MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 485/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 485         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 2 iulie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

58. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Agenda europeană privind securitatea - COM (2015) 185

 

59. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O agendă europeană privind migraţia COM (2015) 240

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

473. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în condiţiile art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2015

 

479. - Hotărâre privind rechemarea unui consul general

 

491. - Hotărâre privind trecerea unor imobile, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, din domeniul privat al statului în domeniul public al statului şi atribuirea pentru un imobil a destinaţiei de reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

71. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind aprobarea reglementării tehnice „Procedură pentru inspecţia tehnică a staţiilor pentru prepararea betoanelor”, indicativ PCC 020 – 2015

 

86. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind aprobarea reglementării tehnice Procedură pentru inspecţia tehnică a echipamentelor pentru debitarea, îndreptarea şi fasonarea barelor de oţel beton folosite în construcţii”, indicativ PCC 021 – 2015

 

91. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind aprobarea reglementării tehnice Procedură pentru inspecţia tehnică a staţiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri şi aeroporturi”, indicativ PCC 019 – 2015

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Agenda europeană privind securitatea - COM (2015) 185

În temeiul prevederilor ari. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/410/23 iunie 2015, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 23 iunie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Salută şi susţine concluziile Consiliului JAI din 15- 16 iunie 2015 privind Strategia reînnoită de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020, în special următoarele:

- este extrem de important să se dezvolte o abordare reactivă şi operaţională pentru punerea în aplicare a Strategiei reînnoite de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020;

- ar trebui urmată o abordare rapidă şi flexibilă bazată pe informaţii operative, care să permită Uniunii Europene să reacţioneze în mod cuprinzător şi coordonat la ameninţările emergente, inclusiv la ameninţările hibride, precum şi la alte provocări la adresa securităţii interne a Uniunii Europene;

- nevoia de protecţie a persoanelor, în special a celor mai vulnerabile, cu accent special pe victimele terorismului şi ale criminalităţii grave şi organizate;

- importanţa unei puneri în aplicare rapide a normelor consolidate pentru a se preveni spălarea de bani şi finanţarea terorismului şi pe necesitatea ca toate autorităţile competente să îşi intensifice acţiunile de urmărire a fluxurilor financiare şi de îngheţare efectivă a activelor utilizate pentru finanţarea terorismului;

- necesitatea unei abordări cuprinzătoare în lupta împotriva traficului de fiinţe umane;

- necesitatea consolidării instrumentelor legislative existente şi a unei mai bune aplicări, precum şi a implementării consecvente, coerente, efective şi depline a instrumentelor existente de către toate statele membre şi a dezvoltării, după caz, a unor noi instrumente, inclusiv instrumente TIC.

Susţine urgentarea revizuirii Strategiei reînnoite de securitate internă a Uniunii Europene pentru perioada 2015-2020.

Reţine că Agenda europeană privind securitatea, precum şi întreg procesul de revizuire a Strategiei europene de securitate se adresează, în primul rând, statelor membre, conform competenţelor stabilite în Tratatele Uniunii Europene; totuşi, în contextul provocărilor transfrontaliere actuale, statele membre nu au capacitatea de a acţiona în mod individual şi necesită sprijinul Uniunii Europene pentru facilitarea cooperării, a schimbului de informaţii şi a acţiunilor comune, cu scopul asigurării unui spaţiu european de securitate internă.

2. Salută lansarea Agendei, pe care o consideră o etapă importantă în realizarea unui viziuni comune la nivelul Uniunii Europene privind principalele ameninţări, principii şi priorităţi pentru următorii ani.

3. Împărtăşeşte opinia Parlamentului European că noua Strategie de securitate internă pentru perioada 2015-2019 ar trebui fundamentată de analiza detaliată a ameninţărilor la adresa securităţii, realizată de Europol în cooperare cu alte organisme relevante ale Uniunii Europene şi statele membre, precum şi cerinţa ca noua strategie să fie cu adevărat strategică”, precum şi uşor adaptabilă la schimbări, axându-se nu numai pe ameninţările actuale la adresa securităţii, ci şi pe cele emergente şi utilizând o abordare integrată, amplă şi de ansamblu pentru toate domeniile relevante.

4. Constată cu regret că realizarea echilibrului între Europa care protejează” şi Europa drepturilor”, între libertate şi securitate, între justiţie şi securitate rămâne un obiectiv tot mai dificil de realizat în perioada actuală, când, pe de o parte, se acutizează ameninţările de securitate interne şi externe, iar, pe de altă parte, opţiunile statelor membre privind arhitectura europeană diverg; apreciază că atât elaborarea, cât şi punerea în practică şi apoi evaluarea tuturor pieselor destinate să garanteze un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie ar trebui să se întemeieze pe principiul solidarităţii şi coeziunii; invită instituţiile Uniunii Europene şi statele membre să se raporteze la valorile şi la principiile fundamentale ale Uniunii Europene, în orice domeniu şi în orice tip de acţiune.

5. Subliniază că dezideratul realizării echilibrului între măsurile de prevenire şi cele de combatere pentru a răspunde standardelor spaţiului de libertate, securitate şi justiţie nu poate fi prestabilit, ci ar trebui să beneficieze de flexibilitate, în aşa fel încât caracterul şi intensitatea acţiunii să corespundă tipologiei şi nivelului de risc al faptei incriminate; măsurile de securitate ar trebui să fie aplicate întotdeauna în conformitate cu principiul statului de drept şi să asigure protecţia tuturor drepturilor fundamentale; aceasta nu îndeamnă la diluarea acţiunii Uniunii Europene, ci la adecvarea la situaţia dată, după cum statul de drept nu este statul care poate fi abuzat cu uşurinţă, ci, dimpotrivă, statul care îşi poate aplica legile, cu rigoare şi fermitate.

6. Consideră că necesitatea respectării drepturilor fundamentale, primul dintre cele cinci principii de acţiune evocate, nu poate fi pusă în discuţie, dar aminteşte că dreptul la viaţă domină ierarhia drepturilor omului şi, de aceea, acesta ar trebui să reprezinte criteriul principal care să stabilească prioritatea, urgenţa, intensitatea şi dimensionarea resurselor necesare acţiunii Uniunii Europene sau a statelor membre, în domeniul securităţii.

7. Consideră că evaluarea periodică de către Consiliul European a ameninţărilor la adresa Uniunii Europene, în temeiul art. 222 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, poate deveni un instrument politic determinant, dacă interesul general european va prevala asupra intereselor punctuale ale statelor membre, dacă riscurile vor fi identificate şi expuse ca atare, independent de eventuale constrângeri politice provenind din alte domenii, dacă măsurile propuse vor fi proporţionale cu riscurile şi dacă se va institui un mecanism eficient de urmărire a gradului de îndeplinire a deciziilor.

8. Apreciază că necesitatea complementarităţii între politica de securitate internă a Uniunii Europene şi cea externă, ultimul dintre cele cinci principii de acţiune evocate, reprezintă o abordare corectă, având în vedere interdependenţele accentuate de facilităţile de comunicare actuale şi interferenţele dintre interesele politice sau economice oneroase, terorism şi criminalitatea organizată transfrontalieră; consideră că ar trebui maximizată sinergia dintre politica externă şi de securitate comună şi instrumentele din domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

9. Susţine dezvoltarea în continuare a relaţiilor Uniunii Europene cu organizaţiile internaţionale relevante, precum şi sporirea participării la forumuri multilaterale în vederea promovării celor mai bune practici.

10. Apreciază că atât acţiunile teroriste pe scară largă, migraţia masivă din nordul Africii, cât şi atacurile cibernetice, pe scară largă, asupra unor obiective bine protejate nu se pot realiza în lipsa unor sponsori sau state-sponsor, purtând marca războiului hibrid; de aceea, serviciile de informaţii ale statelor membre şi partenerilor tradiţionali ar trebui incluse în logica de cooperare unanim apreciată; înfiinţarea unui organism european pentru schimbul operativ de informaţii, posibil în cadrul Serviciului European de Acţiune Externă, între serviciile de informaţii naţionale şi crearea postului de ataşat pe probleme de securitate” în cadrul delegaţiilor Uniunii Europene în ţările terţe ar putea preveni situaţii dintre cele mai grave.

11. Apreciază că limitarea obiectivelor generale ale Agendei la cele mai urgente trei provocări, respectiv prevenirea terorismului şi combaterea radicalizării, combaterea criminalităţii organizate şi combaterea criminalităţii informatice, este acceptabilă pentru că permite focalizarea resurselor disponibile şi, în consecinţă, acţiuni de mai mare amploare şi intensitate.

12. Consideră că diversitatea sistemelor şi tradiţiilor judiciare poate fi păstrată, dar scopul şi obiectivele comune, izvorâte din tratatele Uniunii Europene, ar trebui să asigure realizarea acelor efecte general admise ca fiind necesare; un studiu comparativ al Comisiei Europene cu privire la elementele principale, durata şi eficienţa procedurilor judiciare în statele membre, precum şi cu privire la motivarea şi durata pedepselor în cazurile de criminalitate gravă şi terorism ar putea revela plusurile şi minusurile fiecărui sistem judiciar, precum şi linia mediană, care ar putea orienta o eventuală acţiune de armonizare legislativă.

13. Salută integrarea, de la 1 decembrie 2014, a cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală, în ordinea juridică obişnuită a Uniunii Europene, astfel încât controlul judiciar exercitat de către Curtea Europeană de Justiţie şi rolul Comisiei în calitate de gardian al tratatelor se aplică acum integral.

Îşi exprimă susţinerea pentru continuarea procesului de eliminare a excepţiilor de la procedura legislativă ordinară şi implicit de la adoptarea deciziilor cu majoritate calificată în Consiliu.

14. Susţine dezvoltarea unei culturi judiciare europene, constituite pe baze obiective şi pe schimbul de informaţii şi bune practici dintre statele membre. Este important ca influenţele politice ale mişcărilor populiste şi extremiste să nu afecteze modul în care statele membre ale Uniunii Europene cooperează în acest domeniu, punând artificial în discuţie principii fundamentale.

15. Reaminteşte că se perpetuează opţiunea unor state membre de a se îndepărta de la regimul comunitar, prin exercitarea drepturilor la derogări în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, ceea ce continuă să provoace dezechilibre de natură politică.

16. Încurajează Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă să pregătească modalităţile de acţiune în cazul recursului la clauza de solidaritate şi, mai ales, la clauza de apărare reciprocă, care este deocamdată un concept retoric, nedefinit.

Consideră că ar fi oportună şi utilă elaborarea unei propuneri a Uniunii Europene, care să ofere detalii de acţiune şi orientări în ceea ce priveşte aplicarea clauzei de apărare reciprocă, tocmai pentru că a observat că, în cazul unui atac cibernetic masiv, nici NATO nu a stabilit proceduri sau praguri de utilizare a art. 5, susţinând că aceasta va fi o decizie politică luată pentru fiecare caz în parte.

Întrucât Uniunea Europeană nu deţine capacităţi proprii, consideră oportun şi recomandă să se încurajeze consolidarea cooperării instituţionale cu NATO, pentru combaterea terorismului, în special a terorismului cibernetic.

Solicită Comisiei Europene şi Serviciului European de Acţiune Externă să determine cel mai bun curs de acţiune, în situaţia în care un stat membru are în mod evident nevoie de asistenţă, dar nu solicită activarea clauzelor de solidaritate sau de apărare reciprocă.

17. Consideră că ar trebui valorificate maximal instrumentele existente, înainte de lansarea de noi iniţiative; recomandă realizarea unor analize de impact, respectiv costuri-beneficii, pentru acţiunile avute în vedere, anterior trecerii la implementare.

18. Apreciază atenţia acordată în noua Agendă domeniului finanţării, cercetării, inovării şi trainingului.

19. Sugerează adoptarea unor concluzii ale Consiliului şi elaborarea unui plan de acţiune concret, pe baza propunerilor statelor membre, care să asigure o planificare coerentă a obiectivelor propuse, actorii responsabili şi un calendar al implementării.

20. Susţine importanţa cooperării agenţiilor şi organismelor cu atribuţii în domeniul securităţii, atât între ele, cât şi cu statele membre, dar semnalează dificultatea de a stabili competenţele şi responsabilităţile în contextul sistemului de decizie multi-nivel, propriu guvernantei Uniunii Europene, şi al intersectării acţiunilor prevăzute de diverse instrumente create în cadrul unor politici diverse.

21. Recunoaşte importanţa acţiunii statelor membre de a institui structuri adecvate la nivel naţional, sub forma ghişeelor unice, care să integreze şi să coordoneze activitatea autorităţilor relevante, precum, de exemplu, o interfaţă între instrumentele Uniunii Europene şi sistemele naţionale de asigurare a aplicării legii, care să permită utilizarea instrumentelor de schimb de informaţii.

22. În materie de combatere a terorismului aminteşte că acesta nu este, în sine, un domeniu politic definit, iar abordările faţă de combaterea terorismului pot diferi foarte mult la nivelul statelor membre.

23. Semnalează cu îngrijorare că prioritizarea măsurilor antiteroriste în mediul deciziei politice este proporţională cu dimensiunea şi gravitatea atacurilor sau ameninţărilor; încurajează statele membre să plaseze, cât mai curând, prevenirea şi combaterea terorismului ca prioritate absolută, pentru că nu trebuie să se aştepte un atac catastrofal pentru a decide aceasta.

24. Aminteşte că terorismul sprijinit de state nu este un fenomen nou, dar că acum se cumulează cu celelalte componente ale războiului hibrid şi consideră că Uniunea Europeană ar putea crea mecanisme politice care să prevină un nivel impropriu al relaţiilor unor state membre cu state care sprijină terorismul; complementar, un sistem de sancţiuni financiare proporţionale ar fi în acelaşi timp justificat şi disuasiv.

25. Încurajează Serviciul European de Acţiune Externă să propună o strategie externă a Uniunii Europene de combatere a terorismului internaţional, în scopul de a aborda sursele de terorism internaţional şi de a identifica măsurile generale de combatere a terorismului în politica externă şi de securitate; face apel la SEAE să creeze poziţia de ataşat de securitate” în cadrul delegaţiilor Uniunii Europene în ţările terţe.

26. Admite că o componentă importantă a dimensiunii externe a combaterii terorismului implică colaborarea strânsă cu organizaţii internaţionale şi regionale în vederea consolidării consensului internaţional şi a promovării standardelor internaţionale de combatere a terorismului.

Se raliază opiniei că relaţia cu SUA reprezintă o componentă fundamentală a strategiei Uniunii Europene, fiind deja în vigoare acorduri de cooperare în domenii precum finanţarea terorismului, transporturile şi frontierele, asistenţa judiciară reciprocă sau extrădarea.

27. Consideră că politica Uniunii Europene de combatere a terorismului trebuie să se concentreze pe expunerea în detaliu a mecanismelor de creare şi funcţionare a grupărilor teroriste, pe identificarea, expunerea şi contracararea susţinătorilor terorismului, inclusiv prin informarea opiniei publice asupra scopurilor reale urmărite de aceştia şi în privinţa oricăror detalii care pot face obiectul informării publice.

28. Susţine crearea Centrului european de combatere a terorismului în cadrul Europol, precum şi promovarea celor mai bune forme de colaborare interinstituţională, ca, de exemplu, între coordonatorul Uniunii Europene pentru lupta împotriva terorismului, Europol, Comitetul permanent pentru cooperarea operaţională în materie de securitate internă al Consiliului, Grupul de lucru pentru probleme de terorism, Eurojust, Serviciul European de Acţiune Externă, FRONTEX etc.

Apreciază echipele comune de anchetă (JIT) drept pe unul dintre cele mai performante instrumente transfrontaliere de cooperare operaţională, la nivelul Uniunii Europene, şi susţine utilizarea mai frecventă a acestor echipe şi conlucrarea în mod sistematic cu agenţiile relevante.

29. Salută faptul că Agenda promovează abordarea cauzelor profunde ale extremismului şi impactul ideologiilor extremiste în favorizarea terorismului, dar semnalează că o clasificare a tipologiilor de extremism prezente în Europa ar fi benefică pentru a evita anumite confuzii în elaborarea programelor şi planurilor de acţiune, pentru că măsurile necesare nu sunt identice pentru combaterea unor tipuri diferite de extremism.

30. În ceea ce priveşte acţiunea de combatere a radicalizării se recunoaşte utilitatea centrului de excelenţă pentru colectarea şi difuzarea de cunoştinţe de specialitate în domeniul combaterii radicalizării, pe baza Reţelei Uniunii Europene pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare (RAN), dar recomandă ca schimbul de experienţă dintre profesioniştii direct implicaţi în prevenirea radicalizării şi a extremismului violent la nivel local să fie extins la cadre didactice, angajaţi ai serviciilor de asistenţă socială, poliţişti, procurori, care au contact direct atât cu cetăţenii supuşi presiunii de radicalizare, cât şi cu artizanii radicalizării.

31. Exprimă îngrijorarea că fenomenul teroriştilor crescuţi acasă” nu poate fi atenuat dacă erorile din sistemul de asistenţă socială, din sistemul de educaţie şi din sistemul de aplicare a legii nu sunt inventariate şi evaluate de către statele membre respective, eventual cu sprijin din partea instituţiilor relevante ale Uniunii Europene; numai în acest fel măsurile vor putea fi eficiente, iar fenomenul teroriştilor crescuţi acasă” va putea fi controlat şi combătut.

32. Recunoaşte că cea mai bună abordare pentru combaterea terorismului este colaborarea cu partenerii internaţionali, dar, deşi sprijină şi încurajează principiul incluziunii, consideră că atunci când situaţia practică o impune, ar trebui instituite două paliere distincte de cooperare, respectiv un palier al statelor, organizaţiilor internaţionale şi regionale, partenerilor instituţionali care împărtăşesc şi practică întreg ansamblul valorilor Uniunii Europene şi un palier al acelor entităţi care sunt în curs de internalizare a standardelor Uniunii Europene; această organizare ar servi principiul eficienţei şi economiei de resurse, constituind un stimulent pentru accelerarea aderării la valorile Uniunii Europene.

33. Invită Comisia Europeană să reglementeze criminalizarea actelor premergătoare acţiunilor teroriste, la nivelul întregii Uniunii Europene, în aşa fel încât orice acţiune organizată de propagandă, recrutare, aderare la organizaţii teroriste, finanţare, suport logistic etc. să fie incriminată după o procedură comună; semnalează că instituirea unor pedepse disuasive, cu precizarea unui prag minim, precum şi celeritatea procedurilor judiciare şi a procedurii de extrădare ar contribui semnificativ la prevenirea şi combaterea actelor teroriste.

34. Se raliază opiniei că un mandat mai larg pentru Parchetul European, astfel încât să acopere anumite categorii de criminalitate transfrontalieră gravă, cum ar fi terorismul şi crima organizată, ar facilita un răspuns judiciar mai eficient.

35. Apreciază progresele realizate în reglementarea unor zone obscure, precum aranjamentele de tipul paradisurilor fiscale sau operaţiunile financiare oneroase, a căror existenţă pune în discuţie anumite valori ale statului de drept şi reaminteşte că lipsa reglementării pieţelor financiare este încă exploatată de reţelele de criminalitate organizată şi de terorism.

36. Salută progresele în materie de combatere a finanţării terorismului şi îşi exprimă satisfacţia că se va consolida cooperarea dintre unităţile naţionale de informaţii financiare, care vor fi conectate la Europol; subliniază că realitatea nu ar trebui separată de teorie, astfel că ar trebui identificate şi apoi blocate sursele reale de finanţare şi modalităţile reale de transfer al fondurilor, şi nu doar cele posibile.

37. Salută progresele privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană, în condiţiile în care confiscarea activelor de origine criminală este unul dintre cele mai eficace instrumente de combatere a organizaţiilor criminale şi recomandă Comisiei Europene să propună noi măsuri, inclusiv acte normative pentru combaterea finanţării terorismului şi pentru amplificarea acţiunilor de confiscare a bunurilor obţinute din activităţi infracţionale.

38. Salută faptul că strategia de securitate cibernetică a Uniunii Europene contribuie la conştientizarea riscurilor unor catastrofe de securitate şi a necesităţii unei creşteri semnificative a capabilităţilor de apărare cibernetică ale statelor membre.

39. Consideră că nivelul de performanţă al industriei de comunicaţii şi tehnologia informaţiei din state membre dezvoltate economic asigură instrumentele tehnice pentru îmbunătăţirea securităţii cibernetice.

Salută intenţia Comisiei Europene de a dezvolta dialogul cu marile companii informatice, în vederea combaterii propagandei teroriste pe internet şi în reţelele de socializare şi în vederea analizării unor modalităţi de a soluţiona îngrijorările exprimate de autorităţile de aplicare a legii cu privire la noile tehnologii de criptare.

Îşi exprimă speranţa că în temeiul principiului solidarităţii, statele membre cu capacităţi cibernetice performante vor sprijini celelalte state în consolidarea capacităţii lor de apărare.

Semnalează că orice măsuri avute în vedere, precum, de exemplu, integrarea apărării cibernetice în acţiunea externă şi în politica externă şi de securitate comună sau o coordonare mai strânsă cu NATO în domeniul apărării cibernetice, nu vor avea efect în absenţa unui mecanism de evaluare a riscului cibernetic.

40. Apreciază că Centrul european de combatere a criminalităţii informatice al Europol poate deveni un centru de informaţii esenţial pentru asigurarea aplicării legislaţiei în acest domeniu, iar Agenţia europeană de apărare ar putea să îmbunătăţească coordonarea între statele membre în domeniul apărării cibernetice.

41. Observă că evoluţiile tehnologice actuale şi viitoare presupun reorganizarea activităţii autorităţilor judiciare, pentru a face faţă criminalităţii informatice, în cea ce priveşte legislaţia aplicabilă, accesul transfrontalier rapid la dovezi şi informaţii, strângerea dovezilor electronice în timp real din alte jurisdicţii, asigurarea admisibilităţii acestora în instanţă.

42. Agreează măsurile care garantează înalte standarde democratice şi mecanisme eficiente de monitorizare, pentru protecţia datelor personale, dar semnalează că, în situaţii de criză acută, renunţarea temporară la acest principiu ar putea fi percepută de unii decidenţi politici drept un sacrificiu acceptabil, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul crizei financiare sau al unor acţiuni teroriste de amploare.

43. În legătură cu monitorizarea evoluţiilor legislative din statele membre, privind reţinerea datelor personale, pe care Comisia Europeană s-a angajat să o realizeze, apreciază că statele membre ar beneficia pe deplin de acest demers numai dacă ar primi un raport sau informaţii structurate din partea Comisiei Europene.

44. la act de alăturarea Agendei europene privind securitatea şi Agendei europene privind migraţia; constată că ciclul de politici ale Uniunii Europene privind criminalitatea organizată şi gravă are printre priorităţile sale anihilarea reţelelor de criminalitate organizată implicate în introducerea ilegală de migranţi; semnalează Comisiei Europene şi agenţiilor relevante că o investigaţie privind eventuala politizare” a acestei acţiuni şi existenţa sau inexistenţa unei agende ascunse a reţelelor infracţionale ar contribui substanţial la elaborarea strategiilor şi programelor.

45. Semnalează interesul deosebit al Agendei pentru problematica managementului frontierelor externe ale Uniunii Europene şi consideră deosebit de importantă sublinierea rolului său pentru menţinerea securităţii interne a Uniunii Europene şi în proiectul de concluzii ale Consiliului.

Felicită instituţiile europene şi statele membre care susţin ca acquis-ul Schengen să fie păstrat şi apărat împotriva oricărei încercări de a utiliza ameninţările de securitate, pentru a limita libertatea de circulaţie.

46. Recunoaşte necesitatea de a se asigura resurse financiare adecvate pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor adoptate în cadrul strategiei de securitate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 iunie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 30 iunie 2015.

Nr. 58.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O agendă europeană privind migraţia COM (2015) 240

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/ 412/23.06.2015, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 23 iunie 2015, Camera Deputaţilor:

1. la act cu îngrijorare de presiunea exercitată de evenimentele tragice ce se perpetuează în Marea Mediterană şi salută răspunsul Uniunii Europene.

2. la act de constatarea Comisiei Europene că politica Uniunii Europene în domeniul migraţiei este deficitară şi salută măsurile prevăzute, în special cele pe termen mediu, care se înscriu într-o abordare coerentă şi cuprinzătoare, axată pe cauzele fundamentale.

3. Salută reafirmarea principiilor solidarităţii şi distribuirii echitabile a răspunderii între statele membre în ceea ce priveşte gestionarea acestui fenomen social global, dar subliniază că manifestarea solidarităţii între statele membre nu schimbă caracterul temporar al măsurilor; în acelaşi timp este necesar să se păstreze un raport corect între solidaritate şi responsabilitate, o manifestare concretă a responsabilităţii fiind, de exemplu, securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

4. Consideră că respectarea principiului solidarităţii trebuie asociată şi susţinută de principiul voluntariatului.

5. la act de progresul realizat conform planificării prevăzute în comunicare, şi anume:

a) stabilirea unui sistem de urgenţă privind relocarea în interiorul Uniunii Europene a persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională, inclusiv un sistem de distribuţie temporar pentru a asigura o participare echitabilă şi echilibrată a tuturor statelor membre la acest efort comun, pe baza criteriilor: produs intern brut, populaţie, rata şomajului, număr de solicitanţi de azil şi al refugiaţilor relocaţi anterior pe teritoriul statului;

b) adoptarea de către Comisia Europeană a Recomandării privind o schemă de relocare aplicabilă tuturor statelor membre, pentru a atinge ţinta stabilită de înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) pentru Uniunea Europeană până în anul 2020, de a prelua un număr de 20.000 de persoane/an. Criteriile avute în vedere sunt aceleaşi ca în cazul relocării de urgenţă în interiorul Uniunii Europene;

c) elaborarea unui plan de acţiune care abordează cauzele ce duc la deplasări ilegale şi forţate în statele terţe şi care cuprinde iniţiative dedicate distrugerii reţelelor de trafic cu migranţi, aducerea vinovaţilor în faţa justiţiei şi aplicarea sechestrului pe activele acestora, prin intermediul unor acţiuni rapide ale autorităţilor statelor membre, în cooperare cu agenţiile europene.

6. Recomandă Comisiei Europene să întărească dimensiunea controlului democratic asupra măsurilor prevăzute pentru îmbunătăţirea politicii de migraţie şi de azil, inclusiv asupra măsurilor de urgenţă prevăzute. Reaminteşte că rezolvarea cât mai extinsă a problemei legitimităţii şi controlului democratic în acest domeniu reprezintă şi o garanţie a relocării eficiente şi lipsite de tensiuni sociale şi economice.

7. Subliniază că politica şi măsurile prevăzute trebuie să distingă între fluxul de migraţie generat de cauze obiective, cum ar fi sărăcia sau conflictele, pe de o parte, şi traficul de fiinţe umane, pe de altă parte. O asemenea abordare diferenţiată ar trebui să evite excesele împotriva imigranţilor, în aplicarea măsurilor de implementare a politicii de azil şi migraţie, dar să permită şi tratarea fermă a cazurilor de încălcare a legii. Politica de migraţie şi azil nu ar trebui percepută ca o colecţie de măsuri limitative” şi represive, ci ca o oportunitate de manifestare a solidarităţii umane şi de utilizare a resurselor de capital uman, indiferent de originea acestuia.

8. Recunoaşte necesitatea ca imigraţia legală să beneficieze şi în continuare de programe de Inserţie bine structurate, pentru â completa necesarul de forţă de muncă din Uniunea Europeană, contribuind astfel la prosperitatea Uniunii Europene.

9. Salută corespondenţa, în linii generale, a poziţiilor Parlamentului European cu poziţiile Comisiei Europene şi apreciază că acest exemplu de unitate şi solidaritate ar trebui urmat de statele membre ca o recunoaştere a gravităţii şi urgenţei situaţiei.

10. Subliniază că, având în vedere amploarea fenomenului migrator, răspunsul Uniunii Europene ar trebui să treacă dincolo de reforma politicii de azil şi de migraţie şi să includă formularea unei politici specifice, distincte, care să prevadă şi un set clar de acţiuni menite să asigure securitatea socială şi economică a statelor membre, similar mecanismelor prin care se asigură securitatea Uniunii Europene în alte domenii, cum ar fi energia.

11. Subliniază faptul că fluxul migrator creşte accelerat, ceea ce face extrem de dificilă gestionarea sa doar prin control la origine şi distribuire în state de relocare. Un număr de persoane cu un fundal educaţional şi social divers poate crea o presiune socioculturală pe termen lung, în consecinţă, măsurile de integrare socială ar trebui să fie orientate şi pe acest orizont de timp şi să se adreseze nu doar imigranţilor, ci şi comunităţilor unde aceştia se vor stabili.

12. Recomandă realizarea unei analize a impactului fluxului migrator asupra pieţei muncii şi a sistemelor de educaţie din punctul de vedere al necesarului de resurse umane pentru gestionarea fluxului migrator şi prefigurarea unor măsuri de răspuns. Un număr mare de imigranţi necesită un personal bine pregătit şi disponibil pentru gestionarea lor, din faza de selecţie până în faza de relocare şi integrare socială. Nevoia bruscă de un număr ridicat de specialişti în asistenţă socială, în învăţământ şi în asistenţă medicală se constituie într-un serios factor perturbator pentru piaţa muncii, pentru sistemele de pregătire profesională şi de asistenţă medicală.

13. Semnalează gravitatea evoluţiilor de la estul frontierei externe a Uniunii Europene, existenţa deja a unui număr important de persoane dislocate intern în Ucraina şi riscul unui flux masiv de refugiaţi, dacă ostilităţile armate se vor agrava; România s-ar afla în prima linie; în acest context propune ca programele prospective ale Uniunii Europene să includă şi acest aspect şi invită autorităţile naţionale relevante să folosească la maximum propunerile avansate de către Uniunea Europeană, pentru a se pregăti cel puţin la nivel legislativ, instituţional şi organizatoric.

14. Consideră că acţiunile care vizează combaterea cauzelor profunde ale migraţiei, inclusiv în statele de origine, ar trebui să fie prioritare, minuţios planificate şi implementate, de vreme ce relocarea nu conduce la rezolvarea de fond a problematicii, ci numai la o rezolvare punctuală, temporară, prin scăderea presiunii asupra unor state membre; în acelaşi timp observă că distribuirea imigranţilor în toate statele membre pe baza unor cote ar face mult mai dificilă reîntoarcerea lor în ţările de origine, odată cu dispariţia motivelor pentru care au părăsit ţara.

15. Semnalează totuşi că dezideratul maximizării efectelor benefice pentru dezvoltarea statelor de origine necesită resurse atât de mari, încât alocarea lor ar submina echilibrul economic, politic şi social al statelor donatoare, în contextul ascensiunii deja îngrijorătoare a formaţiunilor politice antiimigraţie; un rezultat neconvingător în termen de cost-beneficii ar adânci criza politică internă şi ar deteriora imaginea de actor global a Uniunii Europene.

16. Salută plasarea urmăririi şi distrugerii reţelelor de contrabandă cu migranţi în categoria acţiune imediată”, precum şi decizia Consiliului Afacerilor Externe din 18 mai a.c. privind instituirea misiunii EUNAVFOR pentru detectarea şi distrugerea ambarcaţiunilor utilizate pentru transportul migranţilor; apreciază asertivitatea acestei abordări, în contextul agresiunilor armate grave şi repetate împotriva agenţilor Frontex, în cadrul operaţiunilor din Marea Mediterană; consideră că distrugerea reţelelor de trafic cu migranţi, aducerea vinovaţilor în faţa justiţiei şi aplicarea sechestrului pe activele acestora, prin intermediul unor acţiuni rapide ale autorităţilor statelor membre, în cooperare cu agenţiile europene, aşa cum sunt prevăzute în Planul de acţiune al Comisiei Europene, reprezintă acţiuni fără de care nu s-ar putea atinge obiectivul de a prelua controlul asupra fenomenului analizat; salută înfiinţarea unui punct comun de cooperare interagenţii (Frontex şi Europol) privind traficanţii.

17. Constată că în cazul procedurii de resettlement au apărut deja solicitări de a se analiza posibilitatea ca migranţii să fie iniţial procesaţi extrateritorial, în state din afara Uniunii Europene. Încurajează analizarea unei asemenea soluţii pentru a se evita tragedii precum cele din Marea Mediterană sau alte posibile riscuri, inclusiv de securitate.

18. Admite că finalitatea procesului ar trebui să fie integrarea imigranţilor în statele de relocare, având în vedere faptul că selecţia se derulează în comun, şi subliniază că, dacă aşteptările imigranţilor nu vor fi atinse în statul de relocare, este probabil să aibă loc mişcări secundare.

19. În ceea ce priveşte revizuirea Directivei privind cartea albastră, a cărei aplicare este considerată deficitară, semnalează că gravitatea şi urgenţa migraţiei ilegale masive pot pune pe plan secund, în termeni de acţiune imediată”, migraţia legală.

20. Reaminteşte faptul că măsurile de urgenţă trebuie să îşi păstreze caracterul temporar, iar durata ar trebui estimată iniţial şi apoi periodic şi nu ar trebui extinsă decât în situaţii bazate pe criterii certe.

21. Reafirmă necesitatea asumării unui angajament politic în privinţa relocării imigranţilor în interiorul Uniunii Europene, formulat însă în urma clarificării aspectelor practice, cum ar fi: implicaţiile financiare, riscul de mişcări secundare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţara gazdă, durata de relocare, precum şi aspecte privind returnarea.

22. Susţine propunerea ca în procesul de relocare să se ţină cont de acordul explicit al imigranţilor, bazat pe o decizie informată şi liber exprimată de a fi transferaţi în alt stat membru, cu condiţia ca procedura menţionată să nu afecteze procesul de relocare în ansamblu.

23. Subliniază că pentru redistribuire sunt necesari şi alţi indicatori care să reflecte eforturile depuse anterior de statele membre, prin care a fost demonstrată solidaritatea, cum ar fi participarea la acţiunile Frontex şi angajamentul anterior în acţiuni de relocare.

24. Susţine poziţia exprimată de Ministerul Afacerilor Externe prin Memorandumul privind propunerile de gestionare la nivelul UE a provocărilor determinate de fenomenul migraţiei - poziţia României” şi propune completarea cu contribuţia de specialitate a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi a Ministerului Sănătăţii, în mod special cu privire la impactul social şi financiar al măsurilor propuse de Comisia Europeană.

25. Reaminteşte că România este unul dintre cei mai importanţi contributorii la activitatea agenţiilor europene în materie de azil şi migraţie (Frontex, Europol şi BESA), dintr-o triplă perspectivă - furnizor de expertiză, resurse umane calificate şi echipamente tehnologice de vârf; România participă din anul 2008 la schema de relocare a Uniunii Europene, iar începând cu anul 2010 şi-a asumat statutul de ţară de relocare şi a efectuat astfel de operaţiuni, implicându-se activ în programele internaţionale de relocare şi contribuind la împărţirea responsabilităţilor între statele lumii.

Reaminteşte că România a andosat, alături de celelalte state membre, la reuniunea extraordinară a Consiliului European din 23 aprilie a.c. liniile politice cuprinse în textul declaraţiei şi va continua să pledeze pentru un răspuns coordonat şi cuprinzător la nivelul Uniunii Europene cu privire la provocările determinate de migraţie, în baza principiului solidarităţii şi responsabilităţii partajate.

26. Susţine orientarea delegaţiei României în Consiliu, care a pledat pentru o abordare echilibrată în stabilirea nivelului de angajament pentru statele membre în acest proces, cu luarea în considerare a contribuţiei semnificative pe care unele state membre o au la acţiunile derulate de agenţiile europene în materie de azil şi migraţie, precum şi a altor elemente de interes în proces: capacitatea actuală de primire şi implicaţiile de natură logistică şi financiară pe care le determina consolidarea în perspectivă a acestor capacităţi, aspecte de natură economică şi socială care să reflecte, de o manieră cât mai obiectivă, posibilitatea statelor membre de a se angaja într-un efort sporit.

27. Consideră că sunt necesare clarificări asupra definiţiilor termenilor de referinţă relocation şi resettlement, pentru evitarea confuziilor şi stabilirea clară a categoriilor beneficiarilor; clarificări ar fi de dorit şi în privinţa implicării statelor membre în procesul de selecţie a persoanelor pe care urmează să le preia.

28. Consideră că ar trebui intensificată cooperarea cu ONU din cel puţin două considerente - al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de conflict şi ai misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pentru Uniunea Europeană.

29. Reaminteşte că este necesară o coordonare mai solidă şi cu statele din Spaţiul Economic European şi cu Elveţia, astfel încât resursele, experienţa şi oportunităţile să fie cât mai eficient exploatate.

30. Subliniază că o rezolvare rapidă a conflictului din Siria ar conduce şi la rezolvarea problemelor umanitare generate de acest conflict, implicit la o reducere puternică a fluxului migrator originar din această ţară; recomandă în consecinţă Comisiei Europene să intensifice eforturile diplomatice ale Uniunii Europene pentru pace în regiune.

31. Recunoaşte utilitatea programelor de protecţie şi dezvoltare regională, destinate statelor din Nordul Africii, Cornul Africii, Orientul Mijlociu, în cadrul cooperării cu statele terţe pentru prevenirea migraţiei; totuşi, faţă de ideea organizării unor centre de informare a populaţiei din statele de origine, pentru descurajarea asumării riscurilor vitale, arată că este o practică uzuală, cu posibile efecte pozitive, dar nu substanţiale; estimează riscuri de securitate pentru lucrătorii centrelor şi dificultăţi de cooperare operativă cu autorităţile statelor respective, mai ales dacă organizaţii ale crimei organizate sunt active în zonă.

32. Subliniază importanţa ca programele de integrare a imigranţilor să fie suficient de bine elaborate pentru a-şi atinge obiectivele cât mai rapid, dar crede că ar trebui concepute programe suplimentare, adecvate pentru imigranţii care manifestă dificultăţi de adaptare; în cazul imigranţilor care manifestă tendinţe antisociale, inclusiv prin radicalizare ar trebui create programe speciale cu implicarea atât a formatorilor din sfera educaţiei, cât şi a autorităţilor de aplicare a legii, a căror monitorizare poate avea efect disuasiv.

33. Apreciază favorabil cerinţa de consolidare a capacităţii de detectare a abuzurilor privind solicitările de azil, în măsura în care refugiaţii cu adevărat îndreptăţiţi la statul de azilant au trecut prin experienţe dramatice; consideră că dimensiunea morală asociată asistenţei persoanelor care au suferit violenţe şi pierderi irecuperabile poate îndreptăţi stabilirea de sancţiuni disuasive pentru cei care abuzează şi expulzarea în procedură accelerată spre ţara de origine, tocmai pentru a asigura resursele necesare acordării unei asistenţe de calitate, celor care au într-adevăr nevoie de ea.

34. Apreciază că implicarea sporită a delegaţiilor Uniunii Europene în ţările-cheie pentru coordonarea şi susţinerea eforturilor Uniunii Europene şi a statelor membre, inclusiv prin detaşarea ofiţerilor europeni de legătură în materie de migraţie, care să colecteze informaţii referitoare la fluxurile migratorii, să se coordoneze cu ofiţerii de legătură naţionali şi să coopereze cu autorităţile locale poate aduce rezultate, dar cu riscuri de securitate importante şi cu posibilităţi limitate de acţiune.

35. la act de riscul infiltrării printre imigranţi a unor agenţi ai organizaţiilor teroriste; consideră că pentru prevenirea unor riscuri de acest tip este oportună întărirea cooperării dintre instituţii cu atribuţii specifice de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate şi terorismului, din statele membre.

36. Apreciază măsura de întărire a frontierelor în cadrul misiunilor politicii de securitate şi apărare comună existente în Sahel, dar atenţionează că nu doar dimensiunea teritoriului şi tradiţiile deplasării populaţiei vor spori dificultatea gestiunii frontierelor, ci şi acţiunile unor grupuri, determinate în parte de tradiţii de organizare şi practică socială specifice zonei.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 iunie 2015, cu respectarea prevederilor aii. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 30 iunie 2015.

Nr. 59.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în condiţiile art. XII din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 2/2015, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2015

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Normele metodologice privind mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale în condiţiile art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 14 aprilie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatele (1), (2), (4), (5) şi (7)-(9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 3. - (1) Beneficiarii prevăzuţi la art. XII alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 transmit către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene Cererea privind confirmarea valorii cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană din perioada de programare 2007-2013, respectiv Cererea privind confirmarea valorii corecţiilor financiare, aplicate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, întocmite potrivit modelelor prezentate în anexa nr. 1 sau anexa nr. 2, după caz.

(2) în cazul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile derulate în parteneriat, beneficiarii prevăzuţi la art. XII alin. (3) lit. a)-c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015, membrii în parteneriat solicită liderului de parteneriat transmiterea către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, a Cererii privind confirmarea valorii cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la Uniunea Europeană, din perioada de programare 2007-2013, întocmită potrivit modelului prezentat în anexa nr. 1.

(4) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale membre într-o asociaţie de dezvoltare intercomunitară solicită acesteia transmiterea către autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene a Cererii privind confirmarea valorii cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la Uniunea Europeană din perioada de programare 2007-2013, respectiv a Cererii privind confirmarea valorii corecţiilor financiare, aplicate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, după caz, întocmite potrivit modelelor prezentate în anexa nr. 1 sau anexa nr. 2, după caz.

(5) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene transmit solicitanţilor Notificarea privind confirmarea valorii cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană din perioada de programare 2007-2013, respectiv Notificarea privind confirmarea valorii corecţiilor financiare, aplicate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, întocmite potrivit formularelor prevăzute în anexa nr. 3 sau anexa nr. 4, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii cererilor prevăzute la alin. (1)-(4).

(7) Beneficiarii prevăzuţi la art. XII alin. (3) lit. b) şi c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 transmit unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care contractează împrumutul notificările primite direct de la autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, notificarea şi adresa prevăzută la alin. (6), după caz, precum şi declaraţia pe propria răspundere a ordonatorului de credite privind valoarea prefinanţărilor din sursele beneficiarilor, reprezentând sume necesare implementării proiectelor ce urmează a fi rambursate de către autorităţile de management, şi valoarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, întocmite potrivit modelului prezentat în anexa nr. 5.

(8) Asociaţia de dezvoltare intercomunitară transmite unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care contractează împrumutul notificările primite de la autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi comunică prin adresă partea de contribuţie a fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, reprezentând valoarea cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană din perioada de programare 2007-2013, a prefinanţărilor din sursele beneficiarilor, reprezentând sume necesare implementării proiectelor ce urmează a fi rambursate de către autorităţile de management, şi valoarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, respectiv valoarea corecţiilor financiare, aplicate proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, în vederea contractării împrumutului.

(9) Ordonatorul principal de credite întocmeşte declaraţia pe propria răspundere privind valoarea prefinanţărilor din sursele beneficiarilor, reprezentând sume necesare implementării proiectelor ce urmează a fi rambursate de către autorităţile de management, şi valoarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 5.”

2. La articolul 4 alineatul (1), literele g) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

g) notificările privind confirmarea valorii cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, din perioada de programare 2007-2013, însoţite de adresele prevăzute la art. 3 alin. (6) şi (7), după caz;

h) declaraţiile pe propria răspundere ale ordonatorilor de credite, privind valoarea prefinanţărilor din sursele beneficiarilor şi a cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană.”

3. La articolul 4 alineatul (3), după litera e) se introduce o nouă literă, litera f), cu următorul cuprins:

„f) valorile înscrise în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. f), i) şi k) să coincidă cu sumele din documentele prevăzute la alin. (1) lit. 9). h), j) şi I), după caz.”

4. La articolul 9, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alineatele (7) şi (8), cu următorul cuprins:

(7) Beneficiarii prevăzuţi la art. XII alin. (3) lit. b)-d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 restituie, din sumele rambursate de către autoritatea de management, suma reprezentând valoarea prefinanţării proiectelor ce beneficiază de fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, pentru care unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au contractat împrumuturi, în conturile de venituri ale bugetelor locale ale acestora.

(8) Beneficiarii prevăzuţi la art. XII alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 restituie, în conturile de venituri ale bugetelor locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale care au contractat” împrumuturile, sumele rămase neutilizate la finalul anului din sumele alocate din împrumuturile din privatizare contractate de acestea, în vederea rambursării acestor împrumuturi.”

5. În tot cuprinsul normelor metodologice, sintagma fonduri externe nerambursabile” se înlocuieşte cu sintagma fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană”.

6. Anexele nr. 1, 3, 5 şi 6 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-4 la prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU INTERIMAR

GABRIEL OPREA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sirma Caraman,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 iunie 2015.

Nr. 473.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 1 la normele metodologice)

 

Judeţul ................................................................................ 1)

Beneficiar ............................................................................ 2)

Adresa .................................................................................

Telefon/fax/adresa de e-mail ............................................

Nr. .................. /Data ...........................................................

Către ................................................................................... 3)

 

CERERE

privind confirmarea valorii cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, din perioada de programare 2007-2013

 

Subsemnatul(a) ..........................4), în calitate de reprezentant legal al  ...........................................2), judeţul ................................1), identificat(ă) prin codul de înregistrare fiscală ...............5), beneficiar(ă) al/a proiectului/proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, din perioada de programare 2007-2013, prin prezenta cerere vă rog a confirma că suma de ............. lei reprezintă valoarea cofinanţării din sursele beneficiarului rămasă de plată la data prezentei solicitări pentru proiectul finanţat din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, din perioada de programare 2007-2013, aferentă contractului de finanţare nr. .................................../proiectului ..................................................;

            ............................................................................................................................................................................................. 6)

 

L.S.

............................................................. 4)

............................................................. 7)

 


1) Se înscrie denumirea judeţului.

2) Se înscrie denumirea beneficiarului solicitant (unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, inclusiv instituţiile finanţate integral din bugetul local/instituţia publică finanţată din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local/spitalul public din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară/liderul unui proiect derulat în parteneriat, după caz).

3) Se înscrie denumirea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.

4) Se înscriu prenumele şi numele reprezentatului legal.

5) Se înscrie codul de înregistrare fiscală al beneficiarului.

6) Se completează, după caz, cu sume aferente fiecărui contract de finanţare.

7) Se înscrie funcţia reprezentatului legal.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la normele metodologice)

 

Autoritatea cu competenţe

în gestionarea fondurilor europene ...........................1)

Nr. ...................................../Data ..........................

Către .................................................................... 2)

 

NOTIFICARE

privind confirmarea valorii cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, din perioada de programare 2007-2013

 

La cererea dumneavoastră nr. ................................../................................., vă confirmăm că suma de.......................lei

reprezintă valoarea cofinanţării din sursele beneficiarului rămasă de plată la data prezentei solicitări pentru proiectul finanţat din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, din perioada de programare 2007-2013, aferentă contractului de finanţare nr. ....................................../codul proiectului ...............................................;

............................................................................................................................................................................................. 3)

 

LS.

.............................................................4)

.............................................................5)

 


1) Se înscrie denumirea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.

2) Se înscrie denumirea beneficiarului (unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, inclusiv instituţiile finanţate integral din bugetul local/instituţia publică finanţată din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local/spitalul public din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale/asociaţia de dezvoltare intercomunitară/liderul unui parteneriat, după caz) care a solicitat confirmarea.

3) Se completează, după caz, cu sume aferente fiecărui contract de finanţare.

4) Se înscriu prenumele şi numele reprezentantului legal.

5) Se înscrie funcţia reprezentantului legal.

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 5 la normele metodologice)

 

DECLARAŢIE

 

            Subsemnatul/a, ........................................................., reprezentant legal al ............................................, *) în calitate de ordonator de credite, declar pe propria răspundere că ...................................................*) are în derulare proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană la care valoarea prefinanţărilor din sursele beneficiarului şi a cheltuielilor neeligibile asociate acestora, rămase de plată la data întocmirii prezentei, este detaliată astfel:

 

Nr. crt.

Denumirea proiectului

Contract de finanţare nr./data

Valoarea contractului

Valoarea prefinanţărilor din sursele beneficiarului

Valoarea cheltuielilor neeligibile

Valoarea pentru care se solicită împrumut, din care:

 

 

 

 

 

 

prefinanţare din sursele beneficiarului

cheltuieli neeligibile

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

X

X

X

 

 

 

 

 

            Prezenta declaraţie face parte din documentaţia pentru autorizarea contractării unui împrumut din venituri din privatizare în valoare de maximum ..................... lei, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, şi răspund, conform dispoziţiilor art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru fals în declaraţii.

 

Data: .........................

Ordonator de credite,

(prenumele şi numele)

L.S.

 


*) Denumirea instituţiei beneficiare prevăzute la art. XII alin. (3) lit. a)-c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015.

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 6 la normele metodologice)

 

Judeţul................................................................................ 1)

Unitatea administrativ-teritorială........................................... 2)

Adresa.................................................................................

Telefon/fax/adresa de e-mail.................................................

 

SITUAŢIA

privind valoarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, din perioada de programare 2007-2013, inclusiv a cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor

 

 

- lei 3)

Nr. crt.

Contract de finanţare nr./data

Valoarea cofinanţării notificată de autoritatea cu competente în gestiunea fondurilor europene

Valoarea prefinanţarii din sursele beneficiarului

Valoarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor

Valoarea cheltuielilor pentru care se solicita împrumut

0

1

2

3

4

5 ≤ 2 + 3 + 4

A) unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială şi instituţiile publice finanţate integral din bugetul local, din care:

a1) unitatea administrativ-teritorială

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

SUBTOTAL

 

 

 

 

 

a2) instituţia publică finanţată integral din bugetul local

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

SUBTOTAL

 

 

 

 

 

a3) instituţia publică finanţată integral din bugetul local

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

SUBTOTAL

 

 

 

 

 

TOTALA (a1+a2+a3)

 

 

 

 

 

B) instituţia publică finanţată din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

instituţia publică finanţată din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

TOTAL B

 

 

 

 

 

C) spitalul public din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

spitalul public din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

TOTAL C

 

 

 

 

 

D) asociaţia de dezvoltare intercomunitară

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

asociaţia de dezvoltare intercom unitară

1

 

 

 

 

 

2

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

TOTAL D

 

 

 

 

 

TOTAL GENERAL

(A+B+C+D)

 

 

 

 

 

 

 

Ordonator principal de credite,

L.S.

.................................................................

.............................................................. 2)

............................................................... 4)

 


1) Se înscrie denumirea judeţului.

2) Se înscrie denumirea unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale solicitante.

3) Se înscriu sumele, în lei, fără zecimale.

4) Se înscriu prenumele şi numele reprezentantului legal.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind rechemarea unui consul general

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Doamna Antonella Marinescu se recheamă din calitatea de consul general, şef al Consulatului General al României la Toronto, Canada.

Art. 2. - Doamna Antonella Marinescu îşi va încheia misiunea în termen de cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU INTERIMAR

GABRIEL OPREA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

 

Bucureşti, 24 iunie 2015.

Nr. 479.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind trecerea unor imobile, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, din domeniul privat al statului în domeniul public al statului şi atribuirea pentru un imobil a destinaţiei de reşedinţă oficială pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 863 lit. e) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 14 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 3 alin. (1) şi art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol şi bunuri mobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 640/2002, cu modificările ulterioare, precum şi al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2014 pentru stabilirea unor măsuri privind situaţia juridică a unor bunuri din domeniul public şi privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, a unor măsuri privind managementul situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 144/2015,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - La anexa nr. 3 - Lista imobilelor din domeniul privat al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, şi a imobilelor proprietate proprie, propuse în vederea vânzării - la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 382/2013, cu modificările şi completările ulterioare, numărul curent 673 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea imobilului şi adresa

 

Teren

- mp -

673

Teren Palatul Primăverii nr. 50, sectorul 1:

Lot 2 cu nr. cadastral: 266347 - drum acces

Lot 3 cu nr. cadastral: 266348 - teren

1.191”

 

Art. 2. - Se aprobă trecerea unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, din domeniul privat al statului şi administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” în domeniul public al statului şi administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Art. 3. - Se aprobă înscrierea în fondul locativ de protocol şi bunuri mobile a imobilului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 4. - Se aprobă atribuirea destinaţiei de reşedinţă oficială a imobilului prevăzut la art. 3 pentru persoanele care au avut calitatea de şef al statului român.

Art. 5. - (1) Imobilul prevăzut la art. 3 se pune la dispoziţia persoanei care a avut calitatea de şef al statului român de către Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”.

(2) Cheltuielile aferente utilizării imobilului vor fi suportate conform dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea şi utilizarea fondului locativ de protocol şi bunuri mobile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, aprobată cu modificări prin Legea nr. 640/2002, cu modificările ulterioare.

Art. 6. - Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera modificarea corespunzătoare a Hotărârii Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU INTERIMAR

GABRIEL OPREA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 1 iulie 2015.

Nr. 491.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE ALE IMOBILULUI

aflat în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, având C.U.I. 2351555, care trece din domeniul privat în domeniul public al statului

 

Denumirea bunului care intră în domeniul public al statului

Anul şi actul dobândirii

Adresa

Elemente-cadru de descriere tehnică ale bunului, conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Valoare

- lei -

1

2

3

4

5

Imobil şi teren aferent

Decret-lege nr. 30/1990

Bucureşti, Bd. Primăverii nr. 50, sectorul 1

Palatul Primăverii nr. 50 cu teren aferent în suprafaţă de 13.639 mp, compus din următoarele construcţii:

Nr. cadastral: 263494

Steren = 8.772 mp

C1-clădire S + P+1E - palat Scd = 4098 mp

C2 - clădire parter - pavilion Scd = 49 mp

C3 - construcţie parter pergolă Scd = 21 mp

C4 - construcţie parter pergolă Scd = 75 mp

C5 - clădire adm. S = P + 1E + M Scd = 876 mp

C6 - clădire parter - cabină poartă Sdc = 31 mp

C7 - clădire parter magazie Scd = 4 mp

C8 - clădire adm. parter Scd = 168 mp

C9 - clădire adm. parter Scd = 107 mp

Nr. cadastral 266575

Steren = 899 mp

C10 - clădire administrativă S + D + P Scd = 554 mp

Nr. cadastral 266574

Steren - 3.968 mp

C11 - clădire subsol, cameră tehnică subterană

Sc= 165 mp

C12 - clădire parter magazie Se = 21 mp

C13 - clădire parter magazie Se = 16 mp

C14 - clădire parter garaj Se = 83 mp

C15 - clădire parter cabină poartă Sc = 33 mp

Construcţii: 5.455.526,31 lei

Teren: 85.736.735,06 lei

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE ALE IMOBILULUI

aflat în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, având C.U.I. 2351555, care trece din domeniul privat în domeniul public al statului, cu destinaţia de reşedinţă oficială pentru persoanele

care au avut calitatea de sef al statului român

 

Denumirea bunului care intra în domeniul public al statului

Codul de clasificaţie

Anul şi actul dobândirii

:

Adresa

 

Vecinătăţi

 

Elemente-cadru de descriere tehnică ale bunului, conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1.718/2011 pentru aprobarea Precizărilor privind întocmirea şi actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

1

2

3

4

5

6

Imobil şi teren aferent

 

Decret-lege nr. 30/1990

Bucureşti, Bd. Primăverii nr. 50, sectorul 1 (parţial)

Palatul Primăverii nr. 50

Nr. cadastral 266575

Construcţie C10 şi teren aferent în suprafaţă de 899 mp

Regim înălţime S + D + P

Sc la sol = 277 mp

Sc desfăşurată = 554 mp

Su = 283,11 mp

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea reglementării tehnice Procedură pentru inspecţia tehnică a staţiilor pentru prepararea betoanelor”, indicativ PCC 020 – 2015

 

În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 20/2014 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 8 Procedee şi echipamente tehnologice pentru construcţii” şi Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică Procedură pentru inspecţia tehnică a staţiilor pentru prepararea betoanelor”, indicativ PCC 020 - 2015, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin**) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 29 mai 2015.

Nr. 71.


*) Anexa se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

**) Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN - ÎNCERC”.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE şi ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea reglementării tehnice Procedură pentru inspecţia tehnică a echipamentelor pentru debitarea, îndreptarea şi fasonarea barelor de otel beton folosite în construcţii”, indicativ PCC 021 - 2015

 

În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 24/2014 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 8 Procedee şi echipamente tehnologice pentru construcţii” şi Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică Procedură pentru inspecţia tehnică a echipamentelor pentru debitarea, îndreptarea şi fasonarea barelor de oţel beton folosite în construcţii”, indicativ PCC 021 - 2015, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin**) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 2 iunie 2015.

Nr. 86.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

**) Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN - ÎNCERC.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind aprobarea reglementării tehnice Procedură pentru inspecţia tehnică a staţiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri şi aeroporturi”, indicativ PCC 019 – 2015

 

În conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 alin. (3) şi (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 26/2014 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 8 Procedee şi echipamente tehnologice pentru construcţii” şi Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generală,

în temeiul art. 4 pct. II lit. e) şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică Procedură pentru inspecţia tehnică a staţiilor pentru prepararea mixturilor asfaltice pentru lucrări de drumuri şi aeroporturi”, indicativ PCC 019 - 2015, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin**) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării.

 

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 2 iunie 2015.

Nr. 91.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

**) Ordinul şi anexa se publică şi în Buletinul Construcţiilor, editat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC”.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.