MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 37/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 37         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 16 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 707 din 27 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 48/2014 privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            1.103/2014. - Hotărâre pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

4.893/2014. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2015

 

5.121/2014. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a XII-a, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios, şi a programelor şcolare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a XII-a, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 707

din 27 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 48/2014 privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic

 

Petre Lăzăroiu - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 48/2014 privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare În sectorul zootehnic, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Beiuş în Dosarul nr. 256/187/2014 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 746D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin, (1) din Legea nr. 48/2014, arătând că nu se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat, având în vedere că există şi echilibrul acestor puteri.

4. În privinţa art. 1 alin. (2) din Legea nr. 48/2014, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei, arătând că nu pot fi anulate acte administrative în privinţa cărora ar trebui să existe o cauză de anulare la momentul emiterii lor. În aceste condiţii, se ajunge la aplicarea retroactivă a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele;

5. Prin încheierea din 23 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 256/187/2014, Judecătoria Beiuş a sesizat, din oficiu, Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 48/2014 privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, excepţie invocată într-un dosar având ca obiect pretenţii financiare (restituirea unor sume de bani, precum şi plata dobânzilor şi a penalităţilor prevăzute de lege).

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Astfel, cererea de chemare în judecată a fost fundamentată pe împrejurarea că la data solicitării primelor de exploataţie, pârâtul nu îndeplinea una dintre cerinţele prevăzute de Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 215/2010 privind stabilirea modului de implementare a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu. Aşadar, este de observat că aceste condiţii nu au fost prevăzute într-un act normativ adoptat de către Parlament, ci într-un act emis de către conducătorul unui organ de specialitate al administraţiei publice centrale aflat în subordinea Guvernului. Or, prin Legea nr. 48/2014 (sub aspectul efectelor juridice ale unui act administrativ - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 215/2010), Parlamentul intervine în activitatea executivă, înlăturând efectele anumitor prevederi cu caracter administrativ.

7. Se remarcă faptul că titlurile de creanţă/notificările de punere în întârziere sunt anulate prin efectul Legii nr. 48/2014, potrivit art. 1 alin. (2) din acest act normativ. Această prevedere este de natură nu numai să conducă la concluzia încălcării principiului separaţiei puterilor în stat, ci şi să pună în discuţie principiul neretroactivităţii legii, deoarece sancţiunea nulităţii lipseşte actul juridic de efectele sale, iar asemenea efecte se produc ex tune, contrar dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.

8. De asemenea, se pune în discuţie respectarea caracterului precis/previzibil al legii, în aplicarea ei. Sub acest aspect este de amintit cel puţin faptul că această caracteristică a legii este de natură să permită destinatarilor ei să îşi corecteze conduita, să asigure informaţii suficiente asupra normelor juridice aplicabile, astfel încât persoanele în cauză să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecinţele care pot apărea în baza unui act normativ. Legea nr. 48/2014, din acest punct de vedere, lipseşte persoana interesată de orice aşteptare rezonabilă în privinţa efectelor unei reglementări anterioare, respectiv Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 215/2010.

9. De asemenea, se constată incoerenţa reglementărilor privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice, a criteriilor de eligibilitate şi a termenilor de referinţă pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

10. În final, instanţa precizează că, în cazul unui dezacord între legea internă, pe de-o parte, şi reglementarea Uniunii Europene, pe de altă parte, soluţia legală ce poate (trebuie) să fie adoptată nu poate, prin ea însăşi şi în toate situaţiile, să fie incompatibilă cu prevederile din Legea fundamentală.

11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 48/2014 privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 24 aprilie 2014, prevederi care au următorul cuprins: “(1) Sumele reprezentând primele beneficiarilor plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic pe care aceştia trebuie să le restituie ca urmare a titlurilor de creanţă emise în urma verificărilor efectuate de către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi/sau a municipiului Bucureşti, dispuse prin deciziile emise de camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti în cadrul misiunii «Auditul performanţei privind implementarea, administrarea şi gestionarea programului de identificare şi înregistrare a animalelor şi a utilizării bazei de date în acordarea subvenţiilor şi a altor forme de sprijin din partea statului pentru perioada 2007-2010», inclusiv penalităţile de întârziere nu se mai recuperează.

(2) Titlurile de creanţă/notificările de punere în întârziere, emise de către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau a municipiului Bucureşti pentru punerea în aplicare a deciziilor emise de camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti prevăzute ta alin. (1) sunt anulate prin efectul prezentei legi.”

15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi cei privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că instanţa de judecată consideră că puterea legislativă intervine, prin reglementarea criticată, în activitatea puterii executive şi că, astfel, se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat Acest lucru ar avea loc deoarece, prin efectul legii, se înlătură efectele unor acte administrative (legea prevede că titlurile de creanţă/notificările de punere în întârziere, emise de către centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti pentru punerea în aplicare a deciziilor emise de camerele de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti sunt anulate).

17. Deşi exprimarea legiuitorului este nefericită din punct de vedere juridic, prevederile legale criticate nu încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie. Potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. În cazul de faţă, ca element de fapt, se reţine că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 48/2014, Parlamentul a dorit să pună de acord legislaţia României cu cea a Uniunii Europene, aşa cum a fost interpretată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi pentru a evita o eventuală procedură de infringement împotriva României.

18. Se constată, aşadar, că au existat instituţii publice (prevăzute de textele criticate) care au efectuat acte de constatare în baza unor acte administrative cu caracter normativ, acte concretizate, în cele din urmă, în emiterea unor titluri de creanţă. Pe de altă, parte, efectele acestor acte au fost înlăturate, ţinând cont de necesitatea respectării legislaţiei Uniunii Europene. Astfel, legea a prevăzut corectarea deficienţelor de aplicare ale unor acte ale Uniunii Europene, deficienţe generate de o interpretare eronată a acestora. Având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum şi considerentele de mai sus, rezultă că legiuitorul nu a încălcat dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4).

19. În ceea ce priveşte încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la claritatea, precizia şi previzibilitatea legii, Legea nr. 48/2014 este cât se poate de clară în ceea ce priveşte aplicarea sa, adică lipsirea de efecte a unor acte administrative. În ceea ce priveşte presupusa incoerenţă, per ansamblu, a legislaţiei în materie, aşa cum s-a arătat mai sus, statul poate fi nevoit să adopte măsuri prin care să răspundă unor exigenţe ce decurg din asumarea unor obligaţii la nivelul Uniunii Europene, cu condiţia ca măsurile adoptate să nu contravină normelor constituţionale.

20. Referitor la încălcarea principiului neretroactivităţii legii, Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut, spre exemplu prin Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, şi prin Decizia nr. 1.027 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2013, că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

21. Aşadar, reglementând pentru viitor, prin înlăturarea efectelor unor acte administrative ce vizează unele sume de bani datorate statului, nu s-a încălcat principiul neretroactivităţii legii civile.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Judecătoria Beiuş, din oficiu, în Dosarul nr. 256/187/2014 al Judecătoriei Beiuş şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1) şl (2) din Legea nr. 48/2014 privind unele măsuri referitoare la plăţile naţionale directe complementare în sectorul zootehnic sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Beiuş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 27 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTE

PETRE LĂZAROIU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea metodologiei privind realizarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 15 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale şi definiţii

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre aprobă obligaţiile ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare care oferă servicii medicale pentru copii.

Art. 2. - În sensul prezentei hotărâri, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) unitate sanitară - unitate sanitară care are în structură secţie/compartiment/unitate de specialitate obstetrică-ginecologie şi neonatologie/pediatrie sau care oferă servicii medicale pentru copii;

b) copil în situaţie de risc de părăsire în unitatea sanitară - copilul al cărui părinte sau, după caz, alt ocrotitor legal ori însoţitor nu participă la activităţile de îngrijire, nu vizitează copilul care necesită spitalizare prelungită sau nu menţine legătura cu acesta, nu se prezintă la data comunicată de medicul curant pentru externarea acestuia, copilul care nu are naşterea înregistrată, copilul internat singur în unitatea sanitară în care este permisă însoţirea acestuia, copilul fără însoţitor transferat dintr-o altă unitate sanitară;

c) copil părăsit - copilul pentru care s-a întocmit proces-verbal de constatare a părăsirii, în condiţiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) gravidă/mamă în situaţie de risc social - gravida/mamă care se poate afla în imposibilitatea de a declara naşterea copilului şi/sau de a se ocupa de creşterea şi îngrijirea acestuia întrucât nu deţine certificat de naştere sau act de identitate;

e) însoţitor - persoana, alta decât părintele sau, după caz, ocrotitorul legai al copilului, care îl însoţeşte pe acesta pe perioada internării în unitatea sanitară;

f) bilet de învoire - documentul administrativ eliberat de medicul curant în baza căruia părintele sau, după caz, ocrotitorul legal sau însoţitorul copilului poate părăsi unitatea sanitară o perioadă determinată de timp;

g) referat de constatare a revenirii - documentul administrativ întocmit de asistentul social din unitatea sanitară prin care se constată revenirea mamei sau, după caz, a ocrotitorului legal sau însoţitorului, în unitatea sanitară, în situaţia în care mama a revenit după momentul sesizării direcţiei, dar înainte de întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului;

h) procesul-verbal de constatare a părăsim copilului - documentul administrativ întocmit în condiţiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, reprezentantul poliţiei şi al unităţii sanitare, prin care se atestă părăsirea copilului de către mamă o perioadă mai mare de 24 de ore;

i) procesul-verbal de constatare a revenirii părintelui sau, după caz, a ocrotitorului legal sau însoţitorului - documentul administrativ semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, reprezentantul poliţiei şi al unităţii sanitare, prin care se atestă revenirea mamei îh unitatea sanitară după întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului;

j) ocrotitor legal - persoana care exercită, potrivit legii, autoritatea părintească asupra unui copil.

Art. 3. - (1) în vederea aplicării prevederilor prezentei hotărâri, serviciul public de asistenţă socială desemnează cel puţin un asistent social care are obligaţia să efectueze demersurile necesare înregistrării naşterii copilului părăsit în unitatea sanitară, iar direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului desemnează cel puţin un asistent social care are obligaţia să efectueze demersurile pentru preluarea acestuia în sistemul de protecţie a copilului, atunci când starea de sănătate îi permite.

(2) în unitatea sanitară, asistentul social sau, după caz, persoana desemnată în condiţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, are obligaţia de a aplica prevederile prezentei hotărâri.

(3) Personalul desemnat prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a colabora cu asistentul social din unitatea sanitară sau, după caz, cu persoana cu atribuţii de asistenţă socială, precum şi cu persoanele desemnate de organele de poliţie şi de serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, în condiţiile art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Unităţile sanitare au obligaţia să încheie protocoale de colaborare cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care acestea funcţionează în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. În protocol sunt nominalizate persoanele desemnate pentru urmărirea şi punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri şi atribuţiile ce revin fiecărei instituţii.

(2) Conducerea unităţilor sanitare are obligaţia de a se asigura că atribuţiile ce revin personalului din secţiile în care sunt internaţi copii conform prevederilor prezentei hotărâri, precum şi prevederilor protocoalelor prevăzute la alin. (1) sunt prevăzute în fişele de post.

(3) Lista cu coordonatele de contact ale tuturor persoanelor desemnate de fiecare autoritate este pusă la dispoziţia persoanelor responsabile cu punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 5. - Serviciile publice de asistenţă socială sau, după caz, direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii pentru prevenirea părăsirii copilului în unităţi sanitare:

a) colaborează cu medicul/medicii de familie, cu asistenţii medicali comunitari sau, după caz, cu mediatorii sanitari din unitatea administrativ-teritorială în vederea identificării precoce a gravidei în situaţie de risc social;

b) verifică dacă gravida în situaţie de risc social este înscrisă pe lista unui medic de familie sau, după caz, facilitează înscrierea acesteia pe lista unui medic de familie;

c) sprijină şi acompaniază gravida în situaţie de risc social care nu are acte de identitate pe parcursul procesului de înregistrare a naşterii şi de obţinere a actului de identitate;

d) monitorizează gravida identificată în situaţie de risc social pe parcursul perioadei de graviditate şi efectuează vizite lunare la domiciliul acesteia în ultimele două luni de sarcină;

e) colaborează cu asistentul social din unitatea sanitară în care gravida urmează să nască, pe perioada internării acesteia;

f) informează gravida şi familia acesteia cu privire la drepturile şi obligaţiile ce le revin în ceea ce priveşte creşterea şi îngrijirea viitorului copil;

g) informează gravida şi familia acesteia cu privire la beneficiile de asistenţă socială şi serviciile disponibile pe plan local;

h) însoţeşte, la solicitarea acestuia, medicul de familie şi/sau asistentul medical comunitar la vizitele periodice efectuate conform prevederilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupaţiei sale, lucrează direct cu un părinte sau, după caz, ocrotitor legal al copilului, faţă de care are suspiciuni în legătură cu existenţa unei situaţii de risc de părăsire a copilului în unitatea sanitară, este obligată să sesizeze serviciul public de asistenţă socială în a cărui rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.

 

CAPITOLUL II

Prevenirea părăsirii copilului în unitatea sanitară

 

Art. 7. - (1) La internarea în unitatea sanitară personalul medical din compartimentul de primire a urgenţelor sau, după caz, din unitatea de primire a urgenţelor are obligaţia de a solicita gravidei actul de identitate şi de a realiza o copie faţă/verso a acestuia, care se ataşează la Foaia de observaţie.

(2) în situaţia internării copilului, personalul medical din compartimentul de primire a urgenţelor sau, după caz, din unitatea de primire a urgenţelor are obligaţia de a solicita părintelui sau, după caz, ocrotitorului legal sau însoţitorului atât actul de identitate al acestuia, cât şi certificatul de naştere al copilului şi de a realiza copii ale acestora, care se ataşează la Foaia de observaţie. În situaţia în care părintele sau, după caz, ocrotitorul legal sau însoţitorul nu prezintă actul de identitate sau, după caz, certificatul de naştere al copilului sunt aplicabile prevederile art. 9 lit. b),

Art. 8. - (1) Dacă la momentul internării gravida/mama se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 2 lit. d), medicul/asistentul medical/asistentul social din compartimentul de primire a urgenţelor sau, după caz, din unitatea de primire a urgenţelor are următoarele obligaţii:

a) să solicite gravidei/mamei completarea Formularului-declaraţie prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre;

b) să ataşeze la Foaia de observaţie formularul prevăzut la lit. a);

c) să fotografieze gravida/mama şi să aplice fotografia pe Formularul-declaraţie;

d) să solicite organului de poliţie competent la care este arondată unitatea sanitară desemnarea unui reprezentant care să se deplaseze de urgenţă la sediul unităţii sanitare în vederea identificării gravidei/părintelui/ocrotitorului legal/însoţitorului care nu deţine act de identitate.

(2) în situaţia în care gravida/mama, din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze nu poate completa Formularul-declaraţie, asistentul medical completează formularul şi face menţiunea despre această împrejurare, menţiunea astfel făcută ţinând loc de semnătură.

Art. 9. - Medicul/asistentul medical din compartimentul de primire a urgenţelor sau, după caz, din unitatea de primire a urgenţelor are următoarele obligaţii:

a) să completeze în Foaia de observaţie adresa din cartea de identitate a gravidei/mamei, iar în situaţia în care aceasta a fost transportată cu ambulanţa se consemnează adresa intervenţiei conform Fişei de urgenţă prespitalicească şi se anexează o copie a acesteia la Foaia de observaţie;

b) să consemneze în Foaia de observaţie sintagma „în atenţia asistentului social”, dacă persoana internată se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. d);

c) să informeze asistentul social din unitatea sanitară sau, după caz, persoana desemnată cu privire la internarea unei gravide/mame care se află în situaţie de risc social;

d) să informeze asistentul social din unitatea sanitară sau, după caz, persoana desemnată cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare;

e) în situaţia prevăzută la lit. d), să consemneze în Foaia de observaţie sintagma “În atenţia asistentului social - copil victimă a abuzului/neglijării/exploatării”.

Art. 10. - (1) Asistentul social din unitatea sanitară are următoarele obligaţii:

a) să analizeze la începutul programului de lucru foile de observaţie din ziua precedentă sau, după caz, registrul de internare şi cel de evidenţă naşteri în vederea preluării în evidenţa sa a tuturor gravidelor/mamelor aflate în situaţie de risc social;

b) să informeze imediat gravida/mama internată fără act de identitate cu privire la obligaţia prezentării actului de identitate şi, după caz, a certificatului de naştere al copilului în termen de 24 de ore de la internare;

c) să informeze gravida/mama cu privire la faptul că nu poate părăsi unitatea sanitară fără bilet de învoire semnat de medicul curant al copilului şi, după caz, medicul curant al mamei sau fără biletul de externare;

d) să informeze gravida/mama într-un limbaj clar şi accesibil cu privire la consecinţele legale ce derivă din declararea unei identităţi false, în conformitate cu prevederile art. 326 şi 327 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la falsul în declaraţii şi la falsul privind identitatea;

e) să informeze gravida/mama cu privire la:

1. obligaţia declarării naşterii copilului în termen de 15 zile de la naştere;

2. documentele necesare pentru declararea naşterii copilului: certificatul medical constatator al naşterii, actul de identitate al mamei, actul de identitate al declarantului, certificatul de căsătorie sau, după caz, hotărârea de divorţ sau certificatul de divorţ şi certificatele de naştere ale părinţilor;

3. datele de contact ale serviciului de stare civilă căruia trebuie să i se adreseze pentru înregistrarea naşterii copilului;

4. consecinţele nedeclarării naşterii copilului, conform prevederilor art. 63 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

5. tipurile de beneficii/servicii de care pot beneficia pentru creşterea şi îngrijirea copilului;

f) să solicite în scris serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor la care este arondată unitatea sanitară confirmarea veridicităţii datelor privind identitatea înscrise în Formularul-declaraţie, în situaţia în care gravida/mama nu prezintă actul de identitate în termenul prevăzut la lit. b);

g) să solicite în scris serviciului public de asistenţă socială de la domiciliul declarat sau, după caz, de la locuinţa declarată al/a gravidei/mamei care se află în situaţie de risc o informare cu privire la situaţia familială a acesteia, inclusiv detalii cu privire la familia extinsă;

h) să informeze în scris serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul/locuinţa gravidei/mamei înregistrată ca fiind în risc social în cel mult 24 de ore de la externarea copilului în familie;

i) să sesizeze imediat direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului cu privire la internarea unui copil ce prezintă semne de abuz/neglijare/exploatare, în vederea iniţierii procedurilor prevăzute de lege în astfel de cazuri;

j) să transmită direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului situaţia centralizatoare a copiilor internaţi fără acte de identitate, a celor pentru care a fost întocmit proces-verbal de constatare a părăsirii copilului în primele 5 zile ale fiecărei luni, în vederea identificării unei soluţii pentru preluarea acestora în cadrul sistemului de protecţie specială;

k) să monitorizeze menţinerea relaţiei mamei sau a membrilor familiei acesteia cu copilul, în situaţia spitalizării prelungite a acestuia, prin păstrarea unei evidenţe a vizitelor acestora. În acest sens întocmeşte un tabel de vizite în care consemnează toate vizitele mamei sau ale membrilor familiei;

l) să solicite serviciului public de asistenţă socială de la domiciliul declarat sau, după caz, de la locuinţa declarată a mamei sprijin pentru facilitarea menţinerii relaţiilor personale cu copilul care necesită spitalizare prelungită, dacă m urma analizării tabelului de vizite prevăzut la lit. k) constată că nu a menţinut legătura cel mult 7 zile;

m) să urmărească situaţia copilului internat în unitatea sanitară sau, după caz, a celui transferat de la o altă unitate sanitară fără a fi însoţit de mamă, în vederea prevenirii apariţiei situaţiei de risc de părăsire a acestuia;

n) să redacteze procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului în unitatea sanitară şi procesul-verbal de constatare a revenirii părintelui.

(2) Prevederile alin. (1) lit. g) sunt aplicabile şi în situaţia copilului internat sau, după caz, transferat din altă unitate sanitară fără acte de identitate.

(3) Prevederile alin. (1) lit. g) şi h) sunt aplicabile şi în situaţia în care gravida sau, după caz, mama sau ocrotitorul legal al copilului în unitatea sanitară se află în una dintre următoarele situaţii:

1. este minor;

2. este victimă a violenţei în familie;

3. este sau a fost beneficiar al sistemului de protecţie specială;

4. a avut/are copii în sistemul de protecţie specială;

5. a avut/are copii polispitalizaţi. care nu se află în evidenţă cu diagnostice ce presupun dependenţă de îngrijiri medicale;

6. este consumator de droguri şi/sau dependent de consumul de alcool;

7. prezintă o dizabilitate sau o boală cronică gravă;

8. orice altă cauză similară care poate conduce la imposibilitatea acesteia de a se ocupa de creşterea şi îngrijirea copilului.

(4) în situaţia în care asistentul social consideră că mama are nevoie de consiliere psihologică, solicită sprijinul psihologului din unitatea sanitară.

Art. 11. - Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor şi serviciul public de asistenţă socială comunică unităţii sanitare rezultatul verificărilor, telefonic, în termen de 48 de ore de la primirea solicitării prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) şi g) şi în termen de 72 de ore în scris.

Art. 12. - (1) Asistentul medical-şef al secţiei în care este internat copilul sau, după caz, personalul medical desemnat de acesta are obligaţia de a informa asistentul social din unitatea sanitară cu privire la:

a) dispariţia mamei sau, după caz, a ocrotitorului legal/însoţitorului;

b) revenirea mamei sau, după caz, a ocrotitorului legal/însoţitorului;

c) eliberarea biletelor de învoire pentru mamă/ocrotitor legal/însoţitor sau transferul în altă unitate sanitară;

d) internarea unui copil singur sau prin transfer din altă unitate sanitară fără însoţitor;

e) orice altă informaţie relevantă pentru prevenirea şi intervenţia în situaţiile de risc de părăsire a copilului.

(2) în situaţia în care se constată absenţa părintelui sau, după caz, a ocrotitorului legal ori însoţitorului din unitatea sanitară pentru o perioadă mai mare de 24 de ore, medicul curant sau, după caz, medicul de gardă consemnează acest lucru în Foaia de observaţie şi, după caz, în documentele administrative de predare/primire a turei, cu specificarea orei şi a împrejurărilor în care s-a constatat lipsa. Medicul curant sau, după caz, medicul de gardă consemnează în Foaia de observaţie şi revenirea mamei sau, după caz, a ocrotitorului legal/însoţitorului.

(3) înainte de a efectua transferul unui copil internat fără acte de identitate, asistentul medical-şef al secţiei din care urmează să fie transferat copilul sau, după caz, personalul medical desemnat de acesta are obligaţia să verifice realizarea demersurilor prevăzute la art. 14 alin. (1) şi (2) şi să anunţe asistentul social cu privire la transfer.

(4) Asistentul social care are în evidenţă un copil internat fără acte de identitate are obligaţia de a transmite fotocopia dosarului social al copilului asistentului social din unitatea sanitară în care acesta este transferat.

Art. 13. - (1) în situaţia în care, în urma primirii rezultatului verificărilor efectuate de serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor conform prevederilor art. 11, se confirmă inexistenţa actului de naştere al mamei, asistentul social din cadrul unităţii sanitare are obligaţia de a asigura informarea şi consilierea acesteia în vederea iniţierii demersurilor legate de înregistrarea tardivă a naşterii.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), asistentul social din unitatea sanitară informează în scris serviciul public de asistenţă socială sau, după caz, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului a sectorului municipiului Bucureşti de la domiciliu sau, după caz, de la locuinţa declarată a mamei în vederea continuării şi finalizării demersurilor legate de înregistrarea naşterii.

(3) în situaţia în care mama internată fără acte de identitate nu deţine carte de identitate valabilă sau aceasta este furată/pierdută, asistentul social din cadrul unităţii sanitare are obligaţia de a informa şi consilia mama în vederea realizării demersurilor legale necesare eliberării cărţii de identitate.

(4) Serviciul public de asistenţă socială de la domiciliul declarat al mamei care a născut şi nu are înregistrată naşterea sau, după caz, nu are carte de identitate valabilă are obligaţia de a o sprijini să depună acţiunea de înregistrare tardivă a naşterii şi de a urmări eliberarea actului de identitate pentru mamă şi, ulterior, înregistrarea naşterii copilului.

Art. 14. - (1) în cazul constatării absenţei nemotivate, respectiv fără bilet de învoire a mamei/ocrotitorului legal/însoţitorului, asistentul social din unitatea sanitară are obligaţia de a sesiza imediat telefonic şi în maximum 24 de ore în scris direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi organul de poliţie competent în a căror rază de competenţă funcţionează unitatea sanitară.

(2) în situaţia în care se cunoaşte domiciliul mamei care a părăsit unitatea sanitară fără bilet de învoire sau există informaţii/indicii cu privire la acesta, asistentul social din unitatea sanitară solicită telefonic şi în maximum 24 de ore în scris serviciului public de asistenţa socială de la domiciliul mamei sau, după caz, de la locuinţa declarată a acesteia informaţii cu privire la situaţia familială a acesteia.

(3) în situaţia prevăzută la alin. (2), serviciul public de asistenţă socială are obligaţia de a contacta în regim de urgenţă mama/familia acesteia şi de a o sprijini în vederea externării copilului, a declarării naşterii copilului şi monitorizării evoluţiei acestuia.

Art. 15. - (1) Serviciul public de asistenţă socială monitorizează situaţia mamelor care au fost înregistrate în situaţie de risc social în spital cel puţin un an de la externare, prin vizite semestriale la domiciliu, şi întocmeşte rapoarte cu privire la modul de creştere şi îngrijire a copilului. Vizitele semestriale se efectuează şi pentru situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (3).

(2) Dacă în urma vizitelor efectuate în baza prevederilor alin. (1) se constată că viaţa, integritatea corporală sau sănătatea copilului este pusă în pericol, sesizează de urgenţă direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului.

Art. 16. - Personalului unităţii sanitare îi este interzis să furnizeze altor persoane date şi informaţii cu privire la copilul aflat în situaţie de risc de părăsire sau părăsit, cu excepţia personalului unităţii sanitare care oferă servicii medicale acestuia, părinţilor, membrilor familiei extinse şi reprezentanţilor serviciului public de asistenţă socială sau ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului responsabili cu aplicarea prevederilor prezentei hotărâri.

 

CAPITOLUL III

Protecţia copilului părăsit în unitatea sanitară

 

Art. 17. - (1) în termen de 5 zile de la sesizarea prevăzută la art. 14 alin. (1) se întocmeşte procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului, conform prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Procesul-verbal de constatare a părăsirii copilului se întocmeşte în 4 exemplare originale, câte un exemplar pentru fiecare parte semnatară şi unul pentru serviciul de stare civilă.

(3) De la momentul sesizării dispariţiei mamei până la întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, reprezentantul fiecărei instituţii semnatare iniţiază acţiuni specifice de identificare a acesteia:

a) reprezentantul poliţiei realizează, în regim de urgenţă, verificări specifice;

b) asistentul social desemnat de către direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului solicită de urgenţă serviciului public de asistenţă socială de la domiciliul declarat de mamă/ocrotitor legal/însoţitor în Formularul-declaraţie realizarea evaluării iniţiale a acesteia şi transmiterea rezultatelor evaluării în cel mult 24 de ore.

(4) În situaţia în care mama/ocrotitorul legal/însoţitorul revine în unitatea sanitară, în vederea externării copilului, până la momentul încheierii procesului-verbal prevăzut la alin. (1), asistentul social din unitatea sanitară anunţă imediat direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi reprezentantul poliţiei şi întocmeşte un referat de constatare a revenirii mamei/ocrotitorului legal/însoţitorului, ce va fi contrasemnat de medicul curant sau, după caz, medicul şef de secţie.

(5) în situaţia în care mama/ocrotitorul legal/însoţitorul revine în unitatea sanitară după momentul încheierii procesului-verbal prevăzut la alin. (1) şi îşi exprimă intenţia de a externa copilul, asistentul social din unitatea sanitară anunţă imediat direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului şi reprezentantul poliţiei şi întocmeşte un proces-verbal de constatare a revenirii acesteia.

(6) Procesul-verbal de constatare a revenirii mamei se întocmeşte în 3 exemplare originale şi va fi semnat de reprezentantul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, reprezentantul poliţiei şi al unităţii sanitare.

(7) în termen de cel mult 48 de ore lucrătoare de la întocmirea procesului-verbal de constatare a părăsirii copilului, dacă starea de sănătate a copilului permite externarea, directorul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul sau, după caz, sectorul de la domiciliul mamei, dacă aceasta a fost identificată de poliţie, are obligaţia de a dispune plasamentul în regim de urgenţă şi asigurarea transportului în vederea preluării copilului.

(8) în situaţia în care la expirarea termenului de la alin. (7) nu se cunoaşte domiciliul mamei/ocrotitorului legal/însoţitorului, obligaţia de a dispune plasamentul în regim de urgenţă şi de a prelua copilul revine direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează unitatea sanitară.

(9) Dacă în termen de 3 zile de la dispunerea plasamentului în regim de urgenţă direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului primeşte de la poliţie informaţii cu privire la domiciliul mamei, iar acesta nu se află în aria de competenţă a acesteia, anunţă imediat direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul/sectorul în care domiciliază aceasta în vederea instituirii măsurii plasamentului în regim de urgenţă pe raza sa de competenţă.

(10) Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului de la domiciliul mamei are obligaţia de a prelua copilul în regim de urgenţă, astfel încât măsura de plasament în regim de urgenţă să f e revocată în condiţiile art. 70 alin. (2) din Legea nr. 272/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(11) În situaţia în care starea de sănătate a copilului nu permite externarea, termenul de la alin. (7) curge de la momentul deciziei medicului curant privind externarea copilului.

Art. 18. - Prelucrarea datelor cu caracter personal în exercitarea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiilor şi profesioniştilor implicaţi în prevenirea şi intervenţia în cazurile de copii aflaţi în situaţie de risc de părăsire sau părăsiţi în unităţi sanitare se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare. Beneficiarii acestora, alţii decât persoanele vizate, sunt obligaţi să utilizeze datele numai pentru destinaţia stabilită şi să asigure protecţia acestora, în condiţiile legii.

 

CAPITOLUL IV

Răspunderi şi sancţiuni

 

Art. 19. - (1) Constituie contravenţii următoarele fapte: a) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1),

b) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2);

c) nerespectarea prevederilor art. 11 de către serviciul public de asistenţă socială;

d) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (4);

e) nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (1);

f) nerespectarea prevederilor art. 16;

g) nerespectarea prevederilor art. 17 alin. (7)-(10)

(2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează astfel:

a) cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei cea prevăzută la lit. a)-e);

b) cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei cele prevăzute la lit. f) şi g).

(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane cu atribuţii în acest sens din cadrul:

a) Ministerului Sănătăţii pentru contravenţiile de la alin. (1) lit. b) şi f);

b) Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie pentru contravenţiile de la alin. (1) lit. a), c), d), e) şi g).

Art. 20. - Dispoziţiile art. 19 referitoare la contravenţii se completează cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 21. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Ordinul ministrului sănătăţii şi al secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului nr. 756/276/2005 privind coordonarea activităţilor de prevenire a abandonului în unităţile sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 2 august 2005; b) orice alte dispoziţii contrare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale

şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,

Gabriela Coman

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

 

Bucureşti, 10 decembrie 2014.

Nr. 1.103.

 

ANEXĂ

 

            UNITATEA SANITARA

 

FORMULAR-DECLARATIE

Loc

Pentru

fotografie

 

Subsemnata, ........................................ născută la data de ................ în ................ judeţul ................... domiciliată în localitatea .................., str. ................... nr. ..... bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., judeţul/sectorul ....., fiica lui .............................. şi a .............................. domiciliaţi în localitatea ..........................., str. ....... nr. ....., bl. ...... sc. ......, et. ..... ap. ..... judeţul/sectorul ...., declar pe propria răspundere că acestea sunt datele mele de identificare.

Actul de identitate nu îl am asupra mea întrucât acesta este:

 pierdut;

 furat;

 deteriorat;

 expirat;

 nu am întocmit act de identitate.

Am luat cunoştinţă de prevederile legii privind declararea unei identităţi false.

Declar că mă aflu/nu mă aflu în următoarele situaţii:

 deţin/nu deţin certificat de naştere

 Date despre tatăl copilului:

Numele şi prenumele .................................................

Domiciliul în localitatea ............................... str. ...................... nr. ..... bl. ..... sc. ..... et. ...., ap. ..... judeţul/sectorul ....

Declar pe propria răspundere că voi externa copilul la data precizată de medicul curant.

Am luat cunoştinţă că în cazul în care nu externez copilul la data precizată de medicul curant, va fi anunţată direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului din judeţul sau, după caz, sectorul de domiciliu sau cea de care aparţine unitatea sanitară.

Persoana care însoţeşte gravida/mama:

Numele .............. prenumele .............., cu domiciliul în localitatea .................... str. ................... nr. ...... bl. ...... sc. ..... et. ..... ap. …... judeţul/sectorul ...... se legitimează cu B.I./C.I. seria ...... nr. ................. eliberat/eliberată de ........................................ la data de ..........

 

A fost transportată cu auto - marca ............................... nr. de înmatriculare …………………….....

 

Asistent medical,

.................................................

(numele şi prenumele)

.................................................

Data ........

Ora prezentării ........

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2015

 

În baza prevederilor art. 264 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia şi criteriile privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat sesiunea 2015, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.455/2013 pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 2 decembrie 2013.

Art. 3. - Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din Ministerul Educaţiei Naţionale, inspectoratele şcolare şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2014.

Nr. 4.893.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIA ŞI CRITERIILE

privind acordarea gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2015

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta metodologie reglementează procedura şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat, sesiunea 2015.

(2) Gradaţia de merit se acordă personalului didactic definit la art. 88 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pe o perioadă de 5 ani.

(3) Prin unităţi de învăţământ, în sensul prezentei metodologii, se au în vedere unităţile/instituţiile de învăţământ preuniversitar de stat, cu personalitate juridică.

Art. 2. - (1) Numărul maxim de gradaţii care pot fi acordate se calculează astfel: din numărul stabilit prin aplicarea a 16% din totalul posturilor didactice şi 16% din totalul posturilor didactice auxiliare existente la nivelul inspectoratului şcolar se scade numărul de gradaţii acordate personalului didactic şi didactic auxiliar aflate în plată, având în vedere că gradaţia de merit se acordă pe o perioadă efectivă de 5 ani, fără a fi luate în calcul perioadele de suspendare a contractului individual de muncă din motive neimputabile angajatului sau de exercitare a unei funcţii publice.

(2) În situaţia în care personalului didactic de predare i se modifică locul de muncă, cu păstrarea calităţii de personal didactic calificat, la nivelul aceluiaşi judeţ/al municipiului Bucureşti, acesta îşi păstrează gradaţia de merit.

(3) Personalul didactic de predare, personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar, beneficiar al gradaţiei de merit, detaşat în alt judeţ/municipiul Bucureşti, îşi păstrează gradaţia de merit, în condiţiile art. 47 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Cadrele didactice beneficiare ale gradaţiei de merit pretransferate/transferate în alt judeţ/municipiul Bucureşti îşi păstrează gradaţia de merit, cu încadrarea în numărul maxim de gradaţii de merit pentru anul respectiv la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti în care s-au pretransferat/ transferat.

(5) La solicitarea unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar în care cadrul didactic beneficiar al gradaţiei de merit s-a pretransferat prin schimb de posturi pe baza consimţământului scris în alt judeţ/municipiul Bucureşti în timpul anului şcolar, inspectoratul şcolar îi acordă gradaţie de merit, cu încadrarea în numărul maxim de gradaţii, cu respectarea prevederilor alin. (1).

Art. 3. - Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă efectivă de 5 ani, începând cu data de 1 septembrie 2015.

Art. 4. .- (1) Personalul didactic din învăţământ care beneficiază de gradaţie de merit până la 31 august 2015 poate participa la un nou concurs.

(2) Personalul didactic pensionat nu mal beneficiază de gradaţie de merit de la încetarea, în vederea pensionării, a contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

(3) Personalul didactic titular menţinut în activitate, în funcţia didactică, peste vârsta de pensionare, raportată la data de 1 septembrie 2015, în condiţiile prevăzute la art. 284 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de gradaţie de merit, pe perioada menţinerii ca titular în învăţământul preuniversitar, până la încheierea perioadei de acordare a gradaţiei de merit.

 

CAPITOLUL II

Înscrierea la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit

 

Art. 5. - (1) La concursul pentru acordarea gradaţiei de merit poate participa:

a) personalul didactic de predare şi personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar de stat, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 4 ani, cu performanţe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preşcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinşi la concursuri şcolare, faza judeţeană şi a municipiului Bucureşti, interjudeţeană, faza naţională şi internaţională, în perioada 1 septembrie 2009 - 31 august 2014, şi calificativul “Foarte bine” în fiecare an şcolar din perioada evaluată;

b) personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar de stat, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau pe perioadă determinată, cu o vechime în învăţământul preuniversitar de cel puţin 4 ani, cu performanţe în activitate, în perioada 1 septembrie 2009 - 31 august 2014, şi calificativul “Foarte bine” în fiecare an şcolar din perioada evaluată.

(2) Cadrele didactice care în perioada 1 septembrie 2009 - 31 august 2014 au îndeplinit şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit fie ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control, fie ca personal didactic de predare, iar evaluarea se realizează conform grilei specifice opţiunii exprimate în scris la depunerea dosarului. Cadrele didactice care optează pentru evaluare ca personal didactic de conducere, de îndrumare şi control depun calificativele primite în urma evaluării activităţii pe perioada în care au ocupat aceste funcţii şi sunt evaluate numai pentru activitatea desfăşurată pe funcţia respectivă. Personalul didactic prevăzut la alin. (1) care, în perioada 1 septembrie 2009 - 31 august 2014, a avut contractul de muncă suspendat este evaluat doar pentru perioada în care şi-a desfăşurat activitatea, din intervalul 1 septembrie 2009 - 31 august 2014.

(3) Cadrele didactice încadrate pe două sau mai multe specializări pe perioada evaluării pot participa la concursul de acordare a gradaţiei de merit la oricare dintre discipline, exprimându-şi opţiunea în scris odată cu depunerea dosarului. Cadrele didactice care au desfăşurat activitate metodică şi ştiinţifică pe două sau mai multe specializări sunt evaluate pentru întreaga activitate.

 

CAPITOLUL III

Criterii pentru acordarea gradaţiei de merit

 

Art. 6. - Inspectoratul şcolar evaluează activitatea candidaţilor înscrişi pentru acordarea gradaţiei de merit, inclusă în raportul de autoevaluare, susţinută prin documente doveditoare, din perioada 1 septembrie 2009 - 31 august 2014. Fişa în baza căreia se realizează evaluarea se elaborează, ţinându-se seama de criteriile generale care trebuie îndeplinite de candidat, de către inspectoratul şcolar, respectiv de către Ministerul Educaţiei Naţionale pentru personalul didactic de predare şi de conducere din învăţământul sportiv integrat şi suplimentar, palatele şi cluburile copiilor, cu consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar.

1. Criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă - ponderea 80%:

a) rezultate deosebite obţinute în pregătirea preşcolarilor şi a elevilor în atingerea obiectivelor/competenţelor specifice impuse de curriculumul şcolar, materializate în progresul elevilor la clasă, în rezultate ale elevilor la clasă, la testări şi examene naţionale de sfârşit de ciclu, rezultate obţinute cu clasa şi individual la disciplinele de specialitate din învăţământul vocaţional;

b) iniţierea şi aplicarea unor proiecte de predare a disciplinei prin utilizarea platformelor electronice de învăţare şi a softurilor educaţionale specifice disciplinei, existente în unitatea de învăţământ;

c) performanţe dovedite în pregătirea elevilor distinşi la olimpiade şcolare şi/sau concursuri de profil, materializate prin obţinerea premiilor I, II, III şi a premiilor speciale la faza judeţeană şi a municipiului Bucureşti/interjudeţeană/ naţională/internaţională, desfăşurate în coordonarea şi/sau finanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale;

d) performanţe dovedite în pregătirea elevilor distinşi la concursuri cultural-artistice, tehnico-ştiinţifice şi sportive incluse în Calendarul activităţilor educative naţionale/regionale elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, materializate prin obţinerea premiilor I, II, III şi a premiilor speciale;

e) pregătirea loturilor olimpice de elevi, participarea, în calitate de membru al comisiei de evaluare/organizare, la olimpiadele şi concursurile şcolare şi extraşcolare, fazele judeţene, interjudeţene, naţionale şi internaţionale, incluse în programul de activităţi şi în calendarul inspectoratelor şcolare/Ministerului Educaţiei Naţionale;

f) organizarea de concursuri şi festivaluri la nivel internaţional, naţional sau regional/interjudeţean; organizarea de spectacole, expoziţii, concerte la nivel internaţional, naţional ori regional/interjudeţean incluse în programul de activităţi şi în calendarul inspectoratelor şcolare/Ministerului Educaţiei Naţionale, certificate prin diplome sau adeverinţe;

g) activitatea şi rezultatele obţinute în centrele de excelenţă, certificate de inspectorul de specialitate, sau cu elevi cu dificultăţi de învăţare, certificate de centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

h) activitate de coordonator de programe educative şcolare şi extraşcolare sau îndrumarea colectivelor redacţionale ale revistelor şcolare avizate de inspectoratul şcolar;

i) activitate dovedită în cadrul Strategiei naţionale de acţiune comunitară;

j) crearea de softuri educaţionale în specialitate, platforme de e-learning pentru susţinerea progresului şcolar, avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

2. Criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/managerială - ponderea 10%:

a) elaborarea de programe şcolare, regulamente, metodologii, îndrumătoare/ghiduri metodice, manuale şcolare, auxiliare didactice, avizate de inspectoratul şcolar sau de Ministerul Educaţiei Naţionale, după caz; cărţi în domeniul educaţional, înregistrate cu ISBN/ISSN; elaborarea de programe şcolare pentru discipline opţionale noi, însoţite de suportul de curs sau vizând curriculumul pentru opţional integrat în dezvoltare locală, avizate de inspectoratul şcolar,

b) elaborarea de cărţi şi lucrări ştiinţifice publicate în domeniul didacticii, specialităţii şi managementului educaţional, înregistrate cu ISBN/ISSN;

c) activitatea de evaluator de manuale, de mentorat, de formator în formarea continuă a personalului din învăţământ, activitate în cadrul comisiilor paritare/de dialog social, activitate în organismele de conducere ale organizaţiilor sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar/semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, precum şi în cadrul asociaţiilor profesionale ale cadrelor didactice la nivel local/judeţean/naţional/internaţional, participarea cu comunicări la simpozioane naţionale şi/sau internaţionale, participarea la formarea personalului didactic prin casa corpului didactic, în calitate de formatori, contribuţia la cercetări ştiinţifice în specialitate sau în domeniul problematicii învăţământului şi educaţiei, atestată prin publicaţii înregistrate cu ISBN/ISSN;

d) activitatea de metodist, membru în consiliul consultativ de specialitate de la nivelul inspectoratului şcolar, membru în comisia naţională de specialitate, coordonator de cerc pedagogic;

e) activitatea desfăşurată, în urma solicitării Ministerului Educaţiei Naţionale, în cadrul unor comisii tehnice de elaborare a unor acte normative/administrative cu caracter normativ şi în comisiile naţionale de specialitate/control.

3. Criteriul privind participarea la proiecte - ponderea 5%:

a) proiecte europene, proiecte internaţionale care au ca obiective performanţa şcolară, progresul şcolar, dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor preşcolarilor şi elevilor, educaţia civică, educaţia complementară, formarea personalităţii preşcolarilor şi elevilor, dezvoltarea capacităţii de adaptare la schimbare, dezvoltarea profesională a cadrelor didactice;

b) proiecte elaborate şi implementate în baza prevederilor Metodologiei şi criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.486/20111, materializate prin raportul de activitate şi portofoliul personal.

4. Criteriul privind contribuţia la dezvoltarea instituţională - ponderea 5%:

a) atragerea de finanţări extrabugetare pentru unitatea de învăţământ, programe şi proiecte educaţionale, centre de documentare şi informare, laboratoare etc, având ca efect creşterea calităţii instituţiei şi a procesului de predare-învăţare-evaluare, a bazei didactico-materiale;

b) realizarea de proiecte extracurriculare, cu finanţare extrabugetară, având drept obiectiv creşterea calităţii procesului de învăţământ

Art. 7. - (1) Punctajul se aplică în mod unitar pentru toate funcţiile didactice, ţinând seama de ponderea criteriilor prevăzute la art. 6, cu excepţia personalului de conducere, îndrumare şi control, pentru care ponderea criteriilor este următoarea:

1. criteriul activităţilor complexe cu valoare instructiv-educativă - ponderea 20%;

2. criteriul privind performanţe deosebite în inovarea didactică/managerială - ponderea 30%;

3. criteriul privind participarea la proiecte - ponderea 10%;

4. criteriul privind creşterea prestigiului unităţii de învăţământ/conexe - ponderea 40%.

Documentele doveditoare se referă la propria activitate. (2)în baza punctajelor, stabilite în mod unitar, se elaborează câte o grilă de evaluare specifică fiecărei categorii de candidaţi:

a) educatori/institutori/profesori pentru învăţământul preşcolar;

b) învăţători/institutori/profesori pentru învăţământul primar;

c) profesori;

d) maiştri-instructori/profesori pentru instruire practică;

e) cadre didactice din învăţământul vocaţional, din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, din învăţământul special;

f) personal didactic de conducere, îndrumare şi control;

g) personal didactic auxiliar.

(3) Stabilirea punctajului şi elaborarea grilei specifice de evaluare sunt de competenţa comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar. În cadrul criteriilor şi ponderilor prevăzute la art. 6 şi la alin. (1) al prezentului articol, comisia paritară poate stabili şi alte subcriterii şi/sau activităţi (de exemplu: activitatea dovedită în calitate de coordonator al claselor bilingve, activitatea dovedită în calitate de profesor discipline non-lingvistice sau profesor documentarist în liceele cu secţii bilingve francofone).

(4) Pentru personalul didactic şi personalul de conducere din cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, grilele specifice de evaluare, ţinând seama de ponderea criteriilor prevăzute la art. 6, se stabilesc potrivit precizărilor Ministerului Educaţiei Naţionale.

(5) Pentru personalul didactic auxiliar, criteriile pentru acordarea gradaţiei de merit, altele decât cele din fişa postului, sunt stabilite în fişa de (auto)evaluare a activităţii pentru gradaţie de merit, elaborată de comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar.


1 Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.486/2011 a fost abrogat prin art. 2 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.211/2013 pentru aprobarea Metodologiei şi a criteriilor privind acordarea gradaţiei de merit în învăţământ preuniversitar, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 9 ianuarie 2013.

 

 

CAPITOLUL IV

Procedura de acordare a gradaţiei de merit

 

Art. 8. - (1) Inspectorul şcolar general numeşte, prin decizie, comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit, în următoarea componenţă:

a) preşedinte - un inspector şcolar general adjunct;

b) secretar - un referent de la compartimentul salarizare, normare;

c) membri - inspectori şcolari sau metodişti selectaţi din corpul de metodişti ai inspectoratului şcolar, reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar din unităţi de învăţământ.

(2) Pentru Palatul Naţional al Copiilor, comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit, numită prin ordin de serviciu, are următoarea componenţă:

a) preşedinte - un inspector din Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale;

b) secretar - un inspector din Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale;

c) membri - inspectori şcolari din cadrul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar din unităţi de învăţământ.

(3) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate în învăţământ din judeţ/municipiul Bucureşti participă în calitate de observatori la toate lucrările, au drept de acces la toate documentele comisiei şi au dreptul să solicite consemnarea în procesul-verbal a propriilor observaţii. Neparticiparea observatorilor nu viciază procedura.

Art. 9. - (1) Candidatul întocmeşte şi depune la conducerea unităţii de învăţământ/conexe/instituţiei de învăţământ în care a funcţionat în perioada 1 septembrie 2009-31 august 2014 dosarul întocmit în vederea participării la concursul pentru obţinerea gradaţiei de merit, care cuprinde:

a) opisul dosarului, în două exemplare, dintre care unul se restituie candidatului, cu semnătura sa şi a conducerii unităţii de învăţământ, în care sunt consemnate documentele existente, cu precizarea paginilor aferente;

b) fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit, elaborată de inspectoratul şcolar, la categoria de personal didactic la care candidează, cu punctajul completat la rubrica (auto)evaluare;

c) raportul de activitate, pentru perioada 1 septembrie 2009-31 august 2014;

d) declaraţia pe propria răspundere, prin care se confirmă că documentele depuse la dosar aparţin candidatului şi că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform anexei nr. 4;

e) documentele justificative, grupate pe criteriile şi subcriteriile din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit, elaborată de inspectoratul şcolar, la categoria de personal didactic la care candidează, certificate “conform cu originalul” de către conducerea unităţii de învăţământ la care candidatul depune dosarul.

Toate documentele din dosar sunt numerotate pe fiecare pagină şi consemnate în opis.

În cazul în care candidatul este pretransferat, acesta îşi depune dosarul la unitatea de învăţământ preuniversitar de stat unde este titular la data depunerii dosarului. În situaţia în care candidatul este detaşat în alt judeţ/municipiul Bucureşti, acesta poate depune dosarul la unitatea de învăţământ preuniversitar de stat unde funcţionează la data depunerii dosarului sau la unitatea/instituţia de învăţământ preuniversitar de stat unde este titular. Plata gradaţiei de merit încetează pentru candidatul care, ulterior obţinerii gradaţiei de merit în alt judeţ decât cel în care este titular, revine la postul pe care este titular sau se detaşează în alt judeţ. Cadrele didactice angajate cu contract de muncă pe perioadă determinată depun documentele menţionate anterior la conducerea unităţii de învăţământ la care sunt încadrate la data depunerii dosarului. Candidaţii care îşi desfăşoară activitatea în două sau mai multe unităţi de învăţământ depun documentele la conducerea uneia dintre aceste unităţi de învăţământ.

(2) Candidatul îşi prezintă raportul de autoevaluare în plenul consiliului profesoral. Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ/conexe, pe baza dezbaterilor asupra modului în care raportul reflectă realizările candidatului potrivit fişei de evaluare şi documentelor doveditoare, formulează o apreciere sintetică asupra activităţii candidatului, consemnată în procesul-verbal de şedinţă.

(3) Directorul unităţii de învăţământ/conexe depune la registratura inspectoratului şcolar dosarul candidatului, incluzând, pe lângă documentele enumerate la alin. (1), o copie a procesului-verbal din cadrul consiliului profesoral din care reiese aprecierea activităţii candidatului, certificate “conform cu originalul” şi declaraţia pe propria răspundere, conform anexei nr. 5.

(4) în urma consultării consiliului consultativ al disciplinei, consemnată în procesul verbal al şedinţei, inspectorul şcolar care coordonează disciplina întocmeşte un raport motivat referitor la activitatea candidatului în specialitate, acordând punctajul ca sumă a punctelor pentru fiecare criteriu din fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit. Membrii consiliului consultativ îşi asumă, prin semnătură, în procesul-verbal al şedinţei şi în raportul motivat, evaluarea dosarelor. Modelul raportului motivat este prevăzut în anexa nr. 3. Inspectorul şcolar care coordonează disciplina completează punctajul pentru fiecare criteriu/subcriteriu în fişa de (auto)evaluare a candidatului, asumat prin semnătură.

(5) Comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit primeşte raportul de (auto)evaluare, procesul-verbal al şedinţei consiliului profesoral, precum şi raportul motivat al inspectorului şcolar care coordonează disciplina, pe care le examinează, stabileşte punctajele pe criterii/subcriterii şi punctajul final, pe care le consemnează în fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit, şi întocmeşte lista cuprinzând candidaţii în ordinea descrescătoare a punctajelor, pe posturi şi discipline. Lista astfel întocmită, asumată de toţi membrii comisiei, va fi înregistrată şi prezentată în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

(6) în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, preşedintele comisiei de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit prezintă rezultatele evaluării dosarelor candidaţilor participanţi la concursul de acordare a gradaţiilor de merit.

(7) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar aprobă lista cu rezultatele candidaţilor participanţi la concurs, în ordinea descrescătoare a punctajului acordat. Lista se afişează la sediul inspectoratului şcolar, conform graficului prevăzut în anexa nr. 1. În cazul Palatului Naţional al Copiilor, comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale aprobă lista cu rezultatele candidaţilor participanţi la concurs şi o afişează la sediul Ministerului Educaţiei Naţionale conform graficului prevăzut în anexa nr. 1.

(8) Pentru personalul didactic auxiliar, procedura de acordare a gradaţiei de merit se stabileşte la nivelul inspectoratului şcolar de către comisia paritară şi se aprobă în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

Art. 10. - (1) Candidaţii participanţi la concursul de acordare a gradaţiei de merit au drept de contestaţie asupra punctajului acordat, la inspectoratul şcolar, în conformitate cu graficul prevăzut în anexa nr. 1.

Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin decizie a inspectorului şcolar general/ordin de serviciu, este formată din:

a) preşedinte - inspectorul şcolar general; pentru Palatul Naţional al Copiilor - director din Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale;

b) secretar - un referent/consilier de la compartimentul salarizare, normare/reţea şcolară; pentru Palatul Naţional al Copiilor - un reprezentant al Direcţiei generale buget-finanţe şi resurse umane din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale;

c) membri - consilierul juridic al inspectoratului şcolar, inspectori şcolari/metodişti ai inspectoratului şcolar, reprezentanţi ai personalului didactic auxiliar din unităţile de învăţământ, alţii decât cei care au evaluat iniţial dosarele; pentru Palatul Naţional al Copiilor - inspectori din cadrul Direcţiei generale educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii şi un consilier juridic al Direcţiei generale juridic din Ministerul Educaţiei Naţionale, alţii decât cei care au făcut parte din comisia de evaluare a dosarelor.

(2) Contestaţiile se soluţionează, prin reevaluarea dosarelor, în termen de 3 zile lucrătoare de la data-limită de depunere a acestora. Punctajele rezultate în urma reevaluării sunt consemnate în fişa de (auto)evaluare pentru gradaţie de merit şi sunt asumate de către preşedintele comisiei de contestaţii. La finalul lucrărilor, comisia de contestaţii generează lista cuprinzând punctajele tuturor candidaţilor, asumată de toţi membrii comisiei, care va fi înregistrată şi prezentată în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

(3) Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă şi poate fi contestată numai prin procedura contenciosului administrativ, contestaţia reprezentând plângerea prealabilă reglementată de art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 11. - (1) Comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar hotărăşte ponderea pe categorii de personal (didactic de predare/funcţii de conducere, îndrumare şi control/didactic auxiliar), precum şi pe discipline de învăţământ, raportat la numărul total de gradaţii, conform art. 2 alin. (1).

(2) Numărul de locuri repartizate pe posturi şi discipline se aprobă de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Consiliul de administraţie aprobă lista candidaţilor întocmită pe posturi şi discipline, în ordinea descrescătoare a punctajului, şi hotărăşte rezultatul concursului, cu condiţia respectării proporţiei numărului de locuri pe discipline/funcţii de conducere, de îndrumare şi control, domenii de activitate.

(3) Deplina responsabilitate privind calculul numărului de locuri pentru acordarea gradaţiei de merit şi încadrarea în numărul de locuri revine inspectorului şcolar general.

(4) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar înaintează lista candidaţilor validaţi la Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale pentru emiterea ordinului ministrului. Lista transmisă la Ministerul Educaţiei Naţionale, cu adresa de înaintare, conţine:

a) numărul total şi modul de calcul al numărului de gradaţii acordate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti/Palatului Naţional al Copiilor;

b) observaţiile liderilor de sindicat desemnaţi de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar/semnatare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, care au participat la procedura de acordare a gradaţiei de merit, cu statut de observatori;

c) tabelul nominal şi punctajul pentru candidaţii aprobaţi, conform anexei nr. 2.

Art. 12. - (1) Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale verifică încadrarea în numărul de locuri, respectarea procedurii de acordare a gradaţiei de merit şi elaborează ordinul ministrului pentru aprobarea listelor cu personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat care beneficiază de gradaţie de merit.

(2) În situaţia constatării neîncadrării în numărul de locuri sau a nerespectării procedurii de acordare a gradaţiei de merit, conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale poate stabili reluarea procedurii de acordare a gradaţiei de merit de către inspectoratul şcolar sau reevaluarea dosarelor candidaţilor înscrişi la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti de către comisii constituite la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale din inspectori generali, inspectori, consilieri, experţi din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi din inspectori şcolari, consilieri, experţi din cadrul inspectoratelor şcolare, cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate în învăţământ/semnatare ale contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, cu statut de observatori. Aceste situaţii nu intră sub incidenţa perioadelor/termenelor prevăzute în graficul desfăşurării concursului pentru acordarea gradaţiilor de merit - sesiunea 2015, prevăzut în anexa nr. 1.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 13. - (1) Candidaţii înscrişi la concursul de acordare a gradaţiei de merit, sesiunea 2015, au obligaţia de a completa o declaraţie pe propria răspundere prin care să confirme că documentele depuse la dosar le aparţin şi că prin acestea sunt certificate activităţile desfăşurate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.

(2) Cadrele didactice şi personalul didactic auxiliar care participă la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit nu pot face parte din nicio comisie implicată în concurs.

(3) în cazul în care inspectorul şcolar general adjunct/inspectorul şcolar general candidează în vederea obţinerii gradaţiei de merit, acesta este înlocuit cu un alt inspector şcolar, cu informarea Ministerului Educaţiei Naţionale.

(4) Membrii comisiilor de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit, respectiv ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor nu pot avea în rândul candidaţilor rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv. Membrii comisiilor semnează în acest sens câte o declaraţie pe propria răspundere. Declaraţiile sunt predate preşedinţilor comisiilor implicate în concurs şi se păstrează la inspectoratul şcolar.

Art. 14. - (1) Personalul didactic militar/cu statut special din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, informaţii, ordine publică şi securitate naţională beneficiază de gradaţie de merit conform reglementărilor proprii.

(2) Propunerile pentru acordarea gradaţiei de merit personalului didactic civil din unităţi militare de învăţământ preuniversitar se evaluează şi se validează la nivelul inspectoratului şcolar pe raza căruia aceste unităţi îşi desfăşoară activitatea, excedând numărului de gradaţii calculat conform art. 2 alin. (1). Inspectoratele şcolare informează instituţiile de învăţământ preuniversitar asupra rezultatului concursului.

(3) Propunerile pentru acordarea gradaţiei de merit personalului didactic civil din unităţi militare de învăţământ preuniversitar se centralizează de către Ministerul Educaţiei Naţionale, care le transmite Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 15. - Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr.1

la metodologie

 

GRAFICUL

desfăşurării concursului pentru acordarea gradaţiilor de merit - sesiunea 2015

 

1. Detalierea punctajelor aferente criteriilor de către comisia paritară de la nivelul inspectoratului şcolar

Perioada: 9-20 februarie 2015

2. Comunicarea fişelor de evaluare de către inspectoratul şcolar în teritoriu

Perioada: 23-27 februarie 2015

3. Întocmirea şi depunerea de către candidaţi a dosarelor şi obţinerea avizelor la nivelul unităţii de învăţământ

Perioada: 2-20 martie 2015

4. Depunerea dosarelor care conţin documentele justificative privind activitatea candidatului respectiv la secretariatul/registratura inspectoratului şcolar

Perioada: 23-31 aprilie 2015

5. Analiza dosarelor de către inspectorul şcolar care coordonează disciplina, cu consultarea consiliului consultativ, şi elaborarea raportului referitor la activitatea candidatului în specialitate

Perioada: 1-22 aprilie 2015

6. Verificarea dosarelor şi acordarea punctajelor de către comisia de evaluare a dosarelor depuse în vederea acordării gradaţiei de merit

Perioada: 23 aprilie-13 mai 2015

7. Aprobarea listei cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării, de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar

Perioada: 14-15 mai 2015

8. Afişarea listei cuprinzând punctajele acordate în urma evaluării la avizierul inspectoratului şcolar

Termen: 18 mai 2015

9. Depunerea contestaţiilor asupra punctajului acordat

Perioada: 19-20 mai 2015

10. Soluţionarea contestaţiilor de către comisia de contestaţii

Perioada: 21-25 mai 2015

11. Stabilirea ponderii gradaţiilor de merit pe categorii de personal, precum şi pe discipline de învăţământ în cadrul comisiei paritare de la nivelul inspectoratului şcolar, validarea rezultatelor finale ale concursului de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar şi afişarea acestora la inspectoratele şcolare

Termen: 26-27 mai 2015

12. Înaintarea la Ministerul Educaţiei Naţionale a listelor cu personalul didactic din unităţile de învăţământ, validat în vederea acordării gradaţiei de merit

Perioada: 28-29 mai 2015

13. Emiterea ordinului ministrului educaţiei naţionale

Termen: 11 august 2015

 

NOTA:

Personalul didactic de la Palatul Naţional al Copiilor depune dosarele pentru concursul de acordare a gradaţiei de merit la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale, respectând graficul.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Afişat astăzi,....................................................

Nr. ..................................................

 

TABEL NOMINAL

Cuprinzând punctajele candidaţilor la concursul de acordare a gradaţiilor de merit aprobate în şedinţa consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti din data ........................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia didactică/ didactică auxiliară

Specialitatea

Vechimea în învăţământ

Unitatea de învăţământ

Punctaj autoevaluare

Punctaj evaluare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Comisia de evaluare a dosarelor pentru obţinerea gradaţiilor de merit

Preşedinte ........................................

Membri

........................................

........................................

........................................

Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti

Preşedinte ........................................

Membri

........................................

........................................

........................................

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

RAPORT MOTIVAT

privind analiza dosarului candidatului............, specialitatea/personal didactic de conducere/personal didactic de îndrumare şl control..............................

 

Sesiunea ....................................

 

Criteriu

Subcriteriu

Punctaj autoevaluare

Documente

Pagina

Punctaj inspector şcolar care coordonează disciplina

Argumente

Observaţii

1.....

1.....

 

 

 

 

 

 

 

2.....

 

 

 

 

 

 

2......

1.....

 

 

 

 

 

 

 

2......

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

X

 

 

X

 

 

 

Numele şi prenumele membrului consiliului consultativ

Semnătură

 

 

 

 

 

Data .........

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

 

Subsemnatul/Subsemnata ......................................... domiciliat(ă) în ....................... str. ......................... nr. ...... bl. ...... sc. ........ ap. ......... judeţul/sectorul ................................... legitimat(ă) cu ........ seria ........ nr. ..................... CNP ........................ încadrat(ă) la ........................... pe funcţia de ....................., declar pe propria răspundere că documentele depuse la dosar îmi aparţin şi că prin acestea sunt confirmate/certificate activităţile desfăşurate.

Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declaraţii este pedepsit conform legii.

 

Data ...................

Semnătura ...................

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

 

Subsemnatul/Subsemnata ......................................................... director la .......................................................................... declar pe propria răspundere că documentele depuse în copie în dosarul de înscriere la concursul pentru acordarea gradaţiei de merit al candidatului ........................................................................... au fost certificate în data de ......................................................, prin confruntare cu originalul.

Întocmită într-un exemplar, pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declaraţii este pedepsit conform legii.

 

Data ...................

Semnătura ...................

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

 

ORDIN

privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a XII-a, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios, şi a programelor şcolare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a XII-a, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios

 

În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă planurile-cadru de învăţământ pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a, învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios, cuprinse în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Se aprobă lista disciplinelor de specialitate din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a XII-a, învăţământul liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios. Lista disciplinelor şi alocările orare corespunzătoare sunt cuprinse în anexa nr. 2*)T care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Se aprobă programele şcolare pentru disciplinele care fac parte din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a - a XII-a, ciclul liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea ghid turism religios, după cum urmează: Programa şcolară pentru disciplina Studiu biblic, clasele a IX-a şi a X-a; Programa şcolară pentru disciplina Istoria civilizaţiilor şi a religiei, clasele a IX-a şi a X-a; Programa şcolară pentru disciplina Limba greacă biblică, clasele a IX-a şi a X-a; Programa şcolară pentru disciplina Limba modernă 2 (Limba franceză), clasele a IX-a şi a X-a; Programa şcolară pentru disciplina Studiu biblic, clasele a XI-a şi a XII-a; Programa şcolară pentru disciplina Geografia turismului religios, clasa a XI-a; Programa şcolară pentru disciplina Artă religioasă, clasele a XI-a şi a XII-a; Programa şcolară pentru disciplina Marketing în turism, clasa a XII-a; Programa şcolară pentru disciplina Tehnologia activităţii de turism, clasele a XI-a şi a XII-a; Programa şcolară pentru disciplina Economia turismului religios, clasele a XI-a şi a XII-a. Pentru celelalte discipline din curriculum diferenţiat, se vor aplica programele şcolare aflate în vigoare din curriculumul diferenţiat pentru clasele a IX-a XII-a, ciclul liceal, filiera vocaţională, profilul teologic, cultul romano-catolic, specializarea teologie. Programele sunt cuprinse în anexa nr. 3*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 5. - Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară naţională, Direcţia generală buget-finanţe şi resurse umane. Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, Centrul Naţional de Dezvoltare a învăţământului Profesional şi Tehnic, inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

 

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

 

Bucureşti, 15 decembrie 2014.

Nr. 5.121.


*) Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.