MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 525/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 525         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 15 iulie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

407. - Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, a unor bunuri aflate în domeniul public al statului

 

510. - Hotărâre privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea caracteristicilor tehnice ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului - Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş şi Clubul Sportiv Municipal Baia Mare, precum şi pentru transmiterea acestor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului în domeniul public al municipiului Baia Mare

 

519. - Hotărâre privind modificarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            1.541/1.219/433/2014. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor privind aprobarea Normelor tehnice de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

            Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, a unor bunuri aflate în domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 5 alin. (2) şi al art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2013 privind unele măsuri pentru reorganizarea prin divizare parţială a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin şi înfiinţarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară - RATEN, aprobată prin Legea nr. 302/2013, şi al art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/1999 pentru aprobarea continuării şi finanţării activităţilor de cercetare-dezvoltare, aplicaţii şi inginerie tehnologică aferente suportului tehnic naţional pentru domeniul de energetică nucleară din cadrul Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare, precum şi pentru aprobarea finanţării activităţilor specifice cooperării internaţionale în domeniul de energetică nucleară, aprobată prin Legea nr. 198/2000,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă înscrierea în anexa nr. 47 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare, şi darea în administrarea Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia

Nucleară - RATEN, aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, a bunurilor ale căror date de identificare sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Andrei Dominic Gerea

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

 

Bucureşti, 3 iunie 2015.

Nr. 407.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea valorilor de inventar şi modificarea caracteristicilor tehnice ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului - Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş şi Clubul Sportiv Municipal Baia Mare, precum şi pentru transmiterea acestor imobile din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului în domeniul public al municipiului Baia Mare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 9 alin. (1) şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 867 şi 869 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 21 şi 22 din Ordonanţă Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar şi modificarea caracteristicilor tehnice ale unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului - Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş şi Clubul Sportiv Municipal Baia Mare, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă transmiterea imobilelor, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului - Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş şi Clubul Sportiv Municipal Baia Mare în domeniul public al municipiului Baia Mare, în vederea reabilitării, modernizării şi utilizării lor în folosul comunităţii locale pentru crearea unor condiţii mai bune pentru sportul de performanţă şi de agrement, componentă a dezvoltării durabile a municipiului şi a zonei.

Art. 3. - (1) Consiliul Local al Municipiului Baia Mare se obligă să menţină destinaţia actuală a imobilelor şi să asigure gratuitatea desfăşurării activităţilor Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi unităţilor/instituţiilor din subordinea sau coordonarea acestuia şi să nu îngrădească accesul, funcţionarea, respectiv activitatea de organizare a activităţilor şi competiţiilor sportive în bazele râmase în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului.

(2) Ministerul Tineretului şi Sportului va verifica şi controla periodic, prin Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş, respectiv prin Clubul Sportiv Municipal Baia Mare, modul de folosire al imobilelor transmise. În conformitate cu destinaţia acestora.

(3) În situaţia în care, în urma controlului, se constată că imobilele transmise potrivit art. 2 nu sunt folosite în conformitate cu destinaţia acestora, imobilele respective revin de drept în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului - Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş şi Clubul Sportiv Municipal Baia Mare.

Art. 4. - (1) Consiliul Local al Municipiului Baia Mare se obligă să întreţină, să reabiliteze, să modernizeze imobilele transmise şi să menţină imobilele la standardele de calitate privind desfăşurarea activităţilor specifice.

(2) Predarea-preluarea imobilelor prevăzute în anexa nr. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, la valoarea de inventar de fa data transmiterii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3) La transmiterea imobilelor se vor preda mijloacele fixe şi obiectele de inventar din dotarea acestora.

(4) Preluarea imobilelor se face cu respectarea situaţiei juridice a acestora, existentă la data transferului.

(5) Odată cu predarea imobilelor se vor preda-prelua activul şi pasivul acestora conform balanţei de verificare întocmite la data predării imobilelor.

(6) în termen de 30 de zile de la preluarea imobilelor se va proceda la înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate publică în favoarea municipiului Baia Mare.

Art. 5. - La intrarea în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Tineretului şi Sportului îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţele cantitativ-valorice şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 30 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1,020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU INTERIMAR

GABRIEL OPREA

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 1 iulie 2015.

Nr. 510.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor din inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului, care îşi actualizează valoarea de inventar şi modifică caracteristicile tehnice ca urmare a reevaluării şi datelor din cartea funciară

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea imobilului

Descrierea tehnica din inventarul centralizat

Valoarea din inventarul centralizat

(în lei)

Adresa din inventarul centralizat

Administratorul

Caracteristicile tehnice actualizate

Valoarea actualizată

(în lei)

36236

8.26.02

Ştrandul

municipal

Bazin de înot şi anexe

3.983.372

Ţara: România,

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

str. Câmpul Tineretului nr. 1

Domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv Municipal Baia Mare

(CUI 4296430)

Bazin de înot şi anexe

Construcţii

C1 = 44 mp,

C2 = 219mp,

C3 = 40 mp,

C7 = 1.004 mp,

C8 = 754 mp,

C9 = 210 mp,

C10 = 102 mp,

C11 =2.999 mp

CF 116714

0

36237

8.26.02

Cămin de gimnastică

25 de locuri de cazare, microcantină şi anexe

92.760

Ţara: România,

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

str. Câmpul Tineretului nr. 1

Domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv Municipal Baia Mare

(CUI 4296430)

25 de locuri de cazare, microcantină şi anexe

Construcţii

C4 = 459 mp,

C13 = 922mp,

C14 = 1.104 mp

CF 116714

272.474

36238

8.26.02

Sală de gimnastică

Sală de antrenament şi anexe

644.693

Ţara: România

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

str. Câmpul Tineretului nr. 1

Domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv Municipal Baia Mare

(CUI 4296430)

Sală de antrenament şi anexe

Construcţii

C5 = 1.238 mp,

C6= 124 mp,

C12 = 1.357 mp,

C15 = 832mpr

C16 = 235mp

CF 116714

1.063.143

36229

8.26.02

Sala Polivalentă “Lascăr Pană”

Sală de jocuri cu tribune de

2.060 de locuri, sală de forţă, sală de protocol, anexe

10.195.391

Ţara: România

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

Bd. Uniri nr. 14A

Domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Direcţia judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş

(CUI 4296422)

Sala Sporturilor Dacia

– suprafaţa construită = 2.736 mp şi terenul aferent

Suprafaţa totală teren = 17.561 mp

CF 105264

CF 118216

23.328.262

36233

8.26.02

Stadion de atletism

Suprafaţa terenului 160.245 mp,

anexe

260.385

Ţara: România

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

Bd. Uniri nr. 14A

Domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş

(CUI 4296422)

Stadion de atletism cu anexe, teren de iarbă şi pistă de alergare zgură în suprafaţă de

21.669 mp şi terenul aferent în suprafaţă de

39.379 mp

CF 118276

29.960.491

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale Imobilelor care se transmit din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului - Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş, respectiv Clubul Sportiv Municipal Baia Mare, în domeniul public al Municipiului Bala Mare

 

Nr. M.F.P.

Codul de clasificare

Denumirea imobilului

Adresa imobilului

Caracteristicile tehnice actualizate

Persoana juridică de la care se transmite

Persoana juridică la care se transmite

Valoarea de inventar

36236

8.26.02

Ştrandul municipal

Ţara: România, judeţul:

Maramureş; MRJ Baia Mare;

str. Câmpul Tineretului nr. 1

Bazin de înot şi anexe

Construcţii

C1 = 44 mp,

C2 = 219mp,

C3 = 40 mp,

C7 = 1.004 mp,

C8 = 754 mp,

C9 = 210mp,

C10 = 102 mp,

C11 =2.999 mp

CF 116714

Domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv Municipal Baia Mare

(CUI 4296430)

Domeniul public al municipiului Baia Mare

0

36237

8.26.02

Cămin de gimnastică

Ţara: România,

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

str. Câmpul Tineretului nr. 1

25 de locuri de cazare, microcantină şi anexe

Construcţii

C4 = 459 mp,

C13 = 922mp,

C14 = 1.104 mp

CF 116714

Domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv Municipal Baia Mare

(CUI 4296430)

Domeniul public al municipiului Baia Mare

272.474

36238

8.26.02

Sală de gimnastică

Ţara: România,

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

str. Câmpul Tineretului nr. 1

Sala de antrenament şi anexe

Construcţii

C5 = 1.238 mp,

C6 = 124 mp,

C12 = 1.357 mp,

C15 = 832mp,

C16 = 235mp

CF 116714

Domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Clubul Sportiv Municipal Baia Mare

(CUI 4296430)

Domeniul public al municipiului Baia Mare

1.063.143

36229

8.26.02

Sala Polivalentă “Lascăr Pană”

Ţara: România,

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

Bd. Unirii nr. 14A

Sala Sporturilor Dacia

- suprafaţa construită = 2.736 mp şi terenul aferent

Suprafaţa totală teren = 17.561 mp

CF 105264

CF 118216

Domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Maramureş

(CUI 4296422)

Domeniul public al municipiului Baia Mare

23.328.262

36233

8.26.02

Stadion de atletism

Ţara: România,

judeţul: Maramureş;

MRJ Baia Mare;

Bd. Unirii nr. 14A

Stadion de atletism cu anexe, teren de 1 iarbă şi pistă de alergare zgură în suprafaţă de 21.669 mp şi terenul aferent în suprafaţă de 39.379 mp

CF 118276

Domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Tineretului şi Sportului – Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret

Maramureş (CUI 4296422)

Domeniul public al municipiului Baia Mare

29.960.491

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă următoarea hotărâre.

 

Articol unic. - Normele financiare pentru activitatea sportivă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.447/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 3 decembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 38 va avea următorul cuprins:

“Art. 38. - Cu ocazia jocurilor olimpice, jocurilor olimpice de tineret, jocurilor Europei începând cu ediţia din 2015 şi următoarele, festivalului olimpic al tineretului european, jocurilor francofoniei, membrii comisiilor şi cei ai colectivelor tehnice multidisciplinare ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi ai Ministerului Tineretului şi Sportului, care au contribuit la obţinerea performanţelor, precum şi salariaţii acestora pot fi premiaţi cu un premiu individual de până la 15.000 lei. Suma acestor premii nu poate depăşi 25% din valoarea totală a premiilor acordate.”

2. La articolul 48, alineatele (2), (3), (6) şi (8) vor avea următorul cuprins:

“(2) Valoarea acestor prime este de până la 1.500 lei şi se acordă din fondurile prevăzute cu această destinaţie în bugetul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

(3) Criteriile de acordare se stabilesc de Comisia tehnică olimpica şi se aproba de Comitetul executiv al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Cuantumul primei de lot olimpic se acordă astfel:

 

- sportivului

până la 1.500 lei =

100%

- antrenorului principal

 

100%

- antrenorului secund

 

80%

- medicului de lot, consultantului ştiinţific, metodistului, cercetătorului ştiinţific, psihologului

 

75%

- coregrafului, corepetitorului

 

70%

- asistentului medical-masor, biochimistului, kinetoterapeutului

 

60%

- asistentului medical

 

55%

- masorului

 

50%

- celorlalţi specialişti: armurieri, marangozi, mecanici, electronişti, operatori video, operatori calculator

 

40%

 

…………………………………………………………………………………………

(6) Nivelul indemnizaţiei sportive prevăzute la alin. (5) este de până la 1.000 lei/lună şi se acordă pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă şi a competiţiilor sportive, la propunerea federaţiilor sportive naţionale de specialitate.

…………………………………………………………………………………………

(8) Comitetul Olimpic şi Sportiv Roman poate acorda lunar o indemnizaţie sportivă antrenorilor care asigură pregătirea sportivilor beneficiari ai bursei olimpice. Nivelul acestei indemnizaţii este în sumă de până la 600 iei/persoană şi se acordă pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă şi a competiţiilor sportive, la propunerea federaţiilor sportive naţionale de specialitate.”

 

PRIM-MINISTRU INTERIMAR

GABRIEL OPREA

Contrasemnează:

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 8 iulie 2015.

Nr. 519.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL AGRICULTURII Şl DEZVOLTĂRII RURALE

Nr. 1.541 din 8 octombrie 2014

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

Nr. 1.219 din 21 octombrie 2014

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR

Nr. 433 din 27 octombrie 2014

 

ORDIN

privind aprobarea Normelor tehnice de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare

 

Văzând Referatul de aprobare nr. 140.996 din 12 septembrie 2014, întocmit de Direcţia generală industrie alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

având în vedere prevederile art. 34 şi art. 37-40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, republicată, cu modificările ulterioare, ale Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 725/2010 privind reorganizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri din subordinea acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul sănătăţii şi preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Stocurile de băuturi alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, existente în reţeaua de comercializare sau produse şi existente în depozitele producătorilor, se comercializează în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului ordin.

Art. 3. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Ministerul Sănătăţii, prin structurile lor centrale şi teritoriale, în funcţie de atribuţiile conferite de legislaţia în vigoare aplicabilă fiecărei instituţii, verifică modul de respectare a prevederilor prezentului ordin, conform competenţelor.

(2) Verificarea calităţii loturilor de produse se face pe întregul lor circuit, atât la producători şi îmbuteliatori, cât şi în reţeaua comercială, pe baza documentaţiei tehnice a produsului, a buletinului de analiză şi a probei-martor.

(3) Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se constată şi se sancţionează de către structurile cu atribuţii în domeniu ale instituţiilor prevăzute la alin. (1), conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 4. - Prezentul ordin a fost emis cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 474/426/137/2014 pentru aprobarea Normelor tehnice de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 24 aprilie 2014.

Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

p. Viceprim-ministru, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

p. Ministrul sănătăţii,

Francisk Iulian Chiriac,

secretar de stat

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,

Marius Alexandru Dunca

 

ANEXĂ

 

NORME TEHNICE

de producere, etichetare şi punere în circulaţie a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezentele norme tehnice stabilesc materiile prime, procedeele prin care pot fi obţinute băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, sistemul de evidenţă a materiilor prime, producţiei şi cantităţilor comercializate, modul de prezentare în vederea comercializării.

(2) Prezentele norme tehnice nu se aplică băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, fabricate şi/sau comercializate în mod legal într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau parte a Acordului privind Spaţiul Economic European sau Turcia, cu condiţia ca cerinţele aplicabile acestor produse în statul respectiv să asigure un nivel de protecţie echivalent cu cel prevăzut în prezentele norme tehnice.

Art. 2. - (1) Băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare sunt produse alcoolice fermentate nedistilate, cu o concentraţie alcoolică dobândita între 1,2 % voi. şi 15% voi. alcool, obţinută în exclusivitate prin fermentarea unor produse agricole.

(2) Produsele agricole admise pentru a fi utilizate, ca atare sau în amestec la producerea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare sunt următoarele:

a) fructe şi/sau părţi de fructe din cultura şi/sau flora spontană, inclusiv sucurile sau musturile provenite din acestea. ca atare ori concentrate, cu excepţia strugurilor;

b) cereale şi plante tehnice;

c) produse apicole.

(3) La solicitarea operatorilor economici, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor elaborează norme tehnice de producere a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, şi din alte produse agricole decât cele prevăzute la alin. (2).

Art. 3. - Alcoolul etilic din băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, trebuie să provină exclusiv prin fermentaţia alcoolică a zaharurilor din compoziţia naturală a produselor agricole prevăzute la art. 2 alin. (2).

Art. 4. - (1) La producerea băuturilor prevăzute în prezentele norme tehnice, pentru îmbunătăţirea caracteristicilor senzoriale este permisă utilizarea aditivilor alimentari, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cu condiţia de a nu induce în eroare consumatorul cu privire la categoria şi originea produsului finit.

(2) Aromatizarea şi colorarea sunt permise numai cu arome/coloranţi şi/sau ingrediente cu proprietăţi aromatizante, colorante, cu excepţia aromelor de struguri, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi fără a induce în eroare consumatorul cu privire la categoria şi originea produsului finit.

(3) îndulcirea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, se poate realiza numai după terminarea procesului de fermentare, prin adaos de miere, respectiv parteneri cu rezervă de zahăr: suc, suc concentrat şi suc concentrat rectificat obţinute în exclusivitate din produsele agricole prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi c), cu condiţia de a nu induce în eroare consumatorul cu privire la categoria şi originea produsului finit.

Art. 5. - Pentru producerea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, adaosul de apă este permis în procesul de fabricaţie, la fermentarea produselor agricole prevăzute la art. 2 alin. (2), iar după fermentare, la produsul finit numai pentru corecţie. Calitatea apei utilizate trebuie să fie în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 6. - Concentraţia alcoolică dobândită în % de volum a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, este de minimum 1,2% în volum până la maximum 15% în volum.

Art. 7. - (1) Băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, se comercializează sub denumirea de “băuturi alcoolice fermentate”.

(2) Pentru băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, care se obţin prin fermentarea exclusivă a unui fruct se utilizează denumirea “băutură alcoolică fermentată”, urmată de numele fructului.

(3) Pentru băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, care se obţin prin fermentarea exclusivă a amestecurilor de fructe se utilizează denumirea “băutură alcoolică fermentată din fructe”.

(4) Denumirea “băutură alcoolică fermentată” poate fi înlocuită cu denumirea de “cidru de mere” sau “cidru de pere” atunci când aceasta este obţinută prin fermentarea exclusivă a merelor, respectiv a perelor şi a sucurilor din mere, respectiv din pere.

(5) Băuturile prevăzute în prezentele norme tehnice, obţinute prin fermentarea exclusivă a produselor apicole, se comercializează sub denumirea de “hidromel”.

(6) Pentru băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, care se obţin prin fermentarea exclusivă a unei cereale se utilizează denumirea “băutură alcoolică fermentată”, urmată de numele cerealei respective.

Art. 8. - (1) Amestecul între diferitele produse agricole, în vederea obţinerii băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, se poate face numai în cadrul aceleiaşi grupe de produse agricole prevăzute la art. 2 alin. (2).

(2) Amestecul între băuturile alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare nu este permis.

 

CAPITOLUL II

Producerea, îmbutelierea, etichetarea şi comercializarea

 

Art. 9. - Producerea, îmbutelierea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, se fac în baza specificaţiei tehnice proprii elaborate de operatorul economic, conform prezentelor norme tehnice, de respectarea căreia este direct răspunzător.

Art. 10. - Comercializarea băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, se face numai în formă îmbuteliată.

Art. 11. - (1) Etichetarea băuturilor prevăzute în prezentele norme tehnice se face cu respectarea legislaţiei în vigoare şi trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele elemente:

a) toate cuvintele din denumirea produsului, respectiv “băutură alcoolică fermentată”, se vor înscrie cu caractere de aceeaşi formă, culoare şi mărime;

b) lista cuprinzând toate ingredientele, înscrise în ordinea descrescătoare a cantităţii determinate în momentul introducerii în fabricaţie;

c) volumul net;

d) concentraţia alcoolică se înscrie în cifre cu o zecimală, urmată de simbolul “% voi.”, şi trebuie precedată de cuvântul “alcool” sau de abrevierea “ale”;

e) data durabilităţii minimale pentru băuturile fermentate ce prezintă concentraţia alcoolică mai mică de 10% exclusiv; băuturile fermentate cu un conţinut de 10% sau mai mult în volum alcool sunt scutite de indicarea datei durabilităţii minimale, conform anexei X din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 şi (CE) nr. 1.925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei;

f) condiţiile de depozitare, atunci când acestea necesită indicaţii speciale;

g) numele sau denumirea comercială şi adresa operatorului din sectorul alimentar căruia îi revine răspunderea cu informarea consumatorilor;

h) o menţiune care să permită identificarea lotului;

i) orice ingredient sau adjuvant tehnologic menţionat în anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 sau provenit dintr-o substanţă ori dintr-un produs menţionat în anexa II din acelaşi regulament, care provoacă alergii sau intoleranţă, utilizat în fabricaţie şi încă prezent în produsul finit chiar şi într-o formă modificată;

j) ţara de origine sau locul de provenienţă, în conformitate cu prevederile art. 26 din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011.

(2) Etichetarea, publicitatea şi prezentarea băuturilor prevăzute în prezentele norme tehnice nu trebuie să conţină cuvinte, desene, orice elemente figurative, inclusiv ale unei categorii de calitate ori învechire (de exemplu, superior, extra, fin, extrafin etc.) sau orice altă combinaţie a acestor semne ori cuvinte identice ori similare utilizate pentru descrierea sau prezentarea unui vin, a unei băuturi spirtoase cu denumire definită ori a unei băuturi tradiţionale româneşti, a unui soi de struguri, a unui areal de producţie, a unei denumiri de origine controlată ori a unei indicaţii geografice care pot crea confuzii sau induce în eroare consumatorii ori pot fi confundate cu prezentarea completă sau parţială a unui vin ori produs vitivinicol a cărui descriere este stabilită prin normele legale în vigoare.

(3) Informaţiile înscrise pe etichetă nu pot conţine cuvinte care reprezintă ori aduc atingere denumirii unui soi de struguri (precum Sauvignon, Muscat, Ottonel, Fetească, Regală, Albă, Blanc, Noir, Negru, Grasă, Busuioacă, respectiv Busuioc, Galbenă, respectiv Golden, şi altele asemenea), a unui areal viticol de producţie (de exemplu, nume de podgorii viticole), unui termen, desen sau element figurativ utilizat în domeniul vitivinicol (de exemplu: “cramă”, “castel”, “chateau”, “podgorie”, “colinele”, “terasele”, “plaiul”, “podişul”, “mustărie”, “pivniţă”, “premiat”, “biserică”, “catedrală*), desene de pahare specifice vinurilor, băuturilor spirtoase etc.

(4) Denumirea produsului, volumul net şi concentraţia alcoolică trebuie să fie înscrise în acelaşi câmp vizual.

(5) Elementele obligatorii de etichetare prevăzute la alin. (1) se înscriu în limba română, neexceptând prezentarea lor şi în alte limbi, cu caractere vizibile, lizibile, care nu pot fi şterse, nu pot fi acoperite de alte înscrisuri, imagini sau desene.

(6) în cazul băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, denumirea sub care se vinde produsul nu se însoţeşte sau asociază cu termeni ori cuvinte precum: “gen”, “tip”, “mod”, “stil”, marcă”, “gust”.

(7) în cazul băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, prin utilizarea ingredientelor menţionate la art. 4 alin. (2) şi (3) nu se permite ilustrarea acestor ingrediente pe etichete, fapt ce ar conduce la inducerea în eroare a consumatorilor asupra naturii reale a produselor.

Art. 12. - (1) în vederea asigurării şi verificării trasabilităţii materiilor prime utilizate, a ingredientelor cu proprietăţi aromatizante şi altor aditivi alimentari utilizaţi, conform prevederilor prezentelor norme tehnice, producătorii de băuturi alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare, înfiinţează şi completează un registru de evidenţă, vizat şi verificat de către inspecţiile de specialitate din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti.

(2) Modelul de Registru de evidenţă a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, este prevăzut în anexa nr. 1, iar completarea paginilor fixe din registru se face conform modelului prevăzut în anexa nr. 2.

(3) Registrul de evidenţă a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, este alcătuit din foi fixe, numerotate în ordine şi ştampilate pe fiecare pagină de către inspecţiile de specialitate din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti.

(4) Registrele de evidenţă a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, se completează distinct pentru fiecare produs şi lot în parte.

(5) înregistrările în registrele de evidenţă a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul se realizează pentru fiecare lot, în cel mult 24 de ore de la producerea acestuia.

(6) Pentru fiecare lot de produse finite producătorul întocmeşte un raport de producţie şi prelevează o probă-martor care se păstrează cel puţin pe perioada de valabilitate a lotului.

(7) Produsele finite pot fi puse în circulaţie numai pe baza unui buletin de analiză emis de un laborator autorizat sau acreditat, în condiţiile legii.

(8) Registrele de evidenţă, rapoartele de fabricaţie, buletinele de analiză şi proba-martor prelevată din fiecare lot de produs finit se păstrează la punctul de producere.

Art. 13. - Spaţiile de producţie, depozitare şi îmbuteliere a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, sunt locaţii distincte sau aceleaşi locaţii cu spaţiile de producţie, depozitare şi îmbuteliere ale berii şi vinului, dar folosite în perioade de producţie diferite.

Art. 14. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele tehnice

 

REGISTRUL

de evidenţă a băuturilor alcoolice fermentate, altele decât berea şi vinul, destinate consumului uman ca atare

 

Societatea ............................................................................................................... /persoana ........................................................................................................... (denumire/nume şi prenume)

C.R/C.N.R .............................................................., localitatea ..................................................................................., judeţul .......................................................................

punctul de lucru ............................................................, localitatea ............................................................................, judeţul ....................................................................

având calitatea de ..................................................................... (producător/îmbuteliator)

 

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană...................................................................

 

Acest registru conţine .................. pagini fixe, numerotate consecutiv începând de la nr. 01 până la ..................., pagini ştampilate şi vizate de inspectorul tehnic de control ............................................................. la data de ............../....................

 

Producător,

….......................................

LS.

Inspector tehnic de control,

….......................................

L.S.

 

ANEXA Nr. 2

la normele tehnice

 

Producător: ...................................................................

Punctul de lucru (localitatea/judeţul): ............................................

 

Denumirea produsului ...................................................................

 

Nr. crt.

Materia primă Utilizată

Ingrediente utilizate (aditivi, aromatizanţi etc.)

Produs finit rezultat

Verificat

(inspector de

specialitate -

semnătura)

Denumirea

Furnizorul

Documentul de provenienţă

U.M.

Cantitatea

Nr. buletin analiză

Conţinutul în zaharuri fermentescibile

(g/U.M.)

Denumirea/ cantitatea

Denumirea/ cantitatea

Denumirea/ cantitatea

Denumirea/ cantitatea

Denumirea/ cantitatea

Nr. lot/ Data

fabricaţiei

Cantitatea

(mii hi)

Concentraţie alcoolică

(*vol. alcool %)

dobândită

totală

1.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Întocmit:

Numele: ...............................................

Prenumele: ..........................................

Funcţia: ................................................

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr. 16

din 8 iunie 2015

 

Dosar nr. 689/1/2015

 

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal - preşedintele completului

Denisa Stănişor - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Viorica Iancu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Dana Iarina Vartires - judecător la lecţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Sîrbu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Veronica Năstasie - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Carmen Frumuşelu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Ion - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal – judecător – raportor

Luiza Maria Păun - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 689/1/2015 este constituit conform dispoziţiilor art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, şi ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de domnul judecător Ionel Barbă, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal.

La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent-şef Bogdan Georgescu.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - pronunţată în Dosarul nr. 3.036/109/2013.

Magistratul-asistent-şef prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse practică judiciară comunicată de curţile de apel, raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat părţilor la data de 4 mai 2015, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, iar Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş şi Ministerul Afacerilor Interne, având calitatea de intimaţi-pârâţi în cauza în care a fost formulată sesizarea, au depus puncte de vedere cu privire la chestiunea de drept.

Preşedintele completului constată că nu există chestiuni prealabile, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept, constată următoarele:

1. Titularul şi obiectul sesizării

Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 14 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.036/109/2013, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

“Interpretarea şi determinarea efectelor dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 118/2010), dispoziţie de principiu preluată şi în art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011 (O.U.G. nr. 80/2010), art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014 (O.U.G. nr. 84/2012), art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare (O.U.G. nr. 103/2013) şi art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completai prin Legea nr. 71/2015 (O.U.G. nr. 83/2014) raportat la pct. 2 din anexa nr. IV/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice1 (Legea nr. 330/2009) şi la art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 284/2010).”

 

1 Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, a fost abrogată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010.

 

2. Expunerea succintă a procesului.

Obiectul învestirii instanţei care a solicitat pronunţarea hotărârii prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina

2.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş - Secţia civilă, Complet specializat contencios administrativ şi fiscal, reclamantul B.N., în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Argeş, a solicitat obligarea autorităţii publice pârâte la plata ajutoarelor prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009 şi conferirea Ordinului “Meritul Militar” clasa a III-a, în condiţiile Legii nr. 238/1998 privind conferirea Ordinului “Meritul Militar” pensionarilor militari, veterani de război.

În motivare, reclamantul a arătat că, până la 20 octombrie 2010, a activat ca poliţist la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Argeş, iar, prin Decizia nr. 160.037, emisă de Casa de Pensii a Ministerului Administraţiei şi Internelor, a fost pensionat.

La data de 12 februarie 2013, a solicitat fostului angajator acordarea ajutoarelor prevăzute pentru vechimea în funcţie şi a celor două salarii pe an, până la vârsta-limită de pensionare, solicitare ce i-a fost respinsă cu motivarea că nu se încadrează în situaţia la care se referă pct. 3 alin. (1) din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009, temei de drept pe care, de altfel, nu l-a invocat, dar şi că nu poate beneficia de drepturile băneşti pretinse, date fiind dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 118/2010.

Potrivit reclamantului, această motivare nu poate fi primită în absenţa unor dispoziţii legale care să abroge drepturile recunoscute anterior, iar reglementarea cuprinsă în art. 9 din Legea nr. 118/2010 putea avea numai caracterul unei suspendări a exerciţiului dreptului, suspendare care, la începutul anului 2011, trebuia să înceteze.

Normele legale ulterioare, respectiv Legea nr. 284/2010 şi Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, se aplicau numai persoanelor care s-au pensionat după intrarea lor în vigoare, iar nu şi celor pensionate în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2010, cu observaţia că o altă interpretare a normelor legale are caracter discriminatoriu în raport cu faptul că persoanele pensionate anterior datei de 1 iulie 2010 au beneficiat de drepturile solicitate de reclamant în litigiul dedus judecăţii.

La data de 17 februarie 2014, reclamantul şi-a modificat cererea de chemare în judecată, în sensul introducerii în cauză, în calitate de pârât, şi a Ministerului Afacerilor Interne, precum şi în sensul completării raportului juridic obiectiv prin solicitarea şi a dobânzii legale.

2.2. Apărările pârâtului

Prin întâmpinare, pârâtul a susţinut că, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, ajutoarele prevăzute de pct. 2 alin. (1)şi (2) din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009 nu au mai putut fi acordate, ordonatorii de credite fiind obligaţi să utilizeze resursele bugetare în limita destinaţiilor aprobate. A mai arătat că reclamantul nu se încadrează în ipoteza prevăzută de pct. 3 alin. (1)din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009 şi, în consecinţă, nu îi sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 118/2010, întrucât dreptul la pensie a fost stabilit în urma pierderii capacităţii de muncă şi încadrării în grad de invaliditate.

Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne a formulat întâmpinare, susţinând că, potrivit art. 9 din Legea nr. 118/2010, reclamantul nu este îndreptăţit să primească indemnizaţiile pretinse prin acţiune.

2.3. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 1.173 din 9 mai 2014, Tribunalul Argeş a respins acţiunea formulată de reclamant, reţinând că, începând cu data de 3 iulie 2010, nu se mai acordă indemnizaţiile pentru ieşirea la pensie, aşa cum dispune art. 9 din Legea nr. 118/2010.

2.4. Calea de atac exercitată împotriva hotărârii primei instanţe împotriva sentinţei pronunţate de Tribunalul Argeş a declarat recurs reclamantul, invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă şi susţinând, în esenţă, că tribunalul a interpretat în mod greşit dispoziţiile Legii nr. 1*18/2010, act normativ care a intrat în vigoare la data de 3 iulie 2010.

Prin criticile din recurs recurentul susţine că nu a avut loc o înlăturare definitivă a persoanelor cărora le-au încetat raporturile de serviciu cu drept de pensie în perioada 3 iulie 2010- 31 decembrie 2010 de la beneficiul drepturilor prevăzute în anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009, ci numai o suspendare a acordării sumelor de bani, suspendare care îşi produce efecte în aceeaşi perioadă.

Începând cu 1 ianuarie 2011, însă, privarea de drepturile a căror exercitare fusese suspendată este total nejustificată, în condiţiile în care, prin Legea nr. 284/2010 (care a abrogat Legea nr. 330/2009), dreptul reclamantului la solde şi indemnizaţii a primit din nou suport legislativ.

Recurentul a criticat hotărârea şi sub aspectul refuzului de a-i fi acordat Semnul onorific “În Serviciul Patriei”, aspect ce nu face însă obiectul sesizării de faţă.

3. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Conform celor expuse în încheierea de sesizare, părţile prezente la termenul de judecată şi-au exprimat în şedinţa publică opinia în sensul că se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

4. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea

4.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării

Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reţinând aspectele arătate în continuare.

Chestiunea de drept este determinantă în soluţionarea pe fond a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. 3.036/109/2013.

Problema de drept este nouă, iar asupra acesteia Înalta Curte nu a statuat şi nici nu există pe rol un recurs în interesul legii care să vizeze interpretarea dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 118/2010 şi a celor care preiau o astfel de reglementare.

Este îndeplinită şi cerinţa noutăţii, în sensul celor reţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014, atunci când se referă la o normă juridică intrată în vigoare cu mai mult timp în urmă, dar a cărei aplicare a devenit actuală ulterior. Deşi în cauză chestiunea de drept priveşte acte normative intrate în vigoare cu mai mult timp în urmă, nu există un număr semnificativ de hotărâri prin care să fi fost soluţionată în mod diferit şi constant problema de drept, pentru a se putea discuta despre “necesitatea unui recurs în interesul legii. Astfel fiind, se impune să se apeleze la mecanismul de unificare a practicii judiciare prin hotărâre prealabilă pentru a se evita pronunţarea unor decizii în care aceleaşi drepturi invocate de părţi să fie soluţionate în mod diferit.

4.2. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării

Dispoziţiile relevante în cauză sunt cele ale pct. 2 alin. (1) şi (2) din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009, care erau în vigoare la data emiterii deciziei de pensionare a reclamantului, respectiv la data de 20 octombrie 2010, dar care au fost abrogate prin art. 39 din Legea nr. 284/2010.

Legea nr. 284/2010 a cuprins norme proprii în ceea ce priveşte pretenţiile reclamantului, respectiv art. 20 din anexa nr. VII. Aceste din urmă dispoziţii legale se impun a fi analizate şi ele în raport cu interpretarea dată dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 118/2010, întrucât la data încetării raporturilor de serviciu reclamantul a invocat dispoziţiile Legii nr. 330/2009, la momentul învestirii instanţei, Legea nr. 330/2009 era abrogată, iar normele în discuţie, în temeiul principiului tempus regit actum, fuseseră înlocuite cu cele menţionate anterior cuprinse în Legea nr. 284/2010.

4.3. Jurisprudenţa naţională expusă de instanţa de trimitere Cu referire la jurisprudenţa în materie, instanţa de trimitere a

reţinut aspectele arătate în continuare.

Opiniile diferite cu privire la chestiunea de drept se reflectă, parţial, şi în soluţiile pronunţate prin care fie a fost admisă acţiunea unor persoane aflate în situaţia reclamantului şi fostul angajator a fost obligat la plata indemnizaţiilor şi ajutoarelor solicitate, fie a fost respinsă acţiunea.

În sensul soluţiei de respingere a acţiunii, s-a reţinut că interpretarea care se impune a fi dată prevederilor art. 9 din Legea nr. 118/2010 este în sensul că, prin dispoziţia potrivit căreia nu se mai acordă drepturile la trecerea în rezervă, trebuie să se înţeleagă o înlăturare totală a drepturilor şi deci o abrogare a recunoaşterii acestor drepturi.

În jurisprudenţa a fost însă exprimată şi opinia că, prin dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 118/2010, pentru o perioadă limitată, chiar dacă neprecizată în text, aceste drepturi nu se acordă, operând astfel o suspendare legală a exerciţiului lor, chiar dacă a fost ulterior prelungită.

În sprijinul acestei aprecieri s-a reţinut, în principal, faptul că, în fiecare an ce a urmat, legiuitorul a adoptat o normă legală potrivit căreia drepturile nu se acordă. Or, în măsura în care acestea ar fi fost înlăturate odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 118/2010, nu exista raţiunea ca anual să se mai dispună o astfel de măsură.

În acest sens, sunt de observat dispoziţiile art. 9 din O.U.G. nr. 80/2010 (introdus prin Legea nr. 283/2011), art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012, art. 10 din O.U.G. nr. 103/2013 şi art. 9 din O.U.G. nr. 83/2014.

În aceeaşi ordine de idei este de remarcat şi modul de formulare a textelor precitate, prin care legiuitorul a ales să

precizeze anul pentru care nu se acordă drepturile pentru ieşirea la pensie, renunţând la redactarea iniţială din art. 9 din Legea nr. 118/2010, potrivit căreia nu se acordă ajutoarele şi indemnizaţiile la încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, fără trimiterea la un anumit an calendaristic.

În măsura în care s-ar aprecia că prin actele normative menţionate a operat numai o suspendare a dreptului stabilit iniţial în Legea nr. 330/2009, iar ulterior, în Legea nr. 284/2010, se poate discuta actualitatea pretenţiilor deduse judecăţii şi eventuala incidenţă a excepţiei de prematuritate, cu consecinţa valorificării drepturilor la data la care încetează cauza de suspendare.

De observat că, în situaţii similare, se regăsesc şi alte drepturi pentru alte categorii de personal, un exemplu fiind dispoziţiile art. 80 şi 81 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

5. Jurisprudenţa instanţelor naţionale

5.1. Jurisprudenţa Înaltei Curii de Casaţie şi Justiţie

în jurisprudenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi nu a fost identificată jurisprudenţa relevantă.

5.2. În cauză: Înalta Curte a solicitat curţilor de apel să comunice jurisprudenţa identificată la nivelul circumscripţiei lor teritoriale cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării.

Din analiza jurisprudenţei transmise de curţile de apel cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării au fost constatate aspectele arătate în continuare.

Unele instanţe au reţinut că sunt neîntemeiate cererile de acordare a ajutorului stabilit în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avută/avut în luna schimbării poziţiei de activitate, în temeiul art. 20 din anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010.

În acest sens instanţele au considerat că art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 amână, “temporizează” exerciţiul drepturilor respective. Fără a nega existenţa în concret a dreptului de a primi aceste ajutoare, prin admiterea acţiunii la momentul respectiv (noiembrie 2014), reclamantul ar intra în posesia unui titlu apt a fi pus în executare de îndată, ceea ce ar reprezenta o încălcare flagrantă a unui text de lege în vigoare.

Orice hotărâre judecătorească presupune respectarea cadrului legal în vigoare şi nu încălcarea cu bună-ştiinţă a acestuia. Măsura prevăzută de art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 şi de actele normative ulterioare a fost determinată de motive de utilitate, în contextul crizei economice profunde cu care se confruntă România, fiind dispusă cu respectarea art. 53 din Constituţie şi a exigenţelor impuse de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Termenul “acordă” utilizat în cuprinsul textelor de lege nu presupune abrogarea drepturilor, ci suspendarea naşterii lor.

În schimb, a fost exprimată şi opinia în sensul că semnificaţia sintagmei “nu se mai acordă” nu poate avea înţelesul unei suspendări, ci al unei suprimări a dreptului, ceea ce echivalează cu abrogarea.

Prevederile art. 9 din Legea nr. 118/2010 nu aduc atingere principiului nediscriminării consacrat de art. 16 din Constituţie şi în raport cu jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului (Fredin împotriva Suediei, Hoffman împotriva Austriei, Spadea şi Scalambrino împotriva Italiei, Stubbings şi alţii împotriva Regatului Unit).

Restrângerea pentru o perioadă determinată a beneficiului acordării ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor de ieşire la pensie, în retragere, la încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă a fost prevăzută de lege şi nu reprezintă o ingerinţă ce ar fi avut ca efect privarea reclamantului de bunul său în sensul art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţi lor fundamentale.

Instanţele au avut în vedere şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale reprezentată de deciziile nr. 70/2003, nr. 820/2006, nr. 861/2006, nr. 874/2010, nr. 1.658/2010, nr. 1.576/2011, nr. 291/2013 şi nr. 326/2013, precum şi jurisprudenţa Curţii

Europene a Drepturilor Omului (Kopecky împotriva Slovaciei, Ketchko împotriva Ucrainei, Mureşanu împotriva României).

Alte instanţe au admis cererile de acordare a drepturilor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010, respectiv ajutorul stabilit în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avută/avut în luna schimbării poziţiei de activitate, de care beneficiază la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar, poliţist, funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personal civil în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În acest sens instanţele au reţinut că Legea nr. 285/2010, care abrogă implicit prevederile Legii nr. 118/2010 şi care este o lege specială de reglementare a salarizării personalului plătit din fonduri publice în anul 2011, derogă de la o lege anterioară şi generală, respectiv Legea nr. 118/2010.

Intr-o altă orientare jurisprudenţială, instanţele au respins ca prematur introdusă cererea de acordare a drepturilor prevăzute de art. 20 din anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010, reţinând, în esenţă, că nu poate fi negată recunoaşterea prin lege a dreptului respectiv, însă instanţa nu poate proceda la acordarea acestuia în condiţiile în care reglementările în vigoare prevăd suspendarea aplicării prevederilor respective.

6. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin Adresa nr. 490/C/953/IÎI-5/2015 din 24 martie 2015, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, se verifică în prezent practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări.

7. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

Cu referire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării este relevantă jurisprudenţa Curţii Constituţionale menţionată la pct. 5.2, respectiv deciziile nr. 70/2003, nr. 820/2006, nr. 861/2006, nr. 874/2010, nr. 1.658/2010, nr. 1.576/2011, nr. 291/2013, nr. 326/2013, precum şi deciziile nr. 108/2006, nr. 1.250/2010 şi nr. 334/2014:

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 70/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2013, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 820/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, prin care a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 şi 194 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. I pct. 751 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 861/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77, art. 164 alin. (3), art. 165, art. 180 a/in. (1) şi ale cap. IX din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 874/2010 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.658/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, prin care s-a constatat că dispoziţiile Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în ansamblul său, precum si, în special, ale art. 1 alin. (2), art. 4, art. 10 alin. (1), art. 14, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 33 alin. (1) şi art. 37 alin. (1) şi (3) din lege sunt constituţionale;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.576/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, prin care s-a constatat că este constituţională Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru modificarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 291/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 27 iunie 2013, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, astfel cum a fost aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 283/2011;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 326/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iulie 2013. prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 108/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 8 martie 2006, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19, art. 20 alin. (1) şi art. 24 alin, (3) din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi ale art. 35 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.250/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 lit. b) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 334/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că, în raport cu criticile formulate, sunt constituţionale dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

8. Înalta Curte

8.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării

În raport cu dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă din 20102, se constată că sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate a sesizării, întrucât:

- sesizarea a fost formulată într-o cauză aflată în stare de judecată, respectiv Dosarul nr. 3.036/109/2013 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal;

- instanţa care a formulat sesizarea este învestită cu soluţionarea cauzei în recurs;

- soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, întrucât litigiul are ca obiect plata ajutoarelor prevăzute de pct. 2 alin. (1) şi (2) din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009;

- problema de drept prezintă un caracter de noutate, în considerarea faptului că, deşi dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 118/2010 au avut o aplicabilitate limitată în timp, la nivelul anului 2010, reglementările succesive cu conţinut similar, aplicabile în anii 2011-2015, au creat divergenţe de interpretare prin raportare la măsura instituită iniţial prin norma legală ce face obiectul prezentei sesizări;

- asupra chestiunii de drept Înalta Curte nu a statuat, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

 

2 Art. 519 din Codul de procedura civilă din 2010: .Art. 519. - Daca, în cursul judecaţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

 

8.2. Cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării Dispoziţiile a căror interpretare este dedusă judecăţii pe calea prezentei sesizări sunt, în ordinea cronologică a publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, următoarele:

- pct. 2 din anexa nr. IV/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009):

“2. (1) La trecerea în rezervă sau direct În retragere, respectiv ta încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar poliţist, funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personal civil în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda lunară netă, respectiv salariul de bază de încadrare net avut în luna schimbării poziţiei de activitate, astfel:

Vechime efectivă:

- până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde/salarii;

- între 5-10 ani - un ajutor egal cu 6 solde/salarii;

- între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde/salarii;

- între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde/salarii;

- între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde/salarii;

- între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde/salarii;

- peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde/salarii.

(2) Cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, trecuţi în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzută de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă, de un ajutor egal cu două solde lunare nete. respectiv cu două salarii de bază de încadrare nete.

(3) Prevederile alin, (2) nu se aplică cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care beneficiază de plăţi compensatorii.

(4) Baza de calcul a soldei lunare nete, respectiv a salariului de bază de încadrare net o constituie solda lunară brută, respectiv salariul de bază de încadrare brut, din ultima lună de activitate din care se scade o sumă calculată prin aplicarea asupra acesteia a impozitului prevăzut de lege, în vigoare la data stabilirii dreptului.

(5) în caz de deces al beneficiarului înainte de data plăţii ajutorului, acesta se acordă soţiei sau soţului supravieţuitor ori copiilor, iar în lipsa acestora, părinţilor.”;

- art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010):

“Art. 9. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă,”;

- art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010):

„Art. 20. - (1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv fa încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcţie de vechimea efectivă ca militar, poliţist, funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personal civil în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcţiei de bază, respectiv salariul funcţiei de bază avută/avut în luna schimbării poziţiei de activitate, astfel:

Vechime efectivă:

- până la 5 ani - un ajutor egal cu 3 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 5- 10 ani - un ajutor egal cu 6 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 10-15 ani - un ajutor egal cu 8 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 15-20 ani - un ajutor egal cu 10 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 20-25 ani - un ajutor egal cu 12 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- între 25-30 ani - un ajutor egal cu 15 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază;

- peste 30 ani - un ajutor egal cu 20 solde ale funcţiei de bază/salarii ale funcţiei de bază.

(2) Personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, trecuţi în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situaţia în care pot desfăşura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menţinute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază, respectiv cu două salarii ale funcţiei de bază.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare care beneficiază de plăţi compensatorii.

(4) în caz de deces al beneficiarului înainte de data plăţii ajutorului, acesta se acordă soţiei sau soţului supravieţuitor ori copiilor, iar în lipsa acestora, părinţilor, prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor alin. (1) şi (2).”;

- art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010 (art. 9 din O.U.G. nr. 80/2010 a fost introdus prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011):

“Art. 9. - În anul 2012 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.”;

- art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012):

„Art. 2. - Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, şi ale art. 1 alin. (4) şi (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) şi (2), art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) şi art. 13 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător şi în anul 2013.”;

- art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013):

„Art. 10. - (1) în anul 2014 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

(2) în anul 2014, prevederile art. 12 din anexa nr. II cap. I lit. B la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, nu se aplică.”;

- art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014):

“Art. 9. - (1) în anul 2015, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.”

Din perspectiva soluţionării prezentei sesizări sunt relevante şi dispoziţiile art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, conform cărora:

“Art.13. - (1) în anul 2011, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.

(2) în anul 2011, prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia imposibilităţii menţinerii în activitate a persoanelor clasate inapt pentru serviciul militar ori încadrate în grad de invaliditate sau decedate.”

Dreptul la acordarea ajutoarelor la ieşirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă a fost recunoscut prin dispoziţiile pct. 2 din anexa nr. IV/2 la Legea nr. 330/2009 şi, începând cu anul 2011, prin art. 20 din anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010.

La data de 3 iulie 2010 a intrat în vigoare Legea nr. 118/2010, prin care s-a prevăzut la art. 9 că:

“Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi nu se mai acordă ajutoare sau, după caz, indemnizaţii la ieşirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă”.

Corelativ, la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 118/2010 s-a precizat că: “Prevederile art. 1-3, art. 5, art. 6 alin. (1), precum şi cele ale art. 9-14 se aplică până la 31 decembrie 2010”.

Aşadar, măsura instituită de art. 9 din Legea nr. 118/2010 a avut o aplicabilitate limitată în timp, respectiv în perioada 3 iulie-31 decembrie 2010.

Raţiunea măsurii dispuse de legiuitor îşi are izvorul într-o situaţie de excepţie, respectiv criza economică a ţării, context în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a admis că statul are dreptul de a suspenda sau suprima anumite retribuţii şi că, prin adoptarea Legii nr. 118/2010, ingerinţa statului a fost prevăzută de lege şi a urmărit un interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile şi veniturile statului, pe fondul crizei economice din ţară (Decizia de inadmisibilitate pronunţată la data de 6 decembrie 2011 în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44.605/11, Felicia Mihaleş şi Adrian Gavril Senteş împotriva României).

Referitor la natura drepturilor acordate cu prilejul ieşirii la pensie, retragerii, încetării raporturilor de serviciu ori trecerii în rezervă, Curtea Constituţională a statuat că aceste drepturi reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Ele nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (deciziile nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, nr. 326 din 25 iunie 2013 şi nr. 334 din 12 iunie 2014).

De altfel, instanţa de contencios constituţional a reţinut constant în jurisprudenţa sa faptul că statul are deplină legitimitate constituţională de a acorda sporuri, premii periodice şi alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate şi garantate de Constituţie. Legiuitorul are libertatea de le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda şi chiar de a dispune anularea lor (deciziile Curţii Constituţionale nr. 108 din 14 februarie 2006, nr. 1.250 din 7 octombrie 2010 şi nr. 1.658 din 28 decembrie 2010).

Din perspectiva existenţei dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii prezintă relevanţă dispoziţiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 118/2010, prin care au fost abrogate expres o serie de prevederi legale, enumerate limitativ, printre care nu figurează Legea nr. 330/2009 ori anumite dispoziţii ale acesteia.

Abrogarea Legii nr. 330/2009 a fost dispusă prin art. 39 lit. w) din Legea nr. 284/2010.

În noul cadru legislativ, aplicabil începând cu anul 2011, dreptul la acordarea de ajutoare la ieşirea la pensie, retragere ori la trecerea în rezervă a fost prevăzut la art. 20 din anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010.

Totodată, la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 s-a prevăzut că:

“Art. 13. - (1) în anul 2011, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.”

Din interpretarea normelor legale enunţate rezultă că voinţa legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenţei dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii, ci doar de suspendare a exerciţiului acestui drept.

Raţiunea acestei interpretări este impusă şi de succesiunea în timp a actelor normative prin care legiuitorul a dispus, cu caracter temporar, măsura neaplicării dispoziţiilor legale privind ajutoarele/indemnizaţiile în anii 2011-2015.

Sub acest aspect,relativ la măsurile financiare instituite prin Legea nr. 283/2011 pentru anul 2012, Curtea Constituţională a reţinut că aceste măsuri nu aduc atingere înseşi substanţei drepturilor băneşti vizate, ci doar amână acordarea ajutoarelor/indemnizaţiilor pe o perioadă limitată de timp, pentru a nu se crea o datorie bugetară imposibil de acoperit, în contextul unui echilibru financiar marcat de criză (deciziile nr. 1.576 din 7 decembrie 2011 şi nr. 291 din 23 mai 2013).

Prin urmare, se impune a se reţine că efectele dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 118/2010 au vizat exerciţiul dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii, în sensul suspendării acestuia în perioada 3 iulie-31 decembrie 2010, şi nu existenţa acestui drept.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 14 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.036/109/2013, şi stabileşte că:

Dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, vizează exerciţiul dreptului la acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor, în sensul că acesta este suspendat în perioada 3 iulie-31 decembrie 2010, şi nu existenţa acestui drept.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 iunie 2015.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

IONEL BARBĂ

Magistrat-asistent-şef,

Bogdan Georgescu

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.