces la justiţie. Se mai arată că aceleaşi dispoziţii se suprapun cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

9. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că în preambulul ordonanţei de urgenţă se motivează existenţa unei situaţii extraordinare şi că prevederile legale criticate nu încalcă nici dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, având în vedere că statul şi-a asumat obligaţia de a plăti sumele de bani în discuţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

10. Prin încheierile din 28 mai 2014 şi 25 iunie 2014, pronunţate în dosarele nr. 7.012/315/2013 şi nr. 7.036/4/2014, Judecătoria Târgovişte şi Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie invocată de Societatea Comercială “Laig Serv” - S.R.L. din comuna Dumbrava, judeţul Dâmboviţa, şi de Andrei Valentin Mincă în cauze având ca obiect soluţionarea cererilor de executare silite formulate în vederea restituirii taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule,

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, în februarie 2014, care să lipsească de eficienţă, prin amânarea executării, hotărârile judecătoreşti ce se vor pronunţa în cursul anului 2014 şi chiar în cursul anului 2015, reprezintă o ingerinţă gravă a puterii administrative în activitatea puterii judecătoreşti.

12. Prevederile ordonanţei de urgenţă criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece creează situaţii discriminatorii pentru aceleaşi categorii de persoane, şi anume persoanele îndreptăţite la restituirea sumelor încasate cu titlu de taxă pe poluare, care au obţinut hotărâri judecătoreşti prin care s-a dispus restituirea şi care au încasat deja banii într-un termen rezonabil, în timp ce altele vor încasa aceste sume în mod eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, aşa cum prevede Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014.

13. Pe de altă parte, cetăţeanul sau profesionistul care nu îşi plăteşte contribuţiile, impozitele determinate printr-o decizie de impunere (titlu executoriu), nu are posibilitatea obligării statului la eşalonarea plăţii pe 5 ani, în schimb, statul aflat în faţa unui titlu executoriu (hotărâre judecătorească) prin care este obligat la restituirea impozitului/taxei încasat/încasate nelegal poate eşalona restituirea timp de 5 ani. Scopul demersului judiciar, într-o cauză care nu are caracter complex, prin prisma probatoriului succint, va putea fi atins abia după 7 ani. Acest lucru apare ca fiind injust, având în vedere că Guvernul a încasat banii, i-a cheltuit ineficient, iar la momentul la care este obligat să îi restituie invocă situaţii de excepţie.

14. De asemenea, argumentele cuprinse în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, cu atât mai mult cu cât în preambulul ordonanţei de urgenţă caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, fără a se evidenţia însă existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată. Atunci când obiectul de reglementare al unei ordonanţe de urgenţă îl reprezintă drepturi, libertăţi sau îndatoriri fundamentale, intervenţia legiuitorului delegat trebuie să fie în sensul neafectării acestor drepturi, al instituirii unui regim juridic care să permită exercitarea tuturor atributelor acestor drepturi.

15. Mai mult, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp. Caracterul rezonabil al unei proceduri se analizează în funcţie de circumstanţele cauzei şi având în vedere criteriile consacrate în jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului. Astfel, hotărârile judecătoreşti definitive au generat un drept de creanţă asupra statului, drept care beneficiază de protecţie constituţională, în condiţiile art. 44 alin. (1)din Constituţie, dând naştere, în patrimoniul persoanelor îndreptăţite, la restituirea sumelor încasate în mod nelegal. Măsura instituită prin ordonanţa de urgenţă criticată nu poate fi considerată una de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului (statul) şi cele ale creditorului (persoana îndreptăţită la restituire), ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptăţită suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său.

16. De asemenea, se mai arată că prevederile ordonanţei de urgenţă criticate contravin dispoziţiilor Tratatului Uniunii Europene, precum şi jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 7 aprilie 2011, pronunţată în Cauza C-402/09, Ioan Tatu împotriva Statului român, prin Ministerul Finanţelor şi Economiei, Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Ministerului Mediului, afectând, în acelaşi timp, drepturile şi libertăţile fundamentale.

17. Judecătoria Târgovişte apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. În opinia instanţei, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - asigurarea stabilităţii economice a ţării - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Instanţa mai menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 173 din 20 martie 2014, pentru identitate de raţionament.

18. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

20. Guvernul, în punctul său de vedere, exprimat în Dosarul nr. 734D/2014, arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În privinţa pretinsei încălcări a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, se arată că aceasta nu poate fi reţinută, din moment ce nu se refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci, dimpotrivă, acestea sunt recunoscute, iar statul îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai, potrivit criteriilor rezonabile şi obiective stabilite în actul normativ contestat.

21. Referitor la criticile de neconstituţionalitate prin prisma prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Guvernul consideră că nu se poate stabili existenţa unei discriminări între persoanele cărora li s-au restituit sumele încasate cu titlu de taxă pe poluare, în baza unor hotărâri judecătoreşti, şi cele care vor încasa respectivele sume în mod eşalonat, deoarece această din urmă modalitate de executare a unor hotărâri judecătoreşti este aplicabilă în baza unei noi reglementări care produce efecte de la intrarea sa în vigoare.

22. Or, o eventuală discriminare ar putea exista doar între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în baza aceleiaşi reglementări în vigoare, iar nu între persoane aflate sub incidenţa unor reglementări diferite. De asemenea, se arată că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eşalonarea sumelor de bani rezultate din hotărâri judecătoreşti, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidenţa acesteia.

23. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate prin prisma prevederilor art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, se apreciază că, în cauza de faţă, există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume de la condiţiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedură civilă, respectiv a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002, astfel încât Guvernul consideră că există o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie. Prin urmare, se consideră că, în speţă, există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român.

24. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere exprimat în Dosarul nr. 811 D/2014, apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, se arată că, în cauza de faţă, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar - şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Aşadar, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic. Or, măsurile dispuse în materie au fost de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa. În plus, prin prevederile criticate Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, le recunoaşte şi îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit unor criterii rezonabile şi obiective.

25. Eşalonarea plăţii unor sume de bani, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerată a fi în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii, respectiv: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, un termen rezonabil de executare integrală şi acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate.

26. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

27. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

28. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014, prevederi care au următorul cuprins: “(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până

la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu.

(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).

(4) în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).

(7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin.(1)-(6).”

29. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei puterilor în stat şi echilibrului între puterile statului, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1), (3) şi (4) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate, art. 53 alin. (1) privind regimul restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi în art. 115 alin. (4) şi (6) privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. Se mai arată că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi pe cele ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din primul Protocol adiţional la aceeaşi convenţie.

30. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, prin raportare la critici relativ similare, constatând constituţionalitatea acestora, prin Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, nepublicată la data pronunţării prezentei decizii.

31. Prin decizia menţionată. Curtea a reţinut că art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 instituie eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Astfel, plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în flecare an a 20% din valoarea acestora. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

32. Cererile de restituire se soluţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu. Totodată, procedura de efectuare â plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice.

33. De asemenea, sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, plătite în temeiul acestei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

34. Acelaşi regim este aplicabil şi pentru plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită.

35. În ceea ce priveşte constituţionalitatea instituirii eşalonării plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii, precum şi suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în numeroase cauze. Astfel, în materia eşalonării plăţii sumelor aferente titlurilor executorii este de menţionat Decizia nr. 188 din 2 martie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, prin care Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate.

36. Prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reţinut că procesul civil parcurge două faze: judecata şi executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forţei de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că executarea unei hotărâri, indiferent de instanţa care a pronunţat-o, trebuie considerată ca parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţie, iar în ipoteza în care autorităţile sunt obligate să acţioneze în vederea executării unei hotărâri judecătoreşti şi manifestă abstenţiune, această conduită este apreciată ca angajând răspunderea statului, în condiţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţie, obligaţia statului de a asigura celeritatea procedurilor judiciare fiind una de rezultat (Hotărârea din 29 august 1996, pronunţată în Cauza Di Pede împotriva Italiei, paragrafele 20-24, Hotărârea din 26 septembrie 1996, pronunţată în Cauza Zappia împotriva Italiei, paragrafele 16-20, şi Hotărârea din 19 martie 1997, pronunţată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, paragraful 40). În acest sens este şi Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 63 din 24 ianuarie 2014.

37. Prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, paragraful 65, Curtea europeană a reţinut că dreptul la justiţie garantat de art. 6 din Convenţie protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părţi. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.

38. În ceea ce priveşte modalitatea de executare, Curtea a statuat în jurisprudenţa sa că executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată (Decizia nr. 353 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011).

39. Astfel, legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi prevederile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-şi executa creanţa.

40. În acest context se observă că prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 stabilind tranşele reactualizează cu indicele preţului de consum executarea pe cinci ani, îndeplinind astfel cerinţele stabilite în jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

41. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1), potrivit cărora “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, precum şi ale art. 44 alin. (1) teza întâi - “Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate”, se constată că aceasta este neîntemeiată.

42. În jurisprudenţa sa, spre exemplu, Decizia nr. 371 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 5 august 2014, instanţa de contencios constituţional a arătat că, în ceea ce priveşte pretinsa discriminare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil, aceasta însemnând că nu urmăreşte un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere (în acest sens, a se vedea hotărârile din 23 iulie 1968, 13 iunie 1979, 28 noiembrie 1984, 28 mai 1985,16 septembrie 1996, 18 februarie 1999 şi, respectiv, 6 iulie 2004, pronunţate în cauzele “Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene” împotriva Belgiei”, paragraful 10, Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 35, 38 şi 40, Abdulaziz, Cabales şi Baikandali împotriva Regatului Unit, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42. Larkos împotriva Ciprului, paragraful 29, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24). Totodată, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă şi în ce măsură diferenţele între diversele situaţii similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcţie de anumite circumstanţe, de domeniu şi de context (în acest sens, a se vedea hotărârile din 23 iulie 1968, 28 mai 1985 şi, respectiv, 6 iulie 2004, pronunţate în cauzele “Aspecte privind regimul lingvistic în şcolile belgiene” împotriva Belgiei, paragraful 10, Gaygusuz împotriva Austriei, paragraful 42, Bocancea şi alţii împotriva Moldovei, paragraful 24).

43. Or, astfel cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, măsura contestată urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.

44. În cauză, măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru a se putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eşalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătoreşti, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce intră sub incidenţa acesteia.

45. Cu privire la dreptul de proprietate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în sensul art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţie. Aşadar, neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament (în acest sens, a se vedea hotărârile din 19 octombrie 2000 şi 7 mai 2002, pronunţate în cauzele Ambrvosi împotriva Italiei, paragraful 40, şi Burdov împotriva Rusiei, paragraful 41). Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit, fiind o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie.

46. Totodată, pentru a evita devalorizarea sumelor ce fac obiectul titlurilor executorii, ordonanţa de urgenţă criticată prevede că acestea se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică, ceea ce garantează o executare în totalitate a creanţei. Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume. De asemenea, textul criticat se aplică pentru viitor,

47. Referitor la invocarea art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a mai analizat în jurisprudenţa sa cazuri în care s-a constatat existenţa unor situaţii extraordinare, de exemplu în Decizia nr. 714 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 24 iunie 2010, şi în Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010.

48. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că situaţiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obişnuit sau comun, aspect întărit şi prin adăugarea sintagmei “a căror reglementare nu poate fi amânată” (Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005).

49. Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1,008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că pentru îndeplinirea cerinţelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie este necesară existenţa unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public. Cu privire la criteriul obiectiv necesar pentru aprecierea situaţiei extraordinare, Curtea a reţinut, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 255 din 11 mai 2005, că “invocarea elementului de oportunitate, prin definiţie de natură subiectivă, căruia i se conferă o eficienţă contributivă determinantă a urgenţei, ceea ce, implicit, îl converteşte în situaţie extraordinară, impune concluzia că aceasta nu are, în mod necesar şi univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie şi unor factori subiectivi, de oportunitate (...). Întrucât însă asemenea factori nu sunt cuantificabili, afirmarea existenţei situaţiei extraordinare, în temeiul lor sau prin convertirea lor într-o asemenea situaţie, conferă acesteia un caracter arbitrar, de natură să creeze dificultăţi insurmontabile în legitimarea delegării legislative. S-ar ajunge, astfel, ca un criteriu de constituţionalitate - situaţia extraordinară -, a cărui respectare este prin definiţie supusă controlului Curţii, să fie, practic, sustras unui atare control, ceea ce ar fi inadmisibil”. Totodată, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituţională a statuat că “Urgenţa reglementării nu echivalează cu existenţa situaţiei extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza şi pe calea procedurii obişnuite de legiferare”.

50. Mai mult, Curtea a statuat că nu se constituie într-o situaţie extraordinară cazurile “cu implicaţii financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti. Aceste aspecte ţin de oportunitatea adoptării reglementării” (Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, şi Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 7 iulie 2009).

51. Având în vedere jurisprudenţa sa cu privire la art. 115 alin. (4) din Constituţie, Curtea a analizat fiecare dintre aceste motive invocate de Guvern pentru a stabili dacă implicaţiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti, în situaţia dată, se circumscriu situaţiei extraordinare sau unor elemente de oportunitate. O atare analiză este necesară pentru a stabili dacă un considerent de principiu rezultat din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, în speţă fiind vorba de Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 şi Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, este aplicabil fără nicio circumstanţiere sau, din contră, în funcţie de circumstanţele speţei să îi poată fi adăugat un corectiv şi să poată fi considerată ca fiind o situaţie extraordinară.

52. Astfel, prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, Curtea a reţinut că situaţia de criză financiară mondială ar putea afecta, în lipsa unor măsuri adecvate, stabilitatea economică a ţării şi, implicit, securitatea naţională. Aceasta este premisa de la care Curtea urmează să analizeze relevanţa motivelor invocate de Guvern în adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate.

53. Primul motiv pentru justificarea situaţiei extraordinare este cel ce vizează dificultăţile întâmpinate cu privire la executarea hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar. Un atare motiv privit ut singuli nu justifică existenţa unei situaţii extraordinare, de aceea Curtea va proceda la analizarea şi a următoarelor două motive invocate de Guvern, respectiv influenţa negativă pe care executarea titlurilor executorii le-ar avea asupra bugetului de stat şi creşterea deficitului bugetar. Aceste ultime două motive sunt susţinute de faptul că valoarea titlurilor executorii având ca obiect drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar este foarte mare din moment ce nu este vorba despre titluri executorii singulare sau care afectează un anume domeniu de activitate, ci despre o chestiune sistemică, la nivel statal. Nici aceste motive privite ut singuli nu justifică existenţa unei situaţii extraordinare, însă, privind toate cele trei motive în mod cumulat şi plecând de la premisa constatată de către Curte prin Decizia nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, Curtea Constituţională ajunge la concluzia că, în cauza de faţă, există un grad mare de abatere de la obişnuit, şi anume de la condiţiile concrete în care executarea titlurilor executorii se face cu respectarea Codului de procedură civilă, respectiv a Ordonanţei Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, după caz, astfel încât consideră că există o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie. Prin urmare, Curtea constată că există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român.

54. De asemenea, Curtea a constatat că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în vederea atenuării efectelor unei stări de criză economică generalizată. O atare finalitate economică implica, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară şi energică. În consecinţă, adoptarea măsurii criticate reclama, în mod indubitabil, urgenţă; or, reglementarea urgentă a situaţiei rezultate în condiţiile de criză economică nu putea fi făcută în mod rapid şi rezonabil nici prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra unui proiect de lege şi nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgenţă. În aceste condiţii, pentru conservarea stabilităţii economice a statului, singurul instrument rămas la îndemâna Guvernului a fost adoptarea unei ordonanţe de urgenţă.

55. Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele urgenţei prevăzute în art. 115 alin. (4) din Constituţie.

56. În consecinţă, Curtea a constatat că, în anumite situaţii extreme, precum în cea de faţă, implicaţiile financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti se pot constitui într-o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilităţii economice a statului român. O atare situaţie extraordinară, în mod evident, are un caracter temporar, regula în această materie fiind executarea hotărârilor judecătoreşti în conformitate cu dreptul comun în materie, respectiv Codul de procedură civilă sau Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002, după caz, chiar dacă debitor este statul. Altfel, Guvernul nu poate uza de reglementarea, în viitor, în mod nelimitat, a unor proceduri derogatorii de la dreptul comun atunci când statul este debitor; este sarcina statului să găsească soluţii pentru executarea conformă a hotărârilor judecătoreşti, potrivit dreptului comun. În caz contrar, nu ar mai exista o situaţie extraordinară în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, ci, mai degrabă, s-ar pune în evidenţă elemente de oportunitate legislativă.

57. În cazul de faţă, Guvernul a motivat situaţia extraordinară ca fiind determinată de:

- dificultăţile întâmpinate până în prezent în ceea ce priveşte executarea hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea contravalorii taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule;

- influenţa negativă pe care o are executarea silită a titlurilor executorii, în condiţiile dreptului comun, atât asupra bugetului Administraţiei Fondului pentru Mediu, cât şi asupra bugetului general consolidat;

- necesitatea menţinerii echilibrelor bugetare şi, în mod implicit, nerespectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar;

- necesitatea instituirii unor reglementări speciale, cu aplicabilitate limitată în timp, privind executarea silită a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost acordate contravalorile taxei pe poluare pentru autovehicule şi taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, întrucât lipsa acestor prevederi ar avea drept consecinţă imposibilitatea menţinerii echilibrelor bugetare şi, în mod implicit, atât nerespectarea angajamentelor interne asumate de Administraţia Fondului pentru Mediu, cât şi neîndeplinirea obligaţiilor în domeniul protecţiei mediului pe care România le are în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

58. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii sunt valabile şi în cauza de faţă.

59. Referitor la invocarea legislaţiei Uniunii Europene şi jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea constată că prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că, întrucât Curtea Constituţională nu este nici legiuitor pozitiv şi nici o instanţă judecătorească cu competenţa de a interpreta şi a aplica dreptul european în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor, folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate ca normă interpusa celei de referinţa implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz. Prin prisma condiţionalităţii cumulative enunţate, rămâne la aprecierea Curţii Constituţionale aplicarea în cadrul controlului de constituţionalitate a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi formularea de către ea însăşi de întrebări preliminare în vederea stabilirii conţinutului normei europene. O atare atitudine ţine de cooperarea dintre instanţa constituţională naţională şi cea europeană, precum şi de dialogul judiciar dintre acestea, fără a se aduce în discuţie aspecte ce ţin de stabilirea unor ierarhii între aceste instanţe.

60. Or, în materia taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi a dobânzilor calculate, până la adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene s-a pronunţat astfel:

- În Cauza C-402/09 - Ioan Tatu împotriva Statului român, prin Ministerul Finanţelor şi Economiei, Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Ministerului Mediului, ca urmare a cererii de pronunţare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu la 18 iunie 2009, instanţa europeană a arătat că “prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie, în statul membru menţionat, a unor astfel de vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură ca şi cele de pe piaţa naţională”.

- în Cauza C-565/11 - Mariana Irimie împotriva Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu, Administraţiei Fondului pentru Mediu [întrebare preliminară formulată de Tribunalul Sibiu - România], s-a reţinut că “dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că, în cazul perceperii de către un stat membru a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii, în speţă articolul 110 TFUE, acest stat este obligat să restituie cuantumul acestei taxe şi să plătească dobânzile aferente cuantumului acesteia începând de la data plăţii sale de către contribuabil”.

61. Ca atare, cele reţinute prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, respectiv “În cauză, deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională, e/e ţinând mai degrabă de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-şi eventual aplicarea ari. 148 alin. (2) din Constituţia României”, se aplică mutatis mutandis şi în prezenta cauză.

62. Aşadar, legiuitorul a respectat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene tocmai prin emiterea actului normativ, act pe care Curtea Constituţională îl apreciază ca fiind în conformitate cu prevederile Constituţiei.

63. Referitor la invocarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi a principiului neretroactivităţii legii, Curtea constată că acestea nu pot fi reţinute, întrucât, pe de o parte, astfel cum s-a arătat mai sus, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, şi, pe de altă parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor.

64. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Comercială “Laig Serv1 - S.R.L. din comuna Dumbrava, judeţul Dâmboviţa, în Dosarul nr. 7.012/315/2013 al Judecătoriei Târgovişte şi de Andrei Valentin Mincă în Dosarul nr. 7.036/4/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi constată că dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Târgovişte şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 noiembrie 2014.

PREŞEDINTE,

PETRE LĂZĂROIU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 712

din 4 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211-217 din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 211-215 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Bobby Hamzo în Dosarul nr. 3.407/296/2014 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 269 D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 7 octombrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 4 noiembrie 2014, şi ulterior, pentru aceleaşi motive, pentru data de 27 noiembrie 2014. La şedinţa din 27 noiembrie 2014, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 şi al art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizarea şi funcţionare a Curţii Constituţionale, adoptată prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 3 decembrie 2014, când având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 4 decembrie 2014, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 28 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.407/296/2014, Judecătoria Satu Mare - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 211-215 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Bobby Hamzo într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de înlocuire a măsurii controlului judiciar formulată de autorul excepţiei.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile art. 211-215 din Codul de procedură penala încalcă dispoziţiile constituţionale invocate, întrucât nu reglementează un termen rezonabil pentru care să poată fi dispusă măsura controlului judiciar.

5. Judecătoria Satu Mare - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că măsura controlului judiciar este una neprivativă de libertate, care poate fi dispusă de procuror, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanţa de judecată şi care presupune îndeplinirea unor condiţii expres reglementate referitoare la existenţa unor probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârşit o infracţiune şi că aplicarea măsurii este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal sau pentru a-l împiedica pe suspect sau inculpat să comită noi infracţiuni sau să se sustragă de la urmărirea penală sau de la judecată. Se observă, totodată, că art. 1602 din Codul de procedură penală din 1969 reglementa liberarea provizorie sub control judiciar, o instituţie similară controlului judiciar, care a fost supusă, în numeroase rânduri, controlului de constituţionalitate prin raportare Sa critici similare, instanţa de contencios constituţional constatând conformitatea acesteia cu prevederile Legii fundamentale. Se face referire, în acest sens, la deciziile Curţii Constituţionale nr. 36 din 29 ianuarie 2004, nr. 521 din 9 aprilie 2009, nr. 30 din 18 ianuarie 2011 şi nr. 755 din 7 iunie 2011.

6. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstitu­ţionalitate este neîntemeiată. Se arată că, spre deosebire de măsura liberării provizorii sub control judiciar reglementată la art. 1602-1603 din Codul de procedură penală din 1969, de care puteau beneficia persoane private de libertate, măsura controlului judiciar prevăzută la art. 211-215 din Codul de procedură penală este o măsură preventivă de sine stătătoare, persoana în privinţa căreia este dispusă nefiind eliberată dintr-o stare anterioară de detenţie. Se observă că, potrivit art. 202 alin. (1) şi alin. (4) lit. b) din Codul de procedură penală, controlul judiciar poate fi dispus dacă există probe şi indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi, dacă este necesar, în scopul bunei desfăşurări a procesului penai sau al împiedicării sustragerii suspectului sau inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni; iar, conform art. 211 din acelaşi cod, măsura controlului judiciar poate fi luată doar faţă de inculpat, de către procuror şi de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmării penale, de către judecătorul de cameră preliminară în procedură de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată în cursul judecăţii. Se subliniază faptul că dispoziţiile art. 241 din Codul de procedură penală prevăd în mod expres cazurile în care măsurile preventive, deci şi măsura controlului judiciar, încetează de drept şi că, potrivit art. 242 din Codul de procedură penală, aceste măsuri sunt revocate din oficiu sau la cerere, fiind reglementate expres cazurile de revocare. Pentru aceste motive, se conchide că măsura preventivă a controlului judiciar se dispune, încetează, se revocă sau se înlocuieşte în condiţiile legii procesual penale şi că aplicarea ei presupune o restrângere a drepturilor constituţionale invocate de autorul excepţiei conformă cu prevederile art. 53 din Constituţie, respectiv impusă de necesitatea asigurării desfăşurării instrucţiei penale.

8. În subsidiar, se arată că critica formulată de autorul excepţiei priveşte lipsa reglementării exprese de către legiuitor, în cuprinsul dispoziţiilor art. 211-215 din Codul de procedură penală, a unui termen rezonabil pentru care să poată fi dispusă măsura controlului judiciar, dar că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, instanţa de contencios constituţional se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 211-215 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins:

- Art. 211: Condiţii generale

(1) în cursul urmăririi penale, procurorul poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat, dacă această măsură preventivă este necesară pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).

(2) Judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii, poate dispune luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1).”;

- Art. 212: Luarea măsurii controlului judiciar de către procuror

“(1) Procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de reţinere.

(2) Inculpatului prezent i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, infracţiunea de care este suspectat şi motivele luării măsurii controlului judiciar.

(3) Măsura controlului judiciar poate fi luată numai după audierea inculpatului, în prezenţa avocatului ales ori numit din oficiu. Dispoziţiile art. 209 alin. (6)-(9) se aplică în mod corespunzător

(4) Procurorul dispune luarea măsurii controlului judiciar prin ordonanţă motivată, care se comunică inculpatului.”;

- Art. 213: Calea de atac împotriva măsurii controlului judiciar dispuse de procuror

(1) împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a luat măsura controlului judiciar, în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

(2) Judecătorul de drepturi şi libertăţi sesizat conform alin. (1) fixează termen de soluţionare în camera de consiliu şi dispune citarea inculpatului.

(3) Neprezentarea inculpatului nu împiedică judecătorul de drepturi şi libertăţi să dispună asupra măsurii luate de procuror.

(4) Judecătorul de drepturi şi libertăţi îl ascultă pe inculpat atunci când acesta este prezent,

(5) Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.

(6) Judecătorul de drepturi şi libertăţi poate revoca măsura, dacă au fost încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a acesteia.

(7) Dosarul cauzei se restituie procurorului în termen de 48 de ore de la pronunţarea încheierii.”;

- Art. 214: Luarea măsurii controlului judiciar de către judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată

“(1) Judecătorul de cameră preliminară în faţa căreia se află cauza poate dispune, prin încheiere, luarea măsurii controlului judiciar sau instanţa de judecată faţă de inculpat, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu.

(2) Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată sesizat potrivit alin. (1) dispune citarea inculpatului. Ascultarea inculpatului este obligatorie dacă acesta se prezintă la termenul fixat

(3) Prezenţa avocatului inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.”;

- Art. 215: Conţinutul controlului judiciar “(1) Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

(2) Organul judiciar care a dispus măsura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia;

b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta;

c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;

d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;

e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta;

f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;

g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării;

h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice;

i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; k) să nu emită cecuri.

(3) În cuprinsul actului prin care se dispune luarea măsurii controlului judiciar sunt prevăzute în mod expres obligaţiile pe care inculpatul trebuie să le respecte pe durata acestuia şi i se atrage atenţia că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

(4) Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care ii revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.

(5) Dacă, în cadrul obligaţiei prevăzute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdicţia de a părăsi ţara sau o anumită localitate, câte o copie a ordonanţei procurorului ori, după caz, a încheierii se comunică, în ziua emiterii ordonanţei sau a pronunţării încheierii, inculpatului, unităţii de poliţie în a cărei circumscripţie locuieşte, precum şi celei în a cărei circumscripţie are interdicţia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, Poliţiei de Frontieră Române şi

Inspectoratului General pentru Imigrări, în situaţia celui care nu este cetăţean român, în vederea asigurării respectării de către inculpat a obligaţiei care îi revine. Organele în drept dispun darea inculpatului în consemn la punctele de trecere a frontierei.

(6) Instituţia, organul sau autoritatea prevăzute la alin. (4) verifică periodic respectarea obligaţiilor de către inculpat, iar în cazul în care constată încălcări ale acestora, sesizează de îndată procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau instanţa de judecată, în cursul judecăţii.

(7) în cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune înlocuirea acestei măsuri cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, în condiţiile prevăzute de lege.

(8) în cursul urmăririi penale, procurorul care a luat măsura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin ordonanţă, impunerea unor noi obligaţii pentru inculpat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta, după audierea inculpatului.

(9) Dispoziţiile alin. (8) se aplică în mod corespunzător şi în procedura de cameră preliminară sau în cursul judecăţii, când judecătorul de cameră preliminară ori instanţa de judecată dispune, prin încheiere, la cererea motivată a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, după audierea inculpatului.”

12. Autorul excepţiei susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 22 alin. (2) cu privire la dreptul la viaţă şi la integritate fizica şi psihică, art. 23 privind libertatea individuală, art. 25 referitor la libera circulaţie şi art. 53 cu privire la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi prevederile art. 5 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la libertate şi la siguranţă.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că măsura controlului judiciar a fost reglementată de Codul de procedură penală intrat în vigoare la 1 februarie 2014 ca o măsură preventivă, alături de reţinere, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă, sediul materiei constituindu-l art. 202 alin. (4) şi art. 211-215.

14. Dintr-o perspectivă istorică, Curtea reţine că prin Legea nr. 32/1990 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Codului de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 17 noiembrie 1990, au fost introduse la art. 1601-1601o din Codul de procedură penală din 1969 liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune. Acestea însă nu erau considerate de către legiuitor măsuri preventive, ci modalităţi prin care învinuitul sau inculpatul arestat preventiv putea cere punerea sa în libertate provizorie. Abia actualul Cod de procedură penală a introdus controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune în categoria măsurilor preventive.

15. Tot dintr-o perspectivă istorică, Curtea reţine că, potrivit art. 136 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1969, organele de urmărire penală şi instanţele de judecată puteau dispune următoarele patrii categorii de măsuri preventive: reţinerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi ţara şi arestarea preventivă. Dintre acestea, reţinerea şi arestarea preventivă erau măsuri privative de libertate, iar obligarea de a nu părăsi localitatea şi obligarea de a nu părăsi ţara restrângeau libertatea de circulaţie a învinuitului sau a inculpatului, fără a pune în discuţie libertatea individuală a persoanei. Potrivit art. 145 alin. 11 din Codul de procedură penală din 1969, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea învinuitul sau inculpatul era obligat să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat; c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar care a dispus măsura; şi d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme. Iar, conform alin. 12 al aceluiaşi articol, organul judiciar care a dispus măsura putea impune învinuitului sau inculpatului ca pe durata acesteia să respecte una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: a) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; b) să nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau în orice alte locuri stabilite;

c) să nu se apropie de persoana vătămată, membrii familiei acesteia, persoana împreună cu care a comis fapta, martori, experţi ori alte persoane, stabilite de organul judiciar, şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect;

d) să nu conducă niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;

e) să nu se afle în locuinţa persoanei vătămate;

f) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta.

Potrivit art. 1451 alin. 2 din acelaşi cod, obligaţiile anterior enumerate erau dispuse cu titlu obligatoriu, în cazul celor prevăzute la art. 145 alin. 11, sau atunci când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată considera necesar, în cazul celor reglementate la art. 145 alin. 12, şi în cazul luării măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara.

16. Analizând măsurile preventive neprivative de libertate ale obligaţiei de a nu părăsi localitatea şi obligaţiei de a nu părăsi ţara, aşa cum ele erau reglementate în Codul de procedură penală din 1969, Curtea reţine că obligaţiile aferente acestor măsuri preventive se regăsesc în noul Cod de procedură penală, ca obligaţii ce pot fi impuse învinuitului în cazul dispunerii măsurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cauţiune. Au fost introduse, practic, în Codul de procedură penală în vigoare obligaţiile suplimentare prevăzute la art. 215 alin. (2) lit. f), g), k), în timp ce obligaţiile prevăzute la art. 215 alin. (1) lit. b) şi art. 215 alin. (2) lit. a), b), d), h), j) au fost preluate din vechiul Cod de procedură penală cu un conţinut asemănător. Însă, potrivit art. 145 alin. 2, coroborate cu cele ale art. 1451 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1969, obligarea de a nu părăsi localitatea şi obligarea de a nu părăsi ţara puteau fi dispuse, în cursul urmăririi penale, pentru o durată maximă de 30 de zile, fiecare prelungire neputând depăşi 30 zile. Potrivit aceloraşi dispoziţii legale, durata maximă a acestor măsuri nu putea depăşi, în cursul urmăririi penale, un an, şi, în mod excepţional, în cazul infracţiunilor pentru care legea prevedea pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii a cărei limită specială maximă era de 10 ani sau mai mare, doi ani.

17. Potrivit Codului de procedură penală, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă [art. 202 alin. (4) lit. a)-e)], în cazul controlului judiciar şi al controlului judiciar pe cauţiune nefiind reglementate nici termenele şi nici durata maximă pentru care aceste măsuri preventive pot fi dispuse. Măsurile preventive sunt măsuri procesuale ce vizează în mod direct fie starea de libertate a suspectului sau a inculpatului, concretizându-se în privarea acestuia de libertate, în cazul reţinerii, al arestării preventive şi al arestului la domiciliu (clasificate astfel ca fiind măsuri preventive privative de libertate), fie alte drepturi sau libertăţi fundamentale, în cazul controlului judiciar şi în cel al controlului judiciar pe cauţiune (clasificate ca fiind măsuri preventive neprivative de libertate). Măsura controlului judiciar, ca măsură preventivă neprivativă de libertate, poate fi luată de către procuror, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată faţă de inculpat, dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune şi dacă măsura este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni. Dar, Codul de procedură penală nu reglementează termenele şl durata maximă pentru care poate fi dispusă această măsură.

18. Conform art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală, controlul judiciar presupune respectarea de către inculpat a următoarelor obligaţii: a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei; şi c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat. La acestea, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, pot fi adăugate, de către organul judiciar care a dispus măsura controlului judiciar, una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: a) să nu depăşească o anumită limită teritorială, fixată de organul judiciar, decât cu încuviinţarea prealabilă a acestuia; b) să nu se deplaseze în locuri anume stabilite de organul judiciar sau să se deplaseze doar în locurile stabilite de acesta; c) să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; d) să nu revină în locuinţa familiei, să nu se apropie de persoana vătămată sau de membrii familiei acesteia, de alţi participanţi la comiterea infracţiunii, de martori ori experţi sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale; e) să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; f) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; g) să se supună unor măsuri de control, îngrijire sau tratament medical, în special în scopul dezintoxicării; h) să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; i) să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; j) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; şi k) să nu emită cecuri.

19. Referitor la liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune, Curtea reţine că acestea au făcut obiectul controlului de constituţionalitate, însă criticile au vizat întotdeauna doar condiţiile în care se puteau dispune aceste măsuri (existenţa condiţiilor legale ce trebuie îndeplinite pentru ca persoana arestată preventiv să poată cere punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune, existenţa limitei de 18 ani a pedepsei închisorii, în cazul infracţiunilor săvârşite cu intenţie, pentru care s-a dispus arestarea, diferenţa existentă între infracţiunile săvârşite cu intenţie şi cele săvârşite din culpă, din perspectiva posibilităţii de acordare a liberării provizorii sub control judiciar şi a liberării provizorii sub cauţiune), şi nu termenele pentru care ele puteau H dispuse (a se vedea Decizia nr. 36 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 13 februarie 2004, Decizia nr. 521 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 27 mai 2009, Decizia nr. 30 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 15 februarie 2011, şi Decizia nr. 755 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 16 septembrie 2011).

20. Analizând, din punct de vedere constituţional, natura măsurilor preventive, Curtea constată că acestea constituie Ingerinţe în dreptul fundamental al libertăţii individuale, prevăzut de art. 23 din Constituţie. Măsura controlului judiciar reprezintă, de asemenea, o măsură intruzivă ce poate afecta şi alte drepturi şi libertăţi fundamentale, respectiv libera circulaţie [art. 215 alin. (2) lit. a), b) din Codul de procedură penală], viaţă intimă, familială şi privată [art. 215 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. c), d), f), g) din Codul de procedură penală], libertatea întrunirilor [art. 215 alin. (2) lit. h) din Codul de procedură penală], munca şi protecţia socială a muncii [art. 215 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală], şi libertatea economică [art. 215 alin. (2) lit. k) din Codul de procedură penală], reglementate la art. 25, art. 26, art. 39, art. 41, şi, respectiv, art. 45 din Constituţie.

21. Curtea reţine că drepturile fundamentale anterior enumerate nu sunt absolute prin natura lor, ele putând fi supuse unor limitări rezonabile printr-o reglementare etatică. Însă, în cauză, textele legale criticate, prin soluţia legislativă promovată, nu reglementează cu privire la configurarea normativă a acestor drepturi, respectiv cu privire la stabilirea conţinutului şi limitelor acestora, ci se referă la o restrângere a exercitării drepturilor, situaţie în care Curtea constată incidenţa în cauză a art. 53 din Legea fundamentală şi urmează a analiza dacă această restrângere este conformă cu prevederile acestui text constituţional.

22. Curtea constată că, din analiza acestui text constituţional, reies condiţiile care trebuie îndeplinite pentru restrângerea exerciţiilor unor drepturi sau libertăţi, respectiv: domeniul vizeze doar drepturile fundamentale, şi nu orice drepturi subiective de natură legală sau convenţională; restrângerea exerciţiului acestor drepturi să poată fi înfăptuită numai prin lege, restrângerea să poată opera numai dacă se impune şi doar dacă este necesară într-o societate democratică; restrângerea să poată opera numai în una din ipotezele limitativ enumerate de art. 53 din Constituţie, restrângerea să fie proporţională cu cauza; restrângerea să fie nediscriminatorie; restrângerea să nu afecteze substanţa dreptului (a se vedea Decizia nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din data de 28 iunie 2010).

23. Raportând condiţiile arătate la prezenta cauză, Curtea reţine ca ingerinţa generată de instituţia controlului judiciar vizează drepturi fundamentale, respectiv dreptul la libertate individuală, dreptul la liberă circulaţie, dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, libertatea întrunirilor, munca şi protecţia socială a muncii şi libertatea economică, este reglementată prin lege, respectiv art. 211-215 din Codul de procedură penală, are ca scop legitim desfăşurarea instrucţiei penale, fiind o măsură judiciară aplicabilă în cursul urmăririi penale şi al judecăţii, se impune, fiind adecvată în abstracte scopului legitim urmărit, este nediscriminatorie şi este necesară într-o societate democratică, pentru protejarea valorilor statului de drept.

24. Ingerinţa analizată nu este însă proporţională cu cauza care a determinat-o. În acest sens, Curtea reţine că aceasta nu asigură un just echilibru între interesul public şi cel individual, întrucât poate fi dispusă pentru o perioadă nelimitată de timp. Principiul proporţionalităţii, astfel cum este reglementat în ipoteza particulară a art. 53 din Constituţie, presupune caracterul excepţional al restrângerilor exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale, ceea ce implică, în mod necesar, şi caracterul lor temporar. Din moment ce autorităţile publice pot recurge la restrângerea exerciţiului unor drepturi în lipsa unor alte soluţii, pentru salvgardarea valorilor statului democratic, este logic ca această măsură gravă să înceteze de îndată ce a încetat şi cauza care a provocat-o (a se vedea Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010). Acesta este şi sensul dat dispoziţiilor art. 53 din Legea fundamentală de către Curtea Constituţională, prin jurisprudenţa sa, instanţa de contencios constituţional stabilind prin Decizia nr. 139 din 14 decembrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 21 decembrie 1994, că este neconstituţională impunerea pe termen nelimitat a taxei de trecere a frontierei, iar prin Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993, că este neconstituţională interdicţia înstrăinării imobilelor trecute în proprietatea statului după 23 august 1944, întrucât operaţiunea în cauză era afectată de un termen incert, respectiv până la adoptarea de către Parlament a unei legi, conform unei dispoziţii din cuprinsul actului normativ criticat. De asemenea, prin Decizia nr. 2 din 30 iunie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 16 iulie 1992, s-a constatat constituţionalitatea restrângerii, la 6 luni anterioare datei alegerilor, a exerciţiului dreptului de a candida pentru funcţiile de prefect, de subprefect şi pentru funcţii de conducere din cadrul serviciilor publice ale ministerelor şi ale autorităţilor guvernamentale descentralizate. Totodată, prin Decizia nr. 291 din 22 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 7 mai 2007, Curtea Constituţională a constatat ca fiind constituţională restrângerea la 3 luni a dreptului la liberă circulaţie în străinătate a cetăţeanului român returnat de un stat străin cu care România a semnat un acord în acest sens. De asemenea, prin deciziile nr. 872 şi nr. 874 din 25 iunie 2010, Curtea a reţinut constituţionalitatea restrângerii exercitării dreptului la muncă a personalului plătit din fonduri publice, măsura fiind conformă cu prevederile art. 53 din Legea fundamentală, numai în condiţiile strict şi limitativ prevăzute de această normă constituţională.

25. Curtea observă, de asemenea, că art. 241 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală reglementează ca primă modalitate de încetare de drept a măsurilor preventive expirarea termenelor prevăzute de lege, urmată de expirarea termenelor stabilite de organele judiciare. Din interpretarea sistematică a normei anterior referite, în contextul dispoziţiilor art. 241 din Codul de procedură penală în ansamblul său, reiese necesitatea existenţei în cuprinsul legii procesual penale a termenului pentru care poate fi dispusă fiecare măsură preventivă, indiferent de natura sa privativă sau neprivativă de libertate, ceea ce în cazul măsurilor preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune legiuitorul nu a prevăzut.

26. Dacă în cazul măsurilor preventive privative de libertate legiuitorul a prevăzut atât termenele pe care pot fi luate, cât şi durata maximă pentru care acestea pot fi dispuse, în cazul măsurii preventive a controlului judiciar, dispoziţiile art. 211-215 şi 241 din Codul de procedură penala nu prevăd nici termenul pentru care poate fi dispusă şi nici durata maximă a acestei măsuri. Apare astfel ca evident dreptul organelor judiciare de a dispune controlul judiciar, ca măsură preventivă, pentru perioade nelimitate de timp, drept ce presupune restrângerea nelimitată temporal a drepturilor şi libertăţilor fundamentale vizate de conţinutul acestei măsuri. Or, potrivit standardelor de constituţionalitate anterior arătate, o asemenea restrângere este neconstituţională, întrucât principiul proporţionalităţii afectează conţinutul normativ al drepturilor fundamentale vizate, aşadar substanţa acestora, nerezumându-se la restrângerea exerciţiului acestora. Pentru acest motiv, Curtea urmează să admită excepţia de neconstituţionalitate a art. 211-215 din Codul de procedură penală, prin raportare la art. 20, art. 23, art. 25, art. 26, art. 39, art. 41, art. 45 şi art. 53 din Constituţie, precum şi art. 5 din Convenţie.

27. Curtea constată că autorul excepţiei critică doar dispoziţiile art. 211-215 din Codul de procedură penală, ce reglementează instituţia controlului judiciar, însă acestea, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile art. 216 şl 217 din Codul de procedură penală, referitoare la controlul judiciar pe cauţiune, întrucât cele două măsuri formează împreună subcategoria măsurilor preventive neprivative de libertate, urmând aceleaşi reguli şi acelaşi regim juridic. Nici pentru controlul judiciar pe cauţiune, Codul de procedură penală, respectiv art. 216 şi 217 şi art. 241, nu prevăd un termen şi o durata maximă pentru care această măsură poate fi dispusă. Pentru acest motiv, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Instanţa de contencios constituţional, în caz de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 211-215 din Codul de procedură penală, urmează a se pronunţa şi asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 216 şi 217 din Codul de procedură penală, constatând că acestora din urmă le sunt aplicabile mutatis mutandis argumentele de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 211-215 din Codul de procedură penală. În consecinţă, art. 216 şi art. 217 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, încălcând art. 23, art. 25, art. 26, art. 39, art. 41 şi art. 45 raportate la art. 53 din Legea fundamentală.

28. În privinţa efectelor deciziilor Curţii Constituţionale, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituţie, “Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale suni suspendate de drept.” fa cauză, Curtea reţine că remedierea deficienţei de reglementare constatate prin prezenta decizie până la data publicării ei în Monitorul Oficial al României determină înlăturarea viciului de neconstituţionalitate şi menţinerea în fondul activ al legislaţiei a dispoziţiilor art. 211-217 din Codul de procedură penală, împreună cu corectivele aduse în sensul arătat prin prezenta decizie.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 211-217 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Bobby Hamzo în Dosarul nr. 3.407/296/2014 al Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală, şi constată că prevederile art. 211-217 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Judecătoriei Satu Mare - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020 şi a Planului operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2016

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 11 lit. f) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 5 alin. (7) lit. a) şi b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului pentru perioada 2014-2020, denumită în continuare Strategie, prevăzută în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Planul operaţional pentru implementarea Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014 - 2016, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - (1) Se desemnează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie ca instituţie responsabilă cu coordonarea implementării Strategiei.

(2) Pentru implementarea Strategiei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie colaborează cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu atribuţiile legale ale acestora şi cu prevederile prezentei Strategii.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Mie Botoş,

secretar de stat

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Preşedintele Autorităţii Naţionale

pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,

Gabriela Coman

Ministrul finanţelor publice,

Ioana-Maria Petrescu

Ministrul delegat pentru buget,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,

Mihnea Cosmin Costoiu

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

 

Bucureşti, 12 decembrie 2014.

Nr. 1.113.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

 

REPUBLICĂRI

 

HOTĂRÂREA CONGRESULUI UNIUNII NAŢIONALE A PRACTICIENILOR ÎN INSOLVENŢĂ DIN ROMÂNIA Nr. 3/2007

privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România*)

 


*) Republicată în temeiul art. II din Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2014 pentru modificarea şi completarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, aprobat prin Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 4 noiembrie 2014, dându-se textelor o nouă numerotare. Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 312QQ7 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 678 din 6 octombrie 2010, şi a mai fost modificată şi completată prin:

- Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 4/2011 pentru modificarea şi completarea anexei nr. I la Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 4 august 2011;

- Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2012 pentru modificarea anexei nr. I la Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 794 din 26 noiembrie 2012;

- Hotărârea Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Congresului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România nr. 3/2007 privind aprobarea Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a Codului de etică profesională şi disciplină ale Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1,nr. 134 din 14 martie 2013, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 7 mai 2013.

 

Art. 1. - Se aprobă Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, prevăzut în anexa nr. I. Art. 2. - Se aprobă Codul de etică profesională şi disciplină al Uniunii Naţionale a Practicieni lor în Insolvenţă din România, prevăzut în anexa nr. II.

Art. 3. - Anexele nr. I şi II fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

ANEXA Nr. I

 

STATUTUL

privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale, obiective şi atribuţii

 

Art. 1. - Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR), denumită în continuare Uniune, este persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvenţă, în condiţiile stabilite de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G.

Art. 2. - (1) Uniunea are patrimoniu propriu, autonomie de decizie şi funcţională şi competenţă de autoreglementare, control şi supraveghere în conformitate cu art. 48 din O.U.G.

(2) Uniunea îşi asigură resursele financiare din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări din partea persoanelor fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, alte venituri conform prevederilor legate.

Art. 3. - Uniunea îşi exercită autoritatea pe întregul teritoriu al României şi poate constitui filiale cu personalitate juridică în municipiul Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ, în baza art. 47 alin. (2) din O.U.G.

Art. 4. - Structura aparatului propriu şi bugetul de venituri şi cheltuieli se stabilesc în raport cu nevoile Uniunii şi în limita posibilităţilor financiare, de către Consiliul naţional de conducere, denumit în continuare CNC.

Art. 5. - (1) Uniunea are siglă proprie, aprobată de Consiliul naţional de conducere al Uniunii. Aceasta va figura pe toate documentele emise de Uniune şi de filialele sale.

(2) Sediul central al Uniunii este în municipiul Bucureşti, adresa fiind stabilită de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

(3) Denumirea Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România, cu specificarea sediului central, sau. după caz, denumirea filialei judeţene ori a municipiului Bucureşti, cu specificarea sediului acesteia, va figura pe toate actele emise de Uniune sau de filialele sale.

Art. 6. - (1) Obiectivele şi atribuţiile Uniunii sunt cele definite la art. 49 şi 50 din O.U.G.

            (2) în exercitarea dreptului de autoreglementare, prevăzut la art. 48 din O.U.G, statutul, regulamentele, codul de etică al profesiei şi procedura disciplinară se adoptă prin hotărâri ale Congresului Uniunii, iar instrucţiunile şi normele interne, prin decizii ale Consiliului naţional de conducere şi ale Adunării reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR.

 

CAPITOLUL II

Membrii Uniunii. Drepturile şi obligaţiile acestora

 

Art. 7. - Pot fi membri ai Uniunii, având totodată calitatea de practician în insolvenţă, persoanele fizice române sau străine, în condiţiile O.U.G. şi ale prezentului statut.

Art. 8. - (1) Profesia de practician în insolvenţă poate fi exercitată în următoarele forme, definite la art. 4-22 din O.U.G.:

a) cabinete individuale, denumite în continuare CI;

b) cabinete asociate, denumite în continuare CA;

c) societate civilă profesională cu răspundere limitată, denumită în continuare SPRL;

d) întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată, denumită în continuare IPURL.

(2) Practicianul în insolvenţă nu îşi poate organiza şi desfăşura activitatea concomitent în mai multe forme de organizare şi nu poate avea calitatea de asociat decât într-o societate civilă profesională, cu excepţia constituirii de filiale ale SPRL, în care este partener.

Art. 9. - (1) Forma de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă poate fi schimbată oricând cu oricare dintre formele menţionate la art. 8 alin. (1), cu înştiinţarea Uniunii în termen de cel mult 30 de zile de la data la care schimbarea devine efectivă, în condiţiile art. 22 din O.U.G.

(2) La schimbarea formei de exercitare a profesiei, pentru operaţiunile legate de înregistrările în Tabloul practicienilor în insolvenţă din Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (denumit în continuare Tabloul UNPIR) şi cele în Registrul formelor de organizare se va percepe o taxă al cărei cuantum va fi stabilit de Congresul Uniunii.

Art. 10. - (1) Persoanele fizice române pot dobândi calitatea de membru al Uniunii, fiind cuprinse în următoarele categorii: practicieni stagiari, practicieni definitivi şi persoane incompatibile, în condiţiile art. 23, 30 alin. (2) şi 33 din O.U.G.

(2) Persoanele juridice române pot fi înregistrate în Registrul formelor de organizare şi înscrise în Tabloul UNPIR dacă îndeplinesc condiţiile stabilite la art. 7-21 din O.U.G.

(3) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al Uniunii în condiţiile art. 24 din O.U.G.

(4) Persoanele juridice străine pot fi înregistrate în Registrul formelor de organizare şi înscrise în Tabloul UNPIR în condiţiile art. 24 din O.U.G.

Art. 11. - Practicienii în insolvenţă compatibili au următoarele drepturi:

a) să desfăşoare activitatea de practician În insolvenţă pe întregul teritoriu ai României, după dobândirea calităţii de practician definitiv şi atât timp cât nu se găsesc în vreuna din situaţiile de incompatibilitate, nedemnitate sau conflict de interese prevăzute în O.U.G.;

b) să participe la lucrările adunărilor generale ale filialei din care fac parte, precum şi la lucrările Congresului Uniunii la care sunt delegaţi;

c) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Uniunii şi ale filialelor sale, în condiţiile în care nu se găsesc în situaţii de incompatibilitate;

d) să voteze în Congresul Uniunii şi în adunările generale ale filialelor, fiecare membru având dreptul la un singur vot;

e) să participe la activităţile şi la manifestările Uniunii şi ale filialelor sale;

f) să colaboreze la elaborarea publicaţiilor Uniunii;

g) să utilizeze mijloacele de informare şi de documentare ale Uniunii şi ale filialelor sale;

h) să fie recomandaţi pentru a face parte din colectivele de studii, expertize, consultanţă şi instruire profesională;

i)să primească periodicul Uniunii;

j) să folosească în documentele oficiale şi personale menţiunea de membru al Uniunii;

k) să primească onorarii conform art. 38 din O.U.G., ţinându-se cont de gradul de complexitate al activităţii.

Art. 12. - (1) Membrii Uniunii aflaţi în situaţia de incompatibilitate potrivit art. 26 alin. (1) din O.U.G. pierd dreptul de a desfăşura activitatea de practician pe întregul teritoriu al României şi dreptul de a fi aleşi în organele de conducere ale Uniunii şi ale filialelor sale, pe perioada incompatibilităţii.

(2) Membrii Uniunii care solicită trecerea din secţiunea persoanelor incompatibile în cea a persoanelor compatibile trebuie să facă dovada calităţii de avocat, expert contabil, contabil autorizat, evaluator, auditor financiar, arbitru, mediator, conciliator, expert financiar sau expert tehnic judiciar cu legitimaţia vizată la zi a corpului profesional, precum şi dovada calităţii de asociat într-o societate profesională ori într-un cabinet individual sau dovada de angajare în cadrul profesiei prin carte de muncă ori contract.

(3) Membrii Uniunii care au una sau mai multe dintre calităţile prevăzute la art. 26 alin. (2) lit. b) din O.U.G. şi nu sunt funcţionari publici sunt compatibili cu exercitarea profesiei de practician în insolvenţă numai dacă lucrează în interiorul profesiei lor.

(4) în cazul în care intervine încetarea stării de incompatibilitate, prevăzută la alin. (1), cererea de trecere în altă secţiune a Tabloului UNPIR va fi aprobată de Consiliul naţional de conducere al Uniunii, pe baza documentelor justificative depuse.

(5) Suspendarea la cerere, în condiţiile art. 36 lit. d) din O.U.G., duce la înscrierea membrului, persoana fizică, în secţiunea incompatibili. Cererea de suspendare se supune aprobării Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(6) Durata suspendării este de cel puţin un an de la data aprobării cererii. Persoanele suspendate la cerere au aceleaşi drepturi şi obligaţii ca cele înscrise în secţiunea membrilor incompatibili.

(7) Reînscrierea în secţiunea membrilor compatibili a Tabloului UNPIR a persoanelor înregistrate ca suspendate la cerere se face la solicitarea acestora, cu aprobarea Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(8) Pe perioada incompatibilităţii practicienii în insolvenţă definitivi pierd calitatea de îndrumător de stagiu.

(9) Cu excepţia situaţiei cesionării integrale a părţilor sociale, trecerea la incompatibili a membrilor Uniunii duce, de drept, la radierea cabinetului sau IPURL din Registrul formelor de organizare al UNPIR. În termen de 10 zile de la emiterea deciziei de trecere la secţiunea membrilor incompatibili, practicianul în insolvenţă are obligaţia să informeze instanţele de judecată, precum şi debitorii asupra radierii cabinetului sau IPURL în care acesta îşi desfăşura activitatea.

Art. 13. - (1) Asociatul unic din întreprinderea profesională unipersonală cu răspundere limitată, precum şi asociatul coordonator al societăţii profesionale cu răspundere limitată nu pot fi angajaţi în societăţile pe care le coordonează.

(2) Asociatul coordonator poate fi remunerat sau poate primi o indemnizaţie, dar nu poate fi salarizat.

(3) Asociaţii care nu au calitatea de asociaţi coordonatori pot fi angajaţi cu contract de muncă în propria societate.

Art. 14. - (1) Colaboratorul, ca persoană fizică, care optează pentru această formă de exercitare a profesiei, în conformitate cu art. 4 din O.U.G., nu poate avea raporturi de colaborare simultană cu mai multe societăţi profesionale sau cabinete.

(2) Membrii Uniunii înscrişi în subsecţiunea I A (practicieni stagiari) pot avea calitatea de angajaţi sau colaboratori la o singură societate profesională ori cabinet de insolvenţă.

Art. 15. - (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă.

(2) Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între practicianul colaborator şi forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu şi clauze de formare profesională iniţială, dacă practicianul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

Art. 16. - Practicianul colaborator va lucra exclusiv pentru forma de organizare cu care a încheiat contract, fără a avea dreptul la clientelă personală în afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează.

Art. 17. - Practicianul colaborator va fi remunerat în baza convenţiei prin retrocedare de onorarii.

Art. 18. - (1) în lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunţat de oricare dintre părţi, prin înştiinţarea celeilalte/celorlalte părţi cu cel puţin 3 luni înainte. În cazul în care contractul este încheiat cu un practician stagiar, vor fi respectate dispoziţiile din prezentul statut plivind formarea profesională iniţială.

(2) Desocotirea între părţi în cazul denunţării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.

Art. 19. - (1) Salarizarea în interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă prin care un practician consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia îi este subordonat în legătură cu determinarea condiţiilor concrete de muncă.

(2) Practicianul salarizat va lucra exclusiv pentru forma de organizare cu care a încheiat contract, fără a avea drept la clientelă proprie.

(3) Contractul de salarizare în interiorul profesiei se încheie în formă scrisă între practicianul salarizat şi forma de organizare, reprezentată prin titularul cabinetului individual sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei. Contractul va cuprinde în mod obligatoriu şi clauze de formare profesională iniţială, dacă practicianul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.

(4) Salarizarea se efectuează conform celor stabilite prin contract.

Art. 20. - Membrii Uniunii au următoarele obligaţii:

a) să respecte actele normative care reglementează activitatea de practician în insolvenţă. precum şi hotărârile şi deciziile Uniunii;

b) să participe la realizarea obiectivelor Uniunii;

c) să plătească cotizaţia fixă anuală, în cuantumul aprobat de Congresul Uniunii, până la data de 30 aprilie pentru anul în curs, în caz de neplată aplicându-se prevederile art. 44 alin. (2) din O.U.G.;

d) să plătească contribuţia pe tranşe de venituri, calculată conform art. 92 alin. (3) lit. g), până la data de 30 aprilie a anului în curs pentru veniturile realizate în anul anterior, în caz de neplata aplicându-se prevederile art. 44 alin. (2) din O.U.G.;

e) să se asigure profesional, pentru exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, în conformitate cu prevederile art. 42 alin. (2) din O.U.G. şi cel puţin în cuantumul minim stabilit de Congresul Uniunii;

f) să comunice conducerii filialei Uniunii, în termen de 30 de zile, numirea ca administrator judiciar sau ca lichidator, termenul menţionat raportându-se la data şedinţei la care numirea a fost efectuată de un judecător-sindic sau la data depunerii semnăturii în registrul comerţului, după caz;

g) să nu desfăşoare activităţi politice în cadrul sau cu ocazia manifestărilor organizate de Uniune;

h) să completeze formularele statistice şi să le transmită filialei Uniunii, astfel:

1. până la data de 30 ianuarie a fiecărui an - pentru situaţia numirilor ca administrator judiciar, ca lichidator, la finele anului anterior;

2. până la data de 15 martie a fiecărui an - pentru declaraţia veniturilor realizate în anul anterior şi stabilirea contribuţiei anuale aferente;

i) să comunice filialei Uniunii, în termen de 30 de zile, schimbările intervenite în legătură cu situaţiile de incompatibilitate, precum şi cele de natură să aducă modificări ale datelor înscrise în Tabloul UNPIR;

j) să furnizeze datele necesare verificării prin sondaj efectuate de către delegatul conducerii filialei, în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor profesionale;

            k) să furnizeze datele necesare comisiei de cenzori a filialei în vederea verificării situaţiei virării către Uniune a procentului de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă.

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi conducerea Uniunii

 

            Art. 21. - Organele de conducere ale Uniunii sunt: Congresul Uniunii, Adunarea reprezentanţilor permanenţi, preşedintele Uniunii şi Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

 

SECŢIUNEA 1

Congresul Uniunii

 

Art. 22. - (1) Congresul Uniunii se constituie din:

a) membrii Consiliului naţional de conducere al Uniunii;

b) toţi membrii consiliilor de conducere ale filialelor Uniunii şi ai instanţelor locale de disciplină, membrii Instanţei superioare de disciplină şi ai Comisiei centrale de cenzori;

c) delegaţii, practicienii în insolvenţă, desemnaţi de filialele UNPIR.

(2) în stabilirea numărului de delegaţi ai fiecărei filiale se ia în considerare numărul total al membrilor filialei, din care se scad membrii titulari ai consiliului de conducere şi ai instanţei de disciplină, iar pentru numărul astfel rezultat se desemnează câte un delegat la fiecare 20 de membri.

Art. 23. - Congresul Uniunii se reuneşte cel puţin o dată pe an sau ori de câte ori se consideră necesar.

Art. 24. - (1) Conform art. 54 alin. (2) din O.U.G., Congresul Uniunii se convoacă de:

a) Consiliul naţional de conducere al Uniunii;

b) 25% din numărul membrilor Uniunii.

(2) Convocarea Congresului Uniunii se anunţă cel puţin într-un cotidian naţional de largă circulaţie, cu minimum 30 de zile înainte de data programată. Secretariatul general al Uniunii va transmite anunţul şi direct consiliilor de conducere ale filialelor, pentru afişare la sediul acestora.

Art. 25. - (1) Congresul Uniunii este legal constituit în prezenţa majorităţii membrilor prevăzuţi la art. 22, prezenţi fizic sau mandataţi, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii simple.

(2) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar de membri, congresul se va desfăşura la data şi ora stabilite prin anunţul pentru a două convocare, hotărârile urmând a fi luate de majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

Art. 26. - Congresul Uniunii adoptă hotărâri. Hotărârile vor fi numerotate în ordinea adoptării lor. În cazul în care într-un an calendaristic se convoacă mai multe congrese, hotărârile acestora vor fi numerotate în continuare pentru anul respectiv. Hotărârile vor fi semnate de secretarul general şi de preşedintele Uniunii.

Art. 27. - Pe lângă atribuţiile prevăzute la art. 55 din O.U.G., Congresul Uniunii are şi următoarele atribuţii:

a) stabileşte, în funcţie de forma de exercitare a profesiei, limitele minime ale valorilor poliţelor de asigurare profesională (limitele minime ale valorilor poliţelor de asigurare profesională sunt prevăzute în anexa nr. 5);

b) stabileşte cuantumul cotizaţiei anuale, contribuţia pe tranşe de venit pentru venitul brut realizat în anul anterior, nivelul taxei de participare la examenul de acces în profesie şi la cel pentru dobândirea calităţii de practician definitiv, cuantumul taxei de înscriere în Tabloul UNPIR şi în Registrul formelor de organizare, precum şi taxele percepute pentru operaţiuni legate de Registrul formelor de organizare;

c) alege organele de conducere ale Uniunii dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale filialelor şi de CNC;

d) poate suspenda hotărâri ale adunărilor generale ale filialelor dacă acestea contravin prevederilor legislative privind organizarea activităţii practicieni lor în insolvenţă sau se constată nereguli în ceea ce priveşte organizarea activităţii filialei;

            e) poate decide organizarea Institutului Naţional de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă, care dobândeşte personalitate juridică la data constituirii lui, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Adunarea reprezentanţilor permanenţi

 

Art. 28. - Adunarea reprezentanţilor permanenţi are următoarele atribuţii:

a) examinează şi aprobă execuţia bugetului pe anul anterior şi proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul următor, precum şi situaţiile financiare anuale ale Uniunii certificate de Comisia centrală de cenzori, sub condiţia ratificării de proximul congres al Uniunii;

b) aprobă nivelul taxelor, cotizaţiilor, precum şi plafoanele minime de asigurare profesională, sub condiţia ratificării de proximul congres ai Uniunii;

c) aprobă, modifică şi completează tarifele şi standardele de cost pentru cheltuielile de procedură ce se plătesc din fondul de lichidare constituit conform art. 39 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă;

d) coordonează activitatea Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă şi a Consiliului de conducere al acestuia.

Art. 29. - (1) Congresul Uniunii poate delega şi alte atribuţii ale sale Adu nării reprezentanţilor permanenţi.

(2) Delegarea de atribuţii se stabileşte prin hotărâri ale Congresului.

            (3) întrunirile adunărilor reprezentanţilor permanenţi şi ordinea de zi a acestora se stabilesc de către preşedintele Uniunii.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Preşedintele Uniunii

 

Art. 30. - (1) Preşedintele Uniunii este ales de Congresul Uniunii dintre membrii Uniunii pentru un mandat de 4 ani. Preşedintele Uniunii este şi preşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(2) în cazul în care preşedintele nu îşi mai poate îndeplini atribuţiile, mandatul este preluat de prim-vicepreşedinte.

Art. 31. - Preşedintele Uniunii reprezintă Uniunea în faţa autorităţilor publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate. Acesta poate delega atribuţiile de reprezentare, pe timp limitat, de regulă prim-vicepreşedintelui sau unuia dintre vicepreşedinţi.

            Art. 32. - Preşedintele Uniunii angajează personalul Uniunii potrivit structurii organizatorice şi în limitele de salarizare aprobate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Consiliul naţional de conducere al Uniunii

 

Art. 33. - (1) Consiliul naţional de conducere al Uniunii este format din 17 membri titulari, dintre care un preşedinte, un prim-vicepreşedinte, 2 vicepreşedinţi, 13 membri, precum şi 5 membri supleanţi, aleşi de Congresul Uniunii dintre membrii Uniunii pentru un mandat de 4 ani.

(2) în cazul în care un membru titular nu îşi mai poate îndeplini atribuţiile înlăuntrul mandatului de 4 ani din motive de sănătate sau este demisionar, sancţionat ori incompatibil, va elibera locul din cadrul Consiliului naţional de conducere al Uniunii, loc ce va fi ocupat de un membru supleant, desemnat de către consiliu prin vot secret.

(3) Membrii supleanţi pot fi invitaţi la şedinţele Consiliului naţional de conducere al Uniunii fără a avea însă drept de vot la adoptarea deciziilor.

(4) Alegerea membrilor Consiliului naţional de conducere se face prin vot secret, dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale filialelor UNPIR sau de Consiliul naţional de conducere în exerciţiu, calitatea de membru titular şi, respectiv, de membru supleant fiind dobândită pe baza numărului de voturi obţinute. În cazul numărului egal de voturi, departajarea se va face pe criteriul vechimii în Uniune (data înscrierii în Tabloul UNPIR) sau prin consens.

Art. 34. - Consiliul naţional de conducere al Uniunii se întruneşte cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar, la propunerea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor, şi adoptă decizii privind activitatea Uniunii.

Art. 35. - (1) în afară de atribuţiile prevăzute la art. 58 din O.U.G., Consiliul naţional de conducere al Uniunii are următoarele atribuţii:

a) acordă aviz pentru înfiinţarea filialelor judeţene şi urmăreşte funcţionarea acestora;

b) desfiinţează o filială constituită în cazul în care numărul practicienilor în insolvenţă definitivi şi compatibili din cadrul filialei respective scade sub cel stabilit la art. 53 alin. (3) sau/şi în cazul în care majoritatea membrilor filialei solicită aceasta. Membrii filialei astfel desfiinţate, precum şi cei ai filialelor care nu au primit aviz vor fi rearondaţi unei filiale învecinate stabilite de Consiliul naţional de conducere. Patrimoniul filialelor care sunt desfiinţate trece, de drept, la filiala învecinată în care vor fi înscrişi membrii;

c) aprobă înscrierea/radierea practicienilor în insolvenţă, membri ai Uniunii, în/din Tabloul UNPIR, precum şi publicarea acestuia în Monitorul Oficial al României, Partea I bis;

d) aprobă înscrierea/radierea cabinetelor individuale de insolvenţă, cabinetelor asociate, societăţilor profesionale, precum şi a filialelor acestora în/din Registrul formelor de organizare;

e) aprobă înscrierea/radierea formelor de organizare ale practicienilor în insolvenţă în/din Tabloul UNPIR;

f) organizează examenele de acces în profesie şi aprobă regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de definitivat;

g) asigură participarea unui membru al Consiliului naţional de conducere sau al instanţei superioare de disciplină la adunările generale de constituire ale filialelor sau la orice altă adunare generală, dacă acest lucru este solicitat de conducerea filialei respective;

h) soluţionează contestaţiile împotriva respingerii cererii de înscriere la examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă şi, respectiv, în Tabloul UNPIR;

i) soluţionează contestaţiile împotriva hotărârilor instanţei superioare de disciplină pronunţate în fond privind membrii titulari ai instanţelor locale de disciplină ale filialelor, precum şi membrii titulari ai consiliilor de conducere ale filialelor;

j) hotărăşte afilierea la organizaţii profesionale similare din alte ţâri şi supune spre ratificare hotărârea la proximul congres al Uniunii;

k) organizează alegerile pentru organele de conducere ale Uniunii;

            l) aprobă normele pe baza cărora se desfăşoară adunările generale ale filialelor şi se fac nominalizările pentru organele de conducere ale Uniunii;

m) face propuneri pentru alegerea prin vot secret a preşedintelui Uniunii, a membrilor titulari şi a celor supleanţi ai Consiliului naţional de conducere al Uniunii, precum şi pentru alegerea prin vot secret a membrilor Instanţei superioare de disciplină şi a cenzorilor;

n) stabileşte nivelul diurnei pentru deplasările în interesul Uniunii şi modul de decontare a cheltuielilor aferente;

o) poate convoca reprezentanţii filialelor Uniunii pentru analizarea activităţii filialei în cazul în care se constată nerespectarea deciziilor Consiliului naţional de conducere sau a circularelor emise de Secretariatul general al Uniunii.

(2) Pentru unele activităţi nepermanente Consiliul naţional de conducere al Uniunii poate angaja colaboratori externi.

(3) Pe lângă Consiliul naţional de conducere al Uniunii funcţionează Comisia centrală de cenzori, formată din 5 membri, în conformitate cu prevederile art. 60 din O.U.G.

(4) Deciziile disciplinare pronunţate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii cu privire la membrii instanţelor de disciplină ale filialelor şi ai consiliilor de conducere ale filialelor pot fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 15 zile de la comunicare.

Art. 36. - (1) Litigiul dintre practicienii în insolvenţă cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi sau care privesc conlucrarea între diferitele forme de exerciţiu al profesiei, poate fi soluţionat, la cererea părţii interesate, pe calea concilierii.

(2) Conciliatorul va fi ales de preşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii dintre practicienii cu ţinută morală şi profesională deosebită.

Art. 37. - (1) Conciliatorul poate proceda la consultarea părţilor fie împreună, fie separat pentru a constata punctele asupra cărora există divergenţă şi modalităţile în care interesele părţilor pot fi conciliate.

(2) La sfârşitul concilierii, conciliatorul va redacta un proces-verbal semnat şi de părţi în care va consemna concilierea acestora.

(3) în caz de eşec parţial sau total al concilierii, procesul-verbal va cuprinde pretenţiile asupra cărora părţile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părţile au opinii diferite şi vor fi comunicate preşedintelui CNC.

Art. 38. - (1) Când litigiul dintre practicienii în insolvenţă nu a putut fi soluţionat prin conciliere, partea interesată poate declanşa procedura arbitrajului.

(2) Petentul va sesiza preşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii printr-o cerere în care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt şi temeiul de drept.

(3) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea pârâtului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.

(4) Cererea, precum şi înscrisurile care o însoţesc vor fi depuse în atâtea exemplare câte părţi sunt şi unul pentru preşedintele Uniunii.

Art. 39. - (1) Primind cererea de arbitrare, preşedintele Uniunii o va comunica părţii reclamate, care va fi invitată să îşi precizeze, în scris, punctul de vedere.

(2) În cazul în care pârâtul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.

(3) Pârâtul, în termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune întâmpinare în care va arăta punctul său de vedere asupra faptelor expuse în cererea de arbitrare. În acelaşi termen poate formula cerere reconvenţională care va îndeplini aceleaşi condiţii de formă ca şi cererea de arbitrare.

Art. 40. - (1) în cazul în care părţile nu se înţeleg asupra persoanei arbitrului, preşedintele Uniunii va desemna un membru al Uniunii care se bucură de o autoritate profesională şi morală deosebită.

(2) Activitatea arbitrului poate fi remunerată potrivit regulilor stabilite de preşedintele Uniunii.

(3) Practicianul în insolvenţă desemnat ca arbitru poate refuza această însărcinare fără o justificare întemeiată, preşedintele urmând a desemna o altă persoană.

Art. 41. - (1) în procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat sau un consilier juridic, angajat al societăţii profesionale respective.

(2) în toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. În acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una dintre părţi va fi comunicată celeilalte părţi.

(3) Şedinţele de arbitraj nu sunt publice.

Art. 42. - Dacă părţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv în drept. În toate cazurile se vor avea în vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice.

Art. 43. - (1) Fiecărei părţi i se va comunica o copie a hotărârii arbitra le.

(2) Executarea hotărârii arbitrale se realizează în condiţiile art. 614 şi 615 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

            Art. 44. - În situaţia în care preşedintele Uniunii este implicat într-un litigiu arbitrai de natura celui prevăzut la articolele de mai sus, atribuţiile prevăzute la art. 38, 39 şi 40 din prezentul statut vor fi exercitate de prim-vicepreşedintele CNC.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Instanţa superioară de disciplină a Uniunii

 

Art. 45. - (1) Instanţa superioară de disciplină a Uniunii funcţionează pe lângă Consiliul naţional de conducere al Uniunii şi este compusă din 9 membri titulari (un preşedinte şi 8 membri) şi 3 membri supleanţi, aleşi de Congresul Uniunii, prin vot secret, pentru un mandat de 4 ani dintre practicienii în insolvenţă aflaţi în evidenţa Uniunii care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebită. Mandatul poate fi reînnoit.

(2) în afara atribuţiilor prevăzute de art. 661 din O.U.G., instanţa superioară de disciplină a Uniunii are următoarele atribuţii:

a) asigură respectarea de către membrii Uniunii a principiilor fundamentale de etică profesională, conform Codului de etică profesională şi disciplină al Uniunii;

b) elaborează şi supune aprobării Consiliului naţional de conducere al Uniunii norme privind procedura disciplinară, cu precizarea competenţelor instanţelor de disciplină locale;

c) asigură instruirea periodică a instanţelor de disciplină locale şi controlul activităţii acestora;

d) urmăreşte respectarea regulilor deontologice privind concurenţa neloială şi acţionează prin măsuri disciplinare aplicate în baza analizării sesizărilor primite sau prin autosesizare;

e) soluţionează, în complet de 3 membri, cererile de suspendare formulate împotriva hotărârilor definitive şi executorii pronunţate de instanţele locale de disciplină;

f) asigură instruirea periodică a instanţelor locale de disciplină şi controlul activităţii acestora;

g) urmăreşte respectarea regulilor deontologice privind concurenţa neloială şi acţionează prin măsuri disciplinare aplicate în baza analizării sesizărilor primite sau a unor anchete efectuate prin autosesizare;

h) dispune strămutarea plângerilor disciplinare, în condiţiile stabilite de Regulamentul privind procedura disciplinară şi aplicarea sancţiunilor, sau orice alte măsuri necesare înfăptuirii justiţiei disciplinare.

(3) Sesizările privind abaterile comise de membri ai Instanţei superioare de disciplină a Uniunii se analizează de către Consiliul naţional de conducere al Uniunii, propunerile de sancţionare disciplinară urmând a fi supuse hotărârii Congresului Uniunii.

(4) în intervalul cuprins între data formulării propunerilor de sancţionare a unor membri ai Consiliului naţional de conducere al Uniunii şi, respectiv, ai Instanţei superioare de disciplină a Uniunii şi data întrunirii primului Congres al Uniunii, persoanele în cauză sunt suspendate din funcţie, locul lor fiind ocupat de unul dintre membrii supleanţi ai respectivului organ.

Art. 46. - (1) Deciziile disciplinare pronunţate de instanţa superioară de disciplină împotriva hotărârilor instanţelor locale de disciplină pot fi atacate în contencios administrativ, la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 15 de zile de la comunicare.

(2) Deciziile disciplinare pronunţate de instanţa superioară de disciplină în primă instanţă în plângerile formulate împotriva membrilor titulari ai consiliilor de conducere şi ai instanţelor locale de disciplină pot fi atacate la Consiliul naţional de conducere al UNPIR, în termen de 15 de zile de la comunicare. Hotărârile Instanţei superioare de disciplină sunt definitive şi executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin hotărâre a Consiliul naţional de conducere al UNPIR.

(3) Deciziile disciplinare pronunţate de Instanţa superioară de disciplină prin care sunt respinse plângerile formulate împotriva membrilor Consiliului naţional de conducere al UNPIR, precum şi deciziile disciplinare pronunţate de Consiliul naţional de conducere prin care sunt respinse plângerile formulate împotriva membrilor instanţei superioare de disciplină pot fi contestate în termen de 15 zile de la comunicare şi se judecă de Curtea de Apel Bucureşti, conform procedurii contenciosului administrativ.

(4) Contestaţiile împotriva sancţiunilor hotărâte de Congresul UNPIR cu privire la membrii Instanţei superioare de disciplină, precum şi a membrilor Consiliului naţional de conducere pot fi formulate în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii şi se judecă de către Curtea de Apel Bucureşti, conform procedurii contenciosului administrativ

 

SECŢIUNEA a 6-a

Secretariatul general al Uniunii

 

Art. 47. - Secretariatul general al Uniunii are în principal următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea curentă a Uniunii prin compartimentele:

- Secretariat-evidenţă-comunicare;

- Financiar-contabilitate, resurse umane;

- Juridic-contencios;

- Relaţii cu membrii;

- Registrul formelor de organizare, Tabloul UNPIR;

b) poate constitui, în condiţiile asigurării resurselor financiare necesare, compartimente distincte pentru activităţile profesionale, de organizare şi control, relaţii externe etc., subordonate vicepreşedinţilor de resort;

c) asigură păstrarea documentelor Uniunii şi arhivarea acestora;

d) efectuează operaţiunile tehnice de evidenţă a membrilor în vederea întocmirii şi actualizării Tabloului UNPIR, precum şi a Registrului formelor de organizare;

e) asigură editarea legitimaţiilor şi a atestatelor de membru;

f) eliberează certificatele de înregistrare şi, la cerere, certificate constatatoare şi alte documente oficiale opozabile terţilor, pe baza documentelor înscrise în Registrul formelor de organizare;

g) urmăreşte încasarea de către filiale a taxelor, cotizaţiilor şi contribuţiilor membrilor şi emite anual legitimaţia sau atestatul de membru al Uniunii, eliberat de filiale după încasarea cotizaţiilor;

h) centralizează datele statistice referitoare la activitatea membrilor Uniunii;

i) primeşte de la filialele Uniunii cererile şi documentele de înscriere ale candidaţilor la examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă, precum şi ale celor care solicită înscrierea fără examen;

j) participă la şedinţele Consiliului naţional de conducere ai Uniunii şi asigură redactarea documentelor acestuia;

k) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Consiliul naţional de conducere al Uniunii şi de preşedintele acesteia;

            l) asigură publicarea anunţurilor în presă;

m) angajează, cu acordul preşedintelui Uniunii, colaboratori externi pentru unele activităţi nepermanente.

            Art. 48. -. Secretariatul general al Uniunii este condus de un secretar general, al cărui salariu se stabileşte de preşedintele Uniunii.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă

 

Art. 49. - (1) Institutul Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în insolvenţă (denumit în continuare I.N.P.P.I.) este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Adunării reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR, care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.

(2) I.N.P.P.I. are personalitate juridică şi buget propriu, care se aprobă anual de către Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR.

(3) Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR adoptaşi modifică statutul I.N.P.P.I., prin care se stabileşte organizarea şi funcţionarea acestuia.

(4) Conducerea I.N.P.P.I. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.I, denumit în continuare Consiliul institutului.

(5) Consiliul Institutului este format din 5 membri, desemnaţi pentru o perioadă de 4 ani de către Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR, conform statutului I.N.P.P.I.

(6) Preşedintele Consiliului Institutului este ales de Adunarea reprezentanţilor permanenţi prin vot deschis cu majoritatea simplă a voturilor exprimate.

(7) Preşedintele I.N.P.P.I. este şi preşedintele Consiliului de conducere.

 (8) Conducerea executivă a I.N.P.P.I. este asigurată de un director executiv numit de Adunarea reprezentanţilor permanenţi ai UNPIR.

(9) Veniturile I.N.P.P.I. provin din:

a) resurse provenite de la bugetul UNPIR;

b) donaţii, sponsorizări sau legate;

c) venituri realizate din activităţi didactice;

d) alte venituri prevăzute de statutul I.N.P.P.I.

Art. 50. - (1) în temeiul legii, al prezentului statut şi al statutului său de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.I are următoarele atribuţii:

a) organizează formarea profesională iniţială şi perfecţionarea profesională a practicienilor în insolvenţă;

b) elaborează programele de studiu ale practicienilor în insolvenţă stagiari;

c) organizează examenul de definitivat, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare aprobat de Consiliul naţional de conducere.

(2) în afară de atribuţiile prevăzute la art. 552 din O.U.G., I.N.P.P.I. are următoarele atribuţii:

a) organizează pregătirea şi formarea profesională continuă a practicienilor în insolvenţă definitivi;

b) orice alte activităţi compatibile cu scopul, obiectivele şi statutul I.N.P.P.I.

Art. 51. - (1) I.N.P.P.I. organizează examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă definitiv, la nivel naţional, de regulă în două sesiuni anuale, în conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare, data acestuia fiind adusă la cunoştinţa candidaţilor cu cel puţin 60 de zile înainte.

(2) Practicianul în insolvenţă stagiar care (a data promovării examenului pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar se afla în situaţia de incompatibilitate prevăzuta de art. 26 alin. (1) lit. a) din O.U.G. va trebui sa facă dovada încetării situaţiei de incompatibilitate în timpul stagiului complet de pregătire profesională cu durata de 2 ani.

Art. 52. - (1) La examenul de definitivat pot participa numai practicienii în insolvenţă stagiari care au efectuat stagiul complet de pregătire profesională şi care au urmat numărul minim de ore de pregătire profesională stabilite prin statutul I.N.P.P.I.

(2) Pierd dreptul de a susţine examenul de definitivat practicienii în insolvenţă stagiari care nu îl susţin şi nu îl promovează în cel mult 5 ani de la dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar, cu excepţia celor care în această perioadă au fost incompatibili.

(3) Nota minimă de promovare a examenului este 7.

            (4) Candidaţii la examenul de definitivat vor plăti o taxă de înscriere aprobată de Congresul Uniunii.

 

CAPITOLUL IV

Organizarea şi conducerea filialelor

 

SECŢIUNEA 1

Constituire

 

Art. 53. - (1) Filialele judeţene şi a municipiului Bucureşti se constituie cu avizul Consiliului naţional de conducere al Uniunii, cu un număr minim de 12 membri persoane fizice compatibile. La data îndeplinirii numărului minim de membri este obligatorie constituirea filialei Uniunii.

(2) în cazul constituirii filialelor conform alin. (1), Consiliul naţional de conducere va asigura un ajutor financiar destinat achiziţionării dotărilor necesare funcţionării.

(3) în cazul scăderii numărului minim de membri ai filialei prevăzut la alin. (1), filiala se desfiinţează prin hotărâre a

membrilor rămaşi, urmând ca aceştia să fie rearondaţi în baza deciziei Consiliului naţional de conducere la o altă filială.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Adunarea generală

 

Art. 54. - (1) Organele de conducere ale filialei sunt: adunarea generală şi consiliul de conducere.

(2) Adunarea generală a filialei este formată din membrii acesteia, practicieni în insolvenţă, care îşi au domiciliul sau sediul social, după caz, în raza de competenţă a filialei.

Art. 55. - Adunările generale ale filialelor se reunesc o dată pe an sau ori de câte ori se consideră necesar.

Art. 56. - (1) Adunarea generală a filialei se convoacă de:

a) consiliul de conducere al filialei;

b) 25% din numărul membrilor filialei.

(2) Filialele vor convoca adunările generale cu minimum 15 zile înainte de data programată, publicând anunţul în presa locală, şi vor informa Secretariatul general al Uniunii. Consiliul de conducere al filialei va putea anunţa şi direct membrii filialei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Art. 57. - (1) Adunarea generală a filialei este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor compatibili ai acesteia, prezenţi fizic sau mandataţi, iar hotărârile sunt valabil adoptate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi fizic sau reprezentaţi prin mandat.

(2) Dacă la prima convocare nu se întruneşte numărul necesar de membri, adunarea generală se va desfăşura la data şi ora stabilite prin anunţul pentru a două convocare, hotărârile urmând a fi luate de majoritatea simplă a membrilor prezenţi.

            (3) Adunarea generală a filialei, în conformitate cu dispoziţiile art. 63 lit. d) din O.U.G., desemnează delegaţii la Congresul UNPIR din rândul practicienilor în insolvenţă compatibili.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Consiliul de conducere al filialei

 

Art. 58. - (1) Consiliul de conducere al filialei este format din 3 membri titulari pentru filialele ce au sub 100 de membri şi poate creşte până la 5 în cazul filialelor cu peste 100 de membri, dintre care un preşedinte, precum şi 3 membri supleanţi, aleşi de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani. Pentru preşedintele şi membrii consiliului de conducere al filialei se aplică prevederile art. 59 alin. (1) şi (2) din O.U.G.

(2) Alegerea preşedintelui şi a membrilor Consiliului de conducere al filialei se face prin vot secret, din rândul membrilor compatibili, calitatea de membru titular şir respectiv, de membru supleant fiind dobândită pe baza numărului de voturi obţinute. În cazul numărului egal de voturi, departajarea se va face pe criteriul vechimii în Uniune (data înscrierii în Tabloul UNPIR) sau prin consens.

(3) în cazul în care un membru titular nu îşi mai poate îndeplini atribuţiile înlăuntrul mandatului de 4 ani din motive de sănătate sau este demisionar, sancţionat ori incompatibil, va elibera locul din cadrul consiliului de conducere al filialei, loc ce va fi ocupat de un membru supleant, desemnat prin vot secret de consiliu. În cazul în care membrul titular este preşedintele consiliului de conducere al filialei, funcţia acestuia va fi ocupată de membrul consiliului care a obţinut cel mai mare număr de voturi la precedentele alegeri.

(4) în cazul în care, din diverse motive, se constată imposibilitatea constituirii numărului minim de membri titulari ai Consiliului de conducere sau ai instanţei de disciplină, membrii rămaşi vor convoca adunarea generală în vederea completării organelor de conducere sus-menţionate.

(5) Consiliul de conducere al filialei se va întruni la solicitarea preşedintelui sau la cererea a cel puţin 2 membri, obligatoriu trimestrial şi ori de câte ori se consideră necesar. Deciziile Consiliului în exercitarea atribuţiilor statutare se iau cu majoritatea celor prezenţi. În caz de paritate decide preşedintele Consiliului. Convocarea va fi transmisă prin secretariatul filialei şi va fi însoţită de ordinea de zi şi o scurtă informare privitoare la discuţiile ce se vor purta. Convocatorul va fi transmis cu minimum 5 zile înainte de şedinţă sau, cu acordul tuturor membrilor consiliului, acesta se va transmite şi într-un termen mai scurt. Oricare dintre membrii Consiliului va putea completa ordinea de zi în termen de cel mult 24 de ore de la transmitere. Cu ocazia şedinţei secretariatul filialei va asigura întocmirea unui proces-verbal de şedinţă în care se vor consemna deciziile. Punerea în aplicare a deciziilor se va face de către preşedinte sau un membru desemnat al Consiliului, personal sau prin personalul salarizat al filialei. Răspunde de respectarea acestor formalităţi preşedintele Consiliului.

Art. 59. - Consiliul de conducere al filialei are următoarele atribuţii:

a) supune spre avizare Consiliului naţional de conducere al Uniunii actul de înfiinţare a filialei şi orice modificări ale acestuia;

b) asigură desfăşurarea activităţii filialei;

c) transmite Consiliului naţional de conducere al Uniunii orice modificare în legătură cu membrii săi, în vederea actualizării Tabloului UNPIR;

d) convoacă şi organizează adunarea generală a filialei;

e) propune adunării generale candidaţii pentru instanţa de disciplină şi comisia de cenzori;

f) analizează şi avizează documentaţia de înscriere la examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă, precum şi a solicitanţilor pentru acces fără examen şi cu scutire de stagiu;

g) comunică Secretariatului general al Uniunii, la cererea acestuia, numirile ca administrator judiciar sau lichidator ale membrilor filialei;

h) angajează personalul executiv al secretariatului filialei;

i) comunică Secretariatului general, până la 1 martie a fiecărui an, evoluţia numărului de dosare de insolvenţă pentru anul anterior, precum şi domeniile de activitate ale societăţilor aflate în insolvenţă;

            j) înaintează, în termen de 15 zile de la data adunării generale, Secretariatului general al Uniunii o caracterizare a candidatului/candidaţilor desemnat/desemnaţi de adunare pentru organele centrale de conducere ale Uniunii, relevând: calităţile morale şi profesionale, realizările din activitatea de practician în insolvenţă, implicarea în acţiunile întreprinse de consiliul de conducere al filialei, precum şi în cele de pregătire profesională etc.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Instanţele locale de disciplină

 

Art. 60. - (1) în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea curţile de apel funcţionează instanţele locale de disciplină ale UNPIR.

(2) Instanţele locale de disciplină analizează şi soluţionează plângerile formulate împotriva practicienilor în insolvenţă membri ai filialelor care îşi desfăşoară activitatea în raza tribunalelor aparţinând curţilor de apel respective.

(3) Instanţele locale de disciplină sunt compuse din 7 membri titulari (un preşedinte şi 6 membri) aleşi de adunările generale ale filialelor, prin vot secret, pentru o perioadă de 4 ani, dintre membrii practicieni în insolvenţă definitivi şi compatibili, care se bucură de o autoritate profesională şi morală deosebite. Mandatul poate fi reînnoit.

Art. 61. - (1) Alegerea persoanelor pentru funcţia de membru al instanţei locale de disciplină de către filialele UNPIR se face din rândul membrilor practicieni în insolvenţă compatibili care se bucură de autoritate profesională şi morală deosebite pe baza ponderii numărului de membri afiliaţi fiecărei filiale raportat la numărul total al practicienilor arondaţi instanţei locale de disciplină.

(2) La calculul numărului de membri aleşi se va lua în considerare rotunjirea procentului în plus pentru intervalul 1,5- 1,9 şi în minus pentru intervalul 1,1-1,4. În cazul în care după acest calcul rezultă un număr mai mare de 7 membri ai instanţei se va lua în considerare şi a două zecimală a cifrei calculate conform alin. (1).

(3) Aplicarea formulei de calcul privind desemnarea membrilor instanţelor locale de disciplină revine în sarcina Secretariatului general al UNPIR.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), conducerea unei filiale UNPIR poate decide cedarea unei funcţii de membru titular în instanţa locală de disciplină către un alt judeţ/filială arondate aceleiaşi instanţe locale de disciplină.

Art. 62. - (1) Instanţele locale de disciplină au următoarele atribuţii:

a) asigură aplicarea măsurilor prevăzute la art. 45 alin. (2) lit. a) şi d);

b) soluţionează în primă instanţă şi în complet de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de membrii arondaţi şi aplică sancţiunile prevăzute la art. 74 alin. (1) din O.U.G., potrivit limitelor stabilite în prezentul statut;

c) comunică Secretariatului general al Uniunii sancţiunile aplicate potrivit art. 74 alin. (1) din O.U.G. şi prezentului statut.

(2) Hotărârile instanţei locale de disciplină sunt definitive şi executorii. Executarea poate fi suspendată, la cerere, prin decizie a instanţei superioare de disciplină.

(3) Contestaţiile împotriva hotărârilor instanţei locale de disciplină se depun la instanţa locală de disciplină care a pronunţat hotărârea disciplinară, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, sub sancţiunea decăderii, şi se soluţionează de instanţa superioară de disciplină.

            (4) Se exceptează de la prevederile alin. (1) lit. b) membrii titulari ai Consiliului de conducere al filialei, precum şi membrii titulari ai instanţei locale de disciplină, ale căror abateri disciplinare se judecă în primă instanţă de instanţa superioară de disciplină, în complet de 3 membri.

 

CAPITOLUL V

Accesul în profesia de practician în insolvenţă

 

SECŢIUNEA 1

Accesul în profesie în baza unui examen

 

Art. 63. - Primirea în profesie se face pe baza unui examen organizat de Uniune, cu excepţia persoanelor care pot solicita înscrierea în profesie beneficiind de scutirea de examen şi de perioadă de stagiu, în condiţiile art. 30 alin. (2) din O.U.G.

Art. 64. - (1) Examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar se organizează în mod unitar, la nivel naţional, de către Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

(2) Examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar se va desfăşura, de regulă, anual, dacă Consiliul naţional de conducere al Uniunii nu decide altfel.

(3) Secretariatul general al Uniunii va anunţa cu cel puţin 60 de zile înainte, într-un cotidian naţional, precum şi pe site-ul Uniunii data începerii sesiunii de examen şi data-limită pentru depunerea documentaţiei de înscriere conţinând cererea de înscriere şi documentele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor stabilite la art. 23 din O.U.G.

(4) Documentaţia de înscriere se va depune la consiliul de conducere al filialei, care va asigura analizarea îndeplinirii condiţiilor şi transmiterea acesteia la Secretariatul general al Uniunii.

(5) Documentaţia de înscriere va fi verificată prin grija Secretariatului general al Uniunii, care va afişa la sediul central şi va transmite filialelor, cu cel puţin 7 zile înaintea datei examenului, lista cuprinzând candidaţii care îndeplinesc condiţiile pentru susţinerea examenului.

(6) Consiliul naţional de conducere al Uniunii va desemna comisiile de analizare a contestaţiilor şi de supraveghere a desfăşurării examenului. Preşedintele comisiei de supraveghere a examenului este, de regulă, vicepreşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii, responsabil cu organizarea. Preşedintele comisiei de analizare a contestaţiilor este, de regulă, prim-vicepreşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

Art. 65. - (1) Documentaţia de înscriere la examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar va conţine:

a) cererea de înscriere;

b) curriculum vitae şi copie de pe cartea/buletinul de identitate;

c) copie legalizată de pe diploma de licenţă în drept sau ştiinţe economice;

d) certificatul de cazier judiciar sau declaraţie notarială pe propria răspundere că nu se află în niciuna din situaţiile de nedemnitate;

e) dovada experienţei de cel puţin 3 ani de la data obţinerii diplomei de studii superioare de lungă durată;

f) certificat de căsătorie/hotărâre de divorţ (unde este cazul).

(2) Dovada se face, de regulă, cu copia carnetului de muncă, adeverinţa pentru cei care au activat în instituţii care nu au întocmit carnete de muncă, convenţie civilă înregistrată la camera de muncă ori adeverinţă eliberată de baroul de avocaţi, copii ale unor diplome sau atestate [diploma de masterat şi/sau de doctorat, atestat de expert contabil sau contabil autorizat, auditor, evaluator autorizat, membru ai Uniunii Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (UNEAR) etc.].

(3) Adeverinţa pentru persoanele care au desfăşurat activităţi practice economice va avea obligatoriu forma agreată de Uniune.

Art. 66. - (1) Examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar constă într-o probă scrisă, sub forma unui test-grilă.

(2) Regulile de desfăşurare a examenului sunt prezentate în anexa nr. 1.

(3) Candidaţii vor plăti o taxă de înscriere la examen. În cazul în care candidatul îşi retrage cererea de înscriere cu cel puţin 7 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării examenului, acesta va beneficia de restituirea taxei de înscriere. Candidaţii care solicită retragerea cererii de înscriere după împlinirea acestui termen, precum şi cei care nu se prezintă la examen la data şi ora începerii desfăşurării acestuia pierd dreptul de restituire a taxei de înscriere.

(4) Membrii comisiei de pregătire a subiectelor, ai comisiei de analizare a contestaţiilor şi ai celei de supraveghere a desfăşurării examenului pot fi remuneraţi pentru activitatea depusă, potrivit criteriilor stabilite de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

Art. 67. - (1) Persoanele care au promovat examenul pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă vor solicita înscrierea în Tabloul UNPIR în termen de 6 luni de la data promovării examenului.

(2) Persoanele care nu solicită înscrierea în termenul prevăzut la alin. (1) pierd dreptul de a mai solicita înscrierea în Tabloul UNPIR.

Art. 68. - (1) Persoanele fizice române care au dobândit calitatea de practician în insolvenţă definitiv pot opta pentru oricare dintre formele de exercitare a profesiei precizate la art. 8 din prezentul statut.

(2) Sunt scutite de stagiul de pregătire profesională persoanele care au exercitat timp de 10 ani o profesie juridică sau economică, cu normă întreagă de 8 ore, precum şi persoanele care au fost deputaţi sau senatori, în comisiile de specialitate juridică sau economică, fără ca acestea să depăşească jumătate din durata celor 10 ani.

(3) Sunt scutite de stagiu persoanele care anterior promovării examenului de admitere în profesie au avut calitatea de angajat, cu normă întreagă de 8 ore, pe o funcţie economică sau juridică, într-un cabinet individual de insolvenţă, într-o SPRL sau într-o IPURL cel puţin 3 ani.

(4) Calculul activităţii practice economice sau juridice se va realiza prin luarea în considerare a unei norme integrale de lucru de 8 ore sau suma normelor parţiale care însumate să reprezinte normă întreagă.

(5) Documentaţia ce trebuie depusă de persoanele prevăzute la alin. (2) şi (3) va conţine:

a) cererea de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă definitiv;

b) dovada experienţei de cel puţin 10 ani, pentru persoanele prevăzute la art. 33 alin. (1) din O.U.G. ori 3 ani, pentru persoanele prevăzute la art. 33 alin. (11 ) din O.U.G., de la data obţinerii diplomei de învăţământ superior de lungă durată;

c) dovada achitării taxei de verificare a cererii şi a documentelor doveditoare în valoare de 1.500 lei.

(6) Activitatea practică economică se calculează după data obţinerii diplomei de licenţă, începând cu prima zi a angajării pe o funcţie economică, exclusiv pentru persoanele care deţin o diplomă de studii de învăţământ superior în ştiinţe economice.

(7) Activitatea practică juridică se calculează după data obţinerii diplomei de licenţă, începând cu prima zi a angajării pe o funcţie juridică, exclusiv pentru persoanele care deţin o diplomă de studii de învăţământ superior în ştiinţe juridice.

(8) Se consideră activitate practică economică exercitarea profesiei de expert contabil, evaluator, auditor financiar, consultant fiscal, care lucrează în interiorul profesiei.

(9) Se consideră activitate practică economică, în condiţiile legii, şi exercitarea funcţiilor de economist, administrator de societate, director general, director, şef secţie producţie, şef serviciu sau şef birou cu activitate economică (cost, planificare, marketing, salarizare, comercial), precum şi activitatea desfăşurată de salariaţii unor departamente economice.

(10) Se consideră activitate practică juridică, în condiţiile legii, exercitarea profesiei de avocat, judecător, procuror, notar, executor judecătoresc, precum şi consilier juridic.

(11) Dovada exercitării unei profesii economice sau juridice se face, de regula, cu copia carnetului de muncă, extras din Revisal, contract de muncă înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă ori adeverinţă eliberată de angajator pentru cei care nu au deţinut sau nu deţin carnet de muncă. Adeverinţa pentru persoanele care au desfăşurat activităţi practice economice va avea obligatoriu forma agreată de Uniune.

(12) Dovada exercitării profesiei de avocat se face cu adeverinţă eliberată de baroul de avocaţi.

(13) în situaţia persoanelor care au activat sau activează în instituţii care nu au întocmit carnete de muncă, dovada se face prin adeverinţă.

            (14) Adeverinţa pentru persoanele care au desfăşurat activităţi practice economice sau juridice, cu excepţia persoanelor care au activat în instituţii cu regim special, va avea obligatoriu forma agreată de Uniune.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Accesul în profesie pe bază de cerere

 

Art. 69. - Persoanele care doresc primirea în profesie cu scutire de examen şi de perioadă de stagiu, în condiţiile art. 30 alin. (2) din O.U.G., vor depune la filiala la care sunt arondaţi teritorial o cerere prin care solicită primirea în profesie.

Art. 70. - (1) Documentaţia de înscriere în Uniune cu scutire de examen şi de perioadă de stagiu pentru persoanele care doresc dobândirea calităţii de practician în insolvenţă va conţine:

a) cererea de înscriere;

b) curriculum vitae;

c) copie de pe cartea/buletinul de identitate;

d) copie legalizată de pe diploma de licenţă în drept;

e) certificatul de cazier judiciar sau declaraţie notarială pe propria răspundere că nu se află în niciuna dintre situaţiile de nedemnitate;

f) extras de pe carnetul de muncă sau adeverinţă din care să rezulte dovada exercitării funcţiei de judecător-sindic de cel puţin 5 ani sau 10 ani pentru judecător, notar ori avocat;

g) certificat de căsătorie/hotărâre de divorţ (unde este cazul). (2) înscrierea în Tabloul UNPIR în una dintre secţiunile membrilor compatibili este condiţionată de prezentarea dovezii eliberării din funcţia de magistrat sau notar în termen de cel mult 1 an de la eliberarea din funcţie.

Art. 71, - Cererile persoanelor care solicită dobândirea calităţii de practician în insolvenţă cu scutire de examen şi stagiu vor fi analizate de Consiliul naţional de conducere.

Art. 72. - Consiliul naţional de conducere are următoarele atribuţii:

a) verifică cererea şi documentele doveditoare;

b) face toate investigaţiile necesare privind moralitatea şi demnitatea solicitantului, în temeiul art. 25 din O.U.G.;

c) poate verifica cunoştinţele solicitantului cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă;

d) emite decizia de admitere în profesie, refuzul de autorizare sau, după caz, necesitatea completării dovezilor impuse de lege.

Art. 73. - Înscrierea în Tabloul UNPIR se face prin decizie a Consiliului naţional de conducere al Uniunii. Decizia de înscriere în Tabloul UNPIR se transmite la filială, care are obligaţia de a o comunica persoanei care a solicitat primirea în profesie. Înscrierea în Tabloul UNPIR devine efectivă şi este efectuată de Secretariatul general numai după.

a) completarea şi depunerea la filială a cererii de înscriere, precum şi a cererii-opţiune;

b) depunerea jurământului scris în forma prevăzută la art. 30 alin. (4) din O.U.G;

c) depunerea deciziei de înfiinţare a cabinetului individual sau a unui act doveditor prin care solicitantul devine asociat, angajat ori colaborator al unei societăţi profesionale (contract de societate, contract de muncă, contract de prestări servicii etc.);

d) achitarea taxei de înscriere în Tabloul UNPIR şi a cotizaţiei pe anul în curs în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de admitere;

e) încheierea poliţei de asigurare profesională la plafonul minim prevăzut în statut în cazul persoanelor compatibile.

Art. 74. - (1) Persoanele care au calitatea de avocat şi care solicită primirea în profesie cu scutire de examen şi de perioadă de stagiu vor solicita înscrierea în Tabloul UNPIR în termen de 3 luni de la primirea deciziei de admitere în profesie.

            (2) Persoanele care nu solicită înscrierea în termenul prevăzut la alin. (1) pierd dreptul de a mai solicita înscrierea în Tabloul UNPIR.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Accesul în profesie pentru persoanele fizice străine

 

Art. 75. - (1) Persoanele fizice străine pot dobândi calitatea de membru al Uniunii, putând activa astfel ca practician în insolvenţă, dacă în statul în care îşi au domiciliul ele au această specialitate, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează şi în condiţiile stabilite prin convenţii bilaterale, conform prevederilor art. 24 din O.U.G.

(2) Pentru practicienii în insolvenţă din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.

(3) Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calităţii de membru al Uniunii va conţine:

a) cererea de evaluare;

b) curriculum vitae şi copie a paşaportului;

c) certificatul (atestatul) profesional, în copie legalizată şi traducere autorizată, în termen de 3 luni de la eliberarea lui;

d) dovada studiilor superioare de cel puţin 3 ani;

e) certificat de onorabilitate;

f) declaraţia de compatibilitate;

g) solicitarea unui stagiu de adaptare de un an;

h) declaraţie privind exercitarea temporară sau ocazională a activităţii de practician în insolvenţă.

(4) Exercitarea temporară a activităţii constă în desfăşurarea activităţii pe o perioadă limitată de timp ce trebuie indicată de solicitant. Exercitarea ocazională reprezintă desfăşurarea activităţii de practician în insolvenţă pentru un singur debitor de la deschiderea procedurii şi până la închiderea acesteia.

(5) Etapele necesare dobândirii calităţii de membru ai Uniunii şi documentele aferente sunt cele cuprinse în metodologia prezentată în anexa nr. 2.

(6) Convenţiile bilaterale încheiate de Uniune cu organismele similare din statele din care provin practicienii în insolvenţă, altele decât statele membre ale Uniunii Europene, vor conţine în principal elemente din metodologia prezentată în anexa nr. 2, precum şi condiţii privind soluţionarea unor litigii în legătură cu activitatea practicienilor în insolvenţă.

            (7) Calitatea de practician definitiv se obţine numai după efectuarea unei perioade de stagiu de adaptare de un an. Stagiul de adaptare se va efectua sub supravegherea unui coordonator de stagiu.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Înregistrarea în Registrul formelor de organizare a persoanelor juridice străine

 

Art. 76. - (1) Persoanele juridice străine care nu au sediul profesional în România pot dobândi calitatea de membru al Uniunii, putând activa astfel ca practician în insolvenţă, dacă în statul în care îşi au sediul profesional desfăşoară această activitate şi au statutul de societate profesională, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează şi în condiţiile stabilite prin convenţii bilaterale, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din O.U.G.

(2) Pentru societăţile profesionale de insolvenţă din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.

(3) Documentaţia de evaluare pentru dobândirea calităţii de membru al Uniunii va conţine:

a) cererea de evaluare, semnată de reprezentantul legal al societăţii;

b) copia paşaportului reprezentantului legal al societăţii (în cazul în care acesta nu a dobândit anterior calitatea de membru al Uniunii, persoana fizica străină);

c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentă, în copie legalizată şi traducere autorizată, în termen de 3 luni de la eliberarea lui;

d) contractul de societate al societăţii civile profesionale de insolvenţă;

e) declaraţie privind exercitarea temporară sau ocazională a activităţii de practician în insolvenţă.

(4) Exercitarea temporară a activităţii constă în desfăşurarea activităţii pe o perioadă limitată de timp ce trebuie indicată de solicitant. Exercitarea ocazională reprezintă desfăşurarea activităţii de practician în insolvenţă pentru un singur debitor de la deschiderea procedurii şi până la închiderea acesteia.

            (5) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune aprobării Consiliului naţional de conducere al Uniunii, care va hotărî cu privire la înscrierea societăţii în Tabloul UNPIR.

 

CAPITOLUL VI

Pregătirea profesională

 

Art. 77. - (1) Fiecare practician în insolvenţă definitiv şi compatibil are obligaţia să urmeze în decursul unui an calendaristic cursurile de formare profesională organizate sub patronajul I.N.P.P.I., sub sancţiunea suspendării din profesie.

(2) Structura cursurilor de formare profesională, precum şi numărul orelor de pregătire profesională se aprobă prin hotărârea Consiliului I.N.P.P.I.

(3) Practicienii în insolvenţă incompatibili pot participa la programul de pregătire profesională, acesta devenind însă obligatoriu de la data încetării situaţiei de incompatibilitate.

(4) Seminarele de pregătire profesională vor fi conduse de formatori (lectori) selecţionaţi pe baza criteriilor stabilite de Consiliul I.N.P.P.I. Selecţia şi coordonarea activităţii formatorilor vor fi asigurate de Consiliul ştiinţific al I.N.P.P.I.

            (5) Cheltuielile aferente desfăşurării programului de pregătire profesională se suportă, în principal, din taxele de participare. Consiliul Institutului poate aloca unele fonduri în limita sumelor prevăzute anual în bugetul de venituri şi cheltuieli.

 

CAPITOLUL VII

Îndrumătorii de stagiu

 

Art. 78. - (1) Persoanele fizice române care au dobândit calitatea de practician în insolvenţă stagiar, ca urmare a promovării examenului organizat de Uniune, au obligaţia efectuării stagiului de pregătire profesională cu durata de 2 ani.

(2) Persoanele fizice străine, practicieni în insolvenţă în ţara în care îşi au domiciliul şi care doresc să activeze în România, pot opta pentru efectuarea unui stagiu de adaptare cu durata de 2 ani.

(3) Stagiul de pregătire profesională, precum şi stagiul de adaptare se desfăşoară sub îndrumarea unui coordonator de stagiu, practician în insolvenţă definitiv, stagiarul având calitatea de salariat sau colaborator. Pe perioada stagiului practicianul în insolvenţă stagiar va fi remunerat de forma de organizare cu care are relaţii contractuale cu echivalentul a cel puţin un salariu minim lunar pe economie stabilit pentru anul în curs. Contractul de stagiu se încheie cu forma de organizare, stagiul desfăşurându-se sub îndrumarea unui coordonator de stagiu nominalizat, practician în insolvenţă în cadrul formei de organizare.

(4) Raporturile dintre stagiar şi practicianul îndrumător de stagiu vor fi consemnate într-un document scris, reprezentând înţelegerea dintre părţi, care va fi solicitat de Uniune numai în situaţii litigioase.

Art. 79. - (1) CNC al Uniunii va reactualiza anual lista cu îndrumătorii de stagiu pe baza unor criterii de selecţie, care vor lua în considerare, în principal, următoarele:

a) să aibă vechime de cel puţin 5 ani de la data înscrierii în Tabloul UNPIR;

b) să nu fi suferit nicio sancţiune disciplinară de natura celor prevăzute la cap. XIII*

c) venitul brut din activitatea de practician în insolvenţă.

(2) în funcţie de volumul de activitate al îndrumătorului de stagiu, pe baza unei grile întocmite în funcţie de veniturile realizate în anul anterior atestării, de către cabinetul sau societatea profesională în care îşi exercită profesia, Consiliul naţional de conducere al Uniunii va stabili numărul de stagiari. Veniturile realizate de coordonatorul de stagiu nu se pot situa sub valoarea de 50.000 lei.

            (3) Lista îndrumătorilor de stagiu va fi actualizată anual, pe baza declaraţiei de venit pentru veniturile din activitatea de practician în insolvenţă realizate în anul anterior, şi se va publica pe site-ul Uniunii.

 

CAPITOLUL VIII

Registrul formelor de organizare. Conţinut, înscriere

 

Art. 80. - (1) în Registrul formelor de organizare sunt înregistrate societăţile civile profesionale cu personalitate juridică, filialele acestora şi cabinetele individuale de insolvenţă, precum şi celelalte forme asociative de organizare profesională, prevăzute şi constituite în conformitate cu dispoziţiile din O.U.G.

(2) Elementele supuse înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat pentru societăţile profesionale cu personalitate juridică şi filialele acestora sunt cele prevăzute la art. 71 alin. (1) din O.U.G.

(3) Elemente supuse înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat pentru cabinetele individuale de insolvenţă sau cabinetele asociate sunt cele prevăzute la art. 71 alin. (2) din O.U.G.

(4) Se depun spre menţionare următoarele: a) dovada vărsămintelor privind aportul social;

b) cereri de îndreptare de erori materiale privind modificarea elementelor menţionate la alin. (2);

c) oricare alt act prevăzut de O.U.G. sau de prezentul statut, depus ulterior înregistrării în Registrul formelor de organizare;

d) informaţii financiare, prezentate anual, care trebuie să conţină veniturile realizate din activitatea de insolvenţă;

e) menţiuni cu privire la schimbarea formei de exercitare a profesiei;

f) durata societăţii;

g) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare.

(5) Dovada înregistrării în Registrul formelor de organizare computerizat se face prin emiterea unui certificat de înregistrare a societăţii, cabinetului individual sau a cabinetelor asociate, al cărui format şi conţinut vor fi stabilite prin decizie a Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(6) Taxele de înregistrare pentru emiterea de certificate de înregistrare, certificate constatatoare, pentru preschimbări, copii certificate şi alte operaţiuni efectuate de departamentul specializat din cadrul Secretariatului general al Uniunii vor fi stabilite anual prin hotărâre a Congresului Uniunii.

(7) Este interzis ca în acelaşi sediu social să funcţioneze două sau mai multe forme de organizare profesională de practicieni în insolvenţă. Prin sediu social se înţelege unitatea locativă distinctă din punct de vedere funcţional, deţinută în baza unui titlu locativ propriu. Filiala Uniunii unde este înscrisă forma de organizare profesională va desemna dintre membri un raportor care să verifice şi să ateste întrunirea condiţiilor de desfăşurare a activităţii într-un spaţiu locativ distinct care să asigure independenţa funcţională şi păstrarea confidenţialităţii cu privire la activitatea desfăşurată.

(8) Este interzisă înscrierea în Registrul formelor de organizare a unei societăţi cu denumire identică sau asemănătoare cu a uneia deja înregistrate, atât în denumirea întreagă, cât şi în cuvintele ce o compun, inclusiv cele care sugerează o prescurtare sau iniţiale, cu excepţia sintagmelor utilizate în profesie (insolvenţă, insolvent, judiciar, expert ©te). Filialele constituite de către o societate profesională, conform prevederilor prezentului statut, vor fi înscrise în Registrul formelor de organizare cu o denumire care va îngloba denumirea societăţii profesionale constitutive şi cuvântul “filiala”, urmat de denumirea judeţului pe raza căruia se constituie aceasta.

(9) Cabinetele individuale se înregistrează cu numele titularului, urmat de sintagma “cabinet individual de insolvenţă”, iar cabinetele asociate se individualizează cu numele tuturor titularilor şi sintagma “cabinete asociate de insolvenţă”.

(10) Denumirea societăţilor profesionale se individualizează printr-o denumire specifică, care poate cuprinde numele unuia sau mai multor asociaţi, sau o denumire personalizată, urmată de acronimul SPRL sau IPURL. Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia sau, după caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică.

(11) Nu pot fi înregistrate sucursale, puncte de lucru sau alte desmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţii.

(12) Formatul Registrului formelor de organizare este prevăzut în anexa nr. 7.

            Art. 81 - Normele privind înregistrările în Registrul formelor de organizare sunt stabilite de CNC.

 

CAPITOLUL IX

Înregistrarea în Registrul formelor de organizare

 

Art. 82. - (1) SPRL se constituie, în baza unui contract de societate, prin asocierea a cel puţin 2 practicieni în insolvenţă compatibili, în condiţiile art. 7 din O.U.G. Contractul de societate, în formă scrisă, se înregistrează la Uniune în Registrul formelor de organizare, la data aprobării cererii de înscriere în Tabloul UNPIR de către Consiliul naţional de conducere al Uniunii. Contractul de societate poate dobândi dată certă şi în condiţiile dreptului comun.

(2) Contractul de societate al SPRL va cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute la art. 10 alin. (2) din O.U.G.

(3) Lipsa din contract a oricărei clauze obligatorii atrage refuzul înregistrării la Uniune în Registrul formelor de organizare. Asociaţii, împreună sau oricare dintre ei, precum şi persoana desemnată de aceştia să reprezinte societatea în raporturile cu terţii pot complini lipsa clauzei obligatorii din contract.

(4) Filialele societăţilor profesionale cu răspundere limitată au regimul juridic al societăţii-mamă. Acestea sunt obligate să achite taxa anuală şi să se asigure profesional pentru plafonul minim de asigurare profesională. Contribuţia anuală pe tranşe de venituri se plăteşte la filiala Uniunii pe raza căreia funcţionează. Veniturile societăţii profesionale constitutive care provin din excedentul de numerar al filialei sau filialelor pe care Ie-a constituit nu se vor supune contribuţiei pe tranşe de venituri la filiala Uniunii în care cea dintâi este înscrisă.

(5) Filiala constituită cu aportul integral al unei societăţi profesionale poate fi înfiinţată prin hotărâre a adunării generale, înfiinţarea filialei se va face printr-un contract, semnat în numele societăţii profesionale de către asociatul coordonator al acesteia, împuternicit prin hotărârea adunării generale a societăţii prin care s-a decis constituirea filialei.

(6) Filiala va putea fi constituită şi prin asocierea unei societăţi profesionale cu răspundere limitată cu unul sau mai mulţi practicieni în insolvenţă, persoane fizice. Asociaţii persoane fizice trebuie să fie practicieni în insolvenţă compatibili. Pentru a exista filiala, o societate profesională cu răspundere limitată trebuie să deţină cel puţin 50%+1 din capitalul social necesar constituirii filialei.

(7) Este interzisă înscrierea în Registrul formelor de organizare a societăţilor profesionale constituite prin asocierea cu practicienii în insolvenţă incompatibili sau persoane care nu au calitatea de practician în insolvenţă.

Art. 83. - (1)0 întreprindere profesională unipersonală se constituie fie prin actul de voinţă al unui singur practician în insolvenţă compatibil, fie ca urmare a decesului, incompatibilităţii, retragerii sau excluderii unuia ori mai multor asociaţi dintr-o SPRL, care are ca efect reducerea asociaţilor la unul singur, dacă acest din urmă asociat optează pentru organizarea activităţii sale sub forma IPURL.

(2) în măsura compatibilităţii lor, contractul IPURL va cuprinde aceleaşi elemente cu cele menţionate pentru SPRL la art. 82 alin. (2).

Art. 84. - (1) Radierea din Registrul formelor de organizare se realizează în următoarele situaţii:

a) la cererea practicianului în insolvenţă, în cazul cabinetului individual şi IPURL, la cererea formulată în baza hotărârii AGA conform contractului de societate, în cazul SPRL;

b) în cazul prevăzut la art. 12 alin. (5);

c) în cazul prevăzut la art. 74 alin. (1) lit. d) din O.U.G.; d) în cazul prevăzut la art. 20 din O.U.G.;

e) în cazul fuziunii sau divizării (ce are ca efect încetarea existenţei unei forme de exercitare a profesiei).

            (2) Radierea din Registrul formelor de organizare nu duce automat la radierea cabinetului individual. IPURL sau SPRL de la organele fiscale, reprezentanţii formelor de organizare având obligaţia de a realiza demersurile în vederea radierii acestora din evidenţele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

CAPITOLUL X

Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

 

Art. 85. - Activitatea de practician în insolvenţă poate fi desfăşurată, pe întregul teritoriu al României, numai de persoanele care au această calitate dobândită în condiţiile legii şi care sunt înscrise în Tabloul UNPIR în secţiunile membrilor compatibili.

Art. 86. - Tabloul UNPIR are 7 secţiuni, definite în anexa nr. 7.

Art. 87. - (1) La înscrierea în Tabloul UNPIR fiecare practician în insolvenţă va primi un cod numeric netransmisibil acordat de Secretariatul general al Uniunii, prin înregistrarea cererilor de înscriere în ordine alfabetică, pe filiale. În cazul reînscrierii unei persoane fizice sau juridice, se atribuie acelaşi cod numeric deţinut anterior radierii.

(2) înscrierea în Tabloul UNPIR a practicienilor în insolvenţă se face, la cererea solicitanţilor care îndeplinesc condiţiile necesare şi achită taxa de înscriere, astfel:

a) persoanele fizice române compatibile depun cererea de înscriere la filiala Uniunii pe a cărei rază teritorială îşi vor desfăşura activitatea;

b) persoanele fizice române incompatibile depun cererea de înscriere la filiala Uniunii pe a cărei rază teritorială îşi au domiciliul stabil;

c) persoanele fizice şi juridice străine depun la Secretariatul general al Uniunii cererile şi documentele necesare, cu respectarea condiţiilor stabilite prin O.U.G. şi prin prezentul statut.

(3) Cererea de înscriere se supune aprobării Consiliului naţional de conducere al Uniunii. Secretariatul general al Uniunii eliberează decizia de înscriere, care va conţine principalele date de identificare ale practicianului în insolvenţă, precum şi codul numeric din Tabloul UNPIR şi, respectiv, numărul de înregistrare din Registrul formelor de organizare.

(4) Codul numeric al practicianului în insolvenţă este personalizat şi are două componente, una formată dintr-o cifră sau o cifră şi o literă, reprezentând apartenenţa la una dintre secţiunile ori subsecţiunile Tabloului Uniunii (1A, 1Br 1C, 1D, 2A, 2B, 3, 4, 5 şi 6), iar cea de-a două formată din 4 cifre care reprezintă numărul alocat persoanei înregistrate.

(5) Formele asociative permise de O.U.G. vor fi înscrise la rubrica “Menţiuni” din subsecţiunea corespunzătoare fiecărei forme de organizare profesională parte a contractului de asociere.

Art. 88. - (1) Respingerea cererii de înscriere în Tabloul UNPIR poate fi contestată în termen de 30 de zile de la data primirii comunicării. Comunicarea se face de către Secretariatul general al Uniunii prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Contestaţia se depune în termenul menţionat mai sus la Secretariatul general al Uniunii şi se soluţionează de Consiliul naţional de conducere al Uniunii, în condiţiile art. 69 alin. (3) din O.U.G.

Art. 89. - Tabloul Uniunii se reactualizează lunar pe site-ul oficial al Uniunii şi se publică periodic în Monitorul Oficial al României, Partea I bis, prin grija Secretariatului general al Uniunii.

            Art. 90. - Legitimaţia de practician în insolvenţă şi, respectiv, atestatul pentru persoanele juridice şi cabinetele individuale vor fi emise anual de Secretariatul general ai Uniunii, vor avea înscris codul numeric din Tabloul UNPIR şi se vor elibera numai după achitarea cotizaţiei pe anul respectiv. Forma şi conţinutul legitimaţiei şi ale atestatului vor fi aprobate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

 

CAPITOLUL XI

Patrimoniul şi veniturile Uniunii

 

Art. 91. - Patrimoniul Uniunii şi al filialelor acesteia este constituit din totalitatea bunurilor mobile şi imobile dobândite de Uniune şi este gestionat de Consiliul naţional de conducere al Uniunii şi, respectiv, de comitetele de conducere ale filialelor.

Art. 92. - (1) Veniturile Uniunii se constituie din taxe, cotizaţii, penalităţi pecuniare, donaţii, sponsorizări şi din alte venituri, potrivit legii.

(2) Nivelul taxelor, cotizaţiilor şi contribuţiilor anuale ale membrilor Uniunii se aprobă pentru anul calendaristic următor de către Congresul Uniunii, la propunerea Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(3) Taxele, cotizaţiile şi contribuţiile sunt următoarele:

a) taxa de înscriere la examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă;

b) taxa de susţinere a examenului de definitivat în profesie;

c) taxele de operare a înscrierilor în Tabloul UNPIR;

d) taxa de verificare a cererii şi a documentelor privind dobândirea calităţii de practician în insolvenţă, fără examen şi cu scutire de stagiu;

e) taxele percepute pentru operaţiuni legate de Registrul formelor de organizare, în cuantumul prevăzut în anexa nr. 4;

f) cotizaţia anuală;

g) contribuţia anuală pe tranşe de venituri, reprezentând cota-parte din venitul brut realizat din activitatea membrilor, conform art. 1 din O.U.G., exclusiv TVA, calculată pe intervale de venit:

- pentru venituri de până la 50.000 lei: 0,5%;

- pentru venituri între 50.000 lei şi 100.000 lei: 0,3% din sumele ce depăşesc 50,000 lei + 250 lei (nivelul maxim al contribuţiei variabile calculate pentru intervalul inferior);

- pentru venituri între 100.000 lei şi 1.000.000 lei: 0,3% din sumele ce depăşesc 100.000 lei + 410 lei;

- pentru venituri între 1.000.000 lei şi 10.000.000 lei: 0,3% din sumele ce depăşesc 1.000.000 lei + 3.100 lei;

- pentru venituri de peste 10.000.000 lei: 0,3% din sumele care depăşesc 10.000.000 lei + 30.100 lei.

h) taxa de analizare şi verificare a îndeplinirii condiţiilor privind scutirea de stagiu în baza art. 33 din O.U.G.;

i) taxa de eliberare privind istoricul membrilor UNPIR sau al formelor de exercitare a profesiei.

(4) Taxele, cotizaţiile şi contribuţiile menţionate la alin. (3) sunt scutite de TVA conform art. 141 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Contribuţia anuală pe tranşe de venituri se determină de fiecare cotizant, pe baza unei declaraţii scrise, transmisă Secretariatului general al Uniunii până la data de 15 martie a anului în curs pentru anul anterior. Realitatea declaraţiei este supusă verificării, prin sondaj, de către cenzorii filialelor. Cenzorul delegat cu verificarea poate solicita orice document de la practician, inclusiv declaraţia de venituri depusă de acesta la organul fiscal.

(6) în cazul în care societăţile profesionale sau cabinetele individuale îşi schimbă sediul social, plata cotizaţiei variabile datorate Uniunii va fi împărţită pe 4 trimestre şi se va achita filialelor în funcţie de durata cât a activat pe raza respectivei filiale.

(7) Nivelul taxelor, cotizaţiilor, precum şi plafonul minim de asigurare profesională sunt prevăzute în anexa nr. 5.

(8) Prin venit brut realizat se înţelege totalitatea sumelor încasate de practician ca onorarii fixe, onorarii de succes sau o combinaţie a acestora.

Art. 93. - Neplata cotizaţiilor şi a contribuţiilor anuale până la data de 30 aprilie atrage sancţionarea conform art. 44 alin. (2) din O.U.G. Eliberarea atestatelor şi legitimaţiilor pentru anul în curs de către filialele Uniunii este condiţionată de plata cotizaţiei şi a contribuţiei.

Art. 94. - (1) Repartizarea veniturilor între Uniune şi filialele sale se efectuează astfel:

a) taxele de înscriere la examen şi de verificare a cererii şi a documentelor privind dobândirea calităţii de practician în insolvenţă fără examen şi cu scutire de stagiu se constituie venit la bugetul Uniunii;

b) taxele de înscriere în Tabloul UN PIR se repartizează astfel: 30% se constituie venit la bugetul filialei, iar 70% se virează către Uniune până la data de 10 a lunii în curs pentru luna anterioară, când a fost efectuată plata;

c) veniturile realizate din încasarea cotizaţiilor şi contribuţiilor se repartizează astfel: 50% se constituie venit la bugetul filialei, iar 50% se virează către Uniune, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna anterioară, când a fost efectuată plata;

d) veniturile realizate din încasarea taxelor pentru operaţiunile legate de Registrul formelor de organizare se constituie venit la bugetul Uniunii;

e) sumele rezultate din vânzarea publicaţiilor proprii, editate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii, se constituie venit la bugetul Uniunii;

f) sumele provenite din penalităţile pecuniare se constituie venit la bugetul Uniunii sau al filialei, după caz;

g) filialele Uniunii îşi vor deschide un cont la o sucursală sau o filială a băncii la care este deschis şi contul Uniunii;

h) liberalităţile, donaţiile, sponsorizările etc. vor fi acceptate de Uniune sau de filialele sale cu acordul Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

(2) Filialele au obligaţia să depună un exemplar din situaţiile financiare, certificate şi aprobate, la Secretariatul general al Uniunii, până la data de 30 aprilie a anului în curs pentru exerciţiul contabil al anului anterior.

Art. 95. - (1) în baza bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, Consiliul naţional de conducere al Uniunii efectuează cheltuieli pentru:

a) iniţierea, organizarea şi desfăşurarea acţiunilor prevăzute în planul de activitate al Uniunii;

b) organizarea şi funcţionarea structurilor Uniunii pentru îndeplinirea obiectivelor Uniunii;

c) extinderea bazei materiale a Uniunii;

d) promovarea cunoştinţelor tehnice şi a punctelor de vedere ale Uniunii;

e) sprijinirea funcţionării comisiilor permanente şi temporare ale Uniunii;

f) asigurarea relaţiilor cu celelalte organizaţii similare din ţară şi din străinătate, plata cotizaţiilor, în cazul afilierii la organizaţii interne sau internaţionale, şi a cheltuielilor de reprezentare şi de participare a delegaţiilor Uniunii;

g) recompensarea, pentru activităţi permanente, a unor persoane care îndeplinesc funcţii eligibile;

h) întreţinerea patrimoniului Uniunii şi alte cheltuieli administrative, gospodăreşti sau de reprezentare;

i) asigurarea unui abonament permanent la periodicul de informare al Uniunii şi participarea la manifestările organizate de Uniune pentru toţi membrii acesteia.

(2) Soldul bugetar la sfârşitul anului calendaristic se reportează în anul următor.

Art. 96. - (1) Contabilitatea patrimoniului şi a activităţilor desfăşurate de Uniune şi de filiale se organizează şi se conduce potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(2) Uniunea, având statut de persoană juridică autonomă şi fără scop lucrativ, îşi constituie veniturile din sursele stabilite conform art. 66 din O.U.G., completate cu prevederile art. 92. Din aceste venituri îşi acoperă în întregime cheltuielile.

(3) Contabilitatea sintetică şi analitică a veniturilor şi cheltuielilor se organizează distinct, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli. Prin bugetul de venituri şi cheltuieli se vor asigura fondurile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii Uniunii, fiind determinate resursele de acoperire pe categorii de cheltuieli. Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli se întocmeşte şi se supune aprobării Congresului Uniunii.

(4) Normativele de cheltuieli pentru protocol, deplasări în ţară şi în străinătate, organizări de evenimente, dotări cu inventar gospodăresc şi cu mijloace de transport se aprobă de preşedintele Uniunii. Sumele lunare reprezentând cheltuieli curente ale Uniunii se aprobă de secretarul general al Uniunii pe bază de referat.

(5) Filialele Uniunii, având personalitate juridică conform art. 47 alin. (2) din O.U.G., au obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii proprii la sediile declarate de pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în vigoare.

            (6) Uniunea şi filialele au obligaţia de a întocmi situaţiile financiare anuale şi în cazul încetării activităţii, potrivit legii. Situaţiile financiare ale Uniunii, certificate de cenzori, se supun aprobării Adunării reprezentanţilor permanenţi ai Uniunii, urmând a fi ratificate de Congres. Situaţiile financiare ale filialelor UNPIR, certificate de cenzori, se supun aprobării adunărilor generale ale filialelor.

 

CAPITOLUL XII

Procedura de administrare a fondului de lichidare constituit conform art. 4 din Legea nr. 85/2006*) privind procedura insolvenţei

 

Art. 97. - (1) Uniunea va constitui, în baza art. 39 alin. (9) din Legea nr. 85/2014, un subcont special în care vor fi virate sumele prevăzute la art. 39 alin. (7) din aceeaşi lege.

(2) Sumele virate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului în contul Uniunii vor fi redistribuite în conturile deschise la filialele Uniunii, conform încasărilor înregistrate pe raza teritorială a filialelor respective.

(3) Comisioanele bancare pentru operaţiunile de redistribuire conform alin. (2) se suportă din fondul de lichidare.

Art. 98. - (1) Distribuirea către practicienii în insolvenţă de către filialele Uniunii a sumelor colectate în fondul de lichidare se va face pe baza următoarelor criterii:

a) cheltuieli de procedură pentru dosare deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 85/2014, sau cheltuieli de procedură pentru dosare deschise în baza Legii nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ordinea cronologică a înregistrării documentelor la filială;

b) onorarii stabilite prin hotărâre judecătorească pentru dosarele deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 85/2014, sau onorarii stabilite pentru procedura prevăzută de Legea nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ordinea cronologică a înregistrării documentelor la filială.

(2) Ţinând cont de criteriile principale enunţate la alin. (1), Consiliul de conducere al filialei poate stabili criterii secundare de distribuire a sumelor, ţinând seama de situaţii speciale.

(3) în cazul în care un practician este numit de directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau de persoana ori de persoanele desemnate din cadrul registrului într-un dosar în temeiul Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiindu-i fixat un onorariu şi, ulterior, prin trecerea la procedura simplificată prevăzută de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau Legea nr. 85/2014, îi mai este stabilit un onorariu, fie aceluiaşi practician, fie altuia, eventual şi cheltuieli de procedură de către judecătorul-sindic, se va solicita un singur onorariu din fondul de lichidare de până la 3.000 lei, respectiv cel al practicianului care a finalizat dosarul, la care se adaugă cheltuielile făcute de acesta din urmă. Această plată se va face pentru deconturile înaintate în dosarul trecut în procedura simplificată prevăzută de legea privind procedura insolvenţei.

(4) în situaţia în care un practician în insolvenţă a fost desemnat într-o procedură în baza art. 19 alin. (2) sau (21) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014. pe baza ofertei sale financiare, iar ulterior se constată că în averea debitorului nu există disponibilităţi, acesta nu poate cere decontarea din fondul de lichidare, constituit conform art. 39 din Legea nr. 85/2014. a unui onorariu mai mare decât cel pe baza căruia a fost desemnat.

Art. 99. - (1) Pentru decontarea din fondul de lichidare, filiala Uniunii solicită următoarele documente justificative:

a) sentinţa/încheierea/rezoluţia, în original sau copie conformă cu originalul, prin care judecătorul-sindic/judecătorul-delegat/directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoana desemnată din cadrul registrului comerţului stabileşte onorariul de achitat, respectiv cheltuielile de procedură;

b) orice document din care rezultă că debitoarea nu deţine bunuri sau sume de bani în patrimoniu sau că acestea sunt insuficiente şi a fost închisă procedura în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau art. 174 din Legea nr. 85/2014;

c) factură fiscală;

d) hotărârea creditorului majoritar privind desemnarea practicianului în insolvenţă în procedură în baza art. 19 alin. (2) sau (21) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014, pe baza ofertei sale financiare.

(2) în cazul în care, conform practicii locale, instanţele consideră că nu este necesară aprobarea pentru decontarea din fondul de lichidare, aceasta este de competenţa filialei UNPIR care va dispune aprobarea conform criteriilor stabilite de O.U.G. şi ale prezentului statut.

(3) Pentru decontarea din fondul de lichidare, în situaţia în care din sentinţă sau din încheiere nu rezulta în mod expres faptul că debitoarea deţine bunuri sau sume de bani în averea sa, filiala Uniunii poate solicita orice raport întocmit pe parcursul procedurii (de observaţie, administrare sau lichidare), bilanţul de la începutul lichidării, inventarul bunurilor societăţii debitoare, adeverinţă eliberată de serviciile de impozite şi taxe, eventual certificatul de radiere şi/sau orice alte documente justificative.

(4) în situaţia avansării unor sume din fondul de lichidare, în cazul în care în sentinţă/încheiere nu se prevede în mod expres că suma urmează a fi returnată, solicitantul, pe lângă documentele prevăzute la alin. (1), va da şi o declaraţie pe propria răspundere prin care se obligă să restituie avansul, în termen de 10 zile lucrătoare de la valorificarea activului debitoarei.

(5) Decontarea cheltuielilor din fondul de lichidare, în condiţiile în care în averea debitoarei existau bunuri ce puteau fi valorificate sau sume de bani, constituie abatere, cu excepţia cazurilor când bunurile sau sumele de bani sunt insuficiente şi a fost cerută închiderea procedurii în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 174 din Legea nr. 85/2014.

(6) Obligaţia privind plata sumelor din fondul de lichidare către practicienii în insolvenţă aparţine filialei Uniunii pe raza căreia îşi are sediul debitoarea.

(7) Decontul final prevăzut de art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare, se aprobă de către Consiliul de conducere al filialei UNPIR pe raza căreia se află sediul debitoarei.

(8) Forma cererii de decont final se stabileşte de fiecare filială UNPIR în parte.

Art. 100. - (1) Plata onorariilor practicienilor în insolvenţă ce sunt achitate din fondul de lichidare constituit conform art. 39 din Legea nr. 85/2014 se va face, pe toată perioadă desfăşurării procedurii, în ordinea vechimii, la următoarele tarife:

a) până la 3.000 lei, stabilit în baza hotărârii judecătoreşti pentru procedurile de insolvenţă deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 85/2014. Pentru practicienii în insolvenţă înregistraţi cu vector fiscal de TVA onorariul va fi de până la 3.000 lei, exclusiv TVA;

b) 1.000 lei, prevăzut la art. 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, cu modificările ulterioare, pentru procedurile de lichidare derulate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru practicienii în insolvenţă înregistraţi cu vector fiscal de TVA onorariul va fi de 1.000 lei, exclusiv TVA;

c) în cazul procedurilor de insolvenţă deschise în baza Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau a Legii nr. 85/2014, dar provenite din proceduri deschise în temeiul Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sau al Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, onorariul va fi de 1.000 lei dacă complexitatea procedurii rămâne la stadiul prezentat în raportul privind situaţia economică a societăţii întocmit în conformitate cu art. 260 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Cheltuielile de procedură admise la plata din fondul de lichidare sunt constituite din cheltuielile necesare pentru taxe, timbre, notificări, convocări şi comunicări ale actelor aferente procedurii.

(3) Constituie de asemenea cheltuieli de procedură admise la plata din fondul de lichidare cheltuielile de deplasare impuse de necesitatea prezentării practicianului în insolvenţă la termenele de judecată fixate în litigii în care debitoarea este parte, în cazul acelor litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată din afara localităţii unde se află tribunalul care judecă dosarul de insolvenţă. Cheltuielile de transport astfel efectuate se justifică pe baza decontului de deplasare vizat de instanţă, la care sunt ataşate tichetele de transport sau bonul fiscal, în limita unui consum de combustibil de 7,51/100 km.

(4) Sunt de asemenea cheltuieli de procedură admise la plata din fondul de lichidare cheltuielile de arhivare a documentelor debitoarei. Standardul de cost pentru decontarea operaţiunilor de verificare, selecţionare, inventariere şi legare este echivalentul a 35 euro/ml, iar pentru depozitare 1 euro/ml/lună.

(5) Cheltuielile de procedură efectuate conform alin. (4), în procedurile de insolvenţă reglementate de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau de Legea nr. 85/2014, sunt achitate din fondul de lichidare numai în măsura în care sunt aprobate de instanţa de judecată prin încheiere/sentinţă sau în condiţiile art. 99 alin. (2).

(6) în conformitate cu art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2010, decontul final al cheltuielilor de procedură efectuate în legătură cu lichidarea unei societăţi comerciale, în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se face de către filiala Uniunii pe raza căreia se află sediul debitoarei, pe baza documentelor justificative ataşate cererii de plată depuse de lichidator.

(7) Nu sunt decontate din fondul de lichidare următoarele: cheltuielile de transport [altele decât cele prevăzute la alin. (3)], cheltuielile de funcţionare a sediului profesional, consumabile, abonamente, cotizaţii profesionale, asigurări de răspundere, comisioanele bancare, onorariile de executare şi alte cheltuieli indirecte.

(8) Nu sunt decontate din fondul de lichidare expertizele contabile întocmite în situaţia debitorilor fără bunuri, precum şi expertizele întocmite după închiderea procedurii de insolvenţă, în situaţia disjungerii cererii de atragere a răspunderii conform art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau art. 169 din Legea nr. 85/2014.

(9) Nu sunt decontate din fondul de lichidare evaluările întocmite în situaţia debitorilor în care valoarea bunurilor nu acoperă cheltuielile de procedură.

Art. 101. - (1) Evidenţa operaţiunilor contabile legate de fondul de lichidare se va ţine centralizat pe filială, pe baza monografiei contabile aprobate de Consiliul naţional de conducere al Uniunii.

(2) Justificarea plăţii sumelor din fondul de lichidare, operată de către filialele Uniunii, se va face în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(3) Cheltuielile de administrare a fondului de lichidare, atât la nivel central, cât şi la nivelul filialelor, vor fi suportate din fondul de lichidare numai pe bază de documente justificative. Nivelul maxim de salarizare al personalului angajat pentru această activitate, precum şi cheltuielile de birotică vor fi stabilite de Consiliul naţional de conducere al Uniunii, pe baza propunerilor primite de la filiale.

(4) La nivel central va fi constituită o comisie de analiză a sesizărilor, având şi atribuţii de control. Cheltuielile legate de activitatea comisiei de analiză a sesizărilor se vor suporta din bugetul Uniunii.

(5) în cazul schimbării formei de exercitare a profesiei, sumele restante din fondul de lichidare se transferă, după caz, către noi forme de organizare, pe bază de declaraţii scrise, în 3 exemplare, dintre care un exemplar pentru filiala din care fac parte membrii. Declaraţia scrisă va fi însoţită de documente justificative.

Art. 102. - (1) Procentul de 2% colectat conform prevederilor art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014 se aplică oricărei sume încasate în contul debitoarei, după data deschiderii procedurii, aceasta fiind considerată sumă recuperată, şi se evidenţiază în raportul lunar. Prin excepţie, în cazul reorganizării procentul de 2% se aplică doar la sumele obţinute prin recuperări de creanţe sau prin vânzări de active.

(2) Sumele colectate prin plata procentului de 2% se virează în proporţie de 75% la filiala Uniunii în care îşi are sediul forma de exercitarea a profesiei şi 25% la filiala UN PIR pe raza căreia îşi are sediul societatea debitoare. În cazul în care un membru al unei filiale a unei societăţii profesionale este numit prin încheiere într-un dosar, aceasta va vira sumele colectate prin plata procentului de 2% în proporţie de 75% la filiala Uniunii unde îşi are sediul filiala societăţii profesionale şi 25% la filiala în care îşi are sediul societatea debitoare.

(3) în situaţia constituirii unui consorţiu de practicieni în insolvenţă procentul de 2% se varsă de fiecare practician în insolvenţă la filiala din care face parte, potrivit dispoziţiilor alin. (2), în funcţie de aportul stabilit fiecărei părţi din consorţiu.

(4) Procentul de 2% se calculează la data încasării, sumele obţinute astfel virându-se la fondul de lichidare în primele 10 zile ale lunii pentru încasările din luna anterioară.

(5) Procentul de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă nu se calculează şi virează la UN PIR în situaţia achitării datoriilor debitoarei de terţe persoane sau în situaţia operaţiunilor noncash în cadrul planului de reorganizare, precum şi în situaţia debitorilor al căror obiect de activitate este valorificarea de apartamente sau alte imobile.

(6) în cazul în care un creditor solicită atribuirea bunului ce face obiectul garanţiei în contul creanţei, prin compensare totală sau parţială, acesta din urmă va achita toate cheltuielile de procedură, însă cota de 2% se va aplica numai asupra părţii din preţ care se achită în numerar (fondurile obţinute).

(7) Practicianul are obligaţia depunerii la sediul filialei UNPIR de care aparţine, odată cu depunerea la dosarul cauzei, a unui exemplar din raportul asupra fondurilor obţinute şi a unuia din planul de distribuţie.

(8) Sumele colectate se distribuie conform Procedurii de administrare a fondului de lichidare prevăzute în. Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă.

(9) Filiala Uniunii, pe baza tabelelor întocmite şi transmise de membrii filialei, va comunica Secretariatului general, la datele de 1 şi 15 ale lunii, un tabel centralizator privind sumele virate.

(10) Filiala Uniunii are obligaţia să comunice Secretariatului general situaţia centralizată cu suma totală încasată la fondul de lichidare.

(11) Comisia de cenzori a filialei poate verifica, prin sondaj, preluarea cotei de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă de către forma de exercitare a profesiei. Practicienii În insolvenţă au obligaţia să pună la dispoziţia comisiei de cenzori actele necesare verificării cotei de 2%.

Art. 103. - (1) La nivel central se constituie Fondul de solidaritate.

(2) Fondul de solidaritate se alimentează în contul constituit în acest scop, cu 10% din sumele lunare colectate de registrul comerţului, conform art. 39 alin. (7) lit. a) din Legea nr. 85/2014, precum şi cu 10% din procentul de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, conform art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014.

(3) Procentul de 10% din sumele colectate de registrul comerţului se reţine direct de către Secretariatul general al UNPIR din totalul sumelor lunare virate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi se varsă în contul Fondului de solidaritate. Procentul de 10% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă, conform art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014, se reţine de filialele UNPIR, cu prioritate, şi se virează în contul Fondului de solidaritate în primele 10 zile ale lunii pentru încasările din luna anterioară.

(4) Distribuirea sumelor colectate conform alin. (2) se face de către Consiliul naţional de conducere al Uniunii către filialele Uniunii pe baza criteriilor stabilite de Adunarea reprezentanţilor permanenţi.


*) Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014.

 

CAPITOLUL XIII

Abateri şi sancţiuni

 

Art. 104. - Constituie abateri următoarele fapte:

1. Îndeplinirea de activităţi specifice profesiei pentru persoane cu interese contrare;

2. divulgarea secretului profesional, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege;

3. nerespectarea obligaţiei de asigurare de răspundere profesională, prevăzută la art. 42 alin. (8) din O.U.G.;

4. neplata primei de asigurare prevăzute la art. 42 alin. (9) din O.U.G. privind neîndeplinirea obligaţiei de asigurare profesională până la expirarea perioadei de suspendare;

5. Încălcarea principiilor fundamentale de etică profesională, definite de Codul de etică profesională şi disciplină al Uniunii;

6. desfăşurarea de activităţi politice în cadrul Uniunii şi cu ocazia manifestărilor organizate de aceasta;

7. neparticiparea fără motive temeinice a membrilor Congresului Uniunii la două congrese succesive la care au fost delegaţi;

8. neparticiparea fără motive temeinice a membrilor filialelor la două adunări generale succesive la care au fost convocaţi;

9. neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei pe tranşe de venituri în condiţiile art. 44 alin. (2) din O.U.G.;

10. neplata cotizaţiei anuale şi a contribuţiei pe tranşe de venituri sau numai a uneia dintre acestea, până la expirarea perioadei de suspendare de 3 luni;

11. declararea incorectă a veniturilor obţinute ca urmare a desfăşurării activităţii de practician în insolvenţă şi implicit plata unei contribuţii anuale pe tranşe de venituri neconforme cu realitatea;

12. necomunicarea în termen de 30 de zile a schimbărilor intervenite în legătură cu datele înscrise în Tabloul UNPIR şi în Registrul formelor de organizare;

13. intrarea în una dintre situaţiile de nedemnitate prevăzute la art. 25 din O.U.G.;

14. deschiderea împotriva practicianului în insolvenţă, prin hotărâre irevocabilă, a procedurii falimentului;

15. necalcularea şi nevirarea, în primele 10 zile ale lunii pentru încasările din tuna anterioară, a procentului de 2% prevăzut de art. 4 din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă;

16. declanşarea de către practicianul în insolvenţă a unor măsuri asigurătorii sau a procedurii de executare silită asupra fondului de lichidare;

17. exercitarea de către practicianul în insolvenţă incompatibil a oricărei activităţi prevăzute la art. 11 din O.U.G. în competenţa practicienilor în insolvenţă compatibili;

18. solicitarea decontării din fondul de lichidare a unui onorariu mai mare decât cel din propria ofertă financiară în baza căruia a fost desemnat într-o procedură conform art. 19 alin. (2) sau (21) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

19. neîndeplinirea oricărei altei obligaţii, neprecizate mai sus, prevăzute expres de O.U.G. şi de prezentul statut.

Art. 105. - Se sancţionează cu avertisment scris faptele prevăzute la art. 104 pct. 1 şi 6.

Art. 106. - Se sancţionează cu suspendarea calităţii de practician în insolvenţă pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi un an faptele prevăzute la art. 104 pct. 2, 3, 5,9,15 şi 18.

Art. 107. - (1) Se sancţionează pecuniar, cu amendă, faptele prevăzute la art. 104 pct. 7, 8,12 şi 19.

(2) Cuantumul amenzilor se stabileşte între 1.000 lei şi 5.000 lei. Sumele obţinute din sancţiunile pecuniare se fac venit la bugetul filialei sau al Uniunii, după caz.

(3) Neplata amenzii în termen de 30 de zile de la data aplicării sancţiunii duce la excluderea definitivă din Uniune.

Art. 108. - (1) Membrul Uniunii sancţionat cu suspendarea calităţii de practician în insolvenţă are următoarele interdicţii pe perioada suspendării:

a) nu poate activa ca practician în insolvenţă;

b) nu are drept de vot în adunarea generală a filialei şi nu poate participa la Congresul Uniunii;

c) nu poate fi ales în organele de conducere ale filialei sau ale Uniunii;

d) nu poate reprezenta filiala sau Uniunea.

(2) Membrii Uniunii sancţionaţi cu suspendarea calităţii de practician în insolvenţă sunt obligaţi ca în termen de cel mult 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de suspendare să prezinte la conducerea filialei dovada că au solicitat înlocuirea lor cu un alt practician în insolvenţă pe perioada suspendării.

(3) Dacă suspendarea îl priveşte pe unul dintre membrii organelor de conducere alese ale Uniunii sau ale filialelor, acesta va fi înlocuit pe perioada suspendării de către unul dintre membrii supleanţi ai organului de conducere respectiv.

(4) Necomunicarea în termenul prevăzut la alin. (2) a dovezii de înlocuire cu un alt practician se sancţionează cu excluderea definitivă din Uniune, însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă.

Art. 109. - Cumularea a două sancţiuni de suspendare a calităţii de practician în insolvenţă duce la excluderea din Uniune.

Art. 110. - (1) Se sancţionează pecuniar cu amendă, care se face venit la bugetul Uniunii, fapta prevăzută la art. 104 pct. 11.

(2) Amenda este egală cu suma neachitată Uniunii conform veniturilor reale realizate.

Art. 111. - Se sancţionează cu excluderea definitivă din Uniune, însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă, faptele prevăzute la art. 104 pct. 4, 10, 13, 14, 16 şi 17.

Art. 112. - Sancţiunea de excludere definitivă din Uniune determină radierea din Tabloul UNPIR şi pierderea calităţii de practician în insolvenţă.

            Art. 113. - (1) Membrii instanţelor disciplinare nu pot fi traşi la răspundere pentru hotărârile de sancţionare adoptate, decât în cazul în care se dovedeşte că şi-au exercitat însărcinarea cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

(2) Regulamentul privind procedura disciplinară este prevăzut în anexa nr. 3.

 

CAPITOLUL XIV

Dispoziţii finale

Art. 114. - Anexele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezentul statut.

 

 

ANEXA Nr. 1

la statut

 

REGULI

de desfăşurare a examenului pentru dobândirea calităţii de practician în insolvenţă stagiar

 

Examenul constă într-o probă scrisă, sub forma unui test-grilă.

În funcţie de numărul candidaţilor, comisia de pregătire a examenului va putea decide desfăşurarea examenului în mai multe serii. Organizatorii examenului vor putea pune la dispoziţia candidaţilor, la intrarea în sală, unele detalii privind desfăşurarea acestuia.

Lucrările vor fi notate de la 1 la 10, proporţional cu punctajul obţinut. Nota minimă de promovare a examenului este 7.

Rezultatele examenului vor fi afişate la sediul Uniunii şi al fiecărei filiale, pentru candidaţii respectivi, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data susţinerii acestuia.

Contestaţiile asupra rezultatelor examenului vor putea fi depuse la Secretariatul general al Uniunii, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la afişarea lor, prin fax sau având data poştei în acest termen. Transmiterea contestaţiilor prin poştă se va efectua doar prin poşta rapidă sau priori post.

Contestaţiile vor fi analizate în cel mult 15 zile de la data expirării termenului de depunere a contestaţiilor, de către o comisie formată din 3 membri desemnaţi de Consiliul naţional de conducere al Uniunii. Pentru toate contestaţiile primite se va proceda la reprocesarea grilelor. Activitatea Comisiei de analizare a contestaţiilor încetează la data semnării procesului-verbal.

Preşedintele Comisiei de analizare a contestaţiilor este, de regulă, prim-vicepreşedintele Consiliului naţional de conducere al Uniunii.

Rezultatele contestaţiilor vor fi afişate la sediul Uniunii.

 

ANEXA Nr. 2

la statut

 

METODOLOGIE

de atestare a calificării de practician în insolvenţă şi a calităţii de membru al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (Uniune)

 

Aprobarea cererii privind exercitarea în România a profesiei de practician în insolvenţă şi dobândirea calităţii de membru al Uniunii se realizează potrivit următoarelor 3 etape, în conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, şi în temeiul art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G.

A. Etapa de informare

Scrisoarea de informare adresată Uniunii de către solicitant se transmite Secretariatului general al Uniunii, care va furniza datele cu privire la mijloacele de pregătire (cerere-tip de solicitare a accesului la profesie, cu lista documentelor care trebuie să însoţească cererea, tematica şi bibliografia orientativă pentru proba de aptitudini).

B. Etapa de evaluare:

1. cererea de solicitare a accesului la profesia de practician în insolvenţă (formular-tip), în care sunt menţionate documentele necesare ce se anexează;

2. fotografie tip paşaport;

3. curriculum vitae - original semnat;

4. paşaport - copie xerox (fără legalizare);

5. certificatul (atestatul) organismului profesional sau al autorităţii publice din statul al cărui cetăţean este solicitantul sau, după caz, unde acesta îşi are domiciliul ori sediul profesional, cu legalizarea în original efectuată în statul respectiv şi cu traducere autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;

6. diploma emisă de o universitate sau de un colegiu universitar, prin care se certifică încheierea de către titular a unui ciclu de studii superioare cu durata minimă de 3 ani, în copie legalizată, cu legalizarea în original efectuată în statul respectiv şi cu traducere autorizată (efectuată de un notar public din România) - ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;

7. certificat de onorabilitate eliberat de autorităţile competente sau declaraţie dată în faţa unei autorităţi competente din statul de origine sau de provenienţă al solicitantului, în copie legalizată, cu legalizarea în original efectuată în statul membru al Uniunii Europene şi cu traducere autorizată (efectuată de un notar public din România), ambele prezentate în termen de 3 luni de la data eliberării lor;

8. declaraţie pe propria răspundere dată la un birou notarial din România, reprezentând angajamentul de a nu desfăşura alte activităţi în afara celei de practician în insolvenţă, ceea ce i-ar atrage situaţia de incompatibilitate cu practicarea profesiei;

9. efectuarea unui stagiu de adaptare de un an.

C. Etapa înscrierii în Tabloul UNPIR:

1. cererea de înscriere în Tabloul UNPIR;

2. depunerea jurământului scris, cu textul prevăzut de art. 30 alin. (4) din O.U.G.;

3. atestatul de asigurare profesională, conform art. 24 din O.U.G. (copie, cu legalizarea în original);

4. achitarea taxei de înscriere în Tabloul UNPIR.

 

NOTĂ:

Pentru practicienii în insolvenţă din statele care nu aparţin Uniunii Europene, documentaţia va conţine şi convenţia bilaterală încheiată de Uniune cu organismul profesional similar din ţara în care solicitantul are domiciliul.

 

ANEXA Nr. 3

la statut

 

REGULAMENT

privind procedura disciplinară

 

1. Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Protecţia onoarei şi a prestigiului profesiei, respectarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G., a Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt încredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legale.

(2) Fapta săvârşită de membrul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (Uniune), prin care se încalcă dispoziţiile O.U.G., ale Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului practicienilor în insolvenţă, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează.

(3) Constituie abatere disciplinară grava încălcare a dispoziţiilor O.U.G. şi ale Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă ce prevăd expres o astfel de calificare.

Art. 2. - (1) Răspunderea disciplinară a membrului Uniunii nu exclude răspunderea civilă, penală, contravenţională sau administrativă.

(2) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii.

(3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată în considerare la aplicarea sancţiunii.

Art. 3. - Instanţele de disciplină ale Uniunii sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui membru al acesteia şi să comunice situaţia disciplinară a practicianului, la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.

Art. 4. - Instanţele de disciplină sunt:

a) instanţa locală de disciplină;

b) instanţa superioară de disciplină;

c) Consiliul naţional de conducere al Uniunii;

d) Congresul Uniunii.

2. Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare

Art. 5. - (1) în localităţile în care îşi desfăşoară activitatea curţile de apel se organizează şi funcţionează o instanţă locală de disciplină. Instanţei locale de disciplină îi vor fi arondate filialele ale căror membri îşi desfăşoară activitatea pe raza tribunalelor aparţinând curţilor de apel respective.

(2) Instanţa locală de disciplină este constituită din 7 membri, un preşedinte şi 6 membri aleşi în funcţie de criteriile stabilite în statut.

(3) Instanţele locale de disciplină împreună cu filialele UNPIR arondate sunt:

 

Nr.

Instanţa locali de disciplină

Judeţe arondate

1.

Alba

Alba

 

 

Hunedoara

 

 

Sibiu

2.

Bacău

Bacău

 

 

Neamţ

3.

Braşov

Braşov

 

 

Covasna

4.

Bucureşti

Bucureşti

 

 

Ilfov

 

 

Ialomiţa

 

 

Călăraşi

 

 

Teleorman

 

 

Giurgiu

5.

Cluj

Cluj

 

 

Bistriţa-Năsăud

 

 

Maramureş

 

 

Sălaj

6.

Constanţa

Constanţa

 

 

Tulcea

7.

Craiova

Dolj

 

 

Gorj

 

 

Mehedinţi

 

 

Olt

8.

Galaţi

Galaţi

 

 

Brăila

 

 

Vrancea

9.

Iaşi

Iaşi

 

 

Vaslui

10.

Oradea

Bihor

 

 

Satu Mare

11.

Piteşti

Argeş

 

 

Vâlcea

12.

Ploieşti

Prahova

 

 

Buzău

 

 

Dâmboviţa

13.

Suceava

Suceava

 

 

Botoşani

14.

Timişoara

Timiş

 

 

Arad

 

 

Caraş-Severin

15.

Târgu Mureş

Mureş

 

 

Harghita

 

(4) în situaţia în care se constituie o nouă filială UNPIR, prin avizul Consiliului naţional de conducere privind înfiinţarea filialei se va dispune şi arondarea acesteia către o instanţă locală de disciplină.

Art. 6. - (1) Instanţa locală de disciplină şi/sau superioară, după caz, precum şi Consiliul naţional de conducere al Uniunii, respectiv Congresul Uniunii, atunci când acestea funcţionează ca instanţe disciplinare, sunt coordonate de un preşedinte ales de către şi dintre membrii instanţelor disciplinare locale şi/sau superioare, după caz, sau de drept de către preşedintele Uniunii în cazul Consiliului naţional de conducere al Uniunii, respectiv Congresul Uniunii.

(2) Instanţa locală de disciplină şi/sau superioară, după caz, precum şi Consiliul naţional de conducere al Uniunii, respectiv Congresul Uniunii, atunci când acestea funcţionează ca instanţe disciplinare, vor desemna un raportor care îndeplineşte funcţia de grefier, calitate în care păstrează, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare în vederea desfăşurării activităţii instanţelor, sub îndrumarea preşedintelui.

(3) Alcătuirea instanţei locale de disciplină şi/sau superioare ale Uniunii, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a activităţilor cu caracter administrativ ale acesteia sunt în sarcina preşedintelui.

Art. 7. - Instanţa locală de disciplină soluţionează, în primă instanţă, în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de membrii Uniunii înscrişi în cadrul filialelor arondate acesteia pe raza curţii de apel aferente, cu excepţia abaterilor săvârşite de membrii titulari ai instanţei locale de disciplină sau membrii consiliului de conducere al filialei.

Art. 8. - Instanţa superioara de disciplină:

a) soluţionează ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile membrilor instanţelor locale de disciplină, precum şi ale membrilor consiliilor de conducere ale filialei;

b) soluţionează, în complet de 3 membri, plângerile disciplinare formulate împotriva membrilor Consiliului naţional de conducere;

c) soluţionează în contestaţie, în complet de 3 membri, contestaţiile declarate de partea interesată împotriva deciziilor pronunţate de instanţele locale de disciplină;

d) suspendă, la cerere, executarea deciziilor disciplinare pronunţate de instanţele locale de disciplină;

e) soluţionează cererile de strămutare privind soluţionarea plângerilor disciplinare sau orice alte măsuri necesare înfăptuirii justiţiei profesionale.

Art. 9. - Instanţa superioară de disciplină face propuneri de sancţionare disciplinară a membrilor Consiliului naţional de conducere al UNPIR, pe care le supune aprobării Congresului Uniunii.

Art. 10. - Consiliul naţional de conducere al Uniunii, constituit ca instanţă disciplinară, în plenul său, cu votul majorităţii membrilor prezenţi:

a) soluţionează plângerile disciplinare formulate împotriva membrilor instanţei superioare de disciplină, urmând ca acestea să fie supuse hotărârii Congresului Uniunii;

b) soluţionează contestaţiile formulate împotriva deciziilor disciplinare pronunţate de instanţa superioară de disciplină cu privire la plângerile formulate împotriva membrilor titulari ai consiliilor de conducere şi ai instanţelor locale de disciplină;

c) suspendă, la cerere, executarea deciziilor disciplinare pronunţate de instanţa superioară de disciplină împotriva membrilor titulari ai consiliilor de conducere şi ai instanţelor locale de disciplină.

Art. 11. - Congresul Uniunii, în plenul său, pe baza propunerilor formulate de instanţa de disciplină competentă, hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului naţional de conducere al Uniunii, precum şi ai instanţei superioare de disciplină.

Art. 12. - (1) Membrul instanţei de disciplină care ştie că există un motiv de recuzare în privinţa sa sau se află în conflict de interese cu vreuna dintre părţi trebuie să se abţină de la soluţionarea pricinii.

(2) Nu poate lua parte la soluţionarea pricinii membrul instanţei locale de disciplină care a fost desemnat administrator judiciar sau lichidator, avocat, consilier juridic, expert contabil, evaluator, auditor financiar, cenzor, arbitru, mediator, conciliator, expert financiar al unei părţi din dosar, decât dacă a trecut o perioadă de minimum 2 ani.

(3) De asemenea, nu poate lua parte la soluţionarea plângerii membrul instanţei de disciplină, dacă soţul (soţia), o rudă ori afin până la gradul al III-lea inclusiv a fost desemnat/desemnată administrator judiciar/lichidator sau a reprezentat o parte în cadrul procedurii în care s-a comis fapta supusă analizei, decât dacă a trecut o perioadă de minimum 2 ani.

(4) Prevederile alin. (2) se extind şi asupra asociaţilor/acţionarilor, angajaţilor sau colaboratorilor societăţii profesionale de insolvenţă în care membrul instanţei de disciplină îşi desfăşoară activitatea.

Art. 13. - (1) Când una dintre părţi are două rude sau afini până la gradul al III-lea inclusiv printre membrii instanţei locale de disciplină, cealaltă parte poate să ceară strămutarea sesizării disciplinare.

(2) Strămutarea pricinii se mai poate cere şi pentru motive de bănuială legitimă. Bănuiala se socoteşte legitimă ori de câte ori se poate presupune că nepărtinirea membrilor comisiei de disciplină ar putea fi ştirbită din cauza conflictului de interese, împrejurărilor pricinii, calităţii părţilor sau conflictelor locale.

(3) Strămutarea se poate dispune şi pentru imposibilitatea constituirii completului de analizare a plângerii disciplinare.

(4) Cererea de strămutare se depune la instanţa superioară de disciplină.

(5) în caz de admitere, soluţionarea sesizării disciplinare se trimite unei alte instanţe locale de disciplină de acelaşi grad.

(6) Hotărârea de strămutare se dă fără motivare şi nu este supusă niciunei căi de atac.

Art. 14. - Niciodată instanţa locală de disciplină nu va funcţiona cu un număr mai mic de 3 membri. În cazul în care, din cauza abţinerii sau din alte motive, instanţa locală de disciplină va fi nevoită să soluţioneze cauza cu un număr mai mic de 3 membri, preşedintele va convoca un alt membru.

Art. 15. - În intervalul cuprins între data formulării propunerilor de sancţionare a unor membri ai Consiliului naţional de conducere al Uniunii şi, respectiv, ai instanţei superioare de disciplină şi data întrunirii primului Congres al Uniunii, persoanele în cauză sunt suspendate din funcţie, locul lor fiind ocupat de unul dintre membrii supleanţi ai respectivului organ.

3. Sesizarea comisiei de disciplină a filialei Uniunii

Art. 16. - (1) Procedura disciplinară se declanşează la cererea oricărei persoane fizice sau juridice interesate din punct de vedere al interesului juridic.

(2) Orice cerere adresată instanţei locale de disciplină trebuie să fie făcută în scris, să cuprindă numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, după caz, denumirea şi sediul societăţii, abaterea săvârşită de membrul Uniunii şi semnătura. Lipsa numelui, domiciliului sau reşedinţei părţilor poate duce la respingerea reclamaţiei formulate.

(3) Cererile, precum şi toate celelalte înscrisuri de care părţile înţeleg să se folosească în cauza disciplinară se depun în atâtea exemplare câte părţi sunt, la care se adaugă un exemplar instanţei disciplinare.

Cererile şi înscrisurile însoţitoare se comunică între părţi, sub sancţiunea suspendării procedurii disciplinare. Dacă obligaţia comunicării cererilor nu este îndeplinită, instanţa disciplinară poate dispune suspendarea cercetării disciplinare.

(4) Lipsa calităţii de membru al Uniunii a persoanei reclamate duce la respingerea acţiunii.

(5) Plângerea îndreptată împotriva unui membru al Uniunii se adresează instanţei locale de disciplină la care acesta este arondat.

(6) Instanţele de disciplină ale Uniunii pot fi sesizate de preşedintele Uniunii, Consiliul naţional de conducere al Uniunii, consiliul de conducere al filialei sau se pot autosesiza.

Art. 17. - (1) Cercetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.

(2) Cercetările se efectuează după convocarea în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a membrului Uniunii cercetat, trimisă la domiciliul/sediul său profesional înscris în Tabloul UN PIR. Convocarea se poate face şi prin înştiinţare în scris printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut înştiinţarea, prin luarea la cunoştinţă prin semnătură, afişarea convocării pe site-ul www.unpir.ro sau afişarea la uşa instanţei disciplinare.

(3) Cercetarea se efectuează numai după efectuarea demersurilor menţionate la alin. (2). Membrul Uniunii cercetat poate da explicaţii scrise.

(4) Refuzul de a da curs convocării nu împiedică desfăşurarea acţiunii disciplinare.

(5) în cursul cercetărilor, preşedintele instanţei de disciplină a Uniunii, prin grija raportorului, va convoca în vederea ascultării persoana care a formulat plângerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va dispune efectuarea de verificări de înscrisuri şi va culege informaţii prin mijloacele prevăzute de lege.

(6) La primul termen de soluţionare a plângerii disciplinare la care părţile sunt legal convocate, instanţa de disciplină, din oficiu, îşi va verifica competenţa generală, materială şi teritorială să soluţioneze cauza.

(7) Dacă se constată necompetenţa soluţionării cauzei disciplinare, instanţa de disciplină va declina cauza disciplinară, raportat la prevederile din O.U.G. şi din prezentul statut, către organul cu activitate jurisdicţională din cadrul UNPIR competent.

4. Desfăşurarea şedinţelor instanţelor de disciplină

Art. 18. - Soluţionarea sesizării disciplinare de către instanţele de disciplină ale Uniunii se desfăşoară după cum urmează:

- se ascultă părţile şi se administrează probele;

- în caz de amânare a soluţionării cauzei, se redactează o încheiere, arătându-se motivele care au determinat amânarea. Încheierea se semnează de către preşedintele completului.

Art. 19. - (1) în faţa instanţei de disciplină membrul Uniunii se va înfăţişa personal sau prin reprezentantul legal. Membrul Uniunii poate fi asistat de un apărător ales.

(2) Şedinţa instanţei de disciplină nu este publică.

(3) Lipsa părţilor regulat citate nu împiedică soluţionarea cauzei, instanţa de disciplină putându-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate în cauză.

(4) Instanţa de disciplină hotărăşte cu majoritate de voturi şi pronunţă o decizie disciplinară. Decizia se semnează de către preşedintele completului.

(5) La stabilirea sancţiunii se va ţine seama de gravitatea faptei, de cauzele şi împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, de gradul de vinovăţie a practicianului, dacă acesta a avut şi alte abateri în trecut, precum şi de urmările abaterii.

Art. 20. - (1) Decizia disciplinară este obligatorie faţă de părţi şi de organele profesiei, de la data pronunţării sau comunicării, dacă partea nu a fost prezentă la data pronunţării.

(2) Decizia instanţei de disciplină a filialei Uniunii se va comunica părţilor în cauză.

(3) Contestaţiile declarate împotriva măsurilor luate de instanţa locală de disciplină se depun la instanţa locală care a aplicat sancţiunea, în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, sub sancţiunea decăderii. După declararea contestaţiei, instanţa locală de disciplină care a pronunţat hotărârea va înainta contestaţia, împreună cu dosarul cauzei, instanţei de disciplină superioare.

(4) Hotărârile instanţelor de disciplină produc efecte juridice din momentul pronunţării, dacă partea a fost prezentă sau din momentul comunicării, dacă partea nu a fost prezentă la momentul pronunţării. Simpla exercitare a căii de atac nu suspendă efectele hotărârii atacate în lipsa unei decizii de suspendare a efectelor hotărârii atacate.

(5) Hotărârile instanţelor de disciplină pot face obiectul revizuirii sau contestaţiei în anulare de organul care Ie-a pronunţat, la cererea părţilor interesate, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

5. Suspendarea. Perimarea. Reabilitarea

Art. 21. - (1) Instanţa de disciplină va suspenda soluţionarea sesizării:

a) când ambele părţi o cer;

b) dacă niciuna dintre părţi nu se înfăţişează la termenul stabilit pentru soluţionarea sesizării.

(2) Cu toate acestea, pricina se soluţionează dacă una dintre părţi a cerut în scris acest lucru în lipsă.

Art. 22. - (1) Instanţa de disciplină poate dispune suspendarea sesizării:

a) când dezlegarea pricinii depinde, în totul sau în parte, de existenţa ori neexistenţa unui drept care face obiectul unei alte judecăţi;

b) când s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se pronunţe.

(2) Suspendarea va dăinui până când hotărârea pronunţată în pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabilă.

Art. 23. - Soluţionarea sesizării disciplinare reîncepe prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părţi,

Art. 24. - Reclamantul poate oricând să renunţe la soluţionarea sesizării, fie verbal, în şedinţa comisiei, fie prin cerere scrisă.

Art. 25. - (1) Orice sesizare disciplinară se perima de drept dacă a rămas în nelucrare, din vina părţii, timp de un an.

(2) Cursul perimării este suspendat atât timp cât dăinuieşte suspendarea pronunţată în baza art. 21 alin. (1).

(3) în cazul art. 22 alin. (1), cursul perimării este suspendat până la 3 luni de la data când s-au soluţionat cererile ce au făcut obiectul judecăţii sau pronunţării soluţiei penale.

(4) Perimarea se constată din oficiu sau la cererea părţii interesate.

Art. 26. - Cu excepţia sancţiunii excluderii din UNPIR, practicianul în insolvenţă sancţionat disciplinar se reabilitează de drept în termen de un an de la terminarea executării sancţiunii.

 

ANEXA Nr. 4

la statut

 

NIVELUL TAXELOR

pentru operaţiunile legate de Registrul formelor de organizare

 

Se vor percepe taxe pentru operaţiunile legate de Registrul formelor de organizare pentru:

A. Societăţile profesionale:

1. cerere disponibilitate denumire/opţiune denumire ................................................................. 50 lei

2. cerere înregistrare societate profesională/filială a societăţii ............................................... 400 lei

3. eliberare certificat de înregistrare ............................................................................................ 200 lei

4. cerere de îndreptare eroare materială/operare/dovada .......................................................... 60 lei

5. a) cerere de eliberare extras registru (pentru membrii Uniunii Naţionale a Practicienilor în insolvenţă din România) ................................................................................................. 100 lei

5. b) cerere de eliberare certificat constatator (pentru cei care nu sunt membri ai Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România) ..................................................... 200 lei

6. cereri de furnizare informaţii:

6. a) cerere de furnizare informaţii (conform model) ................. se taxează fiecare poziţie cu 40 lei

6. b) cerere de eliberare copii simple de pe acte aflate la dosar .................................. 30 lei/pagină

6. c) cerere de eliberare copii certificate de pe acte aflate la dosar.............................. 50 lei/pagină

7. cerere de preschimbare certificat de înregistrare ................................................................. 100 lei

8. cerere eliberare istoric societate ............................................................................................  200 lei.

B. Cabinetele individuale şi cabinetele asociate:

1. cerere înregistrare cabinet individual/cabinete asociate .................................................... 200 lei

2. eliberare certificat de înregistrare ...........................................................................................100 lei

3. cerere de îndreptare eroare materială/operare/dovada ......................................................... 30 lei

4. a) cerere de eliberare extras registru (pentru membrii Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România) ................................................................................................. 50 lei

4. b) cerere de eliberare certificat constatator (pentru nemembri) ......................................... 200 lei

5. cereri de furnizare informaţii:

5. a) cerere de furnizare informaţii (conform model) ................. se taxează fiecare poziţie cu 40 lei

5. b) cerere de eliberare copii simple de pe acte aflate la dosar .................................. 30 lei/pagină

5. c) cerere de eliberare copii certificate de pe acte aflate la dosar ............................ 50 lei/pagină

6. cerere de preschimbare certificat de înregistrare ................................................................... 50 lei

7. cerere eliberare istoric cabinet sau cabinete asociate ......................................................... 200 lei.

 

ANEXA Nr. 5

la statut

 

NIVELUL TAXELOR ŞI COTIZAŢIILOR,

precum şi plafonul minim de asigurare profesională

 

CAPITOLUL I

Nivelul taxelor şi cotizaţiilor

 

Art. 1. - Taxa de înscriere la examenul de dobândire a calităţii de practician în insolvenţă va fi de 1.200 lei.

Art. 2. - Taxa de verificare a cererii şi a documentelor doveditoare pentru persoanele care cer înscrierea în Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România fără examen şi cu scutire de stagiu va fi de 1.000 lei.

Art. 3. - Taxa de înscriere în Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România va fi de:

a) 1.200 lei pentru persoanele fizice care au promovat examenul de acces în profesie;

b) 10.000 lei pentru persoanele fizice care beneficiază de înscrierea în profesie cu scutire de examen şi stagiu de pregătire profesională;

c) 1.500 lei pentru persoane juridice. Art. 4. - (1) Cotizaţia anuală este de:

a) 650 lei pentru persoane fizice compatibile;

b) 433 lei pentru persoane fizice incompatibile.

(2) Taxa anuală pentru persoanele juridice este de 2.000 lei. Art. 5. - Taxa de susţinere a examenului de definitivat în profesie, încasată de I.N.P.P.I., este de 1.500 lei.

Art. 6. - Taxa de verificare a cererii şi a documentelor doveditoare îndeplinirii scutirii de stagiu în baza art. 33 din O.U.G. va fi de 1.500 lei.

Art. 7. - Taxa de eliberare privind istoricul calităţii de membru al UNPIR va fi de 100 lei.

 

CAPITOLUL II

Plafonul minim de asigurare profesională

 

Art. 8. - Plafonul minim de asigurare profesională pentru persoanele fizice române, înscrise în subsecţiunile IB şi IC ale Tabloului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, este de 100.000 lei.

Art. 9. - Plafonul minim de asigurare profesională pentru persoane juridice, înscrise în subsecţiunea IIA a Tabloului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, este de 500.000 lei.

Art. 10. - Plafonul minim de asigurare profesională pentru persoanele fizice străine, înscrise în subsecţiunea a III-a a Tabloului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, este de 100.000 lei.

Art. 11. - Plafonul minim de asigurare profesională pentru persoanele juridice străine, înscrise în subsecţiunea a IV-a a Tabloului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, este de 500.000 lei.

 

ANEXA Nr. 6

la statut

 

ACTE

de constituire a cabinetelor individuale, contracte de societate, contracte de asociere cabinete

 

(modele)

 

DECIZIE DE ÎNFIINŢARE

a cabinetului individual de practician în insolvenţă

...........................................................

- model -

 

Subsemnatul ............................................................, numele purtat anterior .................................., B.I./C.I. seria ........ nr. ........................., eliberat/eliberată de .......................... la data de ......................... cod numeric personal ............................................., domiciliat în ............................................................. str. .................................... nr. ........ bl. ......, et. ....... ap. ......, sectorul ...... Judeţul ..................................... practician în insolvenţă definitiv, înscris în Tabloul UNPIR sub nr. ............. din data de .............................

în calitate de practician în insolvenţă titular,

înfiinţez,

în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, cabinetul individual de practician în insolvenţă cu:

1. Denumirea...........................................

 

2. Sediul profesional al cabinetului este în  ....................................................................................., str. ........................................ nr. ........ bl. ........, et. ........, ap. ........., sectorul ........ judeţul .............................. cod poştal ................ telefon ....................

 

3. Aportul la constituirea patrimoniului de afectaţiune profesională necesar cabinetului constă în (se descriu aportul, valoarea, actul sau modalitatea de dobândire):

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................

...............................................................................................................................................................................................................................................................................................

 

4. Practicieni în insolvenţă colaboratori:

- domnul/doamna ..................................................... practician în insolvenţă, definitiv/stagiar, înscris/înscrisă în Tabloul UNPIR sub nr. ................... din data de .......................;

- domnul/doamna ..................................................... practician în insolvenţă, definitiv/stagiar, înscris/înscrisă în Tabloul UNPIR sub nr. ................... din data de .......................;

- domnul/doamna ..................................................... practician în insolvenţă, definitiv/stagiar, înscris/înscrisă în Tabloul UNPIR sub nr. ................... din data de .......................

 

Mă angajez să achit întocmai şi la termen taxele, cotizaţiile şi contribuţiile profesionale ce îmi revin, precum şi să închei asigurarea profesională conform legislaţiei în vigoare.

 

Data ...............

Semnătura .................

 

CONTRACTUL DE SOCIETATE

al societăţii profesionale cu răspundere limitată

.......................................................................................

 

- model –

Subsemnaţii:

- domnul/doamna ........................................................................ numele purtate anterior ...................................................., B.I./C.I. seria ....... nr. ................, eliberat/eliberată de .............. la data de ......................, cod numeric personal .................................. născut/născută în ..................... la data de ............ domiciliat/domiciliată în ............................., înscris/înscrisă în Tabloul UNPIR în data de .................. şi practician în insolvenţă definitiv din data de ................;

- domnul/doamna ........................................................................ numele purtate anterior ...................................................., B.I./C.I. seria ....... nr. ................, eliberat/eliberată de .............. la data de ......................, cod numeric personal .................................. născut/născută în ..................... la data de ............ domiciliat/domiciliată în ............................., înscris/înscrisă în Tabloul UNPIR în data de .................. şi practician în insolvenţă definitiv din data de ................;

au convenit constituirea unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, supusă reglementărilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G,, şi de Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă. denumit în continuare Statut, după cum urmează:

 

TITLUL I

Denumire, sediu, formă, emblemă, obiect, scop, durată

 

ARTICOLUL 1

Denumire

 

În concordanţă cu Dovada de rezervare denumire nr. ......./.......... societatea este denumită .............................. societate profesională cu răspundere limitată (SPRL, IPURL).

În toate actele, scrisorile, publicaţiile şi alte documente emise de societate, denumirea societăţii va fi urmată de iniţialele societate profesională cu răspundere limitată (SPRL, IPURL).

 

ARTICOLUL 2

Sediu

 

Sediul principal al societăţii este situat în ...............................

Societatea îşi poate constitui filiale care se înregistrează în Registrul formelor de organizare.

 

ARTICOLUL 3

Formă

 

Prezenta societate este înfiinţată ca o societate profesională de practicieni în insolvenţă, cu răspundere limitată, compusă din subsemnaţii practicieni în insolvenţă înscrişi în Tabloul UNPIR,

publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I bis, nr. .........

din......................ca practicieni în insolvenţă definitivi:

-........................................................................- asociat;

-........................................................................- asociat:

            -........................................................................- asociat.

 

ARTICOLUL 4

Emblemă

 

            Emblema societăţii reprezintă (descrierea elementelor componente ale desenului):................................şi este redată în anexa la prezentul act constitutiv.

 

ARTICOLUL 5

Obiect

 

            Societatea are ca obiect unic de activitate exercitarea în comun a profesiei de practician în insolvenţă conform O.U.G. şi Statutului.

 

ARTICOLUL 6

Scop profesional

 

            Fiecare asociat, practician colaborator şi practician salarizat în interiorul profesiei îşi angajează răspunderea profesională numai în limitele aportului social subscris şi vărsat.

 

ARTICOLUL 7

Durată

 

            Societatea se constituie pentru o durată de................ani din momentul înscrierii sale în Registrul formelor de organizare, ţinut de Secretariatul general al Uniunii.

 

TITLUL II

Aport social

 

ARTICOLUL 8

Compunerea patrimoniului social

 

1. Aportul social de minimum 3.500 lei este constituit din numerar ............ şi în natură, evaluat la .................. lei.

2. Aportul social este compus după cum urmează:

- domnul/doamna ..............., aport în bunuri/numerar/clientelă/industrie: ........... lei;

- domnul/doamna ..............., aport în bunuri/numerar/clientelă/industrie: ........... lei;

- societatea .........................., aport în bunuri/numerar/clientelă/industrie: ............lei.

3. Aporturile în bunuri/clientelă/industrie ale asociaţilor sunt constituite din următoarele:

- .................................., evaluat de către evaluatorul Autorizat, domnul ........................., membru ANEVAR, conform Raportului de evaluare nr. ........... din data de ................... la valoarea de............lei;

- .................................., evaluat de către evaluatorul Autorizat, domnul ........................., membru ANEVAR, conform Raportului de evaluare nr. ........... din data de ................... la valoarea de............lei;

            - .................................., evaluat de către evaluatorul Autorizat, domnul ........................., membru ANEVAR, conform Raportului de evaluare nr. ........... din data de ................... la valoarea de............lei;

 

ARTICOLUL 9

Repartizare

 

Aportul social este divizat în........părţi sociale a câte ............ lei fiecare, integral subscrise şi vărsate de către asociaţi, potrivit aporturilor menţionate la art. 8, astfel:

- domnul ........................- ................... părţi sociale, reprezentând .......% din părţile sociale;

            - domnul ........................- ................... părţi sociale, reprezentând .......% din părţile sociale.

 

ARTICOLUL 10

Patrimoniul social a fost vărsat integral la data constituirii societăţii.

 

 

TITLUL III

Adunarea generală

 

ARTICOLUL 11

Adunările generale

 

1. Adunarea generală reprezintă totalitatea asociaţilor şi deciziile luate sunt obligatorii pentru toţi asociaţii.

2. Fiecare parte socială subscrisă şi vărsată dă dreptul la un vot.

3. Asociaţii nu pot fi reprezentaţi în adunarea generală decât de alţi asociaţi.

4. Adunările generale se convoacă de oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării cu minimum 5 zile înainte de data ţinerii lor.

5. Adunarea generală se va întruni la sediul principal al societăţii sau, cu acordul unanim al asociaţilor, în orice alt loc.

6. Hotărârile adunărilor generale se iau prin votul asociaţilor reprezentând majoritatea părţilor sociale/sau............................

            7. Pentru hotărârile având ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.

 

ARTICOLUL 12

Atribuţiile adunării generale

 

Principalele atribuţii ale adunării generale sunt:

a) repartizarea venitului net al societăţii;

b) mărirea sau reducerea aportului social;

c) fuziunea;

d) schimbarea denumirii societăţii;

e) schimbarea sediului principal;

f) crearea sau anularea părţilor de industrie;

g) primirea de noi asociaţi;

h) excluderea asociatului/asociaţilor; i) alegerea asociatului practician în insolvenţă coordonator al societăţii;

            j) desemnarea lichidatorului/lichidatorilor; k) orice modificare a statutului societăţii.

 

ARTICOLUL 13

Procedura adunării generale şi procesele-verbale

 

1. Adunările generale sunt prezidate de asociatul coordonator.

2. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul adunării generale, desemnat dintre asociaţi, şi va cuprinde: data, locul, prezenţa, ordinea de zi, rezumatul dezbaterilor, hotărârile luate, voturile exprimate pentru fiecare hotărâre. Procesul-verbal va fi semnat de asociaţii prezenţi.

            3. Lucrările adunării generale se consemnează într-un registru numerotat şi parafat de coordonatorul societăţii.

 

TITLUL IV

Coordonarea activităţii

 

ARTICOLUL 14

Coordonarea

 

1. Societatea este coordonată de un asociat sau asociaţi practicieni în insolvenţă coordonatori, membri compatibili.

Aceştia sunt numiţi prin hotărârea asociaţilor ce deţin împreună mai mult de jumătate din aportul social pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit.

2. Societatea poate fi coordonată de mai mulţi asociaţi coordonatori care formează un consiliu de coordonare pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit.

3. Mandatul asociatului/Consiliului de coordonare este de ..............ani.

4. Calitatea de practician în insolvenţă coordonator încetează prin revocare, deces, demisie, retragere voluntară din societate sau pentru motive temeinice, cu aprobarea adunării asociaţilor.

 

 

ARTICOLUL 15

Desemnarea asociatului practician în insolvenţă coordonator

 

            Domnul/Doamna................................................................ este desemnat/desemnată începând cu data de ......................... ca fiind asociatul practician în insolvenţă coordonator al societăţii, membru compatibil.

 

ARTICOLUL 16

Drepturile şi obligaţiile practicianului în insolvenţă coordonator

 

1. Practicianul în insolvenţă coordonator reprezintă societatea în raporturile cu terţii.

2. Actele de înstrăinare cu privire la drepturile şi bunurile societăţii se încheie numai cu autorizarea prealabilă a asociaţilor conform art. 11. Asociaţii pot fixa un plafon maximal al valorii bunurilor care pot fi înstrăinate de către asociatul coordonator fără a fi necesară autorizarea prealabilă.

            3. Raporturile dintre practicianul în insolvenţă coordonator şi ceilalţi practicieni în insolvenţă ai societăţii nu implică nicio subordonare în plan profesional.

 

ARTICOLUL 17

Remunerare

 

            Practicianul în insolvenţă coordonator poate fi remunerat potrivit hotărârii adunării generale.

 

ARTICOLUL 18

Drepturile şi obligaţiile Consiliului de coordonare

 

            Consiliul de coordonare reprezintă societatea în relaţiile cu terţii.

 

TITLUL V

Conturile şi informarea asociaţilor cu privire la rezultatele obţinute de societate

 

ARTICOLUL 19

Exerciţiul financiar

 

            Exerciţiul financiar începe la data de 1 ianuarie şi se sfârşeşte la data de 31 decembrie ale fiecărui an, cu excepţia primului an, când începe la data înfiinţării şi durează până la 31 decembrie.

 

ARTICOLUL 20

Conturile şi informarea asociaţilor

 

            Operaţiunile în conturile bancare ale societăţii sunt efectuate de practicianul în insolvenţă coordonator, singur, alături sau împreună cu alte persoane desemnate prin hotărârea adunării generale.

 

ARTICOLUL 21

Repartizarea venitului

 

1. Venitul net al societăţii va fi stabilit după scăderea din totalul veniturilor a cheltuielilor deductibile, în conformitate cu prevederile legale, urmând a fi repartizat către asociaţi.

2. După deducerea tuturor celorlalte obligaţii şi contribuţii care pot greva venitul net al societăţii, repartizarea rezultatelor financiare rămase se va face astfel:

- cota alocată deţinătorilor părţilor sociale în numerar ........;

- cota alocată deţinătorilor părţilor sociale în natură ...........;

- cota alocată deţinătorilor părţilor de industrie ...................;

            - cota alocată pentru constituirea unor fonduri alte alocări (premiere, provizioane de risc, rezervă, investiţii etc.) ..............

 

TITLUL VI

Cesiunea şi transmiterea părţilor sociale

 

ARTICOLUL 22

Cesiunea părţilor sociale

 

1. Cesiunea părţilor sociale poate fi făcută numai către practicieni în insolvenţă definitivi, în condiţiile O.U.G. şi ale Statutului.

2. Cesiunea între asociaţi este liberă.

3. Părţile sociale pot fi cesionate numai cu acordul unanim şi exprimat în scris al asociaţilor.

4. Oricare asociat îşi poate exercita dreptul de preempţiune în termen de 30 de zile de la primirea notificării ofertei de cesiune. În caz de concurs între asociaţi, la preţ egal, este preferat asociatul care doreşte să achiziţioneze numărul total de părţi sociale ofertate sau, în lipsă, după caz, asociaţii vor achiziţiona părţile sociale proporţional cu cotele deţinute la părţile sociale.

            5. În cazul transmiterii părţilor sociale, al retragerii sau decesului unui asociat, toate bunurile împreună cu orice drepturi, inclusiv clientelă, aduse ca aport social la patrimoniul societăţii de respectivul asociat, rămân proprietatea societăţii sau.............................................................................................

 

ARTICOLUL 23

Notificarea cesiunii

 

1. Asociatul care intenţionează să cedeze părţile sociale este obligat să notifice intenţia sa, cu minimum 30 de zile anterior transmiterii, către toţi asociaţii.

2. În caz de neexercitare a dreptului de preempţiune, cesiunea poate fi făcută către practician/practicienii neasociat/neasociaţi, fără ca ceilalţi asociaţi să se poată opune, dispoziţiile art. 22 pct. 2 nefiind aplicabile.

            3. Oferta notificată este irevocabilă pe toată durata ei de valabilitate.

 

ARTICOLUL 24

Retragerea asociaţilor

 

1. Asociatul se poate retrage oricând din societate, cu condiţia de a notifica, în scris, celorlalţi asociaţi şi filialei Uniunii din care face parte intenţia de retragere cu cel puţin 3 luni înainte.

2. La împlinirea termenului prevăzut în notificare, Registrul formelor de organizare va lua act de retragerea asociatului, operând modificările corespunzătoare în evidenţele sale.

3. În caz de neînţelegere cu privire la desocotirea consecutivă a retragerii, se aplică corespunzător următoarele prevederi ale prezentului contract.

4. ............................................................................................

5. ............................................................................................

            6. ............................................................................................

 

ARTICOLUL 25

Încetarea calităţii de asociat

 

1. Asociatul care din orice motiv pierde dreptul de exercitare a profesiei de practician în insolvenţă, asociatul exclus din societate, asociatul care s-a retras din societate sau asociatul pus sub interdicţie are la dispoziţie un termen de 3 luni pentru cesionarea părţilor sociale, în condiţiile prevăzute în prezentul titlu.

            2. În cazul în care, la expirarea acestui termen, cesiunea nu a avut loc, părţile sociale se vor anula, tar contractul se va modifica corespunzător.

 

ARTICOLUL 26

Decesul asociatului

 

1. La data decesului unui asociat, părţile sociale deţinute de acesta se anulează.

2. Părţile semnatare convin că desocotirea dintre asociaţi şi succesorii asociatului decedat se va face potrivit următoarelor reguli:

3. În termen de maximum 3 luni de la data anulării părţilor sociale, asociaţii vor proceda după cum urmează:

a) reducerea corespunzătoare a patrimoniului social;

b) emiterea de noi părţi sociale, în vederea reconstituirii patrimoniului social la valoarea existentă la momentul decesului;

            c) încetarea formei de exercitare a profesiei.

 

ARTICOLUL 27

Alte dispoziţii

 

Cesionarii sunt obligaţi să depună la Registrul formelor de organizare un exemplar original al actului de cesiune.

            (Se pot introduce clauze specifice privind retragerea forţată, retragerea voluntară etc.)

 

TITLUL VII

Exercitarea profesiei

 

 

 

ARTICOLUL 28

Activitatea şi răspunderea profesională

 

1. Asociaţii, practicienii colaboratori şi practicienii salarizaţi în interiorul profesiei exercită profesia de practician în insolvenţă în numele societăţii.

2. Fiecare practician în insolvenţă răspunde pentru actele profesionale pe care le îndeplineşte.

            3. Societatea va încheia contracte de asigurare profesională în nume propriu şi pentru fiecare practician în insolvenţă care îşi exercită profesia în cadrul acesteia.

 

ARTICOLUL 29

            Suspendarea asociaţilor

 

ARTICOLUL 30

            Intervenirea cazurilor de incapacitate de exercitare a profesiei

 

TITLUL VIII

Dizolvarea şi lichidarea

 

ARTICOLUL 31

Dizolvarea

 

Societatea se dizolvă în următoarele situaţii: a) prin hotărârea luată în unanimitate de asociaţi;

b) prin hotărâre judecătorească;

c) prin radierea din profesie a tuturor asociaţilor;

d) prin decesul simultan al tuturor asociaţilor;

e) prin dobândirea tuturor părţilor sociale de către un singur asociat şi păstrarea lor de către acesta o perioadă mai mare de 3 luni;

f) la cererea simultană de retragere din societate formulată de toţi asociaţii.

 

 

ARTICOLUL 32

Lichidarea

 

1. Societatea intră în lichidare din momentul dizolvării sale. În toate actele sale se va menţiona “În lichidare”.

2. Asociaţii vor desemna un lichidator cu votul cerut pentru numirea practicianului în insolvenţă coordonator. În caz contrar, acesta va fi numit de către preşedintele filialei Uniunii de care aparţine societatea.

3. Asociaţii vor fi convocaţi pentru a decide cu privire la rezultatele obţinute de lichidatori, repartizarea activului net şi pentru a constata încheierea lichidării.

            4. În situaţiile în care în societate rămâne un singur asociat pentru o perioadă mai mare de 3 luni, societatea intră în lichidare, cu excepţia cazului în care asociatul rămas decide reorganizarea acesteia.

 

TITLUL IX

Condiţia suspensivă şi publicitate

 

ARTICOLUL 33

Condiţia suspensivă

 

1. Societatea este constituită între asociaţi de la data semnării contractului, sub condiţia suspensivă a înscrierii sale în Registrul formelor de organizare, ţinut de Secretariatul general al Uniunii.

            2. După înscrierea societăţii, asociatul practician în insolvenţă coordonator va convoca o adunare generală extraordinară pentru a se constata îndeplinirea tuturor condiţiilor cerute pentru începerea activităţii.

 

ARTICOLUL 34

Publicitate

 

1. Acest contract va fi prezentat Secretariatului general al Uniunii în vederea înscrierii în Registrul societăţilor profesionale.

2. Prezentul contract a fost redactat astăzi ......................... în localitatea ............................. într-un număr de ......... exemplare.

Semnături:

Asociat:..............................

Asociat:..............................

Asociat:..............................

 

 

CONVENŢIE

de asociere a cabinetelor individuale de practicieni în insolvenţă

(cabinete asociate)

- model -

 

Între:

1. Cabinetul individual..............................., reprezentat prin...............................................practician în insolvenţă titular;

2. Cabinetul individual..............................., reprezentat prin.............................................., practician în insolvenţă titular,

în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G., şi a Statutului privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă, denumit în continuare Statut, s-a convenit asocierea în scopul exercitării în comun a profesiei sub formă de cabinete asociate de practicieni în insolvenţă.

Pe durata existenţei prezentei asocieri, cabinetele individuale au convenit că exercită profesia în numele prezentei asocieri.

 

ARTICOLUL 1

Denumirea asocierii

 

            Asocierea este denumită ................................, urmată de sintagma “cabinete asociate de practicieni în insolvenţă”.

 

ARTICOLUL 2

Sediul şi durata asocierii

 

1. Sediul asocierii este stabilit în ......................................, str. ................ nr. ...., bl. ...... et. ..... ap. ...., sectorul ...............  judeţul .............., cod poştal .......... telefon ............., fax ............. e-mail..........................

2. Asocierea se încheie pe o durată de ................. ani (nedeterminată).

 

ARTICOLUL 3

Aporturi în bunuri pentru asociere

 

Pentru funcţionarea asocierii cabinetele individuale îşi aduc aporturi în bunuri, după cum urmează:

1. Cabinetul individual ........................................ aportează:

a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională) următoarele bunuri: ............................................... în valoare de ................. lei (valoarea de înregistrare în evidenţele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);

b) în numerar ............................ lei, depuşi în contul profesional .............., deschis la .................................................

2. Cabinetul individual .......................................... aportează:

a) în natură (cu titlu de patrimoniu de afectaţiune profesională) următoarele bunuri: ............................................. în valoare de ................. lei (valoarea de înregistrare în evidenţele financiar-contabile ale asocierii, pentru fiecare bun);

b) în numerar ............................ lei, depuşi în contul profesional ................... deschis la .............................

 

ARTICOLUL 4

Cota de participare la asociere

 

1. Cota de participare la asociere convenită de părţi este:

Cabinetul individual ...................................-................%;

Cabinetul individual ...................................-.................%.

Aporturile prevăzute la art. 3, aporturile în clientelă şi activitatea profesională concretă au reprezentat criteriile de stabilire a cotei prevăzute la pct. 1.

2. Toate cheltuielile necesare asocierii (remuneraţiile pentru practicienii în insolvenţă salarizaţi, salariile, retrocedările de onorarii pentru practicienii în insolvenţă colaboratori, cheltuielile de întreţinere, chirii, amortizări, taxe şi impozite aferente bunurilor folosite în interesul asocierii, costul materialelor, consumabile, investiţii, utilităţi şi dotări, precum şi orice alte cheltuieli) sunt suportate de către asociere din veniturile realizate de către aceasta.

3. După deducerea cheltuielilor prevăzute la pct. 2 venitul rămas se distribuie între asociaţi conform cotelor convenite la pct. 1.

4. Asociaţii pot conveni înainte de distribuirea prevăzută la pct. 3 constituirea unui fond de rezervă al asocierii.

5. Cota de participare la asociere conferă asociaţilor dreptul şi obligaţia de a încasa venitul şi de a suporta pierderea.

 

ARTICOLUL 5

Conducerea şi coordonarea asocierii

 

1. Organul de conducere al asocierii este adunarea generală, formată din titularii cabinetelor individuale asociate.

2. Se vor menţiona clauze convenite privind conducerea şi coordonarea asocierii, cu respectarea prevederilor O.U.G. şi ale Statutului.

 

ARTICOLUL 6

Exercitarea profesiei

 

1. Fiecare asociat exercită profesia de practician în insolvenţă în numele asocierii. În actele sale profesionale va indica denumirea (forma) asocierii.

2. Asociaţii vor consacra în beneficiul asocierii întreaga lor activitate profesională şi se vor informa reciproc în legătură cu aceasta.

3. Pot fi incluse clauze convenite privind organizarea exercitării profesiei, pentru cazul incapacităţii temporare de exercitare a profesiei, privind răspunderea profesională etc., cu respectarea O.U.G. şi a Statutului.

 

ARTICOLUL 7

Încetarea asocierii. Lichidarea asocierii

 

(Pot fi incluse clauze convenite, cu respectarea O.U.G. şi a Statutului.)

.........................................................................................,

 

ARTICOLUL 8

Alte clauze

 

 

 

ARTICOLUL 9

Dispoziţii finale

 

1. Prezentul contract va fi înregistrat la Uniune.

2. Încheiat astăzi ............., la ................., în .......exemplare, câte unul pentru fiecare parte, iar unul spre a fi înregistrat la Uniune.

Semnăturile practicienilor în insolvenţă titulari şi ştampila fiecărui cabinet individual:

1. ...........................................................................................;

2. ............................................................................................

 

ANEXA Nr. 7

la statut

 

Formatul Tabloului Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

 

SECŢIUNEA I: Persoane fizice române - date de identificare

 

SUBSECŢIUNEA I A - Practicieni stagiari

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Situaţii de suspendare a stagiului (perioada)

Domiciliul, telefon, fax, e-mail

0

1

2

3

4

5

 

SUBSECŢIUNEA IB - Practicieni definitivi organizaţi în cabinete individuale

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Număr matricol

Dala înscrierii în Tabloul UNPIR

Data înregistrării cabinetului

Domiciliul, telefon, fax, e-mail

Menţiuni

0

1

2

3

4

5

6

 

SUBSECŢIUNEA IC - Practicieni definitivi asociaţi în societăţi profesionale

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Asociat la societatea

Din data de

Domiciliul, telefon,fax, e-mail

Menţiuni

0

1

2

3

4

5

6

7

 

SUBSECŢIUNEA ID - Practicieni definitivi angajaţi sau colaboratori ai formelor de exercitare a profesiei

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Angajat/ Colaborator în societatea

Din data de

Domiciliul, telefon,fax, e-mail

Menţiuni

0

1

2

3

4

5

6

7

 

SECŢIUNEA a II-a: Societăţi profesionale - date de Identificare

 

SUBSECŢIUNEA a II-a A - Societăţi profesionale cu personalitate juridică

 

Nr. crt.

Denumirea societăţii

Sediul social,numărul de telefon,fax, e-mail

Numărul de înregistrare în Registrul formelor de organizare

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Menţiuni

0

1

2

3

4

5

6

 

SUBSECŢIUNEA a II-a B - Filiale ale societăţilor profesionale cu personalitate juridică

 

Nr. crt.

Denumirea filialei

Sediul social,număr de telefon,fax, e-mail

Numărul de înregistrare în Registrul formelor de organizare

Angajat/ Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Menţiuni

0

1

2

3

4

5

6

 

SECŢIUNEA a III-a: Persoane fizice străine - date de identificare

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Domiciliul, telefon, fax, e-mail

Dovada calităţii de practician în lichidare în ţara de domiciliu

Convenţia bilaterală încheiată cu Uniunea

0

1

2

3

4

5

6

 

SECŢIUNEA a IV-a: Persoane juridice străine - date de identificare

 

Nr. crt.

Denumirea societăţii

Adresa sediului central, telefon, fax, e-mail

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Dovada calităţii de practician în lichidare

în tara în care îşi are sediul profesional

Convenţia bilaterală încheiată cu Uniunea

0

1

2

3

4

5

6

 

SECŢIUNEA a V-a: Persoane incompatibile - date de identificare

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Data intrării în incompatibilitate

Motivul incompatibilităţii

Domiciliul, telefon, fax, e-mail

0

1

2

3

4

5

6

 

SECŢIUNEA a VI-a: Sancţiuni

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele sau denumirea societăţii

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Domiciliul sau adresa sediului central,telefon, fax, e-mail

Felul sancţiunii,termenul

Data sancţionării

Organul care a aplicat sancţiunea

0

1

2

3

4

5

6

7

 

SECŢIUNEA a VII-a: Radieri

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele sau denumirea societăţii

Număr matricol

Data înscrierii în Tabloul UNPIR

Domiciliul sau adresa sediului central

Motivul radierii

Data radierii

Organul care a hotărât radierea

0

1

2

3

4

5

6

7

 

ANEXA Nr. 8

la statut

 

Formatul Registrului formelor de organizare

 

 

Tip societate

SPRL, IUPRL

Modificare, data

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Contract societate

număr

 

Act adiţional

număr

 

 

 

 

 

 

 

 

 

data

 

 

data

 

 

 

 

 

 

 

 

Sediul social

judeţ/ sector

oraş

str.

nr.

bl.

sc.

et.

ap.

cod poştal

din data

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

schimbare sediu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Adrese contact

Telefon

Fax

E-mail

web

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

modificări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Lista asociaţilor

Domiciliu

Alte informaţii

Tabloul UNPIR

 

Nume

Prenume

oraş

str.

nr.

bl.

sc.

et.

ap.

cod poştal

judeţ

cetăţenie

locul naşterii

CNP

Număr matricol

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Filiale

judeţ/ sector

oraş

str.

nr.

bl.

sc.

et.

ap.

cod poştal

din data

 

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Conducerea societăţii

Nume

Prenume

Număr matricol

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Organe executive

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Asociaţi coordonatori

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Asociaţii societăţii

Nume

Prenume

Număr matricol

 

 

 

 

 

 

 

1

cabinete

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Asociaţii societăţii

Denumire

Nr. înregistrare în RSP

 

 

 

 

 

 

 

1

societăţi

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Angajaţi

Nume

Prenume

Număr matricol

 

 

 

 

 

 

 

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

Colaboratori

Nume

Prenume

Număr matricol

 

 

 

 

 

 

 

1

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Informaţii financiare

pentru anul

2006

2007

2008

2009

2010

 

 

 

 

 

 

venituri

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Menţiuni cu privire la forma de exercitare a profesiei

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. II

 

CODUL DE ETICA PROFESIONALĂ ŞI DISCIPLINA

al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

 

CAPITOLUL I

Introducere

 

Art. 1. - Codul de etică profesională şi disciplină al Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă împreună cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare O.U.G., şi Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă constituie principalele reguli conform cărora Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR), denumită în continuare Uniunea, şi membrii ei îşi desfăşoară activitatea.

            Art. 2. - Codul de etică profesională şi disciplină cuprinde ansamblul caracteristicilor ce definesc calitatea activităţii profesionale, iar rolul lui este acela de a servi ca linie de conduită practicienilor în insolvenţă, astfel încât aceştia să desfăşoare o activitate competentă şi conform unei etici profesionale şi discipline corespunzătoare.

 

CAPITOLUL II

Principii fundamentale

 

Art. 3. - Principiile fundamentale care trebuie să fie respectate de către practicianul în insolvenţă în conduita lui, în relaţiile profesionale cu ceilalţi, sunt:

a) independenţa - în exercitarea profesiei, practicianul în insolvenţă trebuie să se manifeste liber faţă de orice interes care ar putea fi incompatibil cu integritatea şi obiectivitatea sa;

b) integritatea morală - în exercitarea activităţii lor, membrii Uniunii vor acţiona cu cinste, corectitudine şi sinceritate;

c) respectarea secretului profesional - membrii Uniunii vor păstra secretul profesional şi vor respecta caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute cu ocazia desfăşurării activităţii în calitate de practicieni în insolvenţă;

d) conflictul de interese - practicienii în insolvenţă vor evita în exercitarea activităţii lor conflictul de interese;

e) concurenţa neloială - membrii Uniunii îşi vor exercita activitatea cu bună-credinţă şi cu respectarea cerinţelor unei concurenţe loiale;

f) practica anticoncurenţială - membrii Uniunii vor evita actele şi faptele care au sau pot avea ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei libere între practicienii în insolvenţă;

g) respectarea prevederilor legale - membrii Uniunii vor respecta legislaţia aplicabilă activităţii pe care o desfăşoară;

            h) competenţa profesională - practicienii în insolvenţă sunt datori să abordeze cu competenţă profesională lucrările pe care le realizează.

 

SECŢIUNEA 1

Independenţa

 

Art. 4. - Independenţa de acţiune în exercitarea profesiei de practician în insolvenţă trebuie să se manifeste liber faţă de orice interes care ar putea fi incompatibil cu integritatea şi obiectivitatea practicianului.

Art. 5. - (1) Se prezumă a fi încălcată independenţa în situaţia în care membrul Uniunii angajat, un colaborator al său, soţul (soţia) sau o rudă ori afin până la gradul III se află, simultan sau succesiv, în raporturi juridice susceptibile de a influenţa creditorul sau creditorii ce pot decide numirea ori menţinerea sa în poziţia de administrator judiciar sau lichidator într-un dosar de insolvenţă.

(2) în cazul persoanelor juridice această prevedere se extinde şi pentru cazurile în care pierderea independenţei este datorată unui angajat sau colaborator al persoanei juridice respective, dar care nu este membru al Uniunii.

            (3) Se prezumă a fi încălcată independenţa în exercitarea profesiei în situaţia în care membrul Uniunii acceptă un onorariu care să fie condiţionat de îndeplinirea unei cerinţe individuale a unui anumit creditor, condiţionarea conducând la încălcarea caracterului unitar concursual şi egalitar al procedurii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Integritatea morală

 

Art. 6. - Membrul Uniunii va acţiona cu cinste, corectitudine şi sinceritate în activitatea sa profesională, în relaţiile cu instanţele judecătoreşti şi în relaţiile cu ceilalţi membri ai Uniunii.

            Art. 7. - Prin comportamentul său şi calitatea activităţii depuse, fiecare membru al Uniunii va contribui la construirea şi întreţinerea încrederii publice în instituţia practicianului în insolvenţă, precum şi în viabilitatea soluţiilor propuse de legislaţia aplicabilă.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Respectarea secretului profesional

 

Art. 8. - Membrii Uniunii vor păstra secretul profesional şi vor respecta caracterul confidenţial al informaţiilor obţinute cu ocazia activităţii întreprinse în calitate de practicieni în insolvenţă, cu excepţia cazurilor în care au obligaţia legală sau sunt autorizaţi în mod expres să le transmită.

Art. 9. - Membrii Uniunii nu vor folosi secretul profesional de care au luat cunoştinţă în cursul exercitării profesiei nici în beneficiul propriu, nici în beneficiul unor terţe părţi.

            Art. 10. - Se prezumă a fi exceptate de la prevederile secretului profesional toate datele, informaţiile şi documentele necesare desfăşurării activităţii conform atribuţiilor legale.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Conflictul de interese

 

Art. 11. - Conflictul de interese este starea în care se află membrul Uniunii care are un interes personal, de natură patrimonială sau nepatrimonială, care ar putea influenţa imparţialitatea şi obiectivitatea activităţii sale în evaluarea, realizarea şi raportarea atribuţiilor ce îi revin.

            Art. 12. - Membrii Uniunii au obligaţia să se abţină de la orice fel de conflict de interese şi să comunice instanţelor, în cazul în care au fost numiţi, că nu îşi pot îndeplini obligaţiile din cauza acestui conflict, solicitând înlocuirea.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Concurenţa neloială

 

Art. 13. - Practicienii în insolvenţă sunt obligaţi să îşi exercite activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor oneste, cu respectarea intereselor părţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale.

Art. 14. - Este interzisă orice faptă de concurenţă neloială săvârşită de membrii Uniunii prin:

a) prezentarea de date şi informaţii incorecte şi/sau incomplete cu privire la ei înşişi şi/sau la capabilităţile lor profesionale şi care să fie susceptibile de a induce în eroare terţii interesaţi;

b) plata, direct sau indirect, către o terţă parte a unui comision, a unei compensaţii sau a altui beneficiu cu scopul obţinerii unei numiri într-un dosar;

c) primirea, direct sau indirect, din partea unei terţe părţi a unui comision, a unei compensaţii sau a altui beneficiu pentru acordarea de avantaje din poziţia conferită prin numirea într-un caz;

d) racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a practicienilor în insolvenţă asociaţi, colaboratori sau salarizaţi ori a altor angajaţi-cheie ai unui concurent;

e) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane, prin folosirea unor practici şi metode contrare uzanţelor oneste;

f) divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unei informaţii confidenţiale de către un practician în insolvenţă sau de către colaboratori ori angajaţi ai acestuia fără consimţământul deţinătorului legitim şi într-un mod contrar uzanţelor cinstite;

g) încheierea de contracte prin care un practician în insolvenţă asigură serviciile sale unui creditor în mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalţi practicieni în insolvenţă prin preţuri reduse, fie pentru a determina creditorul să racoleze şi alţi clienţi pentru practicianul în cauză;

h) comunicarea sau răspândirea în public de către un practician în insolvenţă de afirmaţii asupra firmei sale sau activităţii acesteia, menite să inducă în eroare şi să îi creeze o situaţie de favoare în dauna unor concurenţi;

i) comunicarea, chiar dacă este făcută confidenţial, sau răspândirea de către un practician în insolvenţă de afirmaţii mincinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al activităţii practicianului în insolvenţă concurent;

j) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit ori nemijlocit - de daruri sau de alte avantaje asociatului, colaboratorului ori salariatului unui practician în insolvenţă pentru ca aceştia să divulge informaţii confidenţiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaşte ori a folosi clientela concurentului sau pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru altă persoană în dauna unui concurent;

k) deturnarea clientelei unui practician în insolvenţă prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă în cadrul funcţiei deţinute anterior la acel practician;

l) concedierea sau atragerea unor asociaţi, colaboratori ori salariaţi ai unui practician în insolvenţă în scopul înfiinţării unei entităţi concurente care să capteze clienţii acelui practician sau angajarea asociaţilor, colaboratorilor ori salariaţilor unui practician în insolvenţă în scopul dezorganizării activităţii sale;

m) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt practician în insolvenţă sau cu o altă formă asociativă de exercitare a profesiei;

n) producerea în orice mod, punerea în circulaţie, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor servicii sau publicaţii purtând menţiuni false privind denumirea, firma, emblema ori marca unui practician în insolvenţă sau alte tipuri de proprietate intelectuală, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalţi practicieni în insolvenţă şi pe creditori;

            o) depunerea sau acceptarea, în mod repetat, de oferte de onorariu care nu îndeplinesc prevederile art. 38 alin. (2) din O.U.G.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Practica anticoncurenţială

 

Art. 15. - Este interzisă orice formă de folosire a practicii anticoncurenţiale de către membrii UN PIR, sub sancţiunea excluderii din profesie, după cum urmează:

a) încheierea de acorduri privind împărţirea pieţei serviciilor profesionale, cu excepţia acordurilor înscrise în Registrul UNPIR;

b) participarea, în mod concertat, prin oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziţionarea de servicii profesionale;

c) limitarea sau împiedicarea accesului la clientelă şi a libertăţii exercitării concurenţei profesionale oneste între practicieni;

            d) solicitarea decontării din fondul de lichidare a unui onorariu mai mare decât cel din propria ofertă financiară în baza căruia a fost desemnat într-o procedură conform art. 19 alin. (2) sau (2*1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza art. 57 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Respectarea prevederilor legale

 

Art. 16. - Membrii persoane fizice şi societăţi profesionale vor respecta legislaţia aplicabilă activităţii pe care o desfăşoară în calitatea lor de practicieni în insolvenţă.

Art. 17. - În cazul în care un membru se găseşte în una dintre următoarele situaţii:

a) este condamnat, definitiv printr-o hotărâre judecătorească, pentru o infracţiune economică, cum ar fi: deturnare de fonduri, fals, furt, înşelăciune, evaziune fiscală sau, după caz, pentru tentativă, instigare şi/sau complicitate la o astfel de faptă;

b) a fost găsit vinovat, definitiv printr-o hotărâre judecătorească, pentru încălcarea prevederilor legislaţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară, a societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau bancare;

c) a fost condamnat, definitiv şi irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, pentru orice faptă de natură să determine imposibilitatea continuării activităţii de practician în insolvenţă;

d) a recunoscut că este vinovat de una dintre faptele prevăzute la lit. a), b) sau c); în acest caz, va aduce de îndată la cunoştinţa Secretariatului general al Uniunii situaţia respectivă.

Art. 18. - Membrii Uniunii nu vor exercita simultan sau succesiv pentru acelaşi debitor calitatea de avocat, consilier juridic, auditor financiar, expert contabil, contabil autorizat, evaluator, arbitru, mediator, conciliator, expert judiciar, într-o perioadă de 2 ani.

Art. 19. - Membrii Uniunii vor informa Secretariatul general al Uniunii, în cel mult 30 de zile, cu privire la intrarea în una dintre situaţiile de incompatibilitate prevăzute la art. 26 alin. (1) din O.U.G.

Art. 20. - Membrii Uniunii nu vor utiliza, în realizarea atribuţiilor exclusive ale practicianului în insolvenţă, mandatari, colaboratori sau salariaţi care nu au calitatea de practician în insolvenţă definitiv şi compatibil.

Art. 21. - Membrii Uniunii nu vor încredinţa administrarea societăţii profesionale unei persoane care nu are calitatea de practician în insolvenţă definitiv şi compatibil.

Art. 22. - Membrii Uniunii nu îşi vor desfăşura profesia în acelaşi timp în mai multe forme de exercitare a acesteia sau în mai multe entităţi profesionale.

Art. 23. - Membrii Uniunii nu îşi vor exercita calitatea de practician în insolvenţă pentru o persoană juridică la care cel în cauză a deţinut calitatea de administrator, asociat, acţionar, director sau membru al consiliului de administraţie ori alte funcţii ori poziţii similare, potrivit art. 28 alin. (3) din O.U.G.

Art. 24. - Membrii Uniunii nu vor exercita calitatea de administrator judiciar sau lichidator concomitent cu activităţi

aferente altor profesii, cu excepţia celor prevăzute la art. 26 alin.(2)din O.U.G.

Art. 25. - Practicienii în insolvenţă nu vor accepta numirea înaintea expirării termenului prevăzut la art. 27 alin. (1) din O.U.G.

Art. 26. - Practicienii în insolvenţă nu îşi vor exercita profesia cu încălcarea prevederilor art. 27 alin. (2) şi (3) din O.U.G.

Art. 27. - Membrii Uniunii vor respecta prevederile art. 18 din O.U.G., privind cesionarea în termen de cel mult 30 de zile a părţilor sociale deţinute de un asociat al societăţii profesionale devenit incompatibil.

Art. 28. - Membrii Uniunii nu vor transmite cu întârziere mai mare de 30 de zile raportările statistice privind numirile ca administrator judiciar sau lichidator şi a declaraţiilor de venit, faţă de termenele stabilite de art. 20 lit. f) din Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă.

Art. 29. - Membrii Uniunii nu vor refuza furnizarea datelor solicitate cu ocazia verificării prin sondaj efectuate de delegaţii conducerii filialei în condiţiile art. 20 lit. j) din Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă.

Art. 30. - Practicienii în insolvenţă înscrişi pe lista coordonatorilor de stagiu atestaţi nu vor refuza îndeplinirea rolului de coordonator de stagiu, cu excepţia cazului în care refuzul se datorează unui număr de stagiari care depăşeşte capacitatea coordonatorului.

Art. 31. - Membrii Uniunii vor respecta prevederile art. 41 din O.U.G.

Art. 32. - Membrii Uniunii nu vor comunica peste termenul prevăzut de art. 9 din Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă schimbările intervenite în forma de exercitare a profesiei.

Art. 33. - Membrii Uniunii nu vor restitui cu întârziere la fondul de lichidare sumele avansate pentru cheltuielile de procedură, peste termenul prevăzut la art. 99 alin. (4) din Statutul privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă.

Art. 34. - Membrii Uniunii nu vor solicita decontarea din fondul de lichidare în condiţiile în care în averea debitoarei existau bunuri sau sume de bani ce puteau fi valorificate.

Art. 35. - Membrii Uniunii au obligaţia de a comunica datele necesare verificării prin sondaj efectuate de către delegatul conducerii filialei, în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor profesionale.

Art. 36. - Membrii Uniunii au obligaţia de a vira procentul de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă către filiala Uniunii, prevăzut la art. 4 alin. (6) lit. c) din Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, sau art. 39 alin. (7) lit. b) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei sau de insolvenţă.

Art. 37. - Membrii Uniunii au obligaţia de a comunica datele necesare comisiei de cenzori a filialei în vederea verificării situaţiei virării către filiala Uniunii a procentului de 2% din sumele recuperate în cadrul procedurilor de insolvenţă.

Art. 38. - Membrii Uniunii vor comunica modificările intervenite în forma de exercitare a profesiei, prevăzute la art. 22 alin. (8) din O.U.G.

Art. 39. - Societatea civilă profesională care, din orice motive, rămâne cu un singur asociat are obligaţia transformării acesteia în altă formă de organizare profesională, în interval de 3 luni.

Art. 40. - Practicianul în insolvenţă stagiar va respecta prevederile art. 33 alin. (2) şi (3) din O.U.G.

            Art. 41. - Membrii Uniunii au obligaţia de a participa la cursurile de pregătire profesională continuă.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Competenţa profesională

 

            Art. 42. - Membrii Uniunii vor aborda cu competenţă profesională activitatea desfăşurată şi vor arăta preocupare pentru sporirea prestigiului profesiei, manifestând reţinere la angajarea unor lucrări pe care nu le pot realiza în bune condiţii.

 

CAPITOLUL III

Comportamentul profesional

 

Art. 43. - Membrii Uniunii vor adopta un comportament de natură să contribuie la creşterea prestigiului profesiei prin:

a) devotament faţă de profesia aleasă;

b) efort profesional de îmbunătăţire continuă a practicilor profesionale;

c) instruire şi perfecţionare profesională şi asigurarea condiţiilor pentru creşterea experienţei persoanelor cu care colaborează;

d) spirit de echipă, curajul opiniilor şi onestitate.

Art. 44. - Deontologia profesională - toţi membrii definiţi în conformitate cu art. 2 şi 3 din O.U.G. trebuie să se abţină, chiar în afara exercitării profesiei lor, de la orice încălcări ale legilor, regulamentelor şi regulilor profesionale şi de la orice acţiuni contrare independenţei şi onoarei sau care sunt susceptibile să aducă ştirbirea demnităţii Uniunii şi membrilor săi.

Art. 45. - Membrii Uniunii pot face uz numai de titlurile sau diplomele eliberate de instituţii de învăţământ autorizate.

Art. 46. - Practicienii în insolvenţă pot să îşi facă publicitate profesională, cu respectarea următoarelor reguli:

a) prezentarea corectă a experienţei profesionale;

b) informarea asupra serviciilor oferite pentru obţinerea numirii ca administrator judiciar sau lichidator;

c) evitarea oricărei menţiuni care să aducă atingere intereselor altor practicieni în insolvenţă;

            d) evitarea oricărei referiri la onorariile practicate de către alţi practicieni în insolvenţă.

 

CAPITOLUL IV

Etica exercitării profesiei

 

Art. 47. - Membrii Uniunii pot folosi în corespondenţa lor menţiunea apartenenţei la Uniune, dar nu sigla sau emblema Uniunii.

Art. 48. - (1) Membrii Uniunii nu pot acorda consultanţă terţilor în probleme de specialitate din domeniul insolvenţei care se referă la sau au legătură cu societăţile reglementate de Legea nr. 31/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu care aceştia se află în raporturi contractuale ori de mandat legal, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

(2) Un membru al Uniunii nu poate colabora, în cadrul activităţilor şi operaţiunilor pe care le desfăşoară ca practician, cu un coleg, membru al Uniunii, care este suspendat pe perioada sancţiunii.

Art. 49. - Orice membru al Uniunii care activează ca practician în insolvenţă are datoria să verifice ca toate persoanele cu care lucrează sau care sunt angajate colaboratori să fie competente şi să aibă pregătirea profesională necesară unei astfel de activităţi.

            Art. 50. - Fiecare membru al Uniunii este obligat să se asigure profesional, într-un termen de maximum 30 de zile de la admiterea în Uniune, la o societate de asigurări.

 

CAPITOLUL V

Relaţiile între membrii Uniunii

 

Art. 51. - Membrii Uniunii îşi datorează amabilitate şi respect reciproc. Acestea exclud nu numai vulgaritatea, ci şi manifestările dure şi necuviincioase. Ei trebuie să se abţină de la orice cuvinte care jignesc, orice imputări răuvoitoare, demersuri în defavoarea altora şi, în general, să se abţină de la orice acţiune susceptibilă de a aduce daune altor membri ai Uniunii.

            Art. 52. - Divergenţele dintre membri se vor concilia pe cale amiabilă, iar în caz de nerezolvare se vor supune dezbaterii Comisiei superioare de disciplină.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 53. - Regulile privind conduita etică sunt obligatorii pentru toţi membrii Uniunii.

Art. 54. - Prezentul cod de etică profesională şi disciplină intră în vigoare la data aprobării lui de Congresul Uniunii.

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, se fac următoarele rectificări:

- la art. I pct. 16 [cu referire la norma de la art. 14 alin. (2) lit. b) subpct. (v) lit. B din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009], în loc de: “... inclusiv a ultimei luni din semestru...” se va citi: “... inclusiv a ultimei luni din trimestru...”;

- la art. I pct. 20 [cu referire la norma de la art. 15 alin. (4) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009], în loc de:.....şi au declarat şi au plătit...” se va citi:.....şi nu au declarat şi nu au plătit...”;

- la art. III pct. 7 partea dispozitivă [cu referire la norma de la art. 116 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 571/2003], în loc de: “La articolul 116 alineatul (1), litera c) se modifică şi...” se va citi: “La articolul 116 alineatul (2), litera c) se modifică şi...”.