MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 51/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 51         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 22 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

DECRETE

 

            31. - Decret pentru numirea unui consilier prezidenţial

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 643 din 11 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) raportat la art. 208 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 687 din 26 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

DECIZII ALE PRIM-MI NISTRU LUI

 

20. - Decizie privind numirea doamnei Rozalia Dana Varga în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

 

21. - Decizie privind acordarea calităţii de consilier onorific al prim-ministrului domnului Mihnea Cosmin Costoiu în domeniul proiectelor de cercetare cu finanţare europeană

 

22. - Decizie privind acordarea calităţii de consilier onorific al prim-ministrului domnului Titus Corlăţean în domeniul relaţiilor cu Republica Moldova

 

23. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice de către domnul Corneliu Cazacu

 

24. - Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice de către domnul Mihai Diaconu

 

25. - Decizie pentru eliberarea domnului Valeriu Alexandru Gală din funcţia publică de conducere de inspector general adjunct antifraudă al Direcţiei generale antifraudă fiscală din structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

26. - Decizie pentru eliberarea domnului Claudiu Codrea din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

27. - Decizie pentru eliberarea domnului Cosmin Georgescu din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

28. - Decizie pentru eliberarea domnului Gabriel Valentin Cărbunaru din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

29. - Decizie pentru eliberarea domnului Adrian-Paul Voicu din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu Jiu - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

30. - Decizie pentru eliberarea domnului Calin Valer Vesa din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

31. - Decizie pentru eliberarea domnului Iulian-Bogdan Gheorghe din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

32. - Decizie pentru numirea domnului Marius Stănilă în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia generală antifraudă fiscala din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

33. - Decizie pentru numirea domnului Iulian-Bogdan Gheorghe în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

34. - Decizie pentru numirea domnului Dan Niţă în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

35. - Decizie pentru numirea domnului Cosmin Georgescu în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

36. - Decizie pentru numirea domnului Claudel Şelaru în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscala 4 Târgu Jiu - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

37. - Decizie pentru numirea domnului Adrian-Paul Voicu în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

38. - Decizie pentru numirea domnului Marius Coturbaş în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru numirea unui consilier prezidenţial

În temeiul art. 94 lit. c) şi al art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 3 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Începând cu data de 26 ianuarie 2015, domnul Laurenţiu-Mihai Ştefan se numeşte în funcţia de consilier prezidenţial.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 20 ianuarie 2015.

Nr. 31.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 643

din 11 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) raportat la art. 208 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate

a prevederilor art. 206 alin. (1) raportat la art. 208 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală în Dosarul nr. 62.076/301/2013 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 464 D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că normele criticate reprezintă materializarea art. 23 alin. (6) şi (7) din Constituţie referitoare la obligaţia instanţei de verificare periodică a legalităţii şi temeiniciei arestării preventive, respectiv potrivit cărora încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 9 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 62 076/301/2013, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 206 alin. (1) raportat Ea art. 208 alin. (4) din Codul de procedură penală.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale în ce priveşte dreptul procurorului de a ataca în cursul judecăţii măsura revocării şi înlocuirii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, în opinia instanţei de judecată, se încalcă astfel independenţa judecătorului, “care în cursul judecăţii trebuie să dea eficienţă reală dreptului fundamental al inculpatului la un proces rezonabil prin circumstanţierea concret determinată şi nu formală a obligaţiei de a verifica existenţa temeiurilor care au determinat arestarea preventivă şi a punerii în libertate a acestuia dacă nu există temeiuri noi care să justifice în continuare privarea de libertate. În condiţiile noului Cod de procedură penală există o reglementare suficientă de natură a garanta scopul procesului penal şi ordinea de drept publică, drepturile şi libertăţile cetăţenilor tocmai prin obligaţiile presupuse de controlul judiciar impus.” Se mai susţine că “dispoziţiile sunt neconstituţionale şi raportat la situaţia că răspunderea trebuie să revină judecătorului nu numai cu privire la fondul cauzei, ci la întregul ansamblu al măsurilor de natură a raporta imperativ desfăşurarea procesului la o durată rezonabilă şi de a permite în mod real şi nu pur teoretic respectarea dreptului inculpatului la libertate individuală atunci când menţinerea arestării ar fi pur formală şi de natură a crea impresia greşită că aceasta ar putea fi doar un avans al pedepsei.” Se arată şi că “nu poate fi prezumat în mod real ca o instanţă de control judiciar, deşi compusă din mai mulţi judecători, poate face o apreciere mai bună decât judecătorul fondului care are întreaga răspundere a cauzei, fiind vorba doar de o instanţă superioară în grad.”

6. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5.172 din 21 iulie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.479 din 22 iulie 2014, prin care apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Arată că aceste prevederi, ce acordă şi procurorului dreptul de a formula contestaţie împotriva încheierii prin care instanţa dispune, în cursul urmăririi penale, măsura revocării şi înlocuirii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, reprezintă o formă de aplicare a principiului legalităţii, precum şi a principiului egalităţii armelor. În materia măsurilor preventive, prevederile procedurale sunt reglementate în aşa fel încât să protejeze persoana acuzată de săvârşirea unei fapte penale de riscurile abuzului de putere din partea organelor de urmărire. Or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este stabilită prin lege, iar potrivit art. 129 din Constituţie, împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac în condiţiile legii. Rezultă că, potrivit Constituţiei, legiuitorul este unica autoritate competentă de a reglementa procedura de judecată, precum şi căile de atac şi condiţiile exercitării acestora. Contestaţia formulată de procuror împotriva încheierilor prin care instanţa dispune, în primă instanţă, asupra măsurilor preventive, este reglementată în conformitate cu prevederile constituţionale. Se apreciază în acest context că sunt respectate exigenţele referitoare la derularea procedurii penale în conformitate cu dreptul la un proces echitabil. Cât priveşte invocarea prevederilor art. 21 şi art. 23 alin. (6) şi (9) din Constituţie, se invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 605 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 26 iulie 2012, prin care Curtea a reţinut că luarea măsurii arestării preventive şi, dacă este cazul, menţinerea acesteia în cursul judecăţii, nu implică pronunţarea instanţei de judecată asupra fondului procesului, adică asupra vinovăţiei inculpatului, ci numai asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii privative de libertate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 206 alin.(1) raportat la art. 208 alin. (4) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins:

- Art. 206 alin. (1): “Împotriva încheierilor prin care instanţa dispune, în primă instanţă, asupra măsurilor preventive inculpatul şi procurorul pot formula contestaţie, în termen de 48 de ore de la pronunţare sau, după caz, de la comunicare. Contestaţia se depune la instanţa care a pronunţat încheierea atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare, în termen de 48 de ore de la înregistrare,”

- Art. 208 alin. (4): “În tot cursul judecăţii, instanţa, din oficiu, prin încheiere, verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, dacă subzistă temeiurile care au determinat menţinerea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu dispuse faţă de inculpat.”

11. În opinia instanţei de judecată, dispoziţiile legale criticate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (6) şi (9) privitoare la libertatea individuală, cu raportare la art. 124 alin. (3) potrivit căruia judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează a fi respinsă.

13. Contrar celor arătate în încheierea de sesizare, Curtea reţine că textele de lege criticate reprezintă aplicarea şi dezvoltarea, în cadrul legislaţiei infraconstituţionale, a garanţiilor constituţionale privitoare la libertatea individuală. Astfel, potrivit art. 23 alin. (6) din Constituţie, “În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventive au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate” iar, potrivit art. 23 alin. (7) din Constituţie, “Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege”. Dispoziţiile art. 23 alin. (9) din Constituţie, invocate de instanţa de judecată în motivarea excepţiei, şi care stabilesc că “Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege”r\u pot fi interpretate ca fiind de natură să împiedice dreptul procurorului de a exercita căile de atac prevăzute de lege împotriva încheierii prin care instanţa dispune asupra măsurii arestării preventive, ci ca o garanţie a libertăţii individuale care se adaugă celorlalte garanţii stabilite de legiuitorul constituant în cadrul aceluiaşi text constituţional, şi care trebuie deopotrivă respectate şi aplicate.

14. Faptul că normele criticate stabilesc atât pentru inculpat, cât şi pentru procuror, dreptul de a formula contestaţie împotriva încheierilor prin care instanţa dispune, în primă instanţă, asupra măsurilor preventive, nu este de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, reprezintă o consacrare a garanţiilor acestui drept, şi anume a egalităţii de arme în cadrul procesului penal.

15. Nu se aduce atingere în acest mod nici independenţei judecătorului, reglementarea unei căi de atac împotriva încheierilor pe care acesta le pronunţă neputând fi interpretată ca fiind o atingere a acestei independenţe. De altfel, argumentele reţinute în încheierea de sesizare potrivit cărora “nu poate fi prezumat în mod real ca o instanţă de control judiciar deşi compusă din mai mulţi judecători poate face o apreciere mai bună decât judecătorul fondului care are întreaga răspundere a cauzei”, respectiv potrivit cărora “majoritatea însemnată a căilor de atac formulate de Parchete sunt admise” nu sunt de natură să susţină încălcarea independenţei judecătorului, ci reprezintă mai degrabă aprecieri cu caracter general referitoare la modul de soluţionare a contestaţiilor întemeiate pe normele criticate. Astfel de aprecieri excedează însă controlului de constituţionalitate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală în Dosarul nr. 62.076/301/2013, şi constată că dispoziţiile art. 206 alin. (1) raportat la art. 208 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sector 3 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 11 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Mariela Safta

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 687

din 26 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 217 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 5.688/111/2013/a8, şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 463D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 11 noiembrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 19 noiembrie 2014. Ulterior, pentru

acelaşi motiv, Curtea a amânat pronunţarea pentru 26 noiembrie 2014, când a decis cele ce urmează.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea penală nr. 47/C/2014 din 9 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.688/111/2013/a8, Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. (7) din Codul de procedură penală.

4. Excepţia a fost ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în cadrul contestaţiilor formulate de inculpaţi împotriva încheierii prin care s-au respins cererile acestora de constatare a încetării liberării provizorii sub control judiciar, respectiv de liberare provizorie pe cauţiune.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că plata cauţiunii reprezintă o garanţie pentru instanţă că inculpatul va participa la procesul penal şi că va respecta obligaţiile instituite de către aceasta, fără să mai fie necesară privarea sa de libertate. Întrucât cauţiunea constă într-o sumă de bani potrivit vechilor reglementări, spre deosebire de cele actuale potrivit cărora poate consta şi în garanţii mobiliare şi imobiliare, instanţa apreciază că, odată depusă la CEC, titularul acesteia devine creditor al statului, fiind vorba despre o creanţă care urmează să fie restituită în timp, doar în situaţia în care inculpatul respectă obligaţiile instituite de către magistrat, în caz contrar aceasta se confiscă şi rămâne în patrimoniul statului. Se constată că, în momentul în care inculpatul arestat decide să formuleze o cerere de înlocuire a controlului judiciar pe cauţiune evaluează propria situaţie financiară, precum şi posibilitatea respectării obligaţiilor care ar urma să fie impuse de instanţă. Instanţa apreciază că, în momentul în care formulează o cerere de acordare de control judiciar pe cauţiune, după care plăteşte taxa cauţiunii, inculpatul se raportează la o legislaţie actuală care prevede condiţiile acordării, restituirii sau refuzului restituirii acesteia, şi ar fi excesiv şi inechitabil ca, odată intrate în vigoare noile dispoziţii de procedură penală, soarta cauţiunii să depindă de noile prevederi, cu atât mai mult cu cât în acest mod s-ar încălca dreptul de proprietate privată. Se susţine că “linia urmată de către legiuitor aduce atingere calităţii de predictibilitate a legii, şi implicit dreptului la judecarea echitabilă a cauzei, în sensul că ar fi injust ca soarta restituirii cauţiunii să depindă de un element obiectiv, posterior care nu a fost avut în vedere de parte la momentul achitării cauţiunii şi nici nu ţine de conduita sa ulterioară neglijentă ori imprudentă. Dimpotrivă, aceasta depinde de puterea legiuitoare care, pe parcursul desfăşurării procesului penal, a modificat momentul şi condiţiile în care are loc restituirea cauţiunii, dispoziţii cu care inculpatul nu poate fi de acord, în condiţiile în care, probabil, acesta nu ar fi formulat cererea dacă avea în vedere noile prevederi, incertitudine care trebuie să profite acestuia”. Se arată că “problema este sensibilă, întrucât, de multe ori, banii daţi drept garanţie pentru plata cauţiunii sunt adunaţi de reprezentanţii inculpatului de la diferite persoane, care, la rândul lor, se raportează la anumite prevederi legale privind modalitatea de restituire a cauţiunii şi implicit a banilor împrumutaţi”. Se reţine în acest sens că, “potrivit vechilor prevederi ale art. 1605 din Codul procedură penală din 1968, cauţiunea se restituia de regulă ori de câte ori inculpatul nu îşi încălca obligaţiile impuse de către instanţă în perioada liberării provizorii, spre deosebire de art. 217 din Codul de procedură penală care prevede că se restituie cauţiunea doar după plata despăgubirilor băneşti, a cheltuielilor judiciare sau a plăţii amenzii, după caz.”

6. Se concluzionează că, “În situaţia unor legi procesuale penale succesive, soarta cauţiunii ar trebui să se raporteze strict la legislaţia existentă la momentul acordării măsurii preventive pentru care s-a plătit cauţiunea, chiar dacă normele procesuale penale sunt de imediată aplicabilitate, întrucât cauţiunea presupune existenţa unui drept de proprietate asupra unor sume de bani, drept care este garantat de lege şi de Constituţie şi nu trebuie să fie afectat prin raportare la o lege care nu exista la momentul constituirii acesteia. Altfel zis, cauţiunea are o componentă de drept material care beneficiază de protecţia prevăzută de lege şi, drept urmare, restituirea sau confiscarea acesteia trebuie să se raporteze strict la legislaţia existentă la momentul acordării,1

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctul de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5.171 din 21 iulie 2014, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.467 din 22 iulie 2014, prin care apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Referitor la pretinsa încălcare a art. 15 alin.(2) din Constituţie, se arată că nu poate fi reţinută, deoarece dispoziţiile criticate sunt norme de procedură, care, potrivit art. 126 alin.(2) din Constituţie, cad în sarcina legiuitorului, acesta având deplina libertate de reglementare. Referitor la încălcarea principiului aplicării legii penale mai favorabile, se arată că acest principiu vizează dispoziţii de drept substanţial or, în cauză, sunt în discuţie aspecte legate de drept procesual, unde, de principiu, se impune aplicarea imediată a legii procesual penale. Nu se încalcă nici normele constituţionale privitoare la dreptul de proprietate, întrucât luarea măsurii prevăzute de textul de lege criticat se poate exercita numai în condiţiile prevăzute de lege, în speţă Codul de procedură penală, fiind atributul legiuitorului să le stabilească. Se apreciază că prin depunerea unei cauţiuni şi confiscarea acesteia, în cazul în care, pe durata măsurii controlului judiciar pe cauţiune, inculpatul încalcă, cu rea-credinţă, obligaţiile ce îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, nu se aduce atingere dreptului de proprietate. Aşa fiind, “cauţiunea garantează participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute la art. 215 şi apare ca o măsură raţională, pe care legiuitorul are competenţa să o adopte, în conformitate cu art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie.” Raţiunea în considerarea căreia legiuitorul a instituit exigenţa plăţii unei cauţiuni, constând în preocuparea de a garanta participarea inculpatului la procesul penal şi respectarea de către acesta a obligaţiilor prevăzute de lege, nu este de natură a conduce la atingerea accesului liber la justiţie sau dreptului la un proces echitabil.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 217 alin. (7) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: “Dispoziţiile alin. (5) şi (6) se aplică în măsura în care nu s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii.”

12. Dispoziţiile alin. (5) şi (6) din acelaşi Cod au următorul cuprins:

“.(5) Instanţa de judecată dispune prin hotărâre confiscarea cauţiunii, dacă măsura controlului judiciar pe cauţiune a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu sau a arestării preventive, pentru motivele prevăzute la alin. (9).

(6) în celelalte cazuri, instanţa de judecată, prin hotărâre, dispune restituirea cauţiunii.”

13. În opinia instanţei de judecată, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, raportate la art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie privind protecţia proprietăţii.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta a fost ridicată în cadrul contestaţiilor formulate de inculpaţi împotriva încheierii penale din 29 aprilie 2014 a Tribunalului Bihor, prin care s-au respins cererile inculpaţilor de constatare a încetării liberării provizorii sub control judiciari respectiv a liberării provizorii pe cauţiune. Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a respins contestaţiile ca nefondate, reţinând aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale potrivit cărora “Măsurile preventive aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii noi continuă şi se menţin pe durata pentru care au fost dispuse, în condiţiile prevăzute de legea veche. La expirarea acestei durate, măsurile preventive pot fi prelungite ori, după caz, menţinute, revocate sau înlocuite cu o altă măsură preventivă, în condiţiile legii nor.

15. Astfel, la fila 5 din încheierea de sesizare se reţine că “În mod corect prima instanţă a statuat că cele două măsuri preventive dispuse în cauză liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune subzistă până la finalizarea procesului penal, [...] Nu se poate susţine că odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2010, efectele liberării provizorii sub control judiciar sau pe cauţiune dispuse în cauze au încetat de drept, întrucât cazurile de încetare a măsurilor preventive sunt reglementate expres de art. 241 Cod procedură penală. Totodată, nu se poate afirma că am fi în prezenţa unei abrogări exprese a dispoziţiilor care reglementau liberarea provizorie atâta timp cât această instituţie juridică subzistă şi în noua reglementare, însă sub o altă denumire, respectiv control judiciar şi control judiciar pe cauţiune având un conţinut similar cu liberarea provizorie.” în continuare, instanţa de judecată reţine că “Întrucât liberarea provizorie a fost luată pe tot parcursul judecării cauzei la instanţa de fond, se apreciază că aceasta nu trebuia înlocuită cu alta prevăzută de Legea nr. 135/2010 decât în situaţia în care instanţa considera că măsura dispusă trebuie înlocuită cu alta sau chiar revocată ori aceasta a ajuns la sfârşitul dezbaterilor când prin dispozitiv trebuie să se facă referire la măsurile preventive dispuse în cauză.” Pentru aceste considerente, instanţa a respins contestaţiile ca nefondate, apreciind că “nu există niciun temei legal pentru revocarea măsurilor preventive dispuse şi implicit restituirea cauţiunii depuse, atâta timp cât subzistă motivele care au dus la luarea acestora.”

16. În acest context, şi fără a face aplicarea art. 216-217 din Codul de procedură penală - Controlul judiciar pe cauţiune, respectiv fără a reţine incidenţa sau legătura cu cauza a instituţiei reglementate de aceste prevederi legale, instanţa a invocat neconstituţionalitatea alin. (7) al art. 217 din Codul de procedură penală, potrivit căruia cauţiunea (instituită ca urmare a instituirii măsurii controlului judiciar pe cauţiune) se confiscă sau se restituie, după caz, “În măsura în care nu s-a dispus plata din cauţiune, în ordinea următoare, a despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii”. Neconstituţionalitatea este motivată, în esenţă, prin aceea că textul criticat se aplică şi măsurilor instituite înainte de intrarea în vigoare a acestuia, respectiv pentru cauţiunile depuse în temeiul normelor care reglementau liberarea provizorie pe cauţiune.

17. Altfel spus, instanţa de judecată nu critică textul în sine în raport de prevederile constituţionale, adică nu motivează că acesta ar încălca, prin dispoziţiile sale, normele constituţionale menţionate, ci prin aplicarea lui unor măsuri instituite înainte de intrarea sa în vigoare. Astfel fiind, problematica asupra căreia Curtea Constituţională este chemată să se pronunţe nu priveşte constituţionalitatea reglementărilor criticate, ci interpretarea şi aplicarea legii, într-o situaţie de succesiune în timp a unor reglementări procedural penale care reglementează măsuri preventive distincte, cu regim juridic distinct. Această problematică este adusă în faţa Curţii Constituţionale pentru o dezlegare de principiu, câtă vreme ea nu foloseşte cauzei de faţă, soluţionată de instanţă fără a face aplicarea normelor referitoare la controlul judiciar pe cauţiune.

18. Astfel fiind, şi având în vedere dispoziţiile art. 29 alin.(1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora “Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]”, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin.(1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 217 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 5.688/111/2013/a8.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Rozalia Dana Varga în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru

În temeiul art. 15 lit. c) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Rozalia Dana Varga se numeşte în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 20.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind acordarea calităţii de consilier onorific al prim-ministrului domnului Mihnea Cosmin Costoiu în domeniul proiectelor de cercetare cu finanţare europeană

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Se acordă calitatea de consilier onorific al prim-ministrului domnului Mihnea Cosmin Costoiu în domeniul proiectelor de cercetare cu finanţare europeană.

Art. 2. - Activitatea domnului Mihnea Cosmin Costoiu este neremunerată.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr.21.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind acordarea calităţii de consilier onorific al prim-ministrului domnului Titus Corlăţean în domeniul relaţiilor cu Republica Moldova

În temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Se acordă calitatea de consilier onorific al prim-ministrului domnului Titus Corlăţean în domeniul relaţiilor cu Republica Moldova.

Art. 2. - Activitatea domnului Titus Corlăţean este neremunerată.

 

PPIM-MIN1STRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 22.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, a funcţiei publice din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice de către domnul Corneliu Cazacu

 

Având în vedere propunerea Ministerului Finanţelor Publice formulată prin Adresa nr. 5.298 din 20 ianuarie 2015,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii încetează exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice de către domnul Corneliu Cazacu.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 23.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice de către domnul Mihai Diaconu

 

Având în vedere propunerea Ministerului Finanţelor Publice formulată prin Adresa nr. 5.298 din 20 ianuarie 2015, precum şi Avizul favorabil nr. 3.316/2015 al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice de către domnul Mihai Diaconu,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b), art. 89 alin. (21) şi al art. 92 alin. (V) din Legea nr. 188/1999 privind Statului funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Mihai Diaconu exercită, cu caracter temporar, prin detaşare, funcţia publică vacantă din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Ministerului Finanţelor Publice.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 24.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Valeriu Alexandru Gală din funcţia publică de conducere de inspector general adjunct antifraudă al Direcţiei generale antifraudă fiscală din structura Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valeriu Alexandru Gală se eliberează din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 25.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Claudiu Codrea din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Claudiu Codrea se eliberează din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 26.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Cosmin Georgescu din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cosmin Georgescu se eliberează din funcţia de inspector generai adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 27.

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Gabriel Valentin Cărbunaru din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gabriel Valentin Cărbunaru se eliberează din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 28.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Adrian-Paul Voicu din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu Jiu - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian-Paul Voicu se eliberează din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu Jiu - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 29.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Călin Valer Vesa din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Călin Valer Vesa se eliberează din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 30.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea domnului Iulian-Bogdan Gheorghe din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi ai art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Iulian-Bogdan Gheorghe se eliberează din funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează: Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 31.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Marius Stănilă în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Stănilă se numeşte în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 32.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Iulian-Bogdan Gheorghe în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Iulian-Bogdan Gheorghe se numeşte în funcţia de inspector generai adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală Bucureşti - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 33.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Dan Niţă în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

 Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dan Niţă se numeşte în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 1 Suceava - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 34.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Cosmin Georgescu în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Cosmin Georgescu se numeşte în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 3 Alexandria - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 35.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Claudel Şelaru în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu Jiu - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile ari 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Claudel Şelaru se numeşte în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 4 Târgu Jiu - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 36.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Adrian-Paul Voicu în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Adrian-Paul Voicu se numeşte în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 37.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Marius Coturbaş în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere prevederile art. 7 alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Marius Coturbaş se numeşte în funcţia de inspector general adjunct antifraudă la Direcţia Regională Antifraudă Fiscală 6 Oradea - Direcţia generală antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 21 ianuarie 2015.

Nr. 38.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.