MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 385/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 385         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 3 iunie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 226 din 2 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) teza finală din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            669. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 477/2009 privind înfiinţarea Registrului Naţional de Transplant, desemnarea persoanelor responsabile cu gestionarea datelor din Registrul Naţional de Transplant din cadrul unităţilor sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe şi stabilirea datelor necesare înregistrării unei persoane pentru atribuirea codului unic de înregistrare la Agenţia Naţională de Transplant

 

            831/600. - Ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 226

din 2 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) teza finală din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Irina-Loredana Gulie - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, excepţie ridicată de Adrian Pădure în Dosarul nr. 5.008/110/2007 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.139D/2014.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal şi asistat de doamna avocat Irina Irimia, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantei autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. Astfel, se arată că prevederile art. XII din Legea nr. 202/2010 încalcă dreptul părţilor la un proces echitabil, accesul liber la justiţie şi egalitatea în faţa legii, dat fiind faptul că, prin exercitarea doar a căii de atac a recursului împotriva deciziei sau, după caz, a dispoziţiei motivate de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură a unui imobil preluat în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, se restrânge dreptul la probatoriu. În egală măsură, textul de lege criticat creează o situaţie juridică de inegalitate, pe de o parte, prin faptul că, dacă judecata s-ar fi desfăşurat potrivit dreptului comun, ar fi beneficiat de calea de atac a apelului, iar, pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, persoanele îndreptăţite care contestă în justiţie deciziile emise de entităţile învestite de lege care au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi deciziile emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, în temeiul acestui din urmă act normativ, beneficiază de calea de atac a apelului. În acest mod este încălcat şi dreptul la un proces echitabil, pentru că părţile nu au beneficiat de un grad de jurisdicţie. Invocă aspecte de fapt, pe fondul cauzei deduse soluţionării instanţei de judecată. Solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal, arată, în esenţă, că, potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 165/2013, sub incidenţa acestei legi intră şi cererile formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a acesteia, astfel încât în speţă, având în vedere că este vorba de o notificare nesoluţionată, ar fi trebuit să fie aplicabilă Legea nr. 165/2013.

5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că în cauză nu poate fi reţinută pretinsa diferenţă de tratament juridic, deoarece, pentru situaţii juridice diferite este admisibil un regim juridic diferit, în speţă în exercitarea căilor de atac. De asemenea, se apreciază, că, în speţă, recursul exercitat în temeiul dispoziţiilor legale criticate este unul devolutiv în fapt şi în drept, în temeiul art. 3041 din Codul de procedură civilă din 1865. Pe de altă parte, nici în temeiul art. 35 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului, prin urmare, nu se poate beneficia de trei grade de jurisdicţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

6. Prin încheierea din 3 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.008/110/2007, Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, excepţie ridicată de Adrian Pădure într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva dispoziţiei primarului municipiului Bacău de respingere a notificării, formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, în materie civilă, intenţia legiuitorului a fost de a institui atât calea de atac a apelului, cât şi cea a recursului, şi prin excepţie, în cauzele de o importanţă redusă, doar calea de atac a recursului. Or, având în vedere că o contestaţie împotriva deciziei/dispoziţiei motivate, emisă de entitatea învestită cu soluţionarea notificării în vederea restituirii unui imobil preluat în mod abuziv, este un litigiu civil care vizează dreptul de proprietate, ca drept fundamental al omului, limitarea accesului la justiţie numai la calea de atac a recursului este de natură a îngrădi dreptul constituţional de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil. Invocă cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârile din 4 mai 2000, 26 ianuarie 2006, 14 noiembrie 2006 şi 10 iulie 2008 în cauzele Rotam Împotriva României, Lungoci împotriva României, Gregorio de Andrade împotriva Portugaliei, şi Blandeau împotriva Franţei referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea legii, ca o garanţie a procesului echitabil în materie civilă, la dreptul de acces la un tribunal independent şi imparţial, instituit prin lege, precum şi la accesul efectiv la justiţie, în ipoteza în care statul a instituit atât calea de atac a apelului, cât şi a recursului. Se mai susţine că textul de lege criticat instituie o discriminare între persoanele îndreptăţite care contestă în justiţie decizia/dispoziţia motivată emisă de entitatea învestită cu soluţionarea notificării, în temeiul Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care pot exercita doar calea de atac a recursului, pe de o parte, şi persoanele îndreptăţite care contestă în justiţie deciziile emise de entităţile învestite de lege care au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare Legii nr. 165/2013, precum şi deciziile emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, în temeiul acestui din urmă act normativ, pe de altă parte, care pot fi atacate în justiţie cu apel, potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013.

În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aspectul discriminatoriu este cu atât mai evident cu cât valoarea litigiului poate depăşi 100.000 de lei.

8. Curtea de Apel Bacău - Secţia I civilă îşi exprimă opinia în sensul că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate Sa prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate şi în temeiul art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea urmează să reţină ca obiectai excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 26 alin. (3) teza finală din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin art. XII din Legea nr. 202/2010. Textul de lege criticat are următorul cuprins: “(3) Decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură poate fi atacată de persoana care se pretinde îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul unităţii deţinătoare sau, după caz, al entităţii învestite cu soluţionarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare, Hotărârea tribunalului este supusă recursului, care este de competenţa curţii de apel.”

13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 11 alin. (1) privind respectarea de către stat a tratatelor la care este parte şi art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia susţine că, prin instituirea, în această materie, doar a căii de atac a recursului, se îngrădeşte accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fiind, totodată, discriminaţi justiţiabilii care au exercitat această cale de atac în temeiul Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, spre deosebire de cei care, în temeiul Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, modificate, pot exercita calea de atac a apelului împotriva refuzului entităţilor învestite de lege care au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum şi împotriva deciziilor emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, în temeiul acestui din urmă act normativ.

15. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale au mai fost analizate măsuri legislative prin care se reglementa modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti considerate ca fiind nelegale sau neîntemeiate, Curtea statuând, în mod constant, că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziţii referitoare la obligativitatea existenţei tuturor căilor de atac, ci reglementează accesul general neîngrădit la justiţie al tuturor persoanelor pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor lor legitime, precum şi dreptul tuturor părţilor interesate de a exercita căile de atac prevăzute de lege. De asemenea, s-a reţinut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părţilor interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti considerate defavorabile, iar lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunţate în instanţă echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiţie devenind astfel un drept iluzoriu şi teoretic (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, nr. 230 din 16 noiembrie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000. nr. 226 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, nr. 572 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005, nr. 500 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012 sau nr. 967 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012).

16. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reţine că, în temeiul art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele îndreptăţite la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv pot contesta în justiţie decizia sau, după caz, dispoziţia motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natură, iar hotărârea pronunţată de instanţă este supusă numai recursului, care este de competenţa curţii de apel. Aşadar, în această materie specifică, în exercitarea legitimării sale constituţionale de a adopta norme de procedură, conferită de art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul a configurat modalitatea de reglementare a exercitării căilor de atac, instituind doar posibilitatea atacării cu recurs a hotărârii primei instanţe, fără ca acest lucru să aibă semnificaţia încălcării principiului constituţional al accesului liber la justiţie. În accepţiunea Legii fundamentale, dreptul de acces liber la justiţie este conceput ca drept al oricărei persoane de a se putea adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, garantându-se că exercitarea acestui drept nu poate fi îngrădită prin nicio lege.

17. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat în mod constant că accesul liber la justiţie nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătoreşti - judecătorii, tribunale, curţi de apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - şi nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestaţie în anulare, revizuire. Mai mult, nicio dispoziţie cuprinsă în Legea fundamentală nu instituite obligativitatea legiuitorului de a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicţie, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituţie, căile de atac pot fi exercitate în condiţiile legii (a se vedea Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, deciziile nr. 66 din 14 aprilie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 24 decembrie 1997, nr. 622 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 28 august 2007, nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, nr. 16 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 20 februarie 2003, nr. 1.132 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008, nr. 590 din 4 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 3 iunie 2010, nr. 1.137 din 13 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 5 octombrie 2011 sau nr. 396 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 368 din 31 mai 2012).

18. Acest mod de reglementare a accesului la justiţie este în acord cu accepţiunea Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi cu jurisprudenţa în această materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul de acces la justiţie presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, prin garantarea unei proceduri judiciare în vederea realizării efective a acestui drept. În acest sens, Curtea Europeană a statuat că dreptul de acces la justiţie nu este absolut; el poate permite restricţii admise implicit, întrucât, prin chiar natura sa, este reglementat de către stat, iar statele se bucură de o anumită marjă de apreciere în acest sens (a se vedea hotărârile din 28 mai 1986, 6 decembrie 2001, 26 ianuarie 2006 sau 17 ianuarie 2012, pronunţate în cauzele Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57, Yagtzilar şi alţii împotriva Greciei, paragraful 26, Lungoci împotriva României, paragraful 36 sau Stanev împotriva Bulgariei, paragraful 230).

19. De altfel, prin Decizia nr. 658 din 19 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 26 iulie 2012 , ale cărei considerente sunt valabile şi în prezenta cauză, Curtea a statuat că instituirea doar a căii de atac a recursului, în materia contestaţiei formulate împotriva deciziei/dispoziţiei emise de către deţinătorul imobilului sau, după caz, de entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, are ca finalitate doar asigurarea celerităţii soluţionării unor asemenea litigii, iar nu încălcarea drepturilor fundamentale invocate. De asemenea, nici reglementările internaţionale în materie nu impun un anumit număr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit număr al căilor de atac, art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie, iar art. 21 din Constituţie nu precizează că accesul liber la justiţie implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât şi a recursului.

20. În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea reţine că acest drept constituţional presupune respectarea unor principii fundamentale, precum contradictorialitatea, dreptul de apărare, egalitatea, cu toate consecinţele ce decurg din ele. Astfel, elementul fundamental al dreptului la un proces echitabil este exigenţa ca fiecare dintre părţi să dispună de posibilităţi suficiente, echivalente şi adecvate”pentru a-şi susţine poziţia asupra problemelor de drept şi de fapt şi ca nici una din părţi să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa, cu titlu general, că statele nu sunt obligate să stabilească un anumit număr al căilor de atac, cu excepţia celui de-al doilea grad de jurisdicţie în materie penală, cerut de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie, însă nu există obligativitatea extinderii acestui din urmă principiu şi în materie civilă. Dacă, totuşi, o fac, statele au obligaţia, în temeiul art. 6 din Convenţie, de a asigura respectarea exigenţelor unui proces echitabil în căile de atac astfel create. În concluzie, s-a arătat în decizia menţionată, art. 6 paragraful 1 nu garantează dreptul la apel, însă dacă este reglementat în legislaţia naţională, statul are obligaţia de a asigura accesul părţilor la acest grad de jurisdicţie (a se vedea Hotărârea din 17 ianuarie 1970, pronunţată în Cauza Delcourt împotriva Belgiei, paragraful 25 şi Hotărârea din 13 iulie 1995, pronunţată în Cauza Tolstoy Miloslavsky împotriva Regatului Unit, paragraful 59). Dreptul de acces la o instanţă şi asigurarea unui proces echitabil acoperă, aşadar, şi dreptul de a introduce apel sau recurs, în măsura în care astfel de căi de atac sunt reglementate (a se vedea, în acest sens1 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 658 din 19 iunie 2012, anterior citată).

21. În ceea ce priveşte pretinsa diferenţă de tratament juridic invocată, Curtea reţine că persoanele îndreptăţite la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, care contestă în justiţie decizia/dispoziţia motivată emisă de entitatea învestită cu soluţionarea notificării, în temeiul Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe de o parte, şi persoanele îndreptăţite la restituire cărora nu le-a fost soluţionată notificarea până la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte, se află într-o situaţie juridică care diferă în mod obiectiv, sub aspectul reglementării legale aplicabile căii de atac ce poate fi exercitată împotriva deciziei/dispoziţiei de soluţionare a cererilor formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Or, din acest punct de vedere, este firesc ca, în temeiul principiului de drept tempus regit actum, modalitatea de contestare în justiţie să se supună regulilor în vigoare la data emiterii deciziei administrative. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a statuat în mod constant că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Mai mult, Curtea a reţinut că nu este contrară principiului egalităţii instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ce priveşte căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetăţenilor în utilizarea lor (a se vedea, în acest sens, de exemplu, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 77 din 20 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 27 martie 2003, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011),

22. De altfel, Curtea reţine că, în temeiul art. 3Q41 din Codul de procedură civilă din 1865, în lipsa apelului, recursul era o cale de atac devolutivă, iar, pe de altă parte, în prezent, potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanţă este “supusă recursului” de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanţa ierarhic superioară.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Pădure în Dosarul nr. 5.008/110/2007 al Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 26 alin. (3) teza finală din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 aprilie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Irina-Loredana Gulie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 477/2009 privind înfiinţarea Registrului Naţional de Transplant, desemnarea persoanelor responsabile cu gestionarea datelor din Registrul Naţional de Transplant din cadrul unităţilor sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe şi stabilirea datelor necesare înregistrării unei persoane pentru atribuirea codului unic de înregistrare la Agenţia Naţională de Transplant

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 5.145/2015 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii şi Adresa Agenţiei Naţionale de Transplant nr. 1.041 din 21 aprilie 2015, înregistrată la Ministerul Sănătăţii cu numărul AIT 11.772 din 22 aprilie 2015,

având în vedere prevederile titlului VI “Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, ţesuturi şi celule de origine umană în scop terapeutic” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 79/2004 pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Transplant, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 588/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - La punctul 1 din anexa nr. 1 “Lista persoanelor responsabile cu gestionarea datelor din Registrul Naţional de Transplant din cadrul unităţilor sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe” la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 477/2009 privind înfiinţarea Registrului Naţional de Transplant, desemnarea persoanelor responsabile cu gestionarea datelor din Registrul Naţional de Transplant din cadrul unităţilor sanitare acreditate pentru efectuarea de transplant de organe şi stabilirea datelor necesare înregistrării unei persoane pentru atribuirea codului unic de înregistrare la Agenţia Naţională de Transplant, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 14 mai 2009, cu modificările şi completările ulterioare, după ultima poziţie se introduce o nouă poziţie, cu următorul cuprins:

“- dr. Alexandrina Constantinescu.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Gabriel Florin Puşcău,

secretar general

 

Bucureşti, 27 mai 2015.

Nr. 669.

 

 


MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 831 din 7 aprilie 2015

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 600 din 22 mai 2015

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

 

Având în vedere prevederile art. IV alin. (2) din Legea nr. 18/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, precum şi pentru modificarea art. 8 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi ministrul finanţelor publice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, interimar, şi al ministrului finanţelor publice nr. 1.439/1.930/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 2 mai 2011.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 2. - (1) în înţelesul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie:

a) eveniment în care sunt implicaţi zilieri, denumit în continuare eveniment - accidentul produs în timpul procesului de muncă care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului pentru care există documente medicale ce indică o incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, situaţia de persoană dată dispărută, în condiţiile în care au fost implicaţi zilieri;

b) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

c) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;

d) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un zii ier pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

e) loc de muncă - locul în care zilierul îşi desfăşoară activitatea, în conformitate cu menţiunile din registrul de evidenţă a zilierilor;

f) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii zilierilor;

g) accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin documente medicale;

h) accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;

i) accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal;

j) accident colectiv - accidentul în care au fost accidentaţi cel puţin 3 zilieri, în acelaşi timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;

k) accident în afara muncii - accident care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. b) sau la alin. (2);

l) invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;

m) intoxicaţie acută profesională - stare patologică apărută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă;

n) sarcini de muncă - activităţi desfăşurate de zilier, consemnate în registrul de evidenţă a zilierilor.

(2) în sensul prevederilor alin. (1) lit. b) este, de asemenea, accident de muncă:

a) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la sediul beneficiarului ori în alt loc de muncă organizat de acesta, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;

b) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul beneficiarului la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă;

c) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de beneficiar, dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din sediul beneficiarului sau orice alt loc de muncă organizat de acesta şi invers;

d) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de beneficiar, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;

e) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol, cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea sarcinilor de muncă;

f) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;

g) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea sarcinilor de muncă, ca urmare a unei agresiuni.

Art. 3. - Acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali pentru prestarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional de către minorul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 se exprimă în scris, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.

 

CAPITOLUL II

Înfiinţarea, completarea, transmiterea şi păstrarea registrului de evidenţă a zilierilor

 

Art. 4. - (1) Registrul de evidenţă a zilierilor, denumit în continuare registru, reprezintă:

a) document oficial cu regim special de evidenţă a lucrătorilor zilieri;

b) sursă de date pentru elaborarea pe plan naţional a politicilor în domeniul ocupării forţei de muncă identificării cazurilor de muncă nedeclarată, precum şi în domeniul fiscal;

c) sursă administrativă de date pentru sistemul informaţional statistic cum ar fi: statistica curentă, urmărirea indicatorilor referitori la evoluţia gradului de ocupare şi ai pieţei muncii, monitorizarea cazurilor de muncă nedeclarată, cu precădere în anumite domenii de activitate, organizarea unui sistem de anchete prin sondaj.

(2) Modelul, conţinutul şi instrucţiunile de completare a registrului sunt cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 la Legea nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - (1) Pentru asigurarea unei evidenţe unitare referitoare la utilizarea forţei de muncă a lucrătorilor zilieri, beneficiarul de lucrări, definit conform Legii nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, organizează conducerea şi ţinerea la zi a registrului.

(2) înregistrarea în registru se face în ordine cronologică, pentru toţi zilierii cu care beneficiarul are raporturi de muncă în baza legii, conform instrucţiunilor de completare prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) în scopul îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiarul de lucrări transmite către inspectoratul teritorial de muncă o copie a registrului conţinând înregistrările din luna precedentă, certificat㠓conform cu originalul”.

Art. 6. - (1) Beneficiarii de lucrări care au înfiinţate sucursale, agenţii, reprezentanţe, puncte de lucru sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, cărora le-au delegat competenţa de a încheia raporturi juridice cu zilieri, vor delega acestora şi competenţa completării şi transmiterii către inspectoratele teritoriale de muncă a copiei registrului conform art. 5 alin. (3).

(2) Registrul se achiziţionează de la inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia îşi are sediul beneficiarul de lucrări şi/sau, după caz, de la inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia se află sucursala, agenţia, reprezentanţa, punctul de lucru sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, în cazul în care Ie-a fost delegată competenţa de a încheia raporturi juridice cu zilieri.

(3) Registrul se păstrează la sediul beneficiarului de lucrări şi/sau, după caz, la sediul sucursalei, agenţiei, reprezentanţei, punctului de lucru sau al altor asemenea unităţi fără personalitate juridică, iar o copie după acesta se transmite la inspectoratul teritorial de muncă pe teritoriul căruia îşi desfăşoară activitatea aceste entităţi.

(4) Registrul va fi numerotat, parafat şi legat şi nu va putea fi transferat între entităţile menţionate la alin. (1).

(5) Beneficiarul de lucrări răspunde de respectarea prevederilor legale privind conducerea, completarea şi păstrarea registrului, fiind responsabil de corectitudinea datelor înscrise în registru.

Art. 7. - (1) La fiecare înscriere a unui zilier în registru numele şi prenumele se înscriu cu literele mari de tipar, cu menţionarea şi a iniţialei tatălui.

(2) Denumirea beneficiarului de lucrări se înscrie în registru cu litere mari de tipar, fără prescurtări. Prescurtările permise sunt:

a) S.C. - societate;

b) S.A. - societate pe acţiuni;

c) S.R.L. - societate cu răspundere limitată; d) S.N.C. - societate în nume colectiv;

e) S.C.S. - societate în comandită simplă;

f) S.C.A. - societate în comandită pe acţiuni;

g) P.F.A. - persoană fizică autorizată;

h) Î.I. - Întreprindere individuală;

i) Î.F. - întreprindere familială.

(3) în cazul beneficiarilor de lucrări care nu se regăsesc în prescurtările prevăzute la alin. (2) se va menţiona actul normativ de înfiinţare şi organizare.

Art. 8. - (1) Inspectoratele teritoriale de muncă înaintează semestrial Inspecţiei Muncii rapoarte privind evoluţia numărului de zilieri pe domenii de activitate, numărul de cazuri de încălcări ale prevederilor Legii nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, măsurile sancţionatoare dispuse în respectivele cazuri, precum şi alte informaţii solicitate de Inspecţia Muncii.

(2) Inspecţia Muncii centralizează, la nivel naţional, datele din rapoartele inspectoratelor teritoriale de muncă şi comunică semestrial Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice un raport, pe suport hârtie şi în format electronic, privind evoluţia numărului de zilieri pe domenii de activitate, numărul de cazuri de încălcări ale prevederilor Legii nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi măsurile sancţionatoare dispuse în respectivele cazuri.

Art. 9. - Registrul se tipăreşte şi se înseriază de Compania Naţional㠓Imprimeria Naţional㔠- S.A., iar distribuirea acestuia se face, la cerere şi contra cost, de Inspecţia Muncii prin inspectoratele teritoriale de muncă.

Art. 10. - (1) înscrierea datelor în registru se face numai cu cerneală sau pastă albastră.

(2) Orice modificare a datelor înscrise se face prin tăierea cu o linie orizontală cu cerneală sau pastă roşie şi prin înscrierea datelor corecte, de asemenea cu cerneală sau pastă roşie, lăsându-se vizibilă înscrierea anterioară şi prin aplicarea ştampilei şi semnăturii beneficiarului de lucrări.

Art. 11. - (1) înscrierea datelor se face în ordinea cronologică a utilizării zilierilor. Registrul se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor.

(2) Nu se lasă pagini şi poziţii libere între paginile registrului.

(3) Pe prima pagină a registrului se completează datele de identificare ale beneficiarului de lucrări.

Art. 12. - (1) Plata remuneraţiei se realizează la sfârşitul fiecărei zile de lucru, înainte de semnarea în registru de către zilier şi beneficiar.

(2) Pentru situaţia în care plata remuneraţiei se efectuează la sfârşitul săptămânii sau la sfârşitul perioadei de desfăşurare a activităţii, modalitatea de plată se stabileşte prin acordul exprimat în scris de către zilier şi beneficiar, conform modelului prezentat în anexa nr. 7. Acordul se exprimă în prima zi în care zilierul începe activitatea la beneficiar.

(3) În situaţia prezentată la alin. (2), la data efectuării plăţii de către beneficiar zilierul semnează în registrul de evidenţă a zilierilor pentru confirmarea de primire a remuneraţiei nete, pentru toate zilele lucrate,

(4) Atunci când zilierul şi beneficiarul au convenit ca plata remuneraţiei să se realizeze prin virament în cont bancar, beneficiarul este obligat să menţioneze la rubrica “Remuneraţia netă plătit㔠din registru numărul ordinului de plată şi al borderoului cu restul de plată transmis către bancă, iar zilierul are dreptul să refuze semnarea registrului dacă această menţiune nu este realizată.

(5) La solicitarea inspectorilor de muncă beneficiarul face dovada plăţii remuneraţiei către zilier cu documente justificative înregistrate în contabilitate conform prevederilor legale.

Art. 13. - (1) Venitul realizat de zilieri sub formă de remuneraţie pe fiecare beneficiar de lucrări reprezintă venit asimilat salariului, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. III “Venituri din salarii” al titlului III “Impozit pe venit” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Calculul şi reţinerea impozitului datorat se efectuează de către beneficiarii de lucrări la data fiecărei plăţi a remuneraţiei brute zilnice sau, după caz, la data plăţii la sfârşit de săptămână sau la data plăţii la sfârşitul perioadei de desfăşurare a activităţii.

 

CAPITOLUL III

Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor în care au fost implicaţi zilieri

 

Art. 14. - Orice eveniment, astfel cum este definit de prezentele norme metodologice, va fi comunicat de îndată beneficiarului de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestuia.

Art. 15. - Beneficiarul are obligaţia să comunice evenimentele de îndată, după cum urmează:

a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele astfel cum sunt acestea definite la art. 2 alin. (1) lit. a);

b) organelor de urmărire penală, după caz.

Art. 16. - Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin informaţiile prevăzute în modelul din anexa nr. 1.

Art. 17. - (1) Inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc evenimentul va comunica Inspecţiei Muncii:

a) evenimentul care a avut ca urmare un deces;

b) evenimentul care a avut ca urmare un accident colectiv;

c) evenimentul care a avut ca urmare un accident urmat de invaliditate;

d) evenimentul care a avut ca urmare dispariţia unei/unor persoane.

(2) Evenimentul prevăzut la alin. (1) lit. c) se va comunica Inspecţiei Muncii după primirea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate.

Art. 18. - (1) La solicitarea organelor care efectuează cercetarea evenimentului, unitatea sanitară care acordă asistenţă medicală de urgenţă se va pronunţa în scris cu privire la diagnosticul provizoriu, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării.

(2) Unitatea sanitară prevăzută la alin. (1) va lua măsuri pentru recoltarea imediată a probelor de laborator, în vederea determinării alcoolemiei sau a stării de influenţă a produselor ori substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum şi pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de muncă, urmând să comunice rezultatul determinărilor specifice în termen de 5 zile lucrătoare de la obţinerea acestora.

(3) în caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de muncă va solicita în scris unităţii medico-legale competente un raport preliminar din care să reiasă faptul că decesul a fost sau nu urmarea unei vătămări violente, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 1^2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, republicată, cu modificările ulterioare, şi legislaţiei subsecvente.

(4) Unitatea medico-legală va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de muncă în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 1/2000, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei subsecvente.

(5) Unitatea medico-legală va transmite raportul de constatare medico-legală în termen de 7 zile de la data decesului.

(6) în cazul accidentului urmat de invaliditate, unitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă care a emis decizia de încadrare într-un grad de invaliditate va trimite o copie de pe decizie, în termen de 5 zile lucrătoare de la data eliberării acesteia, la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs accidentul.

Art. 19. - Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor şi cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderilor şi măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare şi, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.

Art. 20. - Cercetarea evenimentului aşa cum este definit în prezentele norme metodologice se face imediat după comunicare, de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs.

Art. 21. - (1) Beneficiarul va lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, până la primirea acordului din partea organelor care efectuează cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa zilierilor şi a celorlalţi participanţi la procesul muncii.

(2) în situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea evenimentului, se vor face, după posibilităţi, schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în cercetarea evenimentului.

(3) Pentru orice modificare a stării de fapt rezultată din producerea evenimentului, beneficiarul va consemna pe propria răspundere, într-un proces-verbal, toate modificările efectuate după producerea evenimentului.

Art. 22. - În cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice în care sunt victime zilieri, serviciile poliţiei rutiere vor transmite comisiei inspectoratului teritorial de muncă pe teritoriul căruia a avut loc evenimentul, la cererea acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la solicitare, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa locului şi orice alte documente existente necesare cercetării, cum ar fi: copii de pe declaraţii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schiţe.

Art. 23. - În situaţia în care, în vederea cercetării evenimentului sunt necesare prelevări şi analize de probe, cheltuielile vor fi suportate de beneficiarul la care a avut loc evenimentul.

Art. 24. - (1) Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experţi sau specialişti, cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competenţe potrivit prevederilor legale să efectueze expertize tehnice, iar aceştia trebuie să răspundă solicitării.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), expertizele tehnice întocmite vor face parte integrantă din dosarul de cercetare a evenimentului.

(3) Cheltuielile aferente efectuării expertizelor, precum şi cele necesare analizării probelor prelevate cu ocazia cercetării se suportă de către beneficiarul la care a avut loc evenimentul sau care se face răspunzător de organizarea activităţii în urma căreia s-a produs evenimentul.

Art. 25. - (1) Cercetarea evenimentului se va încheia în cel mult 15 zile lucrătoare calculate de la data comunicării.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţii cum ar fi cele în care este necesară eliberarea certificatului medico-legal sau, după caz, a raportului de expertiză ori de constatare medico-legală, prelevarea de probe sau efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de muncă care cercetează evenimentele poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.

Art. 26. - (1) În cazul accidentului cu incapacitate temporară de muncă, în urma căruia a intervenit invaliditatea confirmată prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs evenimentul va completa dosarul de cercetare întocmit la data producerii evenimentului şi va întocmi un nou proces-verbal de cercetare bazat pe dosarul completat

(2) întocmirea noului proces-verbal de cercetare a accidentului, prevăzut la alin. (1), se face în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii de către inspectoratul teritorial de muncă a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal ori, după caz, a raportului de expertiză sau de constatare medico-legală.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) situaţiile în care este necesară administrarea de probe suplimentare, cum ar fi primirea de documente, prelevarea de probe, efectuarea de expertize, audierea de martori, pentru care inspectoratul teritorial de muncă însărcinat cu cercetarea evenimentului poate solicita în scris, argumentat şi în termen, la Inspecţia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.

Art. 27. - (1) Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu întocmirea unui dosar, care va cuprinde:

a) opisul actelor aflate în dosar;

b) procesul-verbal de cercetare;

c) nota de constatare la faţa locului, încheiată imediat după producerea evenimentului de către inspectorul de muncă, şi semnată de către beneficiar, care va cuprinde precizări referitoare la poziţia victimei, existenţa sau inexistenţa echipamentului individual de protecţie, starea echipamentelor de muncă, modul în care funcţionau dispozitivele de protecţie, consemnarea înregistrărilor din registrul de evidenţă a zilierilor din data producerii evenimentului, ridicarea de documente sau prelevarea de probe şi orice alte indicii care pot clarifica toate cauzele şi împrejurările producerii evenimentului;

d) nota de constatare la faţa locului, întocmită de alte organe de cercetare abilitate şi încheiată în prezenţa şi cu participarea reprezentanţilor inspectoratului teritorial de muncă, ce reprezintă piesă la dosar şi înlocuieşte nota prevăzută la lit. c);

e) schiţe şi fotografii referitoare la eveniment;

f) declaraţiile accidentaţilor, în cazul evenimentului urmat de incapacitate temporară de muncă sau de invaliditate;

g) declaraţiile martorilor şi ale oricăror persoane care pot contribui la elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale producerii evenimentului;

h) copii ale actelor şi documentelor necesare pentru elucidarea împrejurărilor şi a cauzelor reale ale evenimentului;

i) copii ale certificatului constatator sau oricăror altor autorizaţii în baza cărora angajatorul îşi desfăşoară activitatea;

j) copii ale filelor din registrul de evidenţă a zilierilor care conţin înregistrări de la data producerii evenimentului;

k) concluziile raportului de constatare medico-legală, în cazul accidentului mortal;

l) copie a hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul, în cazul persoanelor date dispărute;

m) copie a deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate, în cazul accidentului urmat de invaliditate;

n) copii ale actelor/documentelor emise/completate de unităţile sanitare care au acordat asistenţă medicală victimelor, inclusiv asistenţă medicală de urgenţă, din care să rezulte data şi ora când accidentatul s-a prezentat pentru consultaţie, precum şi diagnosticul la internare şi/sau externare;

o) copie a procesului-verbal de cercetare la faţa locului, încheiat de serviciile poliţiei rutiere, în cazul accidentelor de circulaţie pe drumurile publice.

(2) Nota de constatare menţionată la alin. (1) lit. c) sau d) nu se va întocmi în situaţiile în care accesul inspectorilor de muncă la locul evenimentului nu este posibil, argumentându-se acest fapt.

(3) Dosarul va mai cuprinde, după caz, orice alte acte şi documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi:

a) acte de expertiză tehnică, întocmite cu ocazia cercetării evenimentului;

b) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care să se poată stabili locul, data şi ora producerii evenimentului sau să se poată justifica prezenţa victimei la locul, ora şi data producerii evenimentului;

c) documente din care să rezulte că accidentatul îndeplinea sarcini de muncă;

d) corespondenţa cu alte instituţii/unităţi în vederea obţinerii actelor solicitate;

e) adresele de prelungire a termenelor de cercetare;

f) procesul-verbal încheiat după producerea evenimentului, în condiţiile prevăzute la art. 21.

Art. 28. - Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) filele dosarului să fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea şi ştampilate cu ştampila inspectoratului teritorial de muncă;

b) numărul total de file conţinut de dosarul de cercetare şi numărul de file pentru fiecare document anexat la dosar să fie menţionate în opis;

c) fiecare document, cu excepţia procesului-verbal de cercetare, să fie identificat în dosarul de cercetare ca anexă;

d) paginile şi spaţiile albe să fie barate;

e) schiţele referitoare la eveniment, anexate la dosar, să fie însoţite de explicaţii;

f) fotografiile referitoare la eveniment să fie clare şi însoţite de explicaţii;

g) formularul pentru declaraţie să fie conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;

h) declaraţiile aflate la dosar să fie însoţite de forma tehnoredactată, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul şi semnate de către inspectorul care a efectuat cercetarea.

Art. 29. - Dosarul de cercetare a evenimentelor se va întocmi astfel:

a) într-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă; dosarul se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea;

b) în două exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmată prin decizie, deces, accidente colective, evenimentele care au generat accidente urmate de incapacitate temporară de muncă în care faptele comise pot fi considerate infracţiuni; originalul se înaintează organelor de urmărire penală şi un exemplar se păstrează la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea.

Art. 30. - (1) Dosarul de cercetare original, cu excepţia dosarelor întocmite pentru evenimentele care au produs incapacitate temporară de muncă, va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii, în cel mult 5 zile lucrătoare de la finalizarea cercetării.

(2) Dosarul de cercetare pentru cazul dispariţiei de persoane, ca urmare a unui eveniment şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acestora, va fi păstrat la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, până la emiterea hotărârii judecătoreşti prin care se declară decesul persoanelor dispărute, conform prevederilor legale în vigoare; după completarea dosarului, acesta va fi înaintat în vederea avizării la Inspecţia Muncii.

(3) Inspecţia Muncii avizează şi restituie dosarele prevăzute la alin. (1) în cel mult 10 zile lucrătoare de la data primirii.

(4) în cazul în care Inspecţia Muncii constată că cercetarea nu a fost efectuată corespunzător, poate dispune completarea dosarului şi întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare.

(5) Inspectoratul teritorial de muncă va întocmi noul proces-verbal de cercetare şi/sau va completa dosarul, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului, pe baza observaţiilor transmise de Inspecţia Muncii.

(6) Inspectoratul teritorial de muncă transmite dosarele de cercetare prevăzute la alin. (1) organelor de urmărire penală, numai după ce au fost avizate de către Inspecţia Muncii.

(7) Dosarul de cercetare completat şi noul proces-verbal de cercetare întocmit în condiţiile alin. (4) şi (5) vor fi transmise organelor de urmărire penală.

Art. 31. - (1) Dosarul de cercetare al accidentului de muncă cu invaliditate, înaintat organelor de urmărire penală, se restituie la inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, pentru completare şi întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare, în cazul în care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit, confirmat în baza unui act medico-legal.

(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) se restituie la inspectoratul teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data solicitării acestuia.

(3) Completarea dosarului prevăzut la alin. (1) şi întocmirea noului proces-verbal de cercetare a evenimentului se fac în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de muncă.

(4) Dosarul completat şi noul proces-verbal de cercetare vor fi înaintate în vederea avizării la Inspecţia Muncii, care le va restitui inspectoratului teritorial de muncă în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii.

(5) După avizarea de către Inspecţia Muncii în condiţiile prevăzute la art. 30, dosarul va fi înaintat organelor de urmărire penală de către inspectoratul teritorial de muncă.

Art. 32. - Procesul-verbal de cercetare a evenimentului se va întocmi şi completa conform modelului prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 33. - (1) Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se întocmeşte în mai multe exemplare, după cum urmează:

a) în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă, pentru beneficiarul care înregistrează accidentul, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, victime şi, după caz, asigurător;

b) în cazul accidentului de muncă urmat de incapacitate temporară de muncă, cu victime zilieri cu beneficiari diferiţi, pentru fiecare beneficiar, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, victime şi, după caz, asigurător;

c) în cazul accidentului de muncă urmat de invaliditate, pentru beneficiarul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, victime şi, după caz, asigurător;

d) în cazul accidentului de muncă mortal, precum şi în cazul accidentului mortal în afara muncii, pentru beneficiarul care înregistrează accidentul, organul de urmărire penală, inspectoratul teritorial de muncă care a efectuat cercetarea, Inspecţia Muncii, familiile victimelor şi, după caz, asigurător.

(2) Procesul-verbal de cercetare poate fi întocmit într-un număr mai mare de exemplare, după caz.

Art. 34. - În cazul în care beneficiarul la care se înregistrează accidentul de muncă îşi are sediul, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul altui judeţ decât cel pe raza căruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de muncă pe raza căruia îşi are sediul, domiciliul sau reşedinţa beneficiarul.

Art. 35. - (1) Accidentul de muncă suferit de zilier se înregistrează de către beneficiarul la care presta activitatea victima, în Registrul unic de evidenţă a zilierilor accidentaţi, prevăzut în anexa nr. 4, în baza procesului-verbal de cercetare.

(2) Accidentele de muncă produse la sediile secundare aflate pe raza altui judeţ decât cel unde este declarat sediul social se vor înregistra la sediul social, cu excepţia cazului în care sediul secundar are personalitate juridică.

(3) Accidentele suferite de zilieri în timpul procesului de muncă şi care au antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile se vor înregistra, de asemenea, în registrul de evidenţă prevăzut la alin. (1).

Art. 36. - (1) Dispariţia unei persoane în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia se înregistrează ca accident mortal, după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, conform prevederilor legale, prin care este declarat decesul.

(2) Data producerii accidentului de muncă mortal, prevăzut la alin. (1), este data înscrisă în hotărârea judecătorească ca fiind data decesului.

(3) Beneficiarul pentru care a prestat activitate zi Herul dispărut va comunica, imediat ce a luat la cunoştinţă, numărul şi data hotărârii judecătoreşti la inspectoratul teritorial de muncă.

Art. 37. - În baza proceselor-verbale de cercetare, inspectoratul teritorial de muncă va ţine evidenţa tuturor accidentelor de muncă înregistrate de beneficiarii care au sediul, domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul judeţului respectiv, în Registrului unic de evidenţă a zilierilor accidentaţi în muncă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 38. - (1) Victimele sau familiile victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces au dreptul să sesizeze sau să se informeze la inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia a avut loc accidentul.

(2) Dacă în urma investigaţiilor rezultă că sunt întrunite condiţiile unui accident de muncă, inspectoratul teritorial de muncă va lua măsuri pentru efectuarea cercetării în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1), inspectoratul teritorial de muncă va răspunde sesizărilor conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a procesului-verbal de cercetare a evenimentului.

Art. 39. - (1) în situaţia în care beneficiarul, zilierii implicaţi, victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul-verbal de cercetare a evenimentului, pot sesiza, în scris, Inspecţia Muncii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii procesul ui-verbal.

(2) Dacă în urma analizei se constată că trebuie refăcută cercetarea, Inspecţia Muncii dispune completarea dosarului de cercetare şi/sau întocmirea unui nou proces-verbal de cercetare care îl va înlocui pe cel existent.

(3) Soluţiile adoptate de către Inspecţia Muncii vor fi comunicate celor interesaţi, în termenul legal.

Art. 40. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Art. 41. - Prezentele norme metodologice intră în vigoare la data publicării lor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Comunicarea evenimentelor în care sunt implicaţi zilieri

 

FIŞA nr. ...............

Data comunicării: ..../....../ ...........

Numele persoanei care comunică: ...............................................

funcţia: .............................

 

 

Informaţii privind evenimentul:

 

Locul producerii evenimentului:

Judeţul: ............................

Localitatea: ......................

 

Data producerii evenimentului: …..../..../........

ora: ........

 

 

Unitatea medicală care a acordat îngrijiri medicale: .......................................

Datele de identificare a beneficiarului:

 

Denumirea beneficiarului: ...............................................................................................................

C.U.I/C.I.F.: ............................................

Adresa sediului: Localitatea ............................... , str. ............................. nr. ..., sc. ...., ap. ....,

sectorul/judeţul ………………………………...

Reprezentantul legal: ......................................................................................................................

 

 

 

Codurile CAEN ale domeniilor în care beneficiarul prestează activităţi cu caracter ocazional: .....................................................................................

Datele de identificare a zilierilor accidentaţi şi urmările evenimentului:

 

Numele: ..............................................................

Prenumele: .........................................................

Vârsta: ................................................................

Domiciliul: ..........................................................

Numele: ..............................................................

Prenumele: .........................................................

Vârsta: ................................................................

Domiciliul: ..........................................................

Numele: ..............................................................

Prenumele: .........................................................

Vârsta: ................................................................

Domiciliul: ..........................................................

Cod CAEN al activităţii desfăşurate: ............

 

Cod CAEN al activităţii desfăşurate: ............

 

Cod CAEN al activităţii desfăşurate: ............

 

Nr. zile ITM

conform documentelor medicale

Deces 

Nr. zile ITM

conform documentelor medicale

 

Deces



Nr. zile ITM

conform documentelor medicale

Deces



Nr. decizie de încadrare INV din data .../.../....

Grad de invaliditate: ............

 

Nr. decizie de încadrare INV din data .../.../....

Grad de invaliditate: ............

 

Nr. decizie de încadrare INV din data .../.../....

Grad de invaliditate: ............

 

Accident colectiv , nr. de victime: ............, din care decedaţi: ............

 

Descrierea împrejurărilor care se cunosc şi cauze prezumtive în care s-a produs evenimentul:

 

Consecinţele accidentului (în cazul decesului se va menţiona data şi ora decesului):

 

 

ANEXA Nr. 2

la normele metodologice

 

Conţine.....pagini

Dată în faţa mea,

Astăzi......./......./...........

Inspector de muncă.....................................

Posesor legitimaţie nr. ........../.....................

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnatul/Subsemnata, ................................................. fiul (fiica) lui ..............................şi al(a) ..........................., născut(ă) în localitatea ...................................... judeţul ......................................, la data de ...............................

cu domiciliul stabil în judeţul ................................... localitatea ................................... str. .................................. nr. ........ bl. ......., sc. ....... et. ....... ap. ......, sectorul .........................,

posesor al BI/CI/paşaport, seria ..................... nr. ............................. eliberat(ă) la data de ....................... CNP .................................................,

în calitate de ............................. cu privire la evenimentul din data de ......................... ora .........,

ce a avut loc la .......................................................................................... la locul de muncă ...............................................................,

situat .............................................................. şi în care au fost implicaţi numiţii ................................................................................,

declar următoarele:

.....................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................................................................

 

Semnătura,

 

NOTA:

Când rândurile pentru declaraţie nu sunt suficiente, aceasta se va continua pe pagini separate care vor fi numerotate şi semnate de declarant.

 

ANEXA Nr. 3

la normele metodologice

 

Antetul inspectoratului teritorial de muncă

 

PROCES-VERBAL DE CERCETARE A EVENIMENTULUI

Nr. .........din data de ... /... /......

 

Inspectorii de muncă ce efectuează cercetarea evenimentului;

Numele şi prenumele ...................................................................., nr. legitimaţie ..........................................

Numele şi prenumele ...................................................................., nr. legitimaţie ..........................................

 

Perioada de timp în care s-a efectuat cercetarea evenimentului:

.............................................................................................................................................................................

 

Obiectul cercetării:

- Stabilirea cauzelor care au condus la producerea evenimentului

- Stabilirea reglementărilor legale încălcate

- Stabilirea răspunderilor şi a măsurilor care se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare

- Determinarea caracterului accidentului

 

Data şi ora producerii evenimentului:

.............................................................................................................................................................................

 

Temeiul legal în baza căruia s-a efectuat cercetarea:

.............................................................................................................................................................................

 

Datele de identificare a zilierilor accidentaţi:

Numele şi prenumele: ....................................................................................................................................................

Cetăţenia .................................., BI/CI/paşaport ........., serie ......., nr. ..................... CNP ........................................

Domiciliul ..................................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.............................................................................................................

Numărul din Registrul de evidenţă a zilierilor la data producerii evenimentului ...................................................

 

 

 


Datele de identificare a beneficiarului:

Denumirea beneficiarului: ................................................................................ CUI .....................................................

Codurile CAEN ale domeniilor în care beneficiarul prestează activităţi cu caracter ocazional:

............................................................................................................................................................................................

Adresa sediului: localitatea ......................, str. ................................ nr. ..., sc. ..., ap...., sectorul/judeţul ..............

Reprezentantul legal: ......................................................................................................................................................

Locul desfăşurării activităţii conform Registrului de evidenţă a zilierilor:

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

 

Locul producerii evenimentului şi descrierea acestuia:

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

Denumirea şi codul CAEN al activităţii desfăşurate de zii ierul accidentat:

......................................................................................................................................................

 

Descrierea împrejurărilor şi a modului în care s-a produs evenimentul:

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

 

Urmările suferite de către zilierii accidentaţi, conform documentelor medicale:

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

Cauza producerii evenimentului:

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

 

Reglementarea legală încălcată:

Art. .................din Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, cu modificările şi completările ulterioare

 

 

Persoana răspunzătoare:

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

 

Alte cauze care au concurat la producerea evenimentului:

 

Reglementarea legală încălcată:

 

Persoane răspunzătoare:

.............................................................................................................................

 

1. .............................................................................................................................

 

Art. ............ din Legea nr. 52/2011, cu modificările si completările ulterioare

.............................................................................................................................

 

2. .............................................................................................................................

 

Art. ............ din Legea nr. 52/2011, cu modificările si completările ulterioare

.............................................................................................................................

.............................................................................................................................

 

Sancţiuni contravenţionale aplicate:

1. Fapta care contravine art. .......... din ............................... constituie contravenţie şi se sancţionează conform art. ............ din ......................cu:  amendă, în sumă de............../ avertisment*

2. Fapta care contravine art. .......... din ............................... constituie contravenţie şi se sancţionează conform art. ............ din ......................cu:  amendă, în sumă de............../ avertisment*

 

*Avertismentul se aplică potrivit art. 5 alin. (2) lit. a) şi art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Propunere pentru cercetare penală:

......................................................................................................................................................

Caracterul accidentului**:

Numele şi prenumele zilierului accidentat:

......................................................................................................................................................

De munc㠁 /în afara muncii  / colectiv 

Cu incapacitate temporară de muncă 卑

Cu invaliditate / Mortal 

Persoană dată dispărut㠁

Numele şi prenumele zilierului accidentat:

......................................................................................................................................................

 De munc㠁 /în afara muncii  /colectiv 

Cu incapacitate temporară de munc㠁

Cu invaliditate / Mortal 

Persoană dată dispărut㠁

Beneficiarii care înregistrează accidentaţii în muncă zilieri:

Denumirea beneficiarului: .......................................................................................................................................

Numele şi prenumele accidentatului în muncă zilier: ..........................................................................................

 

Măsurile dispuse beneficiarului pentru prevenirea altor evenimente similare:

 

Persoanele responsabile pentru realizarea acestora:

Termenul de raportare la ITM a realizării măsurilor dispuse:

1. .............................................................................

2. .............................................................................

1. .............................................................................

2. .............................................................................

1. .............................................................................

2. .............................................................................

Procesul-verbal de cercetare se întocmeşte în ...... exemplare care se repartizează astfel:

......................................................................................................................................................

......................................................................................................................................................

 

Inspectori de muncă

 

Inspector-şef adjunct

Inspector-şef

 

Inspectori de muncă

Inspector-şef adjunct

Inspector-şef

..................................................

(numele şi prenumele)

..................................................

(semnătura)

..................................................

(numele şi prenumele)

..................................................

(semnătura)

..................................................

(numele şi prenumele)

..................................................

(semnătura)

 

** În situaţia în care intervin modificări ale urmărilor accidentului de muncă, din incapacitate temporară de munca în invaliditate confirmată sau deces, victima sau familia acesteia are obligaţia să depună la Inspectoratul Teritorial de Muncă care a efectuat cercetarea documentele care atestă modificările survenite.

 

ANEXA Nr. 4

la normele metodologice

 

Denumirea beneficiarului ........................................

CUI ..................................

Sediul .............................

 

REGISTRUL UNIC DE EVIDENŢĂ A ZILIERILOR ACCIDENTAŢI

 

Nr. crt.

 

 

Datele de identificare a zilierilor accidentaţi

Informaţii privind evenimentul

Caracterul accidentului

Nr. şi data procesului-verbal de cercetare/ inspectoratul teritorial de muncă

Numele şi prenumele

BI/CI/ paşaport serie/nr.

CNP

Locul producerii

Data şi ora

CAEN

al activităţii desfăşurate de zilierul accidentat

de muncă

în afara muncii

colectiv

cu ITM

cu INV

Deces

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 5

la normele metodologice

 

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ

REGISTRUL UNIC DE EVIDENŢĂ A ZILIERILOR ACCIDENTAŢI ÎN MUNCĂ

 

Nr. crt.

Datele de identificare a beneficiarilor

Datele de identificare a zilierilor accidentaţi

Informaţii privind evenimentul

Caracterul accidentului

Nr. şi data procesului-verbal de cercetare/ inspectoratul teritorial de muncă

Denumirea

CUI

Sediul

Numele şi prenumele

BI/CI/ paşaport serie/nr.

CNP

Locul producerii

Data şi ora

Cod CAEN al activităţii desfăşurate de zilierul accidentat

de muncă

în afara muncii

colectiv

cu ITM

cu INV

Deces

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 8

la normele metodologice

 

ACORDUL

părinţilor sau al reprezentanţilor legali pentru prestarea de activităţi necalificate cu caracter ocazional de către minorul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani

 

Eu/Noi ......................................................................................................... (numele părintelui/părinţilor/reprezentantului legal), în calitate de părinte/părinţi/reprezentant legal potrivit .............................................................................................................................................................................................

(Se nominalizează nr. şi data documentului prin care a fost numit reprezentantul legal.) al/ai minorului .................................................................................. (numele şi prenumele minorului), născut la data de .............................. sunt/suntem de acord cu următoarele:

a) Minorul.......................................................................................... (Se completează cu numele şi prenumele minorului.) să presteze următoarea/următoarele activitate necalificată/activităţi necalificate.................................................................................................................................. (Se trece explicit activitatea din CAEN şi locul unde se desfăşoară aceasta.), zilnic/săptămânal/în perioada .............................., începând cu data de ....................., pentru ............................................. (Se completează denumirea beneficiarului şi CUI/CIF.)

b) Rămâne la latitudinea beneficiarului să modifice aspectele legate de locul de desfăşurare a activităţii/activităţilor necalificate, transport, cazare şi alte servicii, după cum consideră necesar, şi înţeleg(em) că voi/vom fi informat/informaţi asupra acestor modificări cu cel puţin 48 de ore înainte de aceste modificări pentru a-mi/a ne exprima un nou acord.

c) În cazul unei urgenţe de vătămare sau îmbolnăvire a minorului, beneficiarul să mă/să ne înştiinţeze imediat, să ia legătura cu o unitate medicală specializată, să acţioneze în numele meu/nostru şi să obţină tratamentul medical al minorului.

În caz de urgenţă, pot/putem fi găsit/găsiţi, 24 de ore din 24, la următoarele numere de telefon: .......................................

 

            Date de contact suplimentare: ..........................................

 

..........................................

(data)

..............................................................................................

(semnătura părintelui/părinţilor/reprezentantului legal)

 

ANEXA Nr. 7

la normele metodologice

 

ACORD

privind plata remuneraţiei efectuată la sfârşitul săptămânii/la sfârşitul perioadei de desfăşurare a activităţii şi de stabilire a modalităţii de plată

 

Subsemnatul,........................................................... (numele şi prenumele), în calitate de zilier, CNP..................................................,

şi subsemnatul,................................................................................ (numele şi prenumele reprezentantului legal al beneficiarului/ ale persoanei care are delegare de competenţe), în calitate de............................................................................  (Se completează cu denumirea calităţii pe care o deţine: director etc.),

ne exprimăm acordul ca pentru activităţile necalificate cu caracter ocazional prestate în favoarea beneficiarului ................................. (Se completează denumirea beneficiarului şi CUI/CIF.)

plata remuneraţiei cuvenite să se efectueze la sfârşit de săptămână/la sfârşitul perioadei de desfăşurare a activităţii, respectiv la data de ..................., în numerar/prin virament în contul bancar nr. ....................................................

 

..........................................

(data)

..........................................

(semnătura zilierului)

 

......................................................................................................................................................................

(semnătura reprezentantului legal al beneficiarului/ a persoanei care are delegare de competenţe)

 

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.