MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI Nr. 56/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 56         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 23 ianuarie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 610 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Decizia nr. 612 din 4 noiembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Decizia nr. 713 din 4 decembrie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            27. - Hotărâre privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            13. - Ordin al ministrului tineretului şi sportului privind aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la finanţarea programelor sportive de utilitate publică ale structurilor sportive de drept privat din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 610

din 4 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Ilinca Maria Bogdan în Dosarul nr. 23.735/3/2009 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 249D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 250D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 şi art. 33 din Legea nr. 165/2013, excepţie ridicată de Liliana Claudia Micu şi Flavia Cezarina Dinescu în Dosarul nr. 45.614/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că, la dosar, apărătorul autorilor excepţiei a trimis prin poşta electronică o informare arătând că este la curent cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, astfel încât consideră că prezenţa sa la acest termen nu este necesara.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

7. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, În temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 250D/2014 la Dosarul nr. 249D/2014, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două prin raportare la art. 33 din Legea nr. 165/2013, ca urmare a admiterii acesteia prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea nr. 165/2013, apreciază că aceasta este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin încheierile din 21 ianuarie 2014, pronunţate în dosarele nr. 23.735/3/2009 şi nr. 45.614/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 şi art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea unor cereri formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 4 şi art. 33 din Legea nr. 165/2013 sancţionează atitudinea persoanelor care au formulat cereri de chemare în judecată în considerarea termenelor şi condiţiilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 şi de Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XX din 19 martie 2007. Astfel, acestea îşi extind aplicabilitatea şi asupra cererilor aflate pe rolul instanţelor, ce au ca obiect obligarea autorităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor la îndeplinirea obligaţiilor ce le incumbă după o perioadă îndelungată în care nu au efectuat niciun demers. Prevederile legale criticate aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, exigenţă a securităţii juridice în statul de drept, principiu obligatoriu atât pentru judecător, cât şi pentru legiuitor.

11. Textele de lege criticate contravin şi art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie referitor la principiile egalităţii între cetăţeni şi egalităţii în drepturi, deoarece nu oferă o garanţie a drepturilor şi libertăţilor în egală măsură tuturor destinatarilor.

12. Accesul liber la justiţie este un drept fundamental, garantat prin dispoziţiile art. 21 alin, (2) din Constituţie şi de art. 6 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Or, prin textele de lege criticate se aduce atingere acestui drept, a cărui exercitare este împiedicată pe perioada menţionată în acestea. Totodată, textele de lege criticate intervin în timpul derulării unui proces, aplicarea acestora ducând la respingerea cererii de chemare în judecată. De asemenea, restrângerea drepturilor fundamentale poate avea loc numai cu respectarea condiţiilor înscrise în art. 53 din Constituţie.

13. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, nu se poate susţine că efectele Legii nr. 10/2001 şi ale Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XX din 19 martie 2007 se întind în timp pe toată durata desfăşurării procedurii judiciare întrucât în discuţie nu este un act juridic convenţional ale cărui efecte să fie guvernate după regula tempus regit actum. Textele de lege criticate nu aduc atingere nici prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece instituirea unor limite temporale diferite pentru soluţionarea notificărilor este justificată de gradul diferit de încărcare a entităţilor învestite cu soluţionarea acestora. Nu sunt încălcate nici dispoziţiile art. 21 din Legea fundamentală, deoarece condiţionarea accesului liber la justiţie de expirarea termenelor prevăzute de art. 33-35 din Legea nr. 165/2013 reprezintă o măsură de restrângere temporară, justificată de necesitatea înlăturării disfuncţionalităţilor mecanismului de restituire sau despăgubire.

14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 88 din 27 februarie 2014.

16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost invocat de autorii excepţiei şi reţinut în dispozitivul încheierilor de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie prevederile art. 4 şi cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. În realitate, Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 4 teza a două raportat la prevederile art. 33 din Legea nr. 165/2013 care au următorul cuprins:

- Art. 4 teza a doua: “Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

- Art. 33: “(1) Entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, după cum urmează:

a) în termen de 12 luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de până la 2.500 de cereri;

b) în termen de 24 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr cuprins între 2,500 şi 5.000 de cereri;

c) în termen de 36 de luni, entităţile învestite de lege care mai au de soluţionat un număr de peste 5.000 de cereri.

(2) Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la data de 1 ianuarie 2014.

(3) Entităţile învestite de lege au obligaţia de a stabili numărul cererilor înregistrate şi nesoluţionate, de a afişa aceste date la sediul lor şi de a le comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, Datele transmise de entităţile învestite de lege vor fi centralizate şi publicate pe pagina de internet a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

(4) Cererile se analizează în ordinea înregistrării lor la entităţile prevăzute la alin. (1).”

19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi din Legea fundamentală, precum şi celor ale art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 13 referitor la dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua, raportate la prevederile art. 33 din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 281 din 16 aprilie 2014, a admis excepţia şi a constatat că dispoziţiile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33 din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii,

21. Întrucât autorii excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate care vizează dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 în interpretarea ce a fost exclusă cadrului constituţional prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, precum şi faptul că decizia menţionată a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.

22. Totodată, Curtea observă că prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, a reţinut următoarele: prin prisma interpretării constatate ca fiind constituţionale prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, acţiunilor introduse împotriva refuzului unităţii deţinătoare de a răspunde la notificare li se vor aplica prevederile art. 33 în interpretarea dată de Curtea Constituţională. Instanţele vor soluţiona pe fond aceste acţiuni, pronunţând, în cazul admiterii acestora, hotărâri prin care vor dispune fie restituirea în natură, fie acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale - în prezent, Legea nr. 165/2013. În această ultimă ipoteză, instanţele de judecată vor obliga Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor să emită o decizie de compensare în puncte a valorii imobilului ce nu mai poate fi restituit în natură. Acestor tipuri de cauze le va fi aplicabilă interpretarea dată prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014 dispoziţiilor art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor neputându-se prevala de termenele instituite prin acest text de lege, ci fiind nevoită să pună în executare dispoziţia instanţei de obligare la emiterea deciziei de compensare în puncte. Certitudinea juridică, previzibilitatea normelor şi stabilitatea acestora, caracteristici definitorii ale unui stat de drept, conduc cu necesitate la această soluţie.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 33, excepţie ridicată de Ilinca Maria Bogdan şi de Liliana Claudia Micu şi Flavia Cezarina Dinescu în dosarele nr. 23.735/3/2009 şi nr. 45.614/3/2012 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 612

din 4 noiembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 raportate la prevederile art. 34 alin (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Paula Maria Horjea în Dosarul nr. 9.893/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 254D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă că, la dosar, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 371 D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi

art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, excepţie ridicată de Nestor Şerban Cincu în Dosarul nr. 1.643/2/2012* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor.

7. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 371 D/2014 la Dosarul nr. 254D/2014, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la prevederile art. 34 din Legea nr. 165/2013 şi ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

9. Prin Decizia civilă nr. 805 din 6 februarie 2014 şi încheierea din 6 februarie 2014, pronunţate în dosarele nr. 9.893/2/2011* şi nr. 1.643/2/2012*. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şl fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

10. Excepţia a fost invocată în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor formulate împotriva sentinţelor prin care s-au admis cererile reclamanţilor, iar pârâtul - statul român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost obligat să desemneze un evaluator şi să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire, în condiţiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. Pe parcursul soluţionării recursurilor a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013. Subsecvent intrării în vigoare a acestui act normativ, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor [care, potrivit art. 18 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, a preluat atribuţiile Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor] a depus note de şedinţă prin care a solicitat respingerea cererilor de chemare în judecată, în principal, ca prematur introduse, întemeindu-şi susţinerile pe prevederile art. 4 teza a doua, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că art. 4 din Legea nr. 165/2013 aduce atingere prevederilor art. 16 din Constituţie, art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie, deoarece creează o inegalitate în drepturi între destinatarii noii legi şi acele persoane care s-au putut adresa instanţei de judecată anterior intrării acesteia în vigoare, fără a aştepta epuizarea noii proceduri administrative care va dura între patru şi şase ani. Garantarea principiului egalităţii este condiţionată de înlăturarea oricăror impedimente faptice sau juridice susceptibile de a da naştere unor privilegii sau, după caz, unor discriminări. Aplicarea unor prevederi legale de natură a afecta principiul în însăşi substanţa sa prin favorizarea poziţiei procesuale a uneia dintre părţi, respectiv Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, are semnificaţia ruperii echilibrului procesual, aceasta fiind favorizată prin încurajarea tergiversării soluţionării dosarelor. Totodată, textul de lege criticat încalcă şi dispoziţiile art. 20 din Constituţie raportate la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece soluţionarea pe cale legislativă a unui proces aflat în faţa instanţelor, prin aplicarea unei legi noi într-un proces pendinte, reprezintă o imixtiune în activitatea judiciară, putând fi analizată din perspectiva încălcării dreptului de acces la justiţie sau a egalităţii de arme.

12. Se mai arată că prevederile legale criticate aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, care este obligatoriu atât pentru judecător, cât şi pentru legiuitor. În acest sens, sunt invocate considerentele de principiu care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 830 din 8 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008. În jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene s-a precizat că principiul securităţii juridice, unul dintre principiile de bază în domeniul drepturilor omului garantate prin normele comunitare, implică neretroactivitatea actelor juridice în vederea protejării libertăţilor individuale, neretroactivitatea fiind o consecinţă directă a respectării principiului legalităţii.

13. Se susţine că prevederile art. 4, art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care se aplică situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a legii şi acţiunilor introduse înainte de acest moment prin aceea că încalcă dreptul de acces la instanţă, componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 21 din Constituţie şi de art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţie. În plus textele de lege criticate nu îndeplinesc condiţiile de accesibilitate şi previzibilitate necesare respectării dreptului la un proces echitabil.

14. Autorii excepţiei arată că aplicarea art. 4 din Legea nr. 165/2013 proceselor în curs echivalează cu încălcarea art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi a art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie, bunul constituind o creanţă împotriva statului calculată la o altă valoare decât cea care s-ar stabili sub imperiul legii noi. Mai mult, autorul consideră că are o “speranţă legitimă” ori un bun actual în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 care îi conferea toate drepturile solicitate prin acţiunea introdusă anterior legii noi, adică de a obţine o despăgubire la valoarea de piaţă a imobilului ori compensarea cu un alt bun.

15. Accesul liber la justiţie permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare este de competenţa instanţelor judecătoreşti, caracterul legitim al acesteia urmând a fi apreciat în urma judecării cauzei şi constatat prin hotărâre judecătorească. Or, prin textele de lege criticate se aduce atingere acestui drept a cărui exercitare este împiedicată pe o perioadă de cinci ani.

16. Textele de lege criticate nu respectă nici condiţiile impuse de art. 6 şi art. 13 din Convenţie, respectiv un acces efectiv la justiţie, precum şi un termen rezonabil de soluţionare a cererilor formulate în condiţiile Legii nr. 10/2001. Restrângerea drepturilor fundamentale poate avea loc numai cu respectarea condiţiilor înscrise în art. 53 din Constituţie, or textele de lege criticate nu respectă aceste condiţii.

17. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece textele de lege criticate se aplică tuturor cauzelor aflate în aceeaşi situaţie, fără nicio excepţie, legea dispunând pentru viitor cu privire la cauzele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti în legătură cu care nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească irevocabilă. Nu sunt încălcate nici prevederile art. 44 din Legea fundamentală, deoarece limitele aduse dreptului de proprietate sunt justificate faţă de situaţia extraordinară determinată de actualul context economic, caracterizat de constrângeri bugetare şi de riscul imposibilităţii menţinerii echilibrului bugetar.

18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

19. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile art. 4 raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituţionale în măsura în care termenele instituite se aplică proceselor aflate în curs de judecată, iar prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale. Astfel, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 raportate la art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 ar trebui admisă pentru aceleaşi considerente care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din motivarea autorului excepţiei raportată la circumstanţele cauzei, precum şi din dispozitivul încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. 4 teza a două raportate la prevederile art. 34 alin. (1) şi art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul cuprins:

- Art. 4 teza a doua: “Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor, (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

- Art. 34 alin. (1): “Dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrate pentru Stabilirea Despăgubirilor vor Fi soluţionate în termen de 60 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, cu excepţia dosarelor de fond funciar, care vor fi soluţionate în termen de 36 de luni.”;

- Art. 35 alin. (2): „În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 şi 34, persoana care se consideră îndreptăţită se poate adresa instanţei judecătoreşti prevăzute la alin, (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluţionarea cererilor. “

23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 11 referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, din Legea fundamentală, precum şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţie, precum şi art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a doua, raportate la prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014 a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 34 alin. (1) din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii.

25. Întrucât autorii excepţiei formulează critici de neconstituţionalitate care vizează dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 în interpretarea ce a fost exclusă cadrului constituţional prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, precum şi faptul că decizia menţionată a fost pronunţată la un moment ulterior sesizării instanţei constituţionale, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a devenit inadmisibilă.

26. În ce priveşte dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că acesta consacră dreptul persoanei care se consideră îndreptăţită de a se adresa instanţei judecătoreşti în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de art. 33 şi 34, în cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele menţionate. Aşa fiind, art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nu este incident în cauză, neavând legătură cu soluţionarea acesteia, în sensul dispoziţiilor art. 29 alin, (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la prevederile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Paula Maria Horjea şi de Nestor Şerban Cincu în dosarele nr. 9.893/2/2011* şi nr. 1.643/2/2012* ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de aceiaşi autori în dosarele aceleiaşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 noiembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 713

din 4 decembrie 2014

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, excepţie ridicată de Ioan Viorel Danciu în Dosarul nr. 8.423/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 575D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 11 noiembrie 2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea depusă de partea Gabriela Gyongy Mihuţ prin care se solicita amânarea pronunţării pentru depunerea de concluzii scrise, în baza art. 222 alin. (2) din Codul de procedură civilă coroborate cu ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 27 noiembrie 2014 şi, ulterior, în conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 şi art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru data de 3 decembrie 2014 şi respectiv 4 decembrie 2014, dată la care s-a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 25 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 8.423/2/2013, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, excepţie invocată de Ioan Viorel Danciu într-un dosar având ca obiect o obligaţie de a face, respectiv soluţionarea unei cereri privind Obligarea corpului mediatorilor la organizarea de alegeri pentru Consiliul de mediere.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul excepţiei arată, în esenţă, că prin dispoziţiile art. I pct. 4 din Legea nr. 115/2012, prevederile art. 17 alin. (4) din Legea nr. 192/2006 au fost modificate în sensul că durata mandatului membrilor Consiliului de mediere a devenit de 4 ani. În consecinţă, autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că prevederile art. III din Legea nr. 115/2012 contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, fiind încălcat principiul neretroactivităţii legii, întrucât dispoziţia criticată se aplică unor situaţii juridice născute anterior intrării sale în vigoare.

5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia potrivit căreia excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa apreciază că prevederile legale criticate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate au ca finalitate prelungirea duratei mandatelor membrilor consiliului de mediere, în exerciţiu la data intrării în vigoare a legii, de la 2 la 4 ani, astfel că este neîntemeiată critica reclamantului pe marginea caracterului retroactiv al acestora.

6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al părţii Camera Deputaţilor, susţinerile părţilor prezente, concluziile scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 9 iulie 2012, prevederi care au următoarea redactare: “Dispoziţiile art. 17 alin. (4) şi ale art. 18 alin. (1) din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se aplică şi mandatelor în exerciţiu la data intrării în vigoare a prezentei legi.”

10. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile.

11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că nu s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate.

12. Referitor la încălcarea principiului neretroactivităţii legii, Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut, spre exemplu prin Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, şi prin Decizia nr. 1.027 din 29 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2013, că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

13. Cu referire expresă la aplicarea principiului neretroactivităţii în privinţa mandatelor legale, prin Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să redimensioneze, printr-o lege nouă, durata mandatelor funcţii lor de conducere în alt fel decât legea în vigoare, dar numai pentru viitor, nu şi pentru mandatele în curs, altfel ar însemna să nesocotească regula neretroactivităţii legii, care este normă de nivel constituţional, prevăzută în art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. În speţă, era vorba despre reducerea duratei mandatului în exercitarea unor funcţii de conducere de către magistraţi.

14. Aceeaşi decizie a fost invocată drept precedent atunci când s-a pus în discuţie posibilitatea măririi duratei mandatului unor aleşi locali, în urma propunerii de a se organiza împreună alegerile locale cu cele legislative. Astfel, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Curtea a constatat că reglementarea criticată, care stabilea că în anul 2012 alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, precum şi că primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, consilierii locali şi consilierii judeţeni în funcţie îşi exercită mandatul până la data validării noilor aleşi, determină ca mandatele acestora să fie prelungite cu un termen ce poate depăşi 6 luni. Având în vedere că mandatul Camerei Deputaţilor şi Senatului expira în noiembrie 2012 şi că, potrivit art. 63 alin. (2) din Constituţie, alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului, rezulta că organizarea la aceeaşi dată a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale ducea la prelungirea mandatului aleşilor locali, iar, potrivit textului din lege, durata mandatului urma să se prelungească mai mult, până la data validării noilor aleşi. Cauza prelungirii mandatelor nu se încadra în niciuna dintre situaţiile menţionate de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cauze care justifică, potrivit Constituţiei, prelungirea mandatelor aleşilor, încălcând, prin urmare, principiul periodicităţii alegerilor şi dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, care consacră obligaţia respectării Constituţiei, supremaţiei sale şi a legilor.

15. În consecinţă, redimensionând durata mandatelor în curs ale aleşilor locali, legea criticată încălca principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală.

16. În acelaşi context, Curtea a constatat că, în principiu, prelungirea mandatului în curs al reprezentantului unei autorităţi publice este implicit prohibită de dispoziţiile art. 155 alin. (3) din Constituţie, care, referindu-se la dispoziţiile art. 83 din Legea fundamentală, respectiv la noua durată a mandatului Preşedintelui României introdusă ca urmare a revizuirii Constituţiei, stabileşte că acestea “se aplică începând cu următorul mandat prezidenţial”.

17. Chiar dacă deciziile menţionate vizează situaţia mandatelor unor persoane care ocupă funcţii publice, principiul care le guvernează fiind acelaşi - cel al neretroactivităţii legii -, considerentele menţionate sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză.

18. În acelaşi sens, pronunţându-se asupra unei norme care introducea o nouă cauză de încetare a mandatului aleşilor locali pentru un comportament manifestat anterior intrării în vigoare a normei respective, Curtea a statuat că “În condiţiile în care legea îşi propune să modifice statutul dobândit la data începerii mandatului, prin instituirea unui caz nou de încetare a acestuia legea devine retroactivă. Art. 15 alin. (2) din Constituţie consacră principiul neretroactivităţii legii, în sensul că o lege, odată adoptată de Parlament, va putea produce efecte juridice numai pentru viitor” (Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007).

19. În concluzie, în jurisprudenţa sa, Curtea a apreciat că atât scurtarea, cât şi prelungirea mandatelor în exerciţiu încalcă prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

20. În sensul neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate Curtea reţine şi faptul că aceste prevederi transformă, practic, un mandat eligibil, obţinut în urma unor alegeri interne ale mediatorilor, într-un mandat numit în privinţa perioadei care excedează duratei iniţiale a mandatelor, prin prelungirea lor de la 2 la 4 ani şi prin lipsirea mediatorilor de posibilitatea de a-şi alege un nou consiliu de mediere la expirarea celor 2 ani prevăzuţi iniţial de lege.

21. Rezultă, prin urmare, un mandat hibrid, cu o natură juridică mixtă, pe de o parte eligibil, pe de altă parte numit, ceea ce reprezintă o îndepărtare faţă de natura juridică eligibilă a mandatelor membrilor Consiliului de mediere. Aşadar, prin redimensionarea unor mandate în curs s-a ajuns nu doar la creşterea duratei acestora, ci şi la modificarea naturii lor juridice, ceea ce vine în contradicţie cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie.

22. În privinţa efectelor prezentei decizii, Curtea reţine că, având în vedere prevederile art. 147 alin. (1) Şi (4) din Constituţie, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, mandatele configurate conform legii criticate încetează de drept.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Viorel Danciu în Dosarul nr. 8.423/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. III din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator sunt neconstituţionale.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 4 decembrie 2014.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, denumită în continuare ANCSI, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. D. I. Mendeleev nr. 21-25, sectorul 1, este organul de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin care acesta îşi realizează atribuţiile în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării.

(2) ANCSI este instituţie publică, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

Art. 2. - ANCSI îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile altor acte normative, în vigoare, incidente în domeniu.

Art. 3. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin ANCSI, are rol de sinteză şi coordonare în aplicarea Strategiei şi Programului de guvernare în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării.

Art. 4. - (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin ANCSI, conduce sistemul naţional de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, exercitându-şi atribuţiile stabilite prin legi şi prin alte acte normative din sfera sa de activitate, şi realizează, după caz, împreună cu ministerele de resort politica guvernamentală în domeniul său de activitate.

(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin ANCSI, are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării.

(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în calitatea sa de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, poate delega ANCSI alte competenţe ce derivă din acte normative, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

Art. 5. - Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin ANCSI, are rolul şi responsabilitatea;

a) de a defini obiectivele strategice;

b) de a defini, aplica, monitoriza şi de a evalua politicile necesare în vederea realizării obiectivelor prevăzute la lit. a);

c)dea asigura planificarea activităţilor, conform obiectivelor stabilite;

d) de a defini cadrul normativ-metodologic, funcţional, operaţional şi financiar necesar în vederea aplicării politicilor;

e) de a asigura comunicarea cu celelalte autorităţi publice pentru a realiza coerenţa politicilor guvernamentale;

f) de a asigura comunicarea cu structurile societăţii civile şi cu cetăţenii;

g) de a defini, finanţa, aplica, monitoriza şi de a evalua programe, în scopul atingerii obiectivelor stabilite;

h) de a stimula dezvoltarea parteneriatului internaţional.

Art. 6. - Pentru a-şi realiza rolul şi obiectivele strategice în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin ANCSI, îndeplineşte următoarele funcţii:

a) de strategie, prin care se asigură elaborarea Strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării;

b) de administrare, prin care alocă, monitorizează şi evaluează utilizarea resurselor pentru implementarea politicilor în domeniul său de activitate;

c) de elaborare, coordonare, control şi evaluare a realizării politicilor în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării;

d) de sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ metodologic, funcţional, operaţional, instituţional şi financiar necesar pentru realizarea obiectivelor strategice din domeniul său de activitate;

e) de reprezentare, prin care asigură în numele Guvernului reprezentarea în organismele/instituţiile şi în organizaţiile naţionale, regionale şi internaţionale, ca autoritate de stat pentru domeniul său de activitate;

f) de comunicare cu celelalte structuri ale administraţiei publice centrale şi locale şi cu societatea civilă;

g) de cooperare internaţională, prin care asigură aplicarea acordurilor internaţionale în domeniul său de activitate şi promovarea de noi acorduri;

h) de absorbţie a fondurilor acordate de Uniunea Europeană, de alte state şi de organisme internaţionale prin acorduri bilaterale în domeniul său de activitate.

Art. 7. - (1) în vederea îndeplinirii rolului său, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice exercită, prin intermediul ANCSI, următoarele atribuţii:

a) fundamentează, elaborează şi actualizează periodic politicile şi strategiile sale în domeniu;

b) diseminează informaţii în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;

c) stimulează, în rândul operatorilor economici şi în economie în general, dezvoltarea activităţilor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare, precum şi transferul tehnologic şi valorificarea rezultatelor de cercetare, prin absorbţia şi difuzia acestora;

d) participă la cofinanţarea temelor care asigură parteneriate între unităţi de cercetare şi operatori economici;

e) organizează acţiuni promoţionale de imagine şi diseminare de informaţii, traduceri, precum şi altele asemenea în domeniul său de activitate;

f) stimulează şi, după caz, asigură editarea, tipărirea şi difuzarea de publicaţii sau de materiale specifice domeniului său de competenţă; publicarea de rapoarte, studii şi altele asemenea;

g) urmăreşte armonizarea politicilor proprii cu cele din domeniul industriei, comerţului, mediului, sănătăţii, muncii, precum şi din alte domenii;

h) elaborează propuneri de acte normative şi de reglementări în domeniu şi asigură crearea şi dezvoltarea cadrului instituţional aferent;

i) avizează proiectele de acte normative care conţin prevederi ce intră în domeniul său de competenţă, iniţiate de alte autorităţi ale administraţiei publice;

j) monitorizează aplicarea normelor legale în vigoare;

k) elaborează politici privind dezvoltarea resurselor umane pentru şi prin cercetare;

l) stimulează şi monitorizează participarea României la programe şi proiecte internaţionale, europene şi bilaterale în domeniu;

m) asigură atragerea, utilizarea, monitorizarea şi evaluarea asistenţei tehnice şi a consultanţei interne şi internaţionale pentru domeniul său specific de competenţă;

n) asigură dezvoltarea instituţională a institutelor şi unităţilor de cercetare aflate în subordine, coordonare şi sub autoritate;

o) stimulează dezvoltarea regională şi locală, prin programe şi proiecte de dezvoltare a cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, prin înfiinţarea şi iniţierea înfiinţării, în condiţiile legii, de entităţi de inovare şi transfer tehnologic şi de parcuri ştiinţifice şi tehnologice;

p) sprijină transferul tehnologic al rezultatelor cercetării către întreprinderile mici şi mijlocii, în colaborare cu ministerele de resort, în baza unor programe aprobate de Guvern;

q) stimulează şi susţine dialogul dintre comunitatea ştiinţifică şi alte structuri ale societăţii civile;

r) defineşte procedurile specifice de analiză, de monitorizare şi de evaluare a sistemului cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării;

s) elaborează Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare pe perioade multianuale, pe baza evaluării resurselor necesare;

ş) realizează studii, analize şi monitorizări, evaluări şi alte activităţi similare în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, pentru monitorizarea şt evaluarea Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, şi în acest scop poate să contracteze servicii de consultanţă, expertiză, asistenţă tehnică şi altele asemenea;

t) stabileşte şi actualizează obiectivele strategiei urmărite prin Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, în concordanţă cu priorităţile politicilor economice şi sociale ale Guvernului;

ţ) evaluează programele cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare şi detalierea lor anuală;

u) aprobă structura anuală a Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare şi informează Guvernul asupra realizării acestora;

v) conduce, finanţează şi monitorizează programe/proiecte de cercetare-dezvoltare, inginerie tehnologică şi de stimulare a inovării;

w) atribuie proiecte prioritare operatorilor economici, instituţiilor publice, instituţiilor şi unităţilor cu profil de cercetare-dezvoltare şi inovare, organizaţiilor neguvernamentale cu activitate de profil, în sistem competiţional sau în mod direct, potrivit reglementărilor în vigoare;

x) prognozează, planifică şi programează, după caz, bugetul aferent cercetării, cuprins în bugetul de stat, şi resursele financiare necesare realizării politicilor în domeniul său de competenţă;

y) stabileşte fondurile destinate finanţării din Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare şi programele de finanţare instituţională;

z) coordonează activităţile de participare a României la târguri, expoziţii şi la alte asemenea manifestări interne şi internaţionale cu caracter tehnico-ştiinţific;

aa) elaborează planul sectorial de cercetare-dezvoltare propriu şi avizează planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare ale celorlalte autorităţi;

bb) stabileşte fondurile destinate finanţării pentru subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice;

cc) stabileşte şi repartizează fondurile de finanţare a programelor proprii de cercetare-dezvoltare ale institutelor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare;

dd) stabileşte fondurile destinate finanţării investiţiilor institutelor din coordonare;

ee) stabileşte fondurile destinate finanţării instalaţiilor şi obiectivelor de interes naţional;

ff) exercită atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, privind funcţionarea unităţilor aflate în subordinea sau coordonarea sa;

gg) monitorizează şi evaluează unităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

(2) ANCSI îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin acte normative pentru domeniul său de activitate.

(3) ANCSI, corespunzător obiectului său de activitate, exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ce decurg din raporturile juridice ale acestuia cu terţii.

Art. 8. - (1) Regulamentul de organizare şi funcţionare al ANCSI se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

(2) în structura organizatorică a ANCSI funcţionează direcţii generale, direcţii, servicii şi birouri, în conformitate cu prevederile Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Structura organizatorică a ANCSI este prevăzută în anexa nr. 1. În cadrul acesteia, prin decizie a preşedintelui, pot fi organizate servicii, birouri, compartimente, colective temporare de lucru, în condiţiile legii.

(4) ANCSI poate constitui şi alte structuri organizatorice necesare în vederea realizării reformei cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării, în conformitate cu Programul de guvernare, cu obligaţiile asumate prin acorduri cu organismele internaţionale şi prin programele europene.

Art. 9. - (1) În cadrul ANCSI funcţionează, la nivel de direcţie generală, Organismul intermediar în cadrul Programului operaţional Creşterea competitivităţii economice, care va prelua şi rolul de organism intermediar în cadrul Programului operaţional Competitivitate, denumit în continuare Organism intermediar pentru cercetare.

(2) Organismul intermediar pentru cercetare îndeplineşte atribuţiile delegate de Autoritatea de management pentru Programul operaţional Creşterea competitivităţii economice şi pentru Programul operaţional Competitivitate prin acordul părţilor implicate.

(3) Organismul intermediar pentru cercetare funcţionează cu un număr de 59 de posturi.

(4) Numărul de posturi cu care funcţionează Organismul intermediar pentru cercetare este cuprins în numărul maxim de posturi aprobat pentru funcţionarea ANCSI.

Art. 10. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trec în subordinea ori coordonarea ANCSI entităţile, organizate, după caz, preluate de la Ministerul Educaţiei Naţionale, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, prin ministrul delegat pentru învăţământul superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, conform art. 5 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, CU modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexele nr. 2, 3a şi 3b.

(2) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trec sub autoritatea ANCSI entităţile preluate conform art. 5 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările şi completările ulterioare, organizate ca societăţi comerciale, prevăzute în anexa nr. 4.

(3) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trece sub autoritatea ANCSI Societatea Comercială “Institutul de Cercetare-Proiectare Rulmenţi şi Organe de Asamblare - ICPROA” - S.A. Braşov, preluată conform Hotărârii Guvernului nr. 820/2002 privind transferul acţiunilor deţinute de stat la Societatea Comercială “Institutul de Cercetare-Proiectare Rulmenţi şi Organe de Asamblare - ICPROA” - S.A. Braşov din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în administrarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în temeiul prevederilor art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2001 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea/reorganizarea sau funcţionarea, după caz, a unor ministere, organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi instituţii publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 233/2001, cu modificările ulterioare, prevăzut în anexa nr. 4.

(4) începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, în calitate de autoritate de stat pentru cercetare-dezvoltare, exercită atribuţiile specifice ale organelor administraţiei publice centrale din subordinea/coordonarea sau sub autoritatea cărora s-au aflat entităţile prevăzute în anexele nr. 3a-3b şi anexa nr. 4, ce decurg din actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea acestora, prin ANCSI.

Art. 11. - (1) Numărul maxim de posturi pentru ANCSI este de 141, exclusiv preşedintele şi vicepreşedintele.

(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare şi statul de funcţii se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, la propunerea preşedintelui ANCSI.

Art. 12. - (1) ANCSI este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

(2) Salarizarea preşedintelui şi a vicepreşedintelui ANCSI se face conform prevederilor legale aplicabile persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică.

Art. 13. - (1) Preşedintele ANCSI are următoarele atribuţii principale:

a) asigură conducerea operativă a ANCSI;

b) reprezintă ANCSI în relaţia cu terţii şi semnează actele ce o angajează faţă de aceştia, în condiţiile legii;

c) angajează şi concediază personalul unităţii, în condiţiile legii;

d) încheie contracte individuale de muncă şi dispune măsuri cu privire la modificarea, executarea, suspendarea şi încetarea acestora, cu respectarea legislaţiei în vigoare;

e) exercită orice atribuţii care îi revin conform prevederilor legale şi regulamentului de organizare şi funcţionare.

(2) în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite decizii şi instrucţiuni, în condiţiile legii.

(3) Pentru fondurile primite de la bugetul de stat, preşedintele este ordonator secundar de credite.

(4) Preşedintele poate delega dreptul de semnătură vicepreşedintelui sau unuia dintre conducătorii compartimentelor funcţionale.

Art. 14. - Preşedintele ANCSI reprezintă instituţia în raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din străinătate, precum şi în justiţie.

Art. 15. - Atribuţiile vicepreşedintelui se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare.

Art. 16. - Pentru exercitarea atribuţiilor sale, ANCSI este sprijinită de Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, care se constituie şi funcţionează conform prevederilor art. 44 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice.

Art. 17. -(1) Pentru desfăşurarea activităţii, ANCSI preia în administrare de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice unele bunuri mobile aflate în patrimoniul acestuia, aferent activităţii preluate.

(2) Preluarea imobilului în care îşi desfăşoară activitatea ANCSI se va realiza în condiţiile legii.

(3) Predarea-preluarea bunurilor prevăzute la alin. (1) se face prin protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(4) ANCSI are în dotare pentru activităţile specifice un parc auto, stabilit potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - (1) Structurile organizatorice, statele de funcţii şi regulamentele de organizare şi funcţionare pentru entităţile subordonate se stabilesc prin decizie a preşedintelui ANCSI, la propunerea directorului general sau, după caz, a directorului entităţii.

(2) Numirea şi eliberarea directorilor sau, după caz, a directorilor generali ai entităţilor aflate în subordinea ANCSI, prevăzute în anexa nr. 2, se fac prin decizie a preşedintelui ANCSI.

(3) Numirea şi eliberarea directorilor sau, după caz, a directorilor generali, precum şi a membrilor consiliilor de administraţie din cadrul entităţilor aflate, după caz, în coordonarea sau sub autoritatea ANCSI, prevăzute în anexele nr. 3a şi 3b şi în anexa nr. 4, se fac prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

Art. 19. - Personalul ANCSI se constituie din funcţionari publici şi personal contractual preluat sau, după caz, transferat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, care îşi păstrează drepturile salariale, în condiţiile legii.

Art. 20. - Preluarea posturilor, precum şi a personalului din aparatul propriu al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice aferent activităţii pentru cercetare ştiinţifică se face pe bază de protocol de predare-preluare, cu respectarea regimului juridic aplicabil fiecărei categorii de personal şi fără afectarea drepturilor salariale.

Art. 21. - Încadrarea în numărul de posturi şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu procedura aplicabilă fiecărei categorii de personal, în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 22. - ANCSI poate să încheie contracte sau convenţii cu alte organisme şi cu operatorii economici din ţară şi din străinătate, în vederea colaborării şi cooperării pe plan naţional ori internaţional în domeniul său de activitate, în condiţiile legii.

Art. 23. - Anexele nr. 1,2,3a, 3b şi 4 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează;

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Minai Cîmpeanu

Ministrul finanţelor publice,

Darlus-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale

şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 14 ianuarie 2015.

Nr. 27.

 

ANEXA Nr. 1

 

Numărul total de posturi: 141, exclusiv preşedintele şi vicepreşedintele

 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare

 


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

INSTITUŢIILE ŞI UNITĂŢILE

de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare care funcţionează în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

Sursa de finanţare

1.

Agenţia Spaţială Română

Venituri proprii

2.

Institutul de Fizică Atomică

Venituri proprii

 

ANEXA Nr. 3a

 

INSTITUŢIILE ŞI UNITĂŢILE

de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare care funcţionează în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

Sursa de finanţare

1.

Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bucureşti

Venituri proprii

2

Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti

Venituri proprii

 

ANEXA Nr. 3b

 

INSTITUTELE NAŢIONALE DE C E R C E TA R E - D E Z V O LTA R E care funcţionează în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

Sursa de finanţare

0

1

2

1

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică - INOE 2000 Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

2

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare - COMOTI Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

3

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei - IGR Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

4

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie - INCDTP Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

5

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Maşini Agricole şi Instalaţii Destinate Agriculturii şi Industriei Alimentare – INMA Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

6

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” - IFIN - HH Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

7

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei - INFLPR Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

8

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică - IFT laşi

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

9

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - INCDFM Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

10

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului - INCDFP Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

11

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică - ICCF Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

12

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Electrochimie şi Materie Condensată - INCEMC Timişoara

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

13

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină - GEOECOMAR Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

14

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice - INCDSB Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

15

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie - IMT Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

16

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice - ICSI Râmnicu Vâlcea

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

17

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare - INCDTIM Cluj-Napoca

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

18

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică - Cercetări Avansate - ICPE - CA Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

19

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială “Elie Carafoli” - I.N.C.A.S.

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

20

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării - INCDMTM Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

21

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi încercări pentru Electrotehnică - ICMET Craiova

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

22

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială - ECOIND Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

23

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Utilaj Petrolier - IPCUP Ploieşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

24

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sudură şi încercări de Materiale - ISIM Timişoara

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

25

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive - ICPMRR Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

26

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi Petrochimie - ICECHIM Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

27

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase şi Rare - INMR Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

28

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă - INSEMEX-SA Petroşani

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57J2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

29

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Energie - ICEMENERG Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

30

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă - URBAN -ÎNCERC

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

31

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Comunicaţii - Bucureşti - INSCC Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

32

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii “Alexandru Darabont” - INCDPM Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

33

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale - INCSMPS Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

34

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

35

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei şi Ştiinţelor Biomedicale “Victor Babeş” Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

36

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare - IBA Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002. aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

37

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului - ICPA Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

38

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă - Fundulea

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

39

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultura Ştefăneşti, Argeş

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

40

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală - IBNA Baloteşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

41

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

42

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism - INCDT

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

43

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Microbiologie şi Imunologie “Cantacuzino” - INCDMIC Bucureşti

Conform Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare

 

ANEXA Nr. 4

 

INSTITUŢIILE ŞI UNITĂŢILE

de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare care funcţionează sub autoritatea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii

Sursa de finanţare

1.

Societatea Comercială “Institutul de Cercetări în Transporturi INCERTRANS” - S.A.

Venituri proprii

2.

Institutul de Cercetare-Proiectare Rulmenţi şi Organe de Asamblare - ICPROA -S.A. Braşov

Venituri proprii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei-cadru referitoare la finanţarea programelor sportive de utilitate publică ale structurilor sportive de drept privat din fonduri de la bugetul de stat şi din venituri proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului

 

Având în vedere:

- Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014;

- Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 11/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000;

- Hotărârea Guvernului nr. 311/2003 privind aprobarea înfiinţării pe lângă Ministerul Tineretului şi Sportului a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 11/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia-cadru referitoare la finanţarea programelor sportive de utilitate publică ale structurilor sportive de drept privat din fondurile de la bugetul de stat şi din venituri proprii ale Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se distribuie prin Direcţia juridic şi resurse umane Direcţiei politici, strategii şi performanţă sportivă.

Art. 3. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice prevedere contrară îşi încetează aplicabilitatea.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

 

Bucureşti, 12 ianuarie 2015.

Nr. 13.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.