MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 544/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 544         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 22 iulie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 346 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

Decizia nr. 348 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 183/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

Decizia nr. 359 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

570. - Hotărâre privind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

 

571. - Hotărâre privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unei lucrări de artă vizuală

 

574. - Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

580. - Hotărâre privind recunoaşterea Fundaţiei Grupul de Iniţiativa Ecologică şi Dezvoltare Durabilă” ca fiind de utilitate publică

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

            25. - Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a unui set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi a unei monede din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea regelui Ferdinand I

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 346

din 7 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Crai ova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Silvia Alexandru şi Valeriu Alexandru în Dosarul nr. 14.066/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 1.131 D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.320D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, excepţie ridicată de Lidia Rotam în Dosarul nr. 7.526/300/2014 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi în Dosarul nr. 1.371 D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, excepţie ridicată de Adina Miu în Dosarul nr. 15.106/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstitu­ţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor.

6. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării cauzelor.

7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.320D/20Î4 şi nr. 1.371 D/2014 la Dosarul nr. 1.131 D/2014, care a fost primul înregistrat.

8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 31 din 3 februarie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

9. Prin încheierea din 21 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 14.066/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Excepţia a fost ridicată de Silvia Alexandru şi Valeriu Alexandru într-o cauză având ca obiect cererea de obligare la emiterea unui act administrativ.

10. Prin încheierea din 20 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.526/300/2014, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014. Excepţia a fost ridicată de Lidia Rotam într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare şi suspendare a executării.

11. Prin încheierea din 27 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 15.106/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014. Excepţia a fost ridicată de Adina Miu într-o cauză având ca obiect obligaţia de a face.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin, în esenţă, că măsura legislativă stabilită prin actul normativ criticat contravine Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, prin care prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 şi ale Legii nr. 290/2003 au fost declarate neconstituţionale. Astfel, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 sunt abuzive, în condiţiile în care nu fac decât să reia dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, şi încalcă flagrant drepturile persoanelor îndreptăţite la măsuri reparatorii, titulari ai unor hotărâri emise în condiţiile legilor speciale.

13. Măsurile de eşalonare la plată şi reeşalonare a plăţii debitelor statului faţă de beneficiarii Legilor speciale nr. 9/1998 şi nr. 290/2003, precum şi a celorlalte debite au drept consecinţă vătămarea severă a celor îndreptăţiţi la despăgubiri, care sunt astfel obligaţi să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului lor de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege, precum şi prin hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, în timp ce măsura luată prin Legea nr. 112/2014, care a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, este mult mai severă, întrucât sunt suspendate emiterea hotărârilor prevăzute de Legea nr. 9/1998 şi Legea nr. 290/2003, plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în temeiul Legii nr. 9/1998, şi plata despăgubirilor stabilite prin deciziile de plată emise de către vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. Deşi scopul susţinut de legiuitor în privinţa suspendării este consolidarea cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 şi din Legea nr. 290/2003, acesta nu poate justifica anularea sau modificarea hotărârilor administrative emise de comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti în baza Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, a deciziilor de piaţă emise de către vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. De asemenea, orice consolidare a cadrului legislativ nu poate aduce atingere hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii, care nu au fost puse în executare. Atât hotărârile judecătoreşti definitive şi executorii, deja emise în baza Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, cât şi hotărârile administrative emise de comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006, reprezintă, potrivit art. 632 şi art. 633 din Codul de procedură civilă, titluri executorii, având forţa probantă a actelor autentice. Or, hotărârea judecătorească nu poate fi modificată sau desfiinţată decât în condiţiile Codului de procedură civilă, printr-o altă hotărâre judecătorească definitivă, şi nu poate fi suspendată temporar de la aplicare şi executare, cu motivarea reaşezării cadrului legislativ în materie.

14. Totodată, susţin că orice organ central sau local al administraţiei publice are obligaţia de a respecta şi pune în executare hotărârile judecătoreşti executorii, hotărârile administrative emise de comisiile judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti în baza Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006 şi deciziile de plată emise de către vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003.

15. De asemenea, contrar art. 115 alin. (4) din Constituţie, elementele cuprinse în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ, iar statul nu se poate prevala de lipsa resurselor, în condiţiile în care estimarea acestor resurse era firesc a fi efectuată la momentul adoptării legilor care privesc măsurile reparatorii.

16. Pe de altă parte, susţin că măsura suspendării plăţii despăgubirilor stabilite în temeiul Legii nr. 9/1998, Legii nr. 230/2003 şi Legii nr. 393/2006 nu respectă exigenţele prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece „termenul rezonabil” constituie o garanţie ce trebuie respectată şi în cadrul procedurii administrative, cum este şi cea a recunoaşterii şi acordării acestor compensaţii băneşti.

17. Prin prisma dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi art. 124 alin. (1) şi (3) din Constituţie precizează că ingerinţa Guvernului în dreptul de proprietate, dobândit în condiţii de legalitate, este neconstituţională. Invocând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la noţiunea de „bunuri”, arată că dreptul de creanţă, la care actul normativ criticat se referă, constituie un „bun” care se bucură de protecţia oferită de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

18. În acelaşi timp, prin prevederile de lege criticate, se instituie o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate, fără a fi respectate condiţiile prevăzute de art. 53 din Constituţie, deoarece nevoia unui nou interval de timp, pentru instituirea unui nou cadru legislativ, nu se încadrează printre motivele prevăzute în mod expres şi limitativ de Legea fundamentală, având în vedere şi faptul că această suspendare de 6 luni a fost precedată de alte 10 luni în care plăţile au fost suspendate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013. De asemenea, suspendarea plăţii despăgubirilor constituie o măsură disproporţionată faţă de situaţiile de urgenţă invocate de Guvern, care Îşi recunoaşte implicit incapacitatea de a gestiona aplicarea unor legi votate de Parlament”, şi creează un vădit tratament discriminatoriu între persoanele beneficiare ale despăgubirilor băneşti recunoscute prin titlurile de plată, care au încasat deja aceste sume de bani, şi persoanele beneficiare ale aceloraşi acte normative care, deşi au dobândit un drept de creanţă recunoscut de stat, nu pot intra în posesia despăgubirilor. Totodată, instituirea repetată a unui termen îndelungat de plată a despăgubirilor este de natură să aducă atingere existenţei în sine a dreptului de proprietate, care este practic golit de conţinut, protecţia sa rămânând pur iluzorie.

19. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.131 D/2014, apreciază că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 contravin principiilor constituţionale enumerate, chiar dacă legiuitorul este suveran în stabilirea modalităţilor şi procedurilor privind realizarea drepturilor justiţiabililor, întrucât măsura luată prin Legea nr. 112/2014 de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind suspendarea emiterii hotărârilor prevăzute de Legea nr. 9/1998 şi Legea nr. 290/2003 şi plata despăgubirilor stabilite este de natură a atrage îngrădirea drepturilor conferite beneficiarilor, mecanism ce poate fi considerat că nu este în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

20. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.371 D/2014, apreciază că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 nu contravin principiilor constituţionale enumerate. Apreciază că există o situaţie extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, respectiv o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public, iar reglementarea urgentă a situaţiei rezultate în condiţiile de criză economică nu putea fi făcută în mod rapid şi rezonabil, decât prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă. De asemenea, mecanismul amânării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii, printre care şi cea a unui termen rezonabil, de executare integrală şi de acoperire a eventualei devalorizări a sumei datorate, iar termenul stabilit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 respectă exigenţele unui termen rezonabil.

21. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că prevederile art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

22. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

23. Avocatul Poporului, în Dosarul nr. 1.131 D/2014, considera că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 sunt constituţionale, sens în care reţine că dispoziţiile legale criticate, care reglementează suspendarea emiterii hotărârilor/plăţii despăgubirilor, potrivit Legii nr. 9/1998, republicată, şi Legii nr. 290/2003, nu aduc atingere principiului constituţional privind delegarea legislativă. Aşa cum rezultă din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, aceasta a fost adoptată având în vedere necesitatea instituirii unor reglementări speciale, care să coreleze modalitatea de plată a despăgubirilor acordate persoanelor îndreptăţite potrivit Legii nr. 9/1998, republicată, şi Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu sursele de finanţare, astfel încât să se asigure menţinerea echilibrului bugetar şi, în mod implicit, respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar. În plus, ordonanţa de urgenţă a mai vizat şi necesitatea stabilirii unei noi modalităţi de plată a despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 9/1998, republicată, şi Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi identificarea surselor de finanţare, invocă aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind condiţiile adoptării ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, de exemplu, Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 25 februarie 1998.

24. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, faţă de art. 1 alin. (4) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, consideră că nu poate fi reţinută, întrucât un act normativ, care, prin conţinutul său urmăreşte instituirea unor reglementări speciale, care să coreleze modalitatea de plată a despăgubirilor acordate persoanelor îndreptăţite, cu sursele de finanţare, astfel încât să se asigure menţinerea echilibrului bugetar şi, în mod implicit, respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României, inclusiv nivelul deficitului bugetar, nu este de natură să contravină dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie. Legiuitorul, fie el originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituţie, consideră că aceasta nu este întemeiată, actul normativ aplicându-se tuturor persoanelor aflate în situaţia reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare.

25. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului, în dosarele nr. 1.320D/2014 şi nr. 1.371 D/2014, nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, în Dosarul nr. 1.131 D/2014, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

26. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

27. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români, pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 14 martie 2014, aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, care au următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă, până la data de 31 decembrie 2014, emiterea hotărârilor prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 8 alin. (2) din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Pe perioada stabilită la alin. (1) se suspendă emiterea de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a deciziilor de validare sau invalidare a hotărârilor comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

Art. 2. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se suspendă, până la data de 31 decembrie 2014, plata despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordinele emise de către şeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998 şi, respectiv, prin deciziile de plată emise de către vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006.”

28. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie, cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 alin. (2) privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 61 privind rolul Parlamentului, art. 115 alin. (1), (4) şi (6) privind delegarea legislativă şi regimul juridic al ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, art. 124 alin. (1) şi (3) privind înfăptuirea justiţiei.

29. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, iar prin Decizia nr. 31 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

30. Curtea a reţinut că acordarea despăgubirilor cetăţenilor români care au suferit pierderi într-o anumită perioadă de timp istorică a fost stabilită prin Legea nr. 9/1998 şi Legea nr. 290/2003, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 a fost suspendată acordarea acestor despăgubiri, suspendare care a operat pentru perioada 14 martie - 31 decembrie 2014. Prin urmare, Curtea a reţinut că ordonanţa de urgenţă criticată, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2014, reprezintă un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp.

31. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă, având în vedere jurisprudenţa sa referitoare la limitele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Curtea a analizat motivele invocate de Guvern pentru a stabili dacă măsura criticată se circumscrie situaţiei extraordinare. Astfel, Curtea a reţinut că, potrivit preambulului ordonanţei de urgenţă şi Notei de fundamentare, Guvernul a emis ordonanţa de urgenţă criticată, în scopul suspendării activităţilor de emitere de noi hotărâri la nivelul comisiilor judeţene şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, precum şi a plăţii despăgubirilor în cazul dosarelor deja soluţionate, până la aprobarea prin lege a noului cadru normativ, prin care să se reglementeze măsuri clare şi precise pentru instituirea unui regim echitabil de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003, precum şi ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, prin care a fost constatată ca fiind neconstituţională Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013. Astfel, întrucât dispoziţiile legale prin care a fost reglementat modul de plată a despăgubirilor acordate potrivit celor două legi reparatorii au fost constatate ca fiind neconstituţionale, necesitatea suspendării activităţilor de emitere de noi hotărâri şi a plăţii despăgubirilor apare ca fiind justificată până la aprobarea prin lege a noului cadru normativ. În acest sens, Curtea a reţinut că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei de constatare a neconstituţionalităţii. Guvernul a adoptat în data de 26 iunie 2014 şi a depus la Parlament, spre dezbatere, la data de 3 iulie 2014, un proiect de lege privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998, precum şi al Legii nr. 290/2003, prin care s-a reglementat modalitatea de acordare a despăgubirilor, ele fiind eşalonate pe o perioadă de 5 ani. Din analiza procesului legislativ rezultă că acest proiect de lege a fost adoptat de Parlament, devenind Legea nr. 164/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Prin urmare, Guvernul şi-a îndeplinit obligaţia de a interveni legislativ pentru urgentarea şi finalizarea procesului de acordare a despăgubirilor băneşti persoanelor îndreptăţite, iar măsura suspendării, instituită prin ordonanţa de urgentă criticată, este justificată, actul normativ analizat îndeplinindu-şi scopul pentru care a fost adoptat.

32. Prin urmare, din analiza istoricului modalităţii de plată a despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003, precum şi a motivelor invocate de Guvern, Curtea a reţinut că situaţia extraordinară a fost determinată, pe de o parte, de admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, iar, pe de altă parte, de necesitatea acordării unui interval de timp în care să se reglementeze un nou cadru legal necesar accelerării şi finalizării procesului de acordare de despăgubiri cetăţenilor români. Astfel, Guvernul a arătat că necesitatea instituirii unui nou cadru legal este determinată de asigurarea menţinerii unui echilibru bugetar şi, în mod implicit, de asigurarea respectării angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvern, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar. În aceste condiţii, Curtea a reţinut că adoptarea reglementării criticate a fost determinată de o situaţie care nu suporta amânare, fiind astfel justificată urgenţa reglementării, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie.

33. În acelaşi timp, din perspectiva respectării condiţiei cuprinse în art. 115 alin. (6) din Constituţie, referitoare la interzicerea afectării, printr-o ordonanţă de urgenţă, a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, Curtea a examinat dacă măsura de suspendare a procedurilor de acordare a despăgubirilor şi a plăţii unei creanţe asupra statului este una rezonabilă, de natură a nu afecta dreptul de proprietate, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dacă perioada de suspendare respectă exigenţele caracterului rezonabil al duratei unei proceduri judiciare, în sensul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, executarea hotărârilor judecătoreşti fiind parte a procesului civil.

34. În jurisprudenţa sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, Curtea a stabilit înţelesul constituţional al verbului „a afecta”, statuând că sensul juridic al noţiunii, sub diferite nuanţe, ar fi: a suprima”, a aduce atingere”, a prejudicia”, a vătăma”, a leza”, a antrena consecinţe negative”. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, din interpretarea art. 115 alin. (6) din Constituţie, se poate deduce că, în domeniul reglementării drepturilor, libertăţilor şi a îndatoririlor fundamentale, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă „afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.

35. Având în vedere această situaţie, Curtea a reţinut că măsura instituită de Guvern pe calea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, reprezintă o soluţie temporară, limitată în timp, având ca scop - care nu poate fi decât legitim - evitarea unor eventuale disfuncţionalităţi ale procedurilor de restituire, până la adoptarea unui nou cadru legislativ, coerent, care să asigure realizarea efectivă a drepturilor la despăgubire acordate potrivit celor două legi reparatorii, precum şi pentru identificarea surselor de finanţare necesare. Prin urmare, Curtea a constatat că, prin actul normativ criticat, nu a fost negat dreptul la despăgubire, aşadar dreptul de proprietate privată al persoanelor îndreptăţite, statul urmând să continue procesul de restituire potrivit noii legi adoptate în această materie. Termenul rezonabil al unei proceduri judiciare este respectat, în condiţiile în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 reprezintă un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, iar statul a depus diligentele necesare continuării procedurilor de despăgubire. Aşadar, Curtea a apreciat că măsura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 constituie o măsură adecvată şi necesară în vederea atingerii scopului legitim urmărit, fiind de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat, respectiv asigurarea echilibrului bugetar, şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, respectiv despăgubirea efectivă a acestora, fără a încălca art. 44 din Constituţie.

36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea acestei jurisprudenţe, cele statuate prin decizia invocată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.

37. Distinct de aceasta, Curtea constată că, fără a pune în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, în sensul instituit de art. 53 din Constituţie, prevederile de lege criticate nu instituie privilegii ori discriminări pe considerente arbitrare pentru persoanele aflate în aceeaşi situaţie, astfel încât nici dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie nu sunt încălcate.

38. În final, Curtea constată că, în raport cu critici le formulate, invocarea dispoziţiilor art. 1 alin. (4), art. 115 alin. (1) şi art. 124 alin. (1) şi (3) din Legea fundamentală nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

39. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Silvia Alexandru şi Valeriu Alexandru în Dosarul nr. 14.066/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, de Lidia Rotam în Dosarul nr. 7.526/300/2014 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi de Adina Miu în Dosarul nr. 15.106/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial ai României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 348

din 7 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 183/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 183/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Star, excepţie ridicată de Dumitru Cristea în Dosarul nr. 10.301/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.133D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 22 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.301/299/2011, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 183/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Cristea într-o cauză având ca obiect pretenţii.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că statul şi-a îndeplinit obligaţia de a asigura un nivel de trai decent printr-o măsură neconstituţională, în condiţiile inexistenţei unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată. Consideră că prin obiectul de reglementare al actului normativ criticat - tariful de închiriere calculat în euro/mp aplicabil doar asupra unui număr particular şi limitat de locuinţe - se încalcă principii fundamentale prevăzute expres în Constituţia României.

6. De asemenea apreciază că dispoziţiile de lege criticate contravin principiului constituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii prin faptul că efectele sale nu vizează decât un anumit segment din categoria chiriaşilor locuinţelor de stat, fără măcar a urmări opozabilitatea universală a actului normativ asupra tuturor cetăţenilor de pe teritoriul României.

7. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 183/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat ăl statului, administrate de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 22 octombrie 2008.

12. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 47 alin. (1) referitor la nivelul de trai şi art. 115 alin. (8), potrivit căruia prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea retine că autorul acesteia formulează critici de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă cu privire la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008, aprobată prin Legea nr. 183/2008.

14. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a statuat că legea de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului nu poate avea relevanţă în examinarea constituţionalităţii extrinseci a acesteia, deoarece aprobarea prin lege a ordonanţei de urgenţă nu poate acoperi un eventual viciu de neconstituţionalitate extrinsecă. În acest sens a se vedea Decizia nr. 95 din 8 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia nr. 784 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 7 iulie 2009, şi Decizia nr. 14 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 15 aprilie 2011.

15. Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 au făcut obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 1.160 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 727 din 27 octombrie 2009, Decizia nr. 984 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Decizia nr. 961 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 11 ianuarie 2013, şi Decizia nr. 20 din 23 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 21 februarie 2013, Curtea Constituţională a statuat constituţionalitatea acestora. Totodată, Curtea observă că, în ultima decizie menţionată, respectiv Decizia nr. 20 din 23 ianuarie 2013, autorul excepţiei este acelaşi ca în prezenta cauză, iar criticile formulate sunt similare celor din prezenta cauză.

16. Astfel, prin Decizia nr. 20 din 23 ianuarie 2013, Curtea a reţinut că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008, existenţa unei situaţii extraordinare este motivată de Guvern prin faptul că nivelul redus al tarifului chiriei care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în proprietatea publică sau privată a statului, administrate de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, nu acoperă, în conformitate cu prevederile art. 31 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare (text de lege în vigoare la data adoptării ordonanţei de urgenţă criticate în prezenta cauză), cheltuielile efective cu aceste imobile. Astfel, Curtea a constatat că această împrejurare avea natura unei situaţii extraordinare, pentru a cărei remediere se impunea adoptarea unor măsuri legislative urgente, în vederea evitării rapide a consecinţelor negative indicate şi în preambulul ordonanţei de urgenţă, respectiv prejudicierea bugetului statului datorată inechităţii existente la momentul emiterii ordonanţei de urgenţă între nivelul chiriilor percepute pentru locuinţele aflate în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” şi nivelul chiriilor aplicabil pe piaţa imobiliară, în special în municipiul Bucureşti.

17. De asemenea, prin Decizia nr. 984 din 12 iulie 2011, precitată, Curtea a statuat că stabilirea de către legiuitor a două categorii de chiriaşi, una care beneficiază de o modalitate de calcul mai avantajoasă a chiriei şi cealaltă categorie care nu beneficiază de această dispoziţie, are la bază considerente de protecţie a celor cu venituri mici, care ocupă locuinţe a căror suprafaţă utilă nu depăşeşte suprafaţa minimală prevăzuta de lege. Acest beneficiu de protecţie socială este la latitudinea de reglementare a legiuitorului, care poate institui un tratament juridic diferenţiat, în considerarea unor situaţii obiectiv diferite. Totodată, Curtea a precizat că schimbarea situaţiei juridice a chiriaşilor, în cazul în care, din diverse motive, nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru încadrarea în categoria juridică vizată de măsura de protecţie mai sus precizată, determină incidenţa unui alt tratament juridic, corespunzător situaţiei obiectiv diferite în care se află aceştia, ceea ce reprezintă o aplicare a principiului egalităţii, şi nu o încălcare a lui.

18. Cât priveşte critica referitoare la prevederile constituţionale cuprinse în art. 47 alin. (1) privind obligaţia statului de a asigura cetăţenilor un nivel de trai decent, sunt incidente cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 984 din 12 iulie 2011, potrivit cărora nivelul de trai decent este un concept care trebuie examinat în raport cu situaţiile avute în vedere de legiuitor, precum şi în funcţie de reglementările internaţionale privind drepturile omului, obligatorii în temeiul art. 11 şi 20 din Constituţie, respectiv prevederile art. 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, potrivit cărora dreptul la un nivel de trai decent cuprinde, printre altele, şi dreptul la locuinţă. În acelaşi sens, art. 11 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale, prevăzând obligaţia statelor de a recunoaşte dreptul

oricărei persoane la un nivel de trai decent pentru ea şi familia sa, se referă, în mod expres, numai la locuinţă corespunzătoare, şi nu la un nivel redus al tarifului chiriei.

19. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. Curtea nu poate reţine nici susţinerea privind încălcarea art. 115 alin. (8) din Legea fundamentală, potrivit căruia „prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei”. Astfel, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 a fost aprobată prin Legea nr. 183/2008, aşa încât aceasta continuă să îşi producă efectele juridice.

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Cristea în Dosarul nr. 10.301/299/2011 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi constată că dispoziţiile Legii nr. 183/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2008 pentru stabilirea tarifului lunar al chiriei pe m2 care se aplică pentru închirierea locuinţelor şi terenului aferent acestora, aflate în domeniul public şi privat al statului, administrate de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 359

din 7 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Vasile Gîţă în Dosarul nr. 3.274/89/2013 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.322D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul a depus precizări şi o completare a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, prin care solicită, totodată, judecarea în lipsă şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Decizia nr. 614/2014 din 10 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.274/89/2013, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Vasile Gîţă, în calea de atac a apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 7 din 9 ianuarie 2014, pronunţată de Tribunalul Vaslui într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei privind eliberarea din funcţie publică, emisă în baza dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 de către Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că, referitor la regimul emiterii ordonanţelor de urgenţă, textul constituţional de referinţă stabileşte limite foarte clare în privinţa legiferării pe această cale. Astfel, ordonanţele de urgenţă se adoptă în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. De asemenea, arată că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie.

7. Apreciază că nimic nu împiedică legiuitorul să desfiinţeze/restructureze anumite instituţii şi să elibereze din funcţie personalul acestora, însă aceasta trebuie să se realizeze în conformitate cu normele constituţionale, prin lege, în sensul său de act normativ adoptat de legiuitorul primar - Parlamentul, şi nu prin ordonanţă de urgenţă - act cu caracter de excepţie şi care este supus limitărilor prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie. Mai arată că aceasta reiese şi este subliniată în Decizia Curţii Constituţionale nr. 55 din 5 februarie 2014.

8. Menţionează faptul că în cuprinsul actelor normative în baza cărora s-a emis decizia de concediere nu s-a motivat în niciun mod regimul juridic diferit stabilit în ceea ce priveşte personalul instituţiei supuse reorganizării.

9. Mai susţine că o parte din personal este eliberat din funcţie pe motivul aparent al desfiinţării instituţiei în cauză, fără a se face o analiză a posturilor, eficienţa sau ineficienta, posibilităţi de realocare a funcţionarilor contractuali către activităţi deficitare din punct de vedere al personalului de specialitate - activitatea de colectare/executare silită, aceasta în condiţiile înfiinţării concomitente a unei direcţii noi în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (Direcţia Antifraudă) cu posturi corespunzătoare, pentru care angajarea se face prin concurs.

Astfel, rezultă discriminarea acestei categorii de personal contractual cu studii superioare economice şi tehnice.

10. În final, autorul excepţiei, referindu-se la competenţa legiuitorului de a desfiinţa şi înfiinţa prin acelaşi act normativ o anumită funcţie fără o motivare rezonabilă, menţionează Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 prin care Curtea Constituţională a statuat că pentru a desfiinţa şi a înfiinţa un post trebuie să existe un temei serios şi temeinic. Iniţiatorul legii are obligaţia de a motiva acest lucru în expunerea de motive a legii”.

11. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că, raportat la motivele invocate de autor, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 nu încalcă prevederile art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, precizările depuse de autor în susţinerea excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 24 octombrie 2014.

16. Autorul susţine că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 115 alin. (4) şi (6), referitoare la condiţiile de adoptare ale ordonanţelor de urgenţă şi la limitele de reglementare ale acestora.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, şi. prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Decizia nr. 571 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 679 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 14 ianuarie 2015, Curtea a statuat constituţionalitatea acestor prevederi.

18. Astfel, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, precitată, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 reglementează următoarele măsuri principale: reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi prin preluarea activităţii Gărzii Financiare; desfiinţarea Gărzii Financiare; preluarea personalului Autorităţii Naţionale a Vămilor în cadrul Agenţiei sau în structurile subordonate în limita numărului de posturi aprobat; eliberarea din funcţie a personalului Gărzii Financiare cu respectarea procedurilor prevăzute de lege pentru fiecare categorie de personal; înfiinţarea Direcţiei generale antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală; înfiinţarea direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice prin transformarea direcţiei generale a finanţelor publice a judeţului în care va fi stabilit sediul direcţiei generale regionale, prin fuziunea prin absorbţie a celorlalte direcţii generale judeţene ale finanţelor publice din aria de competenţă stabilită potrivit prevederilor unei hotărâri a Guvernului; preluarea patrimoniului, arhivei, prevederilor bugetare, execuţiei bugetare până la data reorganizării şi a oricăror altor bunuri ale Autorităţii Naţionale a Vămilor, ale Gărzii Financiare şi ale direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, după caz; autorizarea Agenţiei să ocupe prin recrutare posturile vacante necesare funcţionarii structurii antifraudă.

19. Prin urmare, Curtea a observat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 vizează restructurarea următoarelor instituţii publice: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală [organ de specialitate al administraţiei publice centrale, instituţie publică cu personalitate juridică, cu buget propriu, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, potrivit art. 18 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar); Autoritatea Naţională a Vămilor [organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţat de la bugetul de stat, care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, potrivit art. 6 alin. (1)din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României]; Garda Financiară [instituţie publică de control, cu personalitate juridică, în subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, finanţată de la bugetul de stat, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare] şi direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene [instituţii publice cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice].

20. În jurisprudenţa sa anterior menţionată, Curtea a reţinut că scopul măsurii criticate îl reprezintă îmbunătăţirea cadrului organizatoric al structurilor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, gestionarea eficientă a resurselor financiare alocate, distribuirea eficientă a personalului între diferitele activităţi ale administraţiei fiscale, precum şi între unităţile de la nivel teritorial, crearea unui nivel regional în scopul îmbunătăţirii planificării şi controlului, reducerii costului colectării, al sporirii colectării veniturilor, precum şi crearea unei noi structuri antifraudă. Aşa fiind, Curtea a apreciat că aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, în cauză fiind o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă, independentă de voinţa Guvernului, care punea în pericol un interes public, astfel încât nu poate fi reţinută critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituţie.

21. De asemenea, Curtea a apreciat că măsurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 nu sunt de natură a încălca art. 115 alin. (6) din Constituţie, întrucât, pe de o parte, deşi vizează structura organizatorică a unor instituţii fundamentale ale statului, nu afectează nici capacitatea administrativă şi nici funcţionarea acestora, iar, pe de altă parte, în ceea ce priveşte Garda Financiară, deşi actul normativ prevede desfiinţarea acestei instituţii, cu consecinţa directă a afectării regimului său juridic, aceasta nu reprezintă o instituţie fundamentală a statului, care să cadă sub incidenţa protecţiei prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie.

22. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, cele statuate prin deciziile menţionate mai sus îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi1,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Vasile Gîţă în Dosarul nr. 3.274/89/2013 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 


1 A se vedea opiniile separate formulate la Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea unor modificări şi completări în inventarul bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a constatării unor suprafeţe de teren în minus după finalizarea lucrărilor tehnice de cadastru şi intabularea în cartea funciară.

Art. 2. - Se aprobă actualizarea valorilor de inventar ale bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2, ca urmare a reevaluării acestora conform prevederilor art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi a constatării unor suprafeţe de teren în plus după finalizarea lucrărilor tehnice de cadastru şi intabularea în cartea funciară.

Art. 3. - Se aprobă actualizarea adreselor unde sunt situate bunurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a adăugării cărţilor funciare aferente după intabulare.

Art. 4. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar a bunului aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 4, ca urmare a comasării acestuia cu alt imobil, acesta din urmă fiind radiat din inventarul centralizat, în urma reorganizărilor efectuate la nivel funcţional şi administrativ.

Art. 5. - Se aprobă scoaterea bunului din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului aflate în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 5, ca urmare a reorganizărilor efectuate la nivel funcţional şi administrativ.

Art. 6. - Se aprobă completarea datelor de identificare privind baza legală cu actele juridice care atestă dreptul de administrare al Ministerului Apărării Naţionale asupra unor bunuri din domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 6, în scopul îndreptării unor erori materiale.

Art. 7. - Ministerul Apărării Naţionale îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8. - Anexele nr. 1-6*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează;

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Ministrul apărării naţionale,

Mircea Duşa

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 iulie 2015.

Nr. 570.


*) Anexe le nr. 1-6 nu se publică, deoarece sunt clasificate potrivit legii.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unei lucrări de artă vizuală

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 863 lit. d) şi art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii a lucrării de artă vizuală, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. 2. - Ministerul Culturii îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-va lorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificarea corespunzătoare a anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Ioan Vulpescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 iulie 2015.

Nr. 571.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a lucrării de artă vizuală care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii

 

1. Ordonator principal de credite

4192812

Ministerul Culturii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale aflate sub autoritatea ordonatorului principal, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării şi finanţării activităţii de cercetare-dezvoltare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 51/1996, cu modificările ulterioare, şi, după caz, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care au în administrare bunuri din patrimoniul public de stat

 

 

 

Nr. MFP

Cod de clasificare

Denumirea bunului

Descrierea tehnică

Anul dobândirii

Valoare de

inventar

(lei)

Baza legală

Administrator

Tipul bunului

Se atribuie nr. nou de către MFP.

8.21.01

Lucrare de artă vizuală bust

Nicolae Kirculescu”

Titlu: bust Nicolae Kirculescu

Tehnica: bronz; Lungime = 41 cm; Lăţime = 30 cm; înălţime = 60 cm

2011

25.000

Contract nr. 4.384/2011

Ministerul Culturii

Bun mobil

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea anexei nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi având în vedere art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă actualizarea valorii de inventar şi a datelor de identificare a bunului imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Centrului de Cultură George Apostu” din Bacău, înregistrat la numărul MFP 35585, potrivit anexei nr. 1.

(2) Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi în administrarea Centrului de Cultură George Apostu” din Bacău a unui imobil, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 2. - Se aprobă actualizarea valorii de inventar şi a datelor de identificare a bunului imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii, înregistrat la numărul MFP 33428, potrivit anexei nr. 3.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ministerul Culturii îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţele cantitativ-valorice şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările corespunzătoare în anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Ioan Vulpescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 iulie 2015.

Nr. 574

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunului imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Centrului de Cultură George Apostu” Bacău

 

1. Ordonator principal de credite

4192812

Ministerul Culturii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

4277986

Centrul de Cultură George Apostu” din Bacău

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

 

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

 

Date de identificare

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar a bunului înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din

domeniul public al statului

(lei)

Valoarea de inventar actualizată a bunului imobil

(lei)

35585

8.24.01

Centrul de Cultură George Apostu” - Bacău

C1: Pavilion central: P+2E

Sc = 291 mp; Sd = 1.468 mp

CF nr. 68940

Nr. cadastral 68940-C1

Municipiul Bacău,

Str. Crângului nr. 18, judeţul Bacău

6430

15.300.574

C2: Clădire administrativă: P+E

Sc = 143 mp; Sd = 226 mp

CF nr. 68940

Nr. cadastral 68940-C2

 

 

 

C3: Muzeul de Artă Contemporană George Apostu”: P+E

Sc = 363 mp;

Sd = 550 mp

CF nr. 68940

Nr. cadastral 68940-C3

 

 

 

Teren în suprafaţă de 22.887 mp, din care:

- curţi construcţii: 4.935 mp;

- fâneaţă (spaţiu verde + spaţiu expoziţional): 16.985 mp

- ape stătătoare (lac): 967 mp

CF/Nr. cadastral 68940

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunului imobil care se înscrie în domeniul public al statului şi în administrarea Centrului de Cultură George Apostu” Bacău

 

1. Ordonator principal de credite

4192812

Ministerul Culturii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

4277986

Centrul de Cultură George Apostu” din Bacău

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

 

Cod clasificaţie

Denumire

Dale de identificare

8.24.01

Imobil

Descriere tehnică

Adresa

Valoarea de inventar

(lei)

Garaj beton (pentru barca cu motor - debarcader): construcţie anexă:

Sc = 123 mp

CF nr. 68942

Nr. cadastral 68942 - C1

Municipiul Bacău,

Str. Crângului nr. 18,

judeţul Bacău

141.068

Teren cu suprafaţa de 311 mp, din care:

- ape stătătoare: 311 mp

CF/Nr. cadastral: 68942

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a bunului Imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii

 

1. Ordonator principal de credite

4192812

Ministerul Culturii

2. Ordonator secundar de credite

 

 

3. Ordonator terţiar de credite

 

 

4. Regii autonome şi companii/societăţi naţionale subordonate ordonatorului principal

 

 

 

Nr. MFP

Codul de clasificaţie

Denumirea

Descriere tehnică

Adresa

Valoarea de inventar a bunului înscrisă în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

(lei)

Valoarea de inventar actualizată a bunului imobil

(lei)

Situaţia juridică actuală

33428

8.24.07.

Casa Vernescu

Corp CI: S + P+ E,

Sc = 1.022 mp; Sd = 2.044 mp;

CF nr. 220321

Nr. cadastral 220321-C1

Municipiul Bucureşti, sectorul 1,

Calea Victoriei nr. 133 A

664

31.856.226

Dat cu titlu gratuit

Corp C2: S + P + E;

Sc = 818 mp; Sd . 1.636 mp

CF nr. 220321

Nr. cadastral 220321-C2

Teren aferent 3.574 mp

CF nr. 220321

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind recunoaşterea Fundaţiei Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă” ca fiind de utilitate publică

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaşte Fundaţia Grupul de Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă”, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în municipiul Craiova, str. Împăratul Traian nr. 28, et. 1, camera 1, judeţul Dolj, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 15 iulie 2015.

Nr. 580.

 

ACTE ALE BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI

 

BANCA NAŢIONALA A ROMÂNIEI

 

CIRCULARĂ

privind lansarea în circuitul numismatic a unui set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi a unei monede din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea regelui Ferdinand I

 

Art. 1. - În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, începând cu data de 15 iulie 2015, Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic un set de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat) şi o monedă din argint dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea regelui Ferdinand I.

Art. 2. - Caracteristicile tehnice ale monedelor din set (din aur, din argint şi din tombac cuprat) sunt următoarele:

 

Valoare nominală

100 lei

10 lei

1 leu

Metal

aur

argint

tombac cuprat

Titlu

900%o

999%o

-

Formă

rotundă

rotundă

rotundă

Diametru

21 mm

37 mm

37 mm

Greutate

6,452 g

31,103g

23,5 g

Calitate

pro of

proof

proof

Cant

zimţat

zimţat

zimţat

 

Aversul monedei din aur redă imaginea ansamblului Catedralei încoronării de la Alba Iulia, inscripţia În arc de cerc ROMÂNIA”, valoarea nominală 100 LEI”, stema României şi anul de emisiune 2015”.

Aversul monedei din argint redă imaginea ansamblului Catedralei încoronării de la Alba Iulia, inscripţia în arc de cerc

ROMÂNIA”, valoarea nominală 10 LEI”, stema României şi anul de emisiune 2015”.

Aversul monedei din tombac redă imaginea ansamblului Catedralei încoronării de la Alba Iulia, inscripţia în arc de cerc ROMÂNIA”, valoarea nominală 1 LEU”, stema României şi anul de emisiune 2015”.

Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat). prezintă portretul regelui Ferdinand I, anii între care a trăit 1865”, 1927” şi inscripţiile în arc de cerc FERDINAND I” şi REGE AL ROMÂNIEI”.

Art. 3. - Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.

Art. 4. - Monedele vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent. Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

Art. 5. - Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate împlinirii a 150 de ani de la naşterea regelui Ferdinand I au putere circulatorie pe teritoriul României.

Art. 6. - Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint din emisiunea dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea regelui Ferdinand I se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

 

Preşedintele Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României,

Mugur Constantin Isărescu

 

Bucureşti, 6 iulie 2015.

Nr. 25.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.