MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 534/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 534         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 17 iulie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 410 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.731. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind instituirea schemei de ajutor de minimis “Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole”

 

4.342. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate

 

4.458. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Metodologiei de monitorizare directă a Universităţii “Bioterra” din Bucureşti

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 410

din 28 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Iulian Manole în Dosarul nr. 8.513/99/2013 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.408D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită,

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că legiuitorul are deplina libertate de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile. De asemenea, menţionând Decizia nr. 437 din 29 octombrie 2013 şi Decizia nr. 463 din 17 septembrie 2014, prin care Curtea a constatat neconstituţionalitatea art. III alin. (2) şi (3), respectiv art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 1/2013, arată că excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi este inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 10 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 8.513/99/2013, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţia ridicată de Iulian Manole cu ocazia soluţionării apelului împotriva unei sentinţe pronunţate de Tribunalul Iaşi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care se solicită obligarea la plata diferenţelor dintre drepturile de pensie încasate şi cele cuvenite ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 47 alin. (1) şi art. 52 din Constituţie, deoarece prin acest act normativ sunt nesocotite prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010. care, conform art. 193 alin. (2) din aceasta, au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 şi potrivit cărora “Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.” Aceste dispoziţii legale au fost modificate prin art. I pct. 1 din ordonanţa de urgenţă criticată, având, în prezent, următorul cuprins: “Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.” Astfel, Guvernul a intervenit printr-o ordonanţă de urgenţă asupra unei legi organice, a amânat pentru încă un an majorarea punctului de pensie cu 50 % din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut şi, în plus, a nesocotit alin. (5) şi (6) ale art. 102 din aceeaşi lege, care prin aplicare anuală ar fi trebuit să rezulte o anumită proporţie a punctului de pensie în anul 2030. Mai susţine autorul excepţiei că majorarea pensiilor prin aplicarea aceluiaşi procent avantajează pe cei cu pensii mari, în timp ce creşterea cu o sumă fixă ar fi mai avantajoasă pentru cei cu pensii mici şi binevenită pentru cei cu pensii mari. Astfel, deşi indexarea pensiilor se raportează la acelaşi procent de creştere a inflaţiei, creşterea în concret a pensiilor diferă, ceea ce înseamnă inechitate, “din moment ce preţurile au crescut la fel pentru toţi”.

6. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte forme de asigurări sociale şi măsuri de protecţie socială în condiţiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile.

7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 53 din 23 ianuarie 2013, aprobată prin Legea nr. 3/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 14 februarie 2013. Însă. din analiza motivării autorului excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi din aprecierile instanţei de judecată consemnate în cuprinsul încheierii, Curtea constată că autorul acesteia formulează atât critici de constituţionalitate extrinsecă. referitoare la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, cât şi critici intrinseci, referitoare la unele prevederi din Legea nr. 263/2010, respectiv art. 102 alin. (2), astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013.

11. Având în vedere prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora “Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare. În actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, precum şi dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013. Dispoziţiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, au următorul cuprins: “Valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salariai mediu brut realizat. Totodată, Curtea observă că, potrivit art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, “Prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2015 valoarea punctului de pensie se majorează cu 5% şi este de 830,2 lei”.

12. În susţinerea neconstituţionalităţii dispoziţiilor legale sunt menţionate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la valorile supreme ale poporului român şi la principiul legalităţii, art. 16 alin. (1) şi (2) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (1) referitor la obligaţia statului de a lua măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un trai decent, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 73 referitor la categoriile de legi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul prezentei excepţii de neconstituţionalitate este nemulţumit de faptul că, pe de o parte, modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice s-a efectuat printr-o ordonanţă de urgenţă, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, or, în opinia sa, o lege organică nu poate fi modificată printr-o ordonanţă de urgenţă. Pe de altă parte, susţine că modificarea dispoziţiilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 s-a făcut cu nesocotirea unor prevederi din aceeaşi lege. În acest context apreciază că majorarea pensiilor prin aplicarea aceluiaşi procent îi avantajează pe cei cu pensii mari, în timp ce creşterea cu o sumă fixă ar fi mai “avantajoasă pentru cei cu pensii mici şi binevenită pentru cei cu pensii mari, astfel că, deşi indexarea pensiilor se raportează la acelaşi procent de creştere a inflaţiei, creşterea în concret a pensiilor diferă, ceea ce echivalează cu consacrarea unei inechităţi.

14. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la modificarea unei legi organice printr-o ordonanţă de urgenţă, Curtea observă că, potrivit prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (1), interdicţia de a reglementa în domeniul legilor organice priveşte ordonanţele simple şi nu ordonanţele de urgenţă. De altfel, Curtea, în jurisprudenţa sa, a arătat că Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă în domeniile legilor organice, prevăzute la art. 73 alin. (3) din Constituţie, în condiţiile art. 115 alin. (4)-(6) din Legea fundamentală. Interdicţia Guvernului de a reglementa în aceste domenii se referă, în mod expres, numai la ordonanţele emise în temeiul legilor speciale de abilitare, în condiţiile alin. (1)-(3) ale aceluiaşi art. 115, nu şi la ordonanţele de urgenţă (a se vedea în acest sens. spre exemplu, Decizia nr. 607 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 23 iulie 2012). De asemenea, art. 115 alin. (5) din Constituţie reglementează expres faptul că ordonanţa de urgenţă a Guvernului intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea în Monitorul Oficial al României, astfel că pretinsa contrarietate a prevederilor criticate în raport cu art. 73 din Constituţie nu poate fi reţinută.

15. Analizând excepţia de neconstituţionalitate din prisma criticii autorului referitoare la faptul că la modificarea dispoziţiilor art. 102 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, s-au nesocotit unele prevederi din aceeaşi lege, Curtea constată că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Procedându-se altfel s-ar ajunge, inevitabil, la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele. Rezultă că aspectele învederate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu privesc chestiuni privind constituţionalitatea textului, ci o presupusă contrarietate între norme legale din acelaşi domeniu (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 463 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011).

16. Referitor la susţinerea potrivit căreia majorarea pensiilor, prin aplicarea aceluiaşi procent, avantajează persoanele cu pensii mari şi că ar trebui efectuată o creştere a pensiei cu o sumă fixă, Curtea reţine că, pe de o parte, autorul tinde la modificarea prevederilor legale, iar, pe de altă parte, are în vedere o presupusă inechitate cu privire la indexarea pensiilor, care se raportează la acelaşi procent de creştere a inflaţiei.

17. Or, faţă de acestea, Curtea observă că, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituţie, “Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării”, astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale acestuia. Totodată, se constată că normele criticate sunt tocmai o transpunere a principiului egalităţii, întrucât reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate se aplică tuturor celor aflaţi în situaţia prevăzută de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, astfel că nu este întemeiată critica având un atare obiect.

18. De asemenea, Curtea constată că. potrivit art. 47 din Constituţie, “(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, (...) şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege”. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii. Astfel, legiuitorul are libertatea de a stabili modul de calcul şi cuantumul valoric al acestor drepturi de asigurări sociale, în funcţie de resursele financiare disponibile.

19. Distinct de acestea, Curtea reţine că, astfel cum reiese din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, acest act normativ a fost adoptat, printre altele, având în vedere atât reglementările potrivit cărora valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat pe anul precedent, cât şi faptul că indicatorii în raport cu care se majorează anual valoarea punctului de pensie şi se calculează indicele de corecţie, realizaţi pe anul precedent, nu sunt cunoscuţi la începutul anului calendaristic. De asemenea s-a avut în vedere corelarea prevederilor Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, cu data la care instituţiile competente fac publice valorile unor indicatori utilizaţi la stabilirea valorii punctului de pensie şi a indicelui de corecţie şi pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege, precum şi faptul că unul dintre obiectivele importante ale construcţiei bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 l-a constituit aplicarea prevederilor Legii nr. 263/2010.

20. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reţine că acestea sunt elemente ce ţin de politica bugetară, or, legiuitorul poate să stabilească regulile pe care le consideră necesare, beneficiind de o marjă de apreciere în acest domeniu, respectiv de a decide cu privire la existenţa unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât şi cu privire la alegerea modalităţilor de aplicare a acestuia, care să facă “posibilă menţinerea unui echilibru între interesele aflate în joc” astfel cum prevede jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 4 septembrie 2012, pronunţată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 41 şi 49).

21. Faţă de cele prezentate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate în raport cu pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1) şi (2), art. 47 alin. (1) şi art. 73 este neîntemeiată.

22. În ceea ce priveşte menţionarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 52 din Constituţie, Curtea observă că acestea nu au incidenţă în cauză, ipoteza normativă a textelor criticate fiind distinctă faţă de dreptul reglementat prin dispoziţiile constituţionale invocate.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Iulian Manole în Dosarul nr. 8.513/99/2013 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi ale art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 28 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind instituirea schemei de ajutor de minimis “Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole”

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 80.478 din 8 iulie 2015, întocmit de Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru Programul naţional de dezvoltare rurală, şi Avizul Consiliului Concurenţei nr. 7.622 din 3 iulie 2015, în baza prevederilor:

- art. 19 şi 81 din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis;

- Programului naţional de dezvoltare rurală, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. 3.508 din 26 mai 2015;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat. precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, CU modificările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015;

- Ordinului Autorităţii Naţionale pentru Turism nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism;

- Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat,

în temeiul art. 3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, al art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 şi art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - Se instituie schema de ajutor de minimis aferentă măsurii 6 “Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor” din cadrul Programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020), cu titlul “Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Simona Allice Man,

secretar de stat

 

Bucureşti, 13 iulie 2015.

Nr. 1.731.

 

ANEXĂ

 

SCHEMĂ DE AJUTOR DE MINIMIS

„Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole”

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta procedură instituie o schemă transparentă de ajutor de minimis, denumită “Sprijin acordat microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din spaţiul rural pentru înfiinţarea şi dezvoltarea activităţilor economice neagricole”, denumită în continuare schemă.

(2) Schema vizează acţiunile specifice şi beneficiarii eligibili conform fişelor tehnice ale submăsurii 6.2 “Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale” (întreprinderi nou-înfiinţate) şi submăsurii 6.4 “Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole” aferente măsurii 6 “Dezvoltarea exploataţiilor şi a întreprinderilor” din cadrul Programului naţional de dezvoltare rurală 2014-2020 (PNDR 2014-2020).

Art. 2. - Acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul acestei scheme se va face numai cu respectarea criteriilor privind ajutorul de minimis prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 352 din 24 decembrie 2013.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), prin Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru Programul naţional de dezvoltare rurală (AM PNDR), are calitatea de furnizor de ajutor în cadrul prezentei scheme, iar Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) are calitatea de administrator al acestei scheme.

 

CAPITOLUL II

Scopul schemei

 

            Art. 4. - Scopul prezentei scheme este de a acorda sprijin pentru înfiinţarea în mediul rural de întreprinderi care realizează activităţi neagricole pentru prima dată (start-up) în baza unui plan de afaceri, respectiv pentru întreprinderi existente, în vederea dezvoltării şi diversificării activităţii neagricole în mediul rural.

 

CAPITOLUL III

Obiectivele schemei

 

Art. 5. - Obiectivele schemei sunt:

- diversificarea economiei rurale şi crearea de alternative ocupaţionale prin creşterea numărului de microîntreprinderi şi întreprinderi mici în sectorul neagricol, dezvoltarea serviciilor şi crearea de locuri de muncă în spaţiul rural, conform fişelor tehnice ale submăsurilor 6.2 şi 6.4;

- încurajarea menţinerii şi dezvoltării activităţilor meşteşugăreşti tradiţionale;

- absorbţia de forţă de muncă neremunerată, excedentară, din agricultură;

- eradicarea sărăciei şi dezvoltarea economică a zonelor rurale.

 

CAPITOLUL IV

Necesitatea implementării schemei

 

Art. 6. - (1) Implementarea schemei este necesară pentru stimularea mediului de afaceri din mediul rural, contribuind la diminuarea disparităţilor profunde la nivel regional între zonele rurale şi urbane, prin asigurarea de resurse financiare corespunzătoare unei dezvoltări economice a întreprinzătorilor.

(2) Avându-se în vedere excedentul de forţă de muncă implicată în sectorul agricol, se impune absorbţia acestuia în alte sectoare, neagricole, în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii nivelului de trai.

(3) Sprijinul financiar acordat prin prezenta schemă este destinat beneficiarilor pentru investiţii în crearea şi/sau dezvoltarea de activităţi de producţie şi/sau prestării de servicii localizate îndeosebi în regiuni şi zone mai puţin dezvoltate ale României, pentru a impulsiona creşterea lor economică.

 

CAPITOLUL V

Domeniul de aplicare

 

Art. 7. - (1) Prezenta schemă se aplică pe întreg teritoriul rural al României, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare.

(2) Prezenta schemă se aplică ajutoarelor pentru întreprinderi din toate domeniile, cu excepţia:

a) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele pescuitului şi acvaculturii, astfel cum sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul produselor pescăreşti

şi de acvacultura, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, seria L, nr. 17 din 21 ianuarie 2000;

b) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole;

c) ajutoarelor acordate operatorilor economici care îşi desfăşoară activitatea în sectorul prelucrării şi comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:

(i) atunci când valoarea ajutoarelor este stabilită pe baza preţului sau a cantităţii unor astfel de produse achiziţionate de la producători primari sau introduse pe piaţă de întreprinderile respective;

(ii) atunci când ajutoarele sunt condiţionate de transferarea lor parţială sau integrală către producătorii primari;

d) ajutoarelor destinate activităţilor legate de export către ţări terţe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor direct legate de cantităţile exportate, ajutoarelor destinate înfiinţării şi funcţionării unei reţele de distribuţie ori destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export;

e) ajutoarelor condiţionate de utilizarea preferenţială a produselor naţionale faţă de produsele importate;

f) ajutoarelor acordate universităţilor şi organizaţiilor de cercetare pentru activităţile de bază, care nu fac obiectul normelor în materie de ajutoare de stat, şi anume:

(i) activităţile de formare în vederea sporirii şi îmbunătăţirii calificării resurselor umane. În conformitate cu jurisprudenţa şi practica decizională a Comisiei şi astfel cum s-a explicat în draftul de Comunicare privind noţiunea de ajutor de stat şi Comunicarea privind SIEG1, învăţământul public organizat din cadrul sistemului naţional de învăţământ, cu finanţare predominant sau integral publică, şi controlat de către stat este considerat activitate neeconomică;

 

1 Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor Uniunii Europene în materie de ajutor de stat în cazul compensaţiei acordate pentru prestarea unor servicii de interes economic general, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 8 din 11 ianuarie 2012.

 

(ii) cercetare şi dezvoltare independentă în vederea dobândirii unor cunoştinţe mai vaste şi a unei înţelegeri mai bune, inclusiv proiectele de colaborare în domeniul cercetării şi dezvoltării în cadrul cărora organizaţia de cercetare sau infrastructura de cercetare se angajează în colaborare efectivă;

(iii) diseminarea la scară largă a rezultatelor cercetării, în mod neexclusiv şi nediscriminatoriu, de exemplu prin predarea acestora, prin baze de date cu acces liber, publicaţii deschise sau programe informatice gratuite.

(3) în cazul în care o întreprindere îşi desfăşoară activitatea atât în sectoarele menţionate la alin. (1) lit. a), b), c) sau f), cât şi în unul sau mai multe sectoare ori domenii de activitate incluse în domeniul de aplicare, prezenta schemă se aplică ajutoarelor acordate pentru aceste din urmă sectoare sau activităţi, cu condiţia ca întreprinderea în cauză să prezinte odată cu cererea de finanţare şi documente din care să rezulte separarea activităţilor sau o distincţie între costuri şi că activităţile desfăşurate în sectoarele excluse potrivit prevederilor alin. (2) şi din domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013 nu beneficiază de ajutoare de minimis acordate în conformitate cu prezenta schemă.

Art. 8. - (1) Domeniile acoperite de prezenta schemă vizează diversificarea activităţilor agricole spre activităţi neagricole, după cum urmează:

1. Domenii acoperite în cadrul submăsurii 6.2, lista activităţilor nefiind exhaustivă:

a) activităţi productive - cum ar fi fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activităţi de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgică, fabricarea construcţiilor metalice, maşini, utilaje şi echipamente; fabricarea produselor electrice, electronice, producere de combustibil din biomasă în vederea comercializării; producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfăşurarea propriei activităţi, ca parte integrantă a proiectului etc;

b) activităţi meşteşugăreşti - cum ar fi activităţi de artizanat şi alte activităţi tradiţionale neagricole - olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc;

c) activităţi turistice - servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement şi alimentaţie publică;

d) furnizare de servicii - cum ar fi servicii medicale, sociale, sa ni tar-veterinare; reparaţii maşini, unelte, obiecte casnice; consultanţă, contabilitate, juridice, audit; servicii în tehnologia informaţiei şi servicii informatice; servicii tehnice, administrative, transport rutier de mărfuri în contul terţilor, alte servicii destinate populaţiei din spaţiul rural etc.

2. Domenii acoperite în cadrul submăsurii 6.4, lista activităţilor nefiind exhaustivă:

a) activităţi productive - fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de marochinărie, articole de hârtie şi carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activităţi de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgică, fabricarea construcţiilor metalice, maşini, utilaje şi echipamente; fabricarea produselor electrice, electronice etc;

b) activităţi meşteşugăreşti - activităţi de artizanat şi alte activităţi tradiţionale neagricole - olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc;

c) activităţi turistice - servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement şi alimentaţie publică;

d) furnizare de servicii - construcţii, reconstrucţii şi/sau modernizarea spaţiilor şi zonelor aferente desfăşurării activităţilor; servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare; reparaţii maşini, unelte, obiecte casnice; consultanţă, contabilitate, juridice, audit; servicii în tehnologia informaţiei şi servicii informatice; servicii tehnice, administrative, transport rutier de mărfuri în contul terţilor etc.

(2) Lista activităţilor clasificate CAEN eligibile pentru finanţare în cadrul submăsurilor 6.2 şi 6.4 este prezentată ca anexă la ghidurile solicitantului pentru accesarea submăsurilor.

 

CAPITOLUL VI

Definiţii

 

Art. 9. - (1) în sensul prezentei scheme următorii termeni se definesc astfel:

a) întreprindere - orice entitate care desfăşoară o activitate economică pe o piaţă, indiferent de forma juridică, de modul de finanţare sau de existenţa unui scop lucrativ al acesteia;

b) ajutor de stat - orice măsură de sprijin care îndeplineşte toate criteriile prevăzute la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

c) data acordării ajutorului - data la care dreptul legal de a primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu regimul juridic naţional aplicabil;

d) microîntreprindere - întreprindere din categoria IMM-urilor, care are mai puţin de 10 angajaţi şi a cărei cifră de afaceri anuală şi/sau al cărei bilanţ anual total nu depăşeşte 2 milioane euro;

e) întreprindere mică - întreprindere din categoria IMM-urilor, care are mai puţin de 50 de angajaţi şi a cărei cifră de afaceri anuală şi/sau al cărei bilanţ anual total nu depăşeşte 10 milioane euro;

f) întreprindere nou-înfiinţată (start-up) - întreprindere care este înfiinţată în anul depunerii cererii de finanţare sau care nu a înregistrat activitate până în momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali anteriori consecutivi;

g) întreprindere în activitate - întreprinderea care desfăşoară activitate economică şi are situaţii financiare anuale aprobate corespunzătoare ultimului exerciţiu financiar încheiat;

h) întreprindere în dificultate - o întreprindere care se află în cel puţin una din situaţiile următoare:

(i) în cazul unei societăţi comerciale cu răspundere limitată (alta decât un IMM care există de mai puţin de 3 ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situaţie survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (şi din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societăţii) conduce la un rezultat negativ care depăşeşte jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziţii, “societate cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile de societăţi menţionate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, iar “capital social” include, dacă este cazul, orice capital suplimentar;

(ii) în cazul unei societăţi comerciale în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii (alta decât un IMM care există de mai puţin de 3 ani), atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu aşa cum reiese din contabilitatea societăţii a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziţii, “o societate comercială în care cel puţin unii dintre asociaţi au răspundere nelimitată pentru creanţele societăţii” se referă în special la acele tipuri de societăţi menţionate în anexa II la Directiva 2013/34/UE;

(iii) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri colective de insolvenţă sau îndeplineşte criteriile prevăzute în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvenţă să fie deschisă la cererea creditorilor săi;

i) întreprinderea unica - în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013, include toate întreprinderile între care există cel puţin una dintre relaţiile următoare:

(i) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor unei alte întreprinderi;

(ii) o întreprindere are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administrare, de conducere ori de supraveghere ale unei alte întreprinderi;

(iii) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra altei întreprinderi în temeiul unui contract încheiat cu întreprinderea în cauză sau în temeiul unei prevederi din contractul de societate ori din statutul acesteia;

(iv) o întreprindere care este acţionar sau asociat al unei alte întreprinderi şi care controlează singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor întreprinderii respective.

Întreprinderile care întreţin, cu una sau mai multe întreprinderi, relaţiile la care se face referire la pct. (i)-(iv) sunt considerate întreprinderi unice;

j) fermier - o persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice sau o persoană juridică ori un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care un astfel de grup şi membrii săi îl deţin în temeiul legislaţiei naţionale, care desfăşoară o activitate agricolă;

k) rata de actualizare - rata de referinţă stabilită de Comisia Europeană pentru România pe baza unor criterii obiective şi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe internet;

l) produse agricole - produsele enumerate în anexa I la Tratat, cu excepţia produselor obţinute din pescuit şi acvacultura prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 104/2000;

m) prelucrarea produselor agricole - orice operaţiune efectuată asupra unui produs agricol care are drept rezultat un produs care este tot un produs agricol, cu excepţia activităţilor desfăşurate în exploataţiile agricole, necesare în vederea pregătirii unui produs de origine animală sau vegetală pentru prima vânzare;

n) comercializarea produselor agricole - deţinerea sau expunerea unui produs agricol în vederea vânzării, a punerii în vânzare, a livrării ori a oricărei altei forme de introducere pe piaţă, cu excepţia primei vânzări de către un producător primar către revânzători sau prelucrători şi a oricărei altei activităţi de pregătire a produsului pentru această primă vânzare; o vânzare efectuată de către un producător primar către consumatori finali este considerată comercializare în cazul în care se desfăşoară în localuri distincte, rezervate acestei activităţi;

o) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;

p) crearea de locuri de muncă - creşterea netă a locurilor de muncă create direct de întreprinderea beneficiară de ajutor de minimis, în raport cu media celor 12 luni precedente lunii în care se înregistrează cererea de finanţare, după deducerea din numărul aparent de locuri de muncă create, a locurilor de muncă desfiinţate faţă de medie; se iau în considerare locurile de muncă nou-create în cazul în care între angajaţi şi angajator sau întreprinderi asociate acestuia nu există raporturi de muncă în ultimele 12 luni anterior datei înregistrării cererii de acord pentru finanţare;

q) locuri de muncă create direct prin sprijinul acordat - locurile de muncă legate de activitatea care face obiectul sprijinului, inclusiv locurile de muncă create în urma unei creşteri a ratei de utilizare a capacităţii nou-create de investiţie, ocupate de persoane angajate în baza unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată cu normă întreagă;

r) cost salariat - valoarea totală care trebuie plătită efectiv de beneficiarul ajutorului pentru locul de muncă respectiv, cuprinzând, pentru o perioadă de timp definită, salariul brut şi contribuţiile obligatorii ale angajatorului aferente salariului brut, conform reglementărilor legale în vigoare;

s) număr de salariaţi - numărul de unităţi de muncă anuale (UMA), şi anume numărul de persoane angajate cu normă întreagă pe parcursul unui an; persoanele care îşi desfăşoară activitatea cu normă redusă şi persoanele care desfăşoară o muncă sezonieră sunt contabilizate ca fracţiuni din UMA;

ş) lucrător defavorizat - orice persoană care se află în una dintre următoarele situaţii:

(i) nu a avut un loc de muncă remunerat în ultimele 6 luni;

(ii) are vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani;

(iii) are vârsta peste 50 de ani;

(iv) nu a absolvit o formă de învăţământ liceal sau nu deţine o calificare profesională conform Clasificării internaţionale standard a educaţiei 3, denumită în continuare SCED 3, ori se află în primii 2 ani de la absolvirea unui ciclu de învăţământ cu frecvenţă şi nu a avut încă niciun loc de muncă remunerat;

(v) provine din familie monoparentală, având în întreţinerea sa una sau mai multe persoane;

(vi) este membru al unei minorităţi etnice şi are nevoie să îşi dezvolte competenţele lingvistice, formarea profesională sau experienţa în muncă, pentru a-şi spori şansele de a obţine un loc de muncă stabil;

(vii) este recunoscută ca persoană cu handicap conform legislaţiei naţionale; t) ghidul solicitantului - detalierea tehnică şi financiară ce cuprinde setul de informaţii necesare solicitantului pentru pregătirea, derularea şi implementarea proiectului, elaborat pentru fiecare măsură PNDR 2014-2020, document care se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale;

ţ) planul de afaceri - document care va cuprinde cel puţin elementele descrise în fişa submăsurii 6.2 din PNDR 2014 - 2020 şi din care rezultă eficienţa economică a întreprinderii şi viabilitatea proiectului;

u) ajutor pentru exploatare - ajutorul pentru reducerea cheltuielilor curente ale unei întreprinderi, care nu are legătură cu o investiţie iniţială. Aceste cheltuieli cuprind categorii de costuri, precum cheltuielile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicaţiile, energia, întreţinerea, chiria, administrarea şi altele asemenea, dar nu cuprind costurile de amortizare şi costurile de finanţare în cazul în care acestea au fost incluse în costurile eligibile la acordarea ajutorului pentru investiţii;

v) spaţiul rural - totalitatea comunelor la nivel de unitate administrativ-teritorială, comuna fiind cea mai mică unitate administrativ-teritorială, nivel NUTS 5;

x) fişa tehnică a măsurii/submăsurii - mijlocul prin care se implementează o prioritate, asigurând cadrul cofinanţării proiectelor atât din FEADR, cât şi din bugetul naţional, potrivit PNDR 2014-2020.

(2) Prevederile prezentului articol se completează cu definiţiile din:

a) Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis;

b) Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;

c) Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului;

d) Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

e) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea;

f) Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (2014/C 204/01);

g) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 289/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

h) Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat;

i) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare;

j) Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii;

k) Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare;

l) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completări le ulterioare.

Art. 10. - (1) în cadrul prezentei scheme, ajutorul de minimis se va acorda sub forma de finanţare nerambursabilă şi se va plăti eşalonat, în tranşe, pe etape de implementare a proiectului.

(2) Ajutorul care se plăteşte în mai multe tranşe se actualizează la valoarea lui în momentul acordării. Costurile eligibile se actualizează la valoarea pe care o au la momentul acordării ajutorului. Rata dobânzii care trebuie aplicată la actualizare este rata de actualizare aplicabilă la data acordării ajutorului.

 

CAPITOLUL VII

Beneficiarii ajutorului

 

Art. 11. - Beneficiarii ajutorului de minimis acordat prin prezenta schemă sunt întreprinderile nou-înfiinţate (start-up) şi cele în activitate, care îndeplinesc cumulativ criteriile generale şi specifice de eligibilitate prevăzute în prezenta schemă.

Art. 12. - (1) Beneficiarii vor îndeplini cumulativ următoarele criterii generale de eligibilitate:

a) se încadrează în categoria de microîntreprinderi sau întreprinderi mici în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004, cu modificările şi completările ulterioare; încadrarea întreprinderii solicitante se face la momentul înregistrării Cererii de finanţare conform declaraţiei pe propria răspundere a solicitantului şi pe baza datelor din situaţiile financiare aferente anului anterior depunerii cererii de finanţare;

b) nu sunt considerate a fi firme în dificultate şi se încadrează în limitele setului de indicatori financiari, cu excepţia start-up;

c) nu se află în procedură de executare silită pentru plata unor datorii fiscale şi nefiscale, inclusiv nu au opriri pe conturile bancare;

d) nu se află în procedură de închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială;

e) nu sunt supuse unei proceduri de insolvenţă şi nici nu îndeplinesc criteriile prevăzute de lege pentru a fi supuse unei proceduri de insolvenţă colectivă la cererea creditorilor lor;

f) suma ajutoarelor de minimis de care au beneficiat într-o perioadă de 3 ani fiscali (2 ani fiscali anteriori plus anul curent) nu depăşeşte echivalentul în lei a 200.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru întreprinderea cu activitate de transport rutier;

g) nu sunt firme împotriva cărora a fost emisă o decizie de recuperare a unui ajutor de stat, dacă această decizie de recuperare nu a fost deja executată;

h) nu sunt întreprinderi care au primit ajutor pentru salvare şi nu au rambursat încă împrumutul sau nu au încetat garanţia ori au primit ajutoare pentru restructurare şi fac încă obiectul unui plan de restructurare;

i) îşi desfăşoară activitatea în spaţiul rural din România.

(2) În cazul în care beneficiarul nu este o întreprindere autonomă sau parteneră în condiţiile legii, în ultimii 2 ani fiscali şi în anul fiscal în curs, grupul de întreprinderi din care face parte întreprinderea solicitantă, aşa cum este definită prin termenul de “Întreprindere unică”, nu a beneficiat de ajutoare de minimis din sursele statului, ale autorităţilor locale sau din surse europene, care, cumulat cu valoarea finanţării solicitate prin schemă, să depăşească echivalentul în lei a 200.000 euro, respectiv a 100,000 euro, dacă întreprinderea efectuează transport de mărfuri în contul terţilor ori contra cost.

(3) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) solicitantul va formula o declaraţie pe propria răspundere.

(4) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. f)-g) şi la alin. (2) solicitantul va formula o declaraţie pe propria răspundere.

(5) în cazul întreprinderii nou-înfiinţate, aceasta nu aparţine unor titulari/asociaţi/acţionari care au deţinut în 2 ani anteriori depunerii cererii de finanţare o altă întreprindere care desfăşoară sau a desfăşurat activităţile pentru care solicită finanţare.

(6) în cazul investiţiilor în agroturism, beneficiarul trebuie să desfăşoare o activitate agricolă în momentul depunerii cererii de finanţare.

Art. 13. - (1) Pentru submăsura 6.2 sprijinul se acordă pentru:

- fermierii sau membrii unei gospodării agricole care îşi diversifică activitatea prin înfiinţarea unei întreprinderi care va desfăşura activităţi neagricole din spaţiul rural pentru prima dată;

- microîntreprinderi şi întreprinderi mici existente din spaţiul rural, care îşi propun activităţi neagricole, pe care nu le-au mai efectuat până la data aplicării pentru sprijin;

- microîntreprinderi şi întreprinderi mici noi, înfiinţate în anul depunerii cererii de finanţare sau cu o vechime de maximum 3 ani fiscali, care nu au desfăşurat activităţi până în momentul depunerii acesteia (start-up).

Solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii specifice:

a) se încadrează în categoria microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici;

b) solicită sprijinul în baza unui plan de afaceri;

c) întreprinderile nou-înfiinţate (start-up) au ca obiect activităţi economice din domeniile de diversificare prevăzute la art. 8 alin. (1)pct. 1;

d) întreprinderile în activitate care au ca obiect activităţi agricole, iar prin proiect îşi propun diversificarea spre cel puţin una dintre activităţile economice din domeniile de diversificare prevăzute la art. 8 alin. (1) pct. 1;

e) îndeplinesc celelalte condiţii specifice din fisa submăsurii 6.2 din cadrul PNDR 2014-2020.

(2) Pentru submăsura 6.4 sprijinul se acordă pentru investiţii:

- microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici existente sau nou-înfiinţate din mediul rural, care creează ori dezvoltă activităţi neagricole în zonele rurale şi care au ca obiect activităţile economice din domeniile de diversificare prevăzute la art. 8 alin. (1)pct. 2;

- fermierilor sau membrilor unei gospodării agricole care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unei întreprinderi care va desfăşura activităţi neagricole în cadrul întreprinderii deja existente.

Solicitanţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii specifice:

a) se încadrează în categoria microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici;

b) asigură partea de cofinanţare din surse proprii;

c) îndeplinesc celelalte condiţii specifice de eligibilitate din fişa tehnică a submăsurii 6.4.

(3) în vederea asigurării cofinanţării, beneficiarii submăsurii 6.4 pot obţine sprijin financiar sub formă de garanţii, în condiţiile schemei de garantare pentru IMM-uri din cadrul PNDR 2014- 2020.

Art. 14. - Persoanele fizice nu se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili în cadrul prezentei scheme.

Art. 15. - Nu pot beneficia de ajutor de minimis în cadrul prezentei scheme de ajutor categoriile de solicitanţi prevăzute la art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015.

Art. 16. - Numărul estimat al beneficiarilor de sprijin prin prezenta schemă este de aproximativ 1936 pentru acţiunile aferente submăsurii 6.2, respectiv de aproximativ 974 pentru acţiunile aferente submăsurii 6.4.

 

CAPITOLUL VIII

Condiţii de eligibilitate

 

Art. 17. - (1) Pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru submăsura 6.2 se verifică dacă:

a) întreprinderea se încadrează în categoria de beneficiari eligibili, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1);

b) sprijinul se solicită în baza cererii de finanţare, documentelor justificative relevante, inclusiv a planului de afaceri, care trebuie să conţină cel puţin elementele obligatorii prevăzute de regulamentele de dezvoltare rurală; implementarea planului de afaceri şi modul de acordare a tranşelor de plată se detaliază în ghidul solicitantului pentru submăsura 6.2;

c) sediul social, sediul profesional şi punctul/punctele de lucru trebuie să fie situate în spaţiul rural, activitatea desfăşurându-se în spaţiul rural;

d) investiţia trebuie să vizeze cel puţin unul dintre domeniile de diversificare prevăzute la art. 8 alin. (1) pct. 1.

(2) Pentru îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru submăsura 6.4 se verifică dacă:

a) întreprinderea se încadrează în categoria de beneficiari eligibili, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2);

b) sprijinul se acordă în baza cererii de finanţare şi a documentelor justificative relevante; documentele relevante se detaliază în ghidul solicitantului pentru submăsura 6.4;

c) solicitantul trebuie să prezinte toate avizele şi acordurile necesare investiţiei respective, inclusiv avizele/autorizaţiile de mediu necesare investiţiei, să respecte, după caz, cerinţele de mediu specifice investiţiilor în perimetrul ariilor protejate;

d) sediul social, sediul profesional şi punctul/punctele de lucru trebuie să fie situate în spaţiul rural, activitatea desfăşurându-se în spaţiul rural;

e) investiţia trebuie să vizeze cel puţin unul dintre domeniile de diversificare prevăzute la art. 8 alin. (1) pct. 2, viabilitatea

economică trebuie demonstrată pe baza prezentării unei documentaţii tehnico-economice;

f) solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura cofinanţarea investiţiei;

g) întreprinderea nu trebuie să fie în dificultate în înţelesul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în dificultate.

Art. 18. - În funcţie de tipul investiţiei/proiectului, solicitantul trebuie să dovedească dreptul de proprietate asupra terenului pe care urmează să realizeze investiţia sau, după caz, dreptul de folosinţă pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

Art. 19. - (1) Condiţiile de eligibilitate şi documentele relevante pentru fiecare submăsura sunt detaliate prin Ghidul solicitantului specific submăsurilor 6.2 şi 6.4.

(2) Ghidul solicitantului este elaborat potrivit fişelor tehnice ale măsurilor/submăsurilor din PNDR 2014-2020, prevederilor regulamentelor europene şi legislaţiei naţionale incidente şi se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(3) Verificarea condiţiilor de eligibilitate pentru beneficiar/ proiect/investiţie se realizează de către AFIR înainte de acordarea ajutorului.

 

CAPITOLUL IX

Reguli, principii şi criterii de selecţie

 

Art. 20. - (1) Principiile de selecţie au în vedere asigurarea tratamentului egal al solicitanţilor, o mai bună utilizare a resurselor financiare şi direcţionarea acestora în conformitate cu priorităţile Uniunii Europene în materie de dezvoltare rurală.

(2) Selecţia proiectelor va fi organizată pe baza următoarelor reguli:

a) organizarea de sesiuni anuale continue de depunere a proiectelor cu un buget anual predefinit, cu selecţie lunară/trimestrială;

b) prioritate în evaluare/selecţie pentru proiectele cu punctajul cel mai mare la începutul anului;

c) respectarea pragului minim pe parcursul anului.

(3) Criteriile de selecţie şi modul de acordare a punctajelor se detaliază în ghidul solicitantului pentru fiecare submăsura din cadrul prezentei scheme.

Art. 21. - Principiile de selecţie pentru submăsura 6.2 sunt:

1. principiul diversificării activităţii agricole a fermierilor/ membrilor gospodăriei agricole către activităţi neagricole;

2. principiul prioritizării sectoarelor cu potenţial de creştere (textile şi pielărie, industrii creative şi culturale, inclusiv meşteşuguri, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, agroturism, servicii pentru populaţia din spaţiul rural etc.);

3. principiul stimulării activităţilor turistice în sensul prioritizării activităţilor agroturistice desfăşurate în zonele cu potenţial turistic ridicat/destinaţii ecoturistice/arii naturale protejate, care au fost stabilite în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009;

4. principiul stimulării unui nivel ridicat de calitate al planului de afaceri, care va fi stabilit în funcţie de producţia comercializată sau activităţile prestate, în procent de peste 30% din valoarea primei tranşe de plată.

Art. 22. - Principiile de selecţie pentru submăsura 6.4 sunt:

1. principiul diversificării activităţii agricole a fermelor existente către activităţi neagricole;

2. principiul prioritizării sectoarelor cu potenţial de creştere (textile şi pielărie, industrii creative şi culturale - inclusiv meşteşuguri, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, agroturism etc.);

3. principiul stimulării activităţilor turistice în sensul prioritizării activităţilor agroturistice desfăşurate în zonele cu potenţial turistic ridicat/destinaţii ecoturistice/arii naturale protejate, care au fost stabilite în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 190/2009;

4. principiul derulării activităţilor anterioare ca activitate generală de management a firmei, pentru o mai bună gestionare a activităţii economice.

Art. 23. - Evaluarea cererilor de finanţare sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi a criteriilor de selecţie se realizează de către AFIR, în baza procedurilor proprii specifice, înainte de acordarea ajutorului de minimis.

 

CAPITOLUL X

Cheltuieli eligibile

 

Art. 24. - Sprijinul în cadrul submăsurii 6.2 se acordă pentru activităţile prevăzute pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul planului de afaceri (PA). Toate cheltuielile propuse prin PA, inclusiv capital de lucru şi capitalizarea întreprinderii, şi activităţile relevante pentru implementarea corectă a PA aprobat pot fi eligibile, indiferent de natura acestora.

Art. 25. - (1) în cadrul submăsurii 6.4 sunt eligibile următoarele tipuri de cheltuieli:

a) construcţia, extinderea şi/sau modernizarea şi dotarea clădirilor;

b) achiziţionarea şi costurile de instalare, inclusiv în leasing financiar, de utilaje, instalaţii şi echipamente noi, achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci.

(2) Cheltuielile legate de achiziţia în leasing a activelor, altele decât terenurile şi clădirile, pot fi considerate eligibile doar în cazul în care leasingul ia forma unui leasing financiar şi prevede obligaţia beneficiarului de a cumpăra bunurile respective la expirarea contractului de leasing.

 

CAPITOLUL XI

Cheltuieli neeligibile

 

Art. 26. - Reprezintă cheltuieli neeligibile pentru submăsura 6.2:

a) achiziţionarea de utilaje, instalaţii şi echipamente agricole aferente activităţii de prestare de servicii agricole, în conformitate cu Clasificarea activităţilor din economia naţională, denumită în continuare CAEN, pentru producerea şi comercializarea produselor din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/1972, (CEE) nr. 234/1979, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013;

b) achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri;

c) cheltuielile cu achiziţionarea de bunuri şi echipamente “second hand”;

d) cheltuieli efectuate înainte de semnarea contractului de finanţare a proiectului cu excepţia: costurilor generale definite la art. 45 alin. (2) lit. c) a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 care pot fi realizate înainte de depunerea cererii de finanţare, a cheltuielilor necesare implementării proiectelor care presupun şi înfiinţare/reconversie plantaţii pomicole în cadrul submăsurii 4.1a şi a cheltuielilor pentru activităţi pregătitoare aferente submăsurii 16.1 şi 16.1a care pot fi realizate după depunerea cererii de finanţare, conform art. 60 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013;

e) cheltuieli cu achiziţia mijloacelor de transport pentru uz personal şi pentru transport persoane;

f) cheltuieli cu investiţiile ce fac obiectul dublei finanţări care vizează aceleaşi costuri eligibile;

g) cheltuieli neeligibile în conformitate cu art. 69 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013, şi anume:

(i) dobânzi debitoare, cu excepţia celor referitoare la granturi acordate sub forma unei subvenţii pentru dobândă sau a unei subvenţii pentru comisioanele de garantare şi a celor pentru fondurile mutuale în condiţiile menţionate în măsura 17 “Gestionarea riscurilor” din PNDR 2014-2020;

(ii) taxa pe valoarea adăugată, cu excepţia cazului în care aceasta nu se poate recupera în temeiul legislaţiei naţionale privind TVA-ul sau a prevederilor specifice pentru instrumente financiare; h) în cazul contractelor de leasing, celelalte costuri legate de contractele de leasing, cum ar fi marja locatorului, costurile de refinanţare a dobânzilor, cheltuielile generale şi cheltuielile de asigurare.

Art. 27. - Reprezintă cheltuieli neeligibile pentru submăsura 6.4:

a) cheltuieli specifice activităţilor de prestări servicii agricole, precum şi celor de prelucrare şi comercializare rezultate din produsele ce se regăsesc în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 - codurile CAEN aferente fiind excluse de la finanţare;

b) costurile de exploatare, inclusiv cheltuielile specifice de înfiinţare şi funcţionare a întreprinderilor, cum ar fi obţinerea avizelor de funcţionare, taxele de autorizare, salarii angajaţi, costuri administrative etc;

c) cheltuielile cu instalaţiile pentru producerea de electricitate din biomasă, în conformitate cu prevederile art. 13 din Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de introducere a unor dispoziţii tranzitorii;

d) achiziţionarea de vehicule pentru transportul rutier de mărfuri.

Art. 28. - Cheltuielile neeligibile ale proiectului vor fi suportate integral de către beneficiarul ajutorului de minimis.

Art. 29. - Investiţia realizată în condiţiile prezentei scheme de ajutor de minimis, precum şi activitatea sau întreprinderea nou-înfiinţată trebuie menţinute pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la momentul finalizării/ultimei plăţi aferente proiectului de investiţii.

 

CAPITOLUL XII

Regula cumulului ajutoarelor

 

Art. 30. - (1) Administratorul/Furnizorul prezentei scheme va acorda un ajutor de minimis după ce va verifica declaraţia pe propria răspundere, respectiv faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal în curs, fie din surse ale statului ori ale autorităţilor locale, fie din surse ale bugetului Uniunii Europene, cumulate cu prevederile prezentei scheme, nu depăşeşte pragul de 200.000 euro, respectiv de 100.000 euro, în cazul solicitanţilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transportului rutier de mărfuri în contul terţilor sau contra cost, echivalent în lei, şi că se respectă toate condiţiile din Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013.

(2) În cazul în care valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi pe o perioadă de 3 ani consecutivi (anul fiscal în curs şi cei 2 ani fiscali anteriori), cumulată cu valoarea alocării financiare solicitate în baza prezentei scheme, depăşeşte pragul de 200.000 euro (100.000 euro, în cazul solicitanţilor care îşi desfăşoară activitatea în sectorul transporturilor), solicitantul nu poate beneficia de prevederile prezentei scheme nici chiar pentru acea fracţiune din ajutor care nu depăşeşte acest plafon.

(3) Respectarea plafonului de minimis are în vedere o întreprindere sau o întreprindere unică. Astfel, dacă între întreprinderile care beneficiază de sprijinul prezentei scheme există cel puţin una dintre relaţiile menţionate la art. 9 alin. (1) lit. g), respectivele structuri vor fi tratate ca o singură “Întreprindere unică”, iar valoarea ajutorului de minimis acordată tuturor structurilor constituente, cumulat pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi, împreună cu suma solicitata, nu va depăşi suma de 200.000 euro (100.000 euro pentru întreprinderile care efectuează transport de mărfuri în contul terţilor sau contra cost).

(4) Ajutoarele de minimis nu se cumulează cu ajutoarele de stat acordate pentru aceleaşi costuri eligibile sau cu ajutoarele de stat acordate pentru aceeaşi măsură de finanţare prin capital de risc dacă un astfel de cumul ar depăşi intensitatea sau valoarea maximă relevantă a ajutorului stabilită pentru condiţiile specifice ale fiecărui caz de un regulament sau de o decizie de exceptare pe categorii adoptată de Comisia Europeană.

(5) Ajutoarele de minimis care nu se acordă pentru sau nu sunt legate de costuri eligibile specifice pot fi cumulate cu alte ajutoare de stat acordate în temeiul unui regulament de exceptare pe categorii sau al unei decizii adoptate de Comisia Europeană.

(6) Ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu prezenta schemă pot fi cumulate cu ajutoarele de minimis acordate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei din 25 aprilie 2012 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de minimis acordate întreprinderilor care prestează servicii de interes economic general, în limita plafonului stabilit în regulamentul respectiv. Acestea pot fi cumulate cu ajutoare de minimis acordate în conformitate cu alte regulamente de minimis în limita plafonului relevant prevăzut la alin. (1).

 

CAPITOLUL XIII

Modalitatea de acordare a ajutoarelor

 

Art. 31. - (1) Ajutoarele financiare în cadrul submăsurii 6.2 pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale se vor acorda, sub formă de sumă forfetară, în două tranşe, astfel:

- 70% din cuantumul sprijinului la încheierea deciziei de finanţare;

- 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu condiţia implementării corecte a planului de afaceri, fără a depăşi 5 ani de la încheierea deciziei de finanţare.

(2) Cuantumul maxim al sprijinului este de:

- 70.000 euro/proiect în cazul activităţilor productive, servicii medicale, sanitar-veterinare şi de agroturism (servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement şi alimentaţie publică);

- 50.000 euro/proiect în cazul altor activităţi neagricole.

(3) Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 100%.

Art. 32. - (1) Asistenţa financiară în cadrul submăsurii 6.4 se acordă sub formă de grant pentru rambursarea cheltuielilor eligibile suportate şi plătite.

(2) în conformitate cu prevederile art. 45 alin. (4) şi art. 63 ale Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 beneficiarii sprijinului acordat prin prezenta schemă pot primi avans în procent de maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului. Plata avansului este condiţionată de prezentarea unei garanţii eliberate de o instituţie financiară bancară sau nebancară înscrisă în registrul special al Băncii Naţionale a României, reglementat de legislaţia naţională în domeniu, care corespunde procentului de 100% din suma avansului.

(3) Garanţia prevăzută la alin. (2) poate fi prezentată de beneficiarii privaţi şi sub formă de poliţă de asigurare eliberată de o societate de asigurări, autorizată potrivit legislaţiei în vigoare.

(4) Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 70%.

(5) Intensitatea prevăzută la alin. (4) se poate majora la 90% în următoarele cazuri:

a) pentru solicitanţii care desfăşoară activităţi de producţie, servicii medicale, sanitar-veterinare şi agroturism;

b) pentru fermierii care îşi diversifică activitatea de bază agricolă prin dezvoltarea unor activităţi neagricole.

Art. 33. - (1) AFIR va informa în scris beneficiarii cu privire la cuantumul ajutorului acordat în baza prezentei scheme şi caracterul de minimis al acestuia, cu referire expresă la Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013.

(2) Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin prezenta schemă de ajutor de minimis este de 10.000 euro, această sumă reprezentând valoarea totală eligibilă a proiectului.

(3) Pentru a beneficia de finanţare nerambursabilă în cadrul prezentei scheme, solicitantul va da o declaraţie pe propria răspundere privind ajutoarele de minimis primite de acesta şi, dacă este cazul, de celelalte întreprinderi cu care se află într-o relaţie de tipul celor enumerate la art. 9 alin. (1) lit. g) în acel an fiscal şi alte ajutoare de minimis primite în ultimii 2 ani fiscali, fie din surse ale bugetului de stat sau ale autorităţilor locale, fie din surse ale bugetului Uniunii Europene.

(4) AFIR acordă un ajutor de minimis după ce verifică, pe baza declaraţiei pe propria răspundere a solicitantului, faptul că suma totală a ajutoarelor de minimis primite de acesta şi. dacă este cazul, de celelalte întreprinderi cu care se află într-o relaţie de tipul celor enumerate la art. 9 alin. (1) lit. g) pe parcursul unei perioade de 3 ani fiscali, inclusiv anul fiscal în curs, fie din surse ale bugetului de stat sau ale autorităţilor locale, fie din surse ale bugetului Uniunii Europene, nu depăşeşte pragul de 200.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru beneficiarii care activează în domeniul transportului rutier de mărfuri, echivalent în lei.

 

CAPITOLUL XIV

Durata

 

            Art. 34. - Prezenta schemă se va aplica de la data adoptării acesteia până la 31 decembrie 2020.

 

CAPITOLUL XV

Bugetul schemei

 

            Art. 35. - Bugetul schemei este de 294.309.090 euro contribuţie publică, din care 117.772.552 euro pentru submăsura 6.2 şi 176.536.538 euro pentru submăsura 6.4, cu posibilitate de majorare a bugetului cu maximum 10% pentru fiecare submăsura, cu condiţia creşterii alocării din cadrul PNDR a acestor submăsuri.

 

CAPITOLUL XVI

Procedura de implementare a schemei

 

Art. 36. - (1) Pentru a beneficia de ajutorul acordat prin prezenta schemă, solicitantul va depune on-line, la AFIR, o cerere de finanţare, însoţită de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului.

(2) AFIR organizează sesiuni anuale continue de depunere a cererilor de finanţare, cu respectarea regulilor prevăzute la art. 20 alin. (2). Pragurile de calitate lunare/trimestriale, pragul minim şi alocările financiare anuale se stabilesc potrivit prevederilor art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015.

(3) Detalierea modalităţii de derulare a procedurilor specifice de evaluare-selectare şi contractare aferente submăsuri lor din prezenta schema se regăseşte în Ghidul solicitantului pentru fiecare dintre submăsuri, acesta fiind publicat pe site-urile www.madr.ro şi www.afir.info, care completează prevederile prezentei scheme de minimis.

(4) Acordarea ajutorului de minimis prevăzut în cadrul acestei scheme se face în baza unui contract de finanţare încheiat între AFIR, în numele furnizorului, şi beneficiar.

Art. 37. - (1) în vederea acordării ajutorului de minimis întreprinderea solicitantă va trebui să prezinte la AFIR documentaţia prevăzută în Ghidul solicitantului.

(2) AFIR nu achită ajutorul de minimis sau solicită recuperarea ajutorului de minimis deja acordat, în cazul în care documentele şi informaţiile furnizate de către beneficiar în documentele depuse în susţinerea cererii de finanţare se dovedesc a fi incorecte şi/sau false.

Art. 38. - (1) Nerespectarea contractului de finanţare încheiat în baza prevederilor prezentei scheme de către întreprinderea care a beneficiat de ajutor atrage revocarea acordului pentru finanţare şi recuperarea ajutorului de minimis proporţional cu gradul de nerealizare sau integral, în funcţie de caz.

(2) Ajutorul de minimis care trebuie recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii până la data recuperării.

(3) în cazul în care întreprinderea solicitantă nu este eligibilă pentru a primi o alocare specifică în cadrul schemei, AFIR va transmite acesteia o notificare în acest sens.

 

CAPITOLUL XVII

Monitorizarea ajutoarelor acordate în cadrul prezentei scheme

 

Art. 39 - Monitorizarea, raportarea şi păstrarea evidenţelor ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme se fac în conformitate cu legislaţia europeană şi cu prevederile Regulamentului privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007.

Art. 40. - (1) AFIR păstrează evidenţa detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a fost acordată în baza prezentei scheme. Această evidenţă trebuie să conţină informaţii necesare pentru a demonstra respectarea condiţiilor impuse de legislaţia europeană în domeniul ajutorului de stat, cum sunt: datele de identificare ale beneficiarului, valoarea sprijinului, momentul şi modalitatea acordării ajutorului, originea acestuia, durata, metoda de calcul al ajutoarelor acordate etc.

(2) AFIR transmite în timp util la MADR toate informaţiile necesare raportării către Consiliul Concurenţei/Comisia Europeană a ajutoarelor de minimis acordate.

Art. 41. - (1) MADR şi AFIR au obligaţia de a supraveghea permanent ajutoarele de minimis acordate, aflate în derulare, şi de a dispune măsurile care se impun în cazul nerespectării condiţiilor impuse prin prezenta schemă sau prin legislaţia naţională ori europeană aplicabilă la momentul respectiv.

(2) MADR, pe baza datelor şi informaţiilor primite de la AFIR, are obligaţia de a transmite Consiliului Concurenţei toate datele şi informaţiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat la nivel naţional, în formatul şi în termenul prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 175/2007.

Art. 42. - (1) în cazul în care există îndoieli serioase cu privire la datele transmise de către furnizor, Consiliul Concurenţei poate să solicite date şi informaţii suplimentare şi, după caz, să facă verificări la faţa locului.

(2) în cazul în care MADR nu are date definitive privind valoarea ajutorului de minimis, acesta va transmite valori estimative.

(3) Erorile constatate de furnizor şi corecţiile legale, anulări, recalculări, recuperări, rambursări, se raportează până la data de 31 martie a anului următor anului de raportare.

(4) MADR va transmite spre informare Consiliului Concurenţei prezenta schemă în termen de 15 zile de la data adoptării acesteia, conform art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare.

Art. 43. - În baza unei cereri scrise, emisă de Comisia Europeană, MADR va transmite acesteia, prin intermediul Consiliului Concurenţei, în 20 de zile lucrătoare sau în termenul fixat în cerere, toate informaţiile pe care Comisia Europeană le consideră necesare pentru evaluarea respectării condiţiilor prezentei scheme.

Art. 44. - (1) Beneficiarul are obligaţia de a pune la dispoziţia AFIR şi/sau MADR, în formatul şi în termenul solicitate de către acesta, toate datele şi informaţiile necesare în vederea îndeplinirii procedurilor de raportare şi monitorizare ce revin ca responsabilitate AFIR şi/sau MADR.

(2) Beneficiarul trebuie să păstreze timp de minimum 10 ani de la data la care a fost acordată ultima alocare specifică toate documentele referitoare la ajutorul de minimis primit în cadrul schemei. Această evidenţă trebuie să conţină informaţiile necesare pentru a demonstra respectarea tuturor condiţiilor impuse prin actul de acordare, cum sunt: datele de identificare ale beneficiarului, durata, cheltuielile eligibile, valoarea, momentul şi modalitatea acordării ajutorului, originea acestuia, durata, metoda de calcul al ajutoarelor acordate.

 

CAPITOLUL XVIII

Recuperarea ajutorului de minimis

 

Art. 45. - (1) Recuperarea ajutorului de minimis se realizează de către AFIR, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Ajutorul de minimis care trebuie recuperat include şi dobânda aferentă, datorată de la data plăţii până la data recuperării. Rata dobânzii aplicabile este cea stabilită potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 83 din 27 martie 1999, cu modificările ulterioare.

 

CAPITOLUL XIX

Dispoziţii finale

 

            Art. 46. - Textul prezentei scheme este publicat integral pe pagina web a MADR la adresa: www.madr.ro

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate

 

În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia-cadru privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar non universitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ universitar, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior acreditate duc la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,

 

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

 

Bucureşti, 25 iunie 2015.

Nr. 4.342.

 

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE-CADRU

privind organizarea şi funcţionarea învăţământului terţiar nonuniversitar, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta metodologie-cadru reglementează organizarea şi funcţionarea nivelului de învăţământ terţiar nonuniversitar ce se poate organiza de către instituţiile de învăţământ superior acreditate în cadrul unor structuri fără personalitate juridică, denumite în continuare colegii, înfiinţate în condiţiile legii în acest scop.

Art. 2. - Conform prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, nivelul de învăţământ terţiar nonuniversitar se organizează pentru absolvenţii de liceu cu sau fără diplomă de bacalaureat.

Art. 3. - Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează învăţământ terţiar nonuniversitar în cadrul colegiilor elaborează o metodologie proprie ce vizează organizarea şi funcţionarea acestui învăţământ.

Art. 4. - (1) Instituţiile de învăţământ superior acreditate oferă, în cadrul colegiilor, cursuri de învăţământ de nivel terţiar nonuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu, acreditate şi evaluate periodic în condiţiile legii.

(2) Iniţiativa înfiinţării nivelului de învăţământ terţiar nonuniversitar se realizează prin hotărârea senatului instituţiei de învăţământ superior acreditate, la propunerea consiliului de administraţie.

(3) Sediul, resursa umană şi resursele materiale se aprobă conform prevederilor legale în vigoare.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea

 

Art. 5. - (1) învăţământul terţiar nonuniversitar organizat în cadrul colegiilor are o durată de la 1 la 3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite dobândite, şi se derulează pe baza planurilor-cadru, programelor şi Standardelor de pregătire profesională (SPP), aprobate de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice pentru calificările respective.

(2) învăţământul terţiar nonuniversitar se organizează la forma cu frecvenţă pentru calificările profesionale corespunzătoare nivelului de calificare 5, conform Cadrului naţional al calificărilor (CNC) şi în baza Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 3.973/2014 privind echivalarea nivelurilor de calificare obţinute prin sistemul naţional de învăţământ şi formarea profesională a adulţilor, anterior momentului intrării în vigoare a Cadrului naţional al calificărilor, cu nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul naţional al calificărilor.

(3) Calificările profesionale corespunzătoare nivelului de calificare sunt conforme celor menţionate în Registrul naţional al calificărilor - RNC, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Până la aprobarea RNC se utilizează nomenclatoarele calificărilor profesionale în vigoare pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, corespunzătoare învăţământului postliceal.

Art. 6. - (1) începând cu anul şcolar 2015-2016, cifra de şcolarizare şi mecanismul de finanţare pentru învăţământul postliceal organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Finanţarea de bază pentru colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat se asigură la nivelul standardelor de cost pentru învăţământul preuniversitar.

(2) Taxele de admitere la colegiu se stabilesc la propunerea consiliului de administraţie din instituţia de învăţământ superior acreditată şi se aprobă prin hotărâre a senatului.

(3) Candidaţii admişi încheie un contract de şcolarizare cu instituţia de învăţământ superior acreditată.

(4) Taxa corespunzătoare şcolarizării se aprobă de către senatul universităţii, la propunerea consiliului de administraţie, şi se afişează odată cu planul de şcolarizare.

Art. 7. - Instituţiile de învăţământ superior acreditate înaintează, în condiţiile legii, Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice lista calificărilor ce se propun a fi şcolarizate în cadrul colegiilor, însoţită de planul de şcolarizare, cuprinzând calificările profesionale şi numărul de locuri pentru fiecare domeniu, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului universitar, în vederea aprobării prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

Art. 8. - Colegiul este condus de un director, desemnat prin decizia rectorului, cu avizul consiliului de administraţie. Directorul prezintă anual consiliului de administraţie un raport asupra calităţii educaţiei din cadrul colegiului pe care îl conduce. Raportul va fi publicat pe site-ul instituţiei de învăţământ superior.

 

CAPITOLUL III

Admiterea

 

Art. 9. - (1) Fiecare instituţie de învăţământ superior acreditată, care organizează învăţământ terţiar nonuniversitar prin intermediul colegiilor, elaborează o metodologie proprie de admitere, conform prevederilor Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.346/2011 privind aprobarea Criteriilor generale de admitere în învăţământul postliceal şi ale prezentei metodologii-cadru.

(2) Metodologia proprie de admitere este avizată de consiliul de administraţie şi este aprobată prin hotărârea senatului universităţii.

 

CAPITOLUL IV

Finalizarea studiilor. Evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării

 

Art. 10. - Finalizarea studiilor, respectiv evaluarea şi certificarea rezultatelor învăţării în colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate se realizează în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei naţionale privind aprobarea metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale a absolvenţilor învăţământului postliceal,

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 11. - (1) Instituţiile de învăţământ superior acreditate întreprind măsurile legale necesare pentru organizarea colegiilor la data intrării în vigoare a prezentei metodologii-cadru.

(2) Prin excepţie, pentru anul universitar 2015-2016 termenul prevăzut la art. 7 se modifică la 3 luni.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de monitorizare directă a Universităţii “Bioterra” din Bucureşti

 

În baza prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.418/2006 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare externă, a standardelor, a standardelor de referinţă şi a listei indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

în baza raportului nr. 3.231 din 18 martie 2015, întocmit în urma activităţii de monitorizare a Universităţii “Bioterra” din Bucureşti,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Metodologia de monitorizare directă a Universităţii “Bioterra” din Bucureşti, denumită în continuare metodologie, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Metodologia se aplică la Universitatea “Bioterra” din Bucureşti, începând cu data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la finalizarea evaluării instituţionale efectuate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ universitar, Corpul de control al Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, precum şi, după caz, alte direcţii de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior şi Universitatea “Bioterra” din Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

 

Bucureşti, 8 iulie 2015.

Nr. 4.458.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de monitorizare directă a Universităţii “Bioterra” din Bucureşti

 

Art. 1. - Universitatea “Bioterra” din Bucureşti, instituţie de învăţământ superior care face parte din sistemul naţional de învăţământ conform Legii nr. 480/2002 privind înfiinţarea Universităţii “Bioterra” din Bucureşti, este monitorizată până la finalizarea evaluării instituţionale efectuate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior.

Art. 2. - (1) Monitorizarea directă se referă la întreaga activitate desfăşurate de Universitatea “Bioterra” din Bucureşti şi vizează asigurarea respectării reglementărilor privind învăţământul superior, pentru întreaga activitate didactică, de cercetare ştiinţifică, de management academic, financiară şi administrativă.

(2) Monitorizarea directă este efectuata de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, care, prin structurile sale de specialitate, asigură comunicarea cu Universitatea “Bioterra” din Bucureşti.

(3) în procesul de monitorizare a activităţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice colaborează atât cu Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior, cât şi cu alte instituţii de învăţământ superior acreditate, precum şi, după caz, cu alte organisme specializate ale statului.

Art. 3. - (1) Universitatea “Bioterra” din Bucureşti are obligaţia de a prezenta, anual, pe perioada monitorizării directe, un raport Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, până cel târziu la data de 1 octombrie, care să conţină cel puţin următoarele informaţii privind:

a) evidenţele clare ale studenţilor, pe specializări, ani de studii, forme de învăţământ şi locaţii geografice. Evidenţa acestora se refera şi la registrele matricole, cataloage de examen, finalizarea studiilor, transferuri, exmatriculări, precum şi la alte date de acest gen;

b) situaţia referitoare la actele de studii, precum şi modul în care s-a realizat gestionarea, completarea şi eliberarea acestora în cadrul universităţii;

c) situaţia referitoare la întocmirea dosarelor personale ale studenţilor, inclusiv situaţia contractelor de studii încheiate între studenţi şi universitate;

d) situaţia referitoare la completarea cataloagelor şi la consemnarea notelor acordate studenţilor de către cadrele didactice;

e) situaţia referitoare la documentele privind transferul studenţilor;

f) situaţia privind statele de funcţii ale instituţiei de învăţământ superior;

g) alte documente relevante pentru activitatea de monitorizare a universităţii.

(2) Comisia de monitorizare, desemnată prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, în urma verificărilor efectuate şi a analizării rapoartelor prezentate de către Universitatea “Bioterra” din Bucureşti^ propune măsurile necesare.

(3) În funcţie de rezultatele monitorizării directe, fie monitorizarea va fi încheiată, fie vor fi aplicate măsurile prevăzute de lege.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.