MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 396/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 396         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 5 iunie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

129. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

 

511. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 195 din 31 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. d) teza a două din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

390. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiei publice specifice de inspector antifraudă în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 677/2013

 

405. - Hotărâre privind recunoaşterea Asociaţiei Administratorilor de Păduri ca fiind de utilitate publică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

52. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, pentru modificarea art. 6 alin. (3) din Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor de transport în unele situaţii în care cadrele militare, poliţiştii şi personalul civil se deplasează la şi de la locul de muncă, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 51/2014

 

703. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman şi pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 245/2012 pentru aprobarea preţurilor la medicamentele de uz uman cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România

 

Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române, cu personalitate juridică, cărora li s-au acordat subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în anul 2014, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

Rectificări la:

 - Hotărârea Guvernului nr. 210/2015

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 7. - (1) Transportul în regim de taxi sau transportul în regim de închiriere se execută numai de către transportatori autorizaţi, care deţin autorizaţii taxi valabile, în cazul transportului în regim de taxi, sau copii conforme valabile, în cazul transportului în regim de închiriere, eliberate în condiţiile prezentei legii, pentru fiecare autovehicul utilizat.

(2) Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Este interzis transportul public, contra cost, de mărfuri sau de bunuri cu un autovehicul cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, fără a deţine pentru acesta autorizaţie taxi valabilă, potrivit prevederilor alin. (1), ori alta autorizaţie valabilă.”

2. La articolul 55 punctul 3, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

,,h) aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea, în mod repetat, de transport public, contra cost, de persoane cu un autoturism sau de mărfuri cu un autovehicul, fără respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) sau, după caz, ale art. 7 alin. (3).”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 3 iunie 2015.

Nr. 129.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 3 iunie 2015.

Nr. 511.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 195

din 31 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. d) teza a două din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, excepţie ridicată de Szente Agneta în Dosarul nr. 5.519/320/2014 al Judecătoriei Târgu Mureş şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 95*20/2014.

2. La apelul nominal lipseşte autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legai îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepţiei şi de constatare a faptului că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale în măsura în care prin aplicarea lor nu se neagă aplicarea tratatelor bilaterale încheiate de România în materia asistenţei juridice civile sau aplicarea Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială. În acest sens, arată, în esenţă, că norma criticată reprezintă o intervenţie a autorităţii statale în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului de proprietate asupra unui bun aflat pe teritoriul României. Astfel, norma este instituită prin lege, îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 53 alin. (1) din Constituţie, dar trebuie verificat dacă respectă ordinea publică, este necesară, proporţională, nediscriminatorie şi dacă nu aduce atingere substanţei dreptului. Astfel cum a statuat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în jurisprudenţa sa, activitatea notarială, în ceea ce priveşte autentificarea actelor, este o dimensiune a interesului general Astfel, norma criticată corespunde cerinţelor privind ordinea publică şi este necesară într-o societate democratică. Însă, în aplicarea legii, proporţionalitatea poate fi atinsă numai dacă se recunoaşte o astfel de înscriere în raporturile dintre statele membre ale Uniunii Europene şi în raporturile dintre statele între care există tratate bilaterale, fie prin procedura de exequatur, fie prin recunoaşterea directă, în temeiul tratatului bilateral. Doar în acest fel se poate asigura proporţionalitatea măsurii criticate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 9 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.519/320/2014, Judecătoria Târgu Mureş a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea cadastrului şi a publicităţii Imobiliare nr. 7/1996.

Excepţia a fost ridicată de Szente Agneta într-o cauză având ca obiect o plângere împotriva încheierii de carte funciară.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece, în speţă, dreptul său de proprietate rămâne grevat de sarcină, fiind înscrisă ipoteca legală, cu toate că şi-a executat de bunăvoie toate obligaţiile stabilite^ de instanţă, ca urmare a soluţionării procesului de partaj. În acest sens, arată că, deşi a prezentat declaraţii autentice notariale autentificate în Ungaria, cererea de radiere a ipotecii legale i-a fost respinsă în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 7/1996, deoarece declaraţia nu a fost autentificată de un notar public în funcţie în România. Consideră că, prin condiţionarea încheierii actului notarial de un notar din România, se restrânge exerciţiul dreptului de proprietate, în special atributul dispoziţiei. Arată că prin încheierile de respingere a cererii de radiere a ipotecii legale nu s-au luat în considerare dispoziţiile art. 148 din Constituţie, art. 5 din Codul civil, şi nici Tratatul privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale încheiat cu Ungaria, ratificat prin Decretul nr. 505/1958.

6. Judecătoria Târgu Mureş apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale ale art. 53, întrucât impunerea prin lege a unor exigenţe, în cauză una dintre cerinţele pentru a radia sulta este ca înscrisul autentic notarial să fie încheiat de un notar public aflat în funcţie în România, asigură securitatea juridică a înscrierilor sau radierilor menţiunilor din cartea funciară.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 7/1996 sunt constituţionale. În acest sens arată că reglementarea este firească, întrucât cartea funciară este un instrument important pentru evidenţa proprietăţii, iar încheierea actului autentic notarial de un notar public în funcţie în România reprezintă, în fapt, o notă de rigurozitate acordată de legiuitor înscrisurilor ce ar trebui efectuate cu privire la dreptul de proprietate al unei persoane.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. d) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 7 februarie 2013, cu următorul cuprins: „(1) în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii limitative:

[...]

d) este însoţit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română. În cazul actului autentic notarial, acesta trebuie să fie încheiat de un notar public în funcţie în România;”.

Însă, din examinarea notelor autorului depuse în motivarea excepţiei, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate 1Î constituie numai dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. d) teza a două din Legea nr. 7/1996.

12. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană, precum şi Tratatului privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale încheiat cu Ungaria, ratificat prin Decretul nr. 505/1958, publicat în Buletinul Oficial nr. 2 din 17 ianuarie 1959.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, cu titlu general, că, referitor la sistemul de publicitate imobiliară al cărţilor funciare, în jurisprudenţa sa, a statuat că, prin adoptarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, acesta s-a extins la nivelul întregii ţări şi are în vedere apărarea intereselor proprietarilor bunurilor imobile, dar şi al terţilor, permiţând o identificare mult mai uşoară a imobilului şi având, astfel, şi efect de opozabilitate. Publicitatea imobiliară întemeiată pe sistemul de evidenţă al cadastrului general are ca obiect înscrierea în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la bunurile imobile. Fiecare imobil are cartea sa funciară, în care sunt înscrise toate actele translative sau constitutive de drepturi, astfel încât se poate cunoaşte situaţia juridică a acestuia.

În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 723 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 22 iunie 2010.

14. În acest cadru legislativ, art. 24 alin. (1) din Legea nr. 7/1996 prevede că înscrierile în cartea funciară sunt: intabularea, înscrierea provizorie şi notarea, iar procedura de înscriere în cartea funciară este reglementată la cap. II din lege, capitol din care fac parte dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. d) teza a doua, supuse controlului de constituţionalitate. Curtea observă că, referitor la procedura de înscriere în cartea funciară, Legea nr. 7/1996 prevede că activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de registratori de carte funciară, iar cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial şi va fi însoţită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constată actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere, la solicitarea părţilor interesate. În continuare, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 7/1996, în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplineşte următoarele condiţii limitative: a) este încheiat cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de lege; b) identifică corect numele sau denumirea părţilor şi menţionează codul numeric personal sau, după caz, numărul de identificare fiscală, dacă este atribuit, codul de înregistrare fiscală ori codul unic de înregistrare, după caz, atribuit acestora; c) individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară şi un număr cadastral sau topografic, după caz; d) este însoţit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română, iar „În cazul actului autentic notarial, acesta trebuie să fie încheiat de un notar public în funcţie în România”; e) este însoţit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare, a extrasului de carte funciară pentru informare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului, cu excepţia cazului în care se face menţiune despre acestea în cuprinsul actului; f)este însoţit de dovada achitării tarifului de publicitate imobiliară, cu anumite excepţii; g) îndeplinirea altor prevederi legale stabilite prin legi speciale, a căror verificare se află în competenţa registratorului. Potrivit art. 31 alin. (1) din lege, încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum şi celorlalte persoane interesate potrivit menţiunilor din cartea funciară.

15. Curtea reţine că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. d) teza a două din Legea nr. 7/1996, potrivit cărora actul autentic notarial trebuie să fie încheiat de un notar public în funcţie în România, au fost introduse prin Legea nr. 133/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2010 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 24 iulie 2012. Prin urmare, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 7/1996, respectiv data de 26 iunie 1996, până la momentul 27 iulie 2012, registratorul admitea cererea de înscriere în cartea funciară, dispunea intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, în situaţia în care actul nu era întocmit în limba română, numai dacă înscrisul era însoţit de o traducere legalizată. Completarea adusă art. 29 alin. (1) lit. d) prin Legea nr. 133/2012 este în sensul că, în cazul actului autentic notarial, acesta trebuie să fie încheiat de un notar public în funcţie în România.

16. Cât priveşte activitatea desfăşurată de notarii publici, Curtea reţine că, potrivit art. 3, art. 7 şi art. 159 alin. (1)din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, notarul public este învestit să îndeplineasc㠄un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome”, actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul şi semnătură acestuia, „este de autoritate publică şi are forţa probantă şi. după caz, torţa executorie prevăzută de lege”ş\ se păstrează, se conservă şi se predă în condiţiile legii, iar „arhiva activităţii notariale este proprietatea statului”. Prin urmare, Curtea constată că notarul public îndeplineşte un serviciu de interes public, în acelaşi sens fiind şi Decizia nr. 233 din 25 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 5 iulie 2004.

17. Totodată, instanţa de contencios constituţional reţine că, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, activităţile notariale urmăresc obiective de interes general care vizează în special asigurarea legalităţii şi a securităţii juridice ale actelor încheiate între particulari. În acest sens a se vedea Hotărârea din 24 mai 2011, pronunţată în Cauza C-47/08 - Comisia Europeană împotriva Regatului Belgiei, paragraful 97.

18. Faţă de instituirea condiţiei ca actul autentic notarial să fie încheiat de un notar public în funcţie în România, Curtea observă că prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 20 aprilie 2000, cu modificările ulterioare, România a aderat la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961. Astfel, potrivit art. 1 din Convenţia de la Haga, dispoziţiile sale se aplică actelor oficiale care au fost întocmite pe teritoriul unui stat contractant şi care urmează să fie prezentate pe teritoriul unui alt stat contractant. Potrivit art. 1 alin. 2 lit. c), sunt considerate acte oficiale, în sensul Convenţiei, şi „actele notariale”.

19. Curtea reţine că art. 2 din Convenţie prevede că fiecare stat contractant scuteşte de supralegalizare actele cărora li se aplică această convenţie şi care urmează să fie prezentate pe teritoriul său. Supralegalizarea, în sensul Convenţiei, are în vedere numai formalitatea prin care agenţii diplomatici sau consulari ai ţării pe teritoriul căreia actul urmează să fie prezentat atestă veridicitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului şi a ştampilei de pe acest act. De asemenea, potrivit art. 3 din Convenţie, singura formalitate care ar putea fi cerută pentru a atesta veracitatea semnăturii, calitatea în care a acţionat semnatarul actului sau, după caz, identitatea sigiliului sau a ştampilei de pe acest act, este aplicarea apostilei (definite la art. 4 din Convenţie), eliberată de către autoritatea competentă a statului din care emană documentul. Totuşi, aplicarea apostilei nu poate fi cerută atunci când fie legile, regulamentele sau uzanţele în vigoare în statul în care actul urmează să fie prezentat, fie o înţelegere între două sau mai multe state contractante o înlătură, o simplifică sau scuteşte actul de supralegalizare.

20. Curtea observă că, în materia privind asistenţa juridică în cauzele civile, România a încheiat tratate bilaterale cu mai multe state, printre care şi Ungaria, potrivit cărora actele care au fost întocmite sau certificate de un organ de stat sau de către o persoană oficială pe teritoriul uneia din părţile contractante sunt valabile pe teritoriul celeilalte părţi contractante fără vreo altă certificare. În acest sens, potrivit art. 13 din Tratatul bilateral încheiat cu Republica Populară Ungară privind asistenţa juridică în cauzele civile, familiale şi penale, ratificat prin Decretul nr. 505/1958, Judele care au fost întocmite sau certificate de un organ de stat sau de către o persoană oficială pe teritoriul uneia din Părţile Contractante, în limitele competenţei lor, în forma stabilită de legile în vigoare şi prevăzute cu sigiliul oficial, sunt valabile pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante fără vreo altă certificare. Aceasta este valabil şi pentru semnăturile care sunt legalizate conform prevederilor legale ale uneia din Părţile Contractante. Actele care pe teritoriul unei Părţi Contractante se consideră ca fiind acte oficiale, sunt socotite şi pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante ca având forţă probatorie a actelor oficiale.”

21. Potrivit art. 11 alin. (1) din Constituţie, cu denumirea marginală .”Dreptul internaţional şi dreptul intern”, statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte. Curtea reţine că reglementările internaţionale utilizează o serie de termeni pentru a desemna tratatul internaţional, cum sunt: tratat, convenţie, acord, pact, cartă, statut, protocol, memorandum, declaraţie sau în orice alt mod. În Constituţia României, termenii utilizaţi pentru a desemna noţiunea de tratat internaţional sunt: tratate (art. 11), convenţii internaţionale (art. 19), pacte, tratate şi reglementări internaţionale (art. 20), tratate şi acorduri internaţionale (art. 75, art. 91, art. 118, art. 146) sau tratate constitutive ale Uniunii Europene şi alte reglementări comunitare (art. 148).

22. Referitor la natura juridică a tratatelor, Curtea reţine că Legea nr. 590/2003 privind tratatele, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 12 ianuarie 2004, la art. 1 lit. a), prevede că prin tratat se înţelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge „drepturi şi obligaţii juridice” sau de altă natură, guvernat de dreptul internaţional public şi consemnat într-un instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe.

23. Prin urmare, Curtea constată că art. 11 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia statul român se obligă să îndeplineasc㠄Întocmai” şi cu „bună-credinţ㔠obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte, consacră unul din principiile fundamentale ale încrederii între state în raporturile lor internaţionale, principiul pacta sunt servanda, potrivit căruia statele au obligaţia să respecte şi să aplice întocmai şi cu bună-credinţă tratatele la care sunt parte, în caz contrar, putând fi angajată răspunderea statelor.

24. Având în vedere aspectele menţionate, Curtea reţine că textul de lege criticat, potrivit căruia „În cazul actului autentic notarial, acesta trebuie să fie încheiat de un notar public în funcţie în România”, impune condiţia ca actul autentic notarial să fie încheiat de un notar public în funcţie în România, spre deosebire de reglementarea anterioară, care prevedea doar că actul care nu este întocmit în limba română să fie însoţit de o traducere legalizată. Or, Curtea constată că impunerea prin art. 29 alin. (1) lit. d) teza finală din Legea nr. 7/1996 a condiţiei ca actul autentic notarial să fie autentificat de un notar public în funcţie în România contravine obligaţiei de a scuti supralegalizarea actelor care urmează să fie prezentate pe teritoriul României, obligaţie asumată de statul român prin Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961. Cu atât mai mult, condiţia prevăzută de textul de lege criticat conduce şi la nerespectarea obligaţiei asumate de România prin tratatele bilaterale privind asistenţa juridică în cauzele civile, prin care statul român s-a obligat să respecte valabilitatea pe teritoriul său a actelor care au fost întocmite sau certificate de un organ de stat sau de către o persoană oficială pe teritoriul celeilalte părţi, fără vreo altă certificare.

25. În concluzie, Curtea constată că prin reglementarea cuprinsă în Legea nr. 133/2012, privind instituirea condiţiei ca actul notarial să fie încheiat de un notar public în funcţie în România, se încalcă obligaţiile asumate de România prin tratatele la care este parte, ceea ce contravine prevederilor constituţionale ale art. 11 alin. (1) care consacră obligativitatea statului român de a respecta întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

26. În consecinţă, dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt constituţionale doar în măsura în care nu se aplică actelor notariale încheiate în ţări care au aderat la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată ta Haga la 5 octombrie 1961, şi în ţări cu care România are încheiate convenţii, tratate sau acorduri privind asistenţa juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Szente Agneta în Dosarul nr. 5.519/320/2014 al Judecătoriei Târgu Mureş şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) lit. d) teza a două din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996 sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică actelor notariale încheiate în ţări care au aderat la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, şi în ţări cu care România are încheiate convenţii, tratate sau acorduri privind asistenţa juridică în materie civilă, care prevăd scutirea de orice legalizare.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Judecătoriei Târgu Mureş şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiei publice specifice de inspector antifraudă în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 677/2013

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Regulamentul de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiei publice specifice de inspector antifraudă în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 677/2013, publicată În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 9 septembrie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu următorul cuprins:

„Art. 11. - (1) Pentru funcţiile publice specifice de conducere de inspector şef antifraudă, concursul poate fi concurs de recrutare sau de promovare.

(2) Pot participa la concursul de promovare prevăzut la alin. (1) funcţionarii publici care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 66 din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi condiţiile prevăzute de art. 4 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare.”

2. La articolul 5, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2)în cadrul comisiei de concurs funcţionează:

a) comitetul de organizare, cu rol de coordonare, monitorizare şi îndrumare a comisiilor de examinare şi evaluare, alcătuit din preşedintele şi vicepreşedintele comisiei de concurs, un reprezentant desemnat din cadrul Agenţiei şi un reprezentant desemnat din cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, ajutaţi de un secretar raportor;

b) comisiile de examinare şi evaluare, alcătuite din câte 3 membri, dintre care 2 desemnaţi din cadrul Agenţiei şi unul desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, şi câte un secretar tehnic.

(3) Comisia de soluţionare a contestaţiilor este formată din 3 membri: 2 din cadrul Agenţiei şi unul desemnat de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi un secretar tehnic. Preşedintele comisiei de soluţionare a contestaţiilor este numit din rândul membrilor, prin actul de constituire a comisiei.”

3. La articolul 34, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), emiterea actului administrativ de numire în cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor se face în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data comunicării avizelor vicepreşedintelui Agenţiei care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

4. După articolul 35 se introduc două noi articole, articolele 351 şl 352, cu următorul cuprins:

„Art. 351. - (1) Concursul de promovare în funcţiile publice specifice de conducere de inspector şef antifraudă se organizează de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

(2) Bibliografia aprobată de către preşedintele Agenţiei, precum şi propunerile privind desemnarea membrilor în comisiile de examinare şi evaluare şi în comisia de soluţionare a contestaţiilor se transmit Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de data desfăşurării concursului.

(3) Comisia de concurs, precum şi comisia de soluţionare a contestaţiilor se constituie prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare şi ale prezentului regulament.

(4) Prevederile art. 12 şi art. 14-34 se aplică în mod corespunzător.

(5) Dosarul de concurs depus de către candidaţi la concursul de promovare în funcţii publice de conducere va conţine în mod obligatoriu:

a) cererea de înscriere prevăzută în anexa nr. 1;

b) copia actului de identitate;

c) copiile diplomelor de studii şi ale altor acte care atestă efectuarea unor specializări;

d) copie de pe diploma de masterat sau de studii postuniversitare în domeniul administraţiei publice, management ori în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice;

e) copia carnetului de muncă sau, după caz, o adeverinţă care să ateste vechimea în muncă şi, după caz, în specialitatea studiilor necesare ocupării funcţiei publice;

f) cazierul administrativ;

g) documentele care atestă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 4 alin. (7) lit. b) şi c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare,eliberate cu cel mult 3 luni anterior datei desfăşurării concursului.

(6) Propunerea de numire a candidatului declarat admis la concurs se înaintează de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, în termenul prevăzut la art. 34 alin. (2), preşedintelui Agenţiei.

Art. 352. - Pentru participarea la lucrările comisiei de concurs, precum şi la cele ale comisiei de soluţionare a contestaţiilor, membrii şi persoanele desemnate sa asigure secretariatul acestora au dreptul la o indemnizaţie reprezentând 1% din salariul de bază al fiecăruia, stabilit conform legii.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 27 mai 2015.

Nr. 390.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind recunoaşterea Asociaţiei Administratorilor de Păduri ca fiind de utilitate publică

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se recunoaşte Asociaţia Administratorilor de Păduri, persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în oraşul Săi iste, str. Sub Vii nr. 17, judeţul Sibiu, ca fiind de utilitate publică.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 3 iunie 2015.

Nr. 405.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

 

ORDIN

pentru modificarea art. 6 alin. (3) din Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor de transport în unele situaţii în care cadrele militare, poliţiştii şi personalul civil se deplasează la şi de la locul de muncă, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 51/2014

În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. I. - La articolul 6 din Normele metodologice privind decontarea cheltuielilor de transport în unele situaţii în care cadrele militare, poliţiştii şi personalul civil se deplasează la şi de la locul de muncă, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 51/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 11 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins;

„(3) Preţul de vânzare cu amănuntul în funcţie de care se va deconta contravaloarea a 7,5 litri de carburant la 100 km parcurşi este cel înscris în bonul fiscal de carburant prevăzut la alin. (2) lit. d).”

 

Viceprim ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

 

Bucureşti, 5 iunie 2015.

Nr. 52.

 

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman şi pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 245/2012 pentru aprobarea preţurilor la medicamentele de uz uman cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 6.074/2015 al Direcţiei politica medicamentului şi a dispozitivelor medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 851 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 2 februarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - (1) Sunt supuse aprobării ministerului, în ceea ce priveşte preţul, medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, a căror punere pe piaţă este autorizată de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale sau în baza deciziei Comisiei Europene acordate conform procedurii centralizate în condiţiile legii, precum şi medicamentele autorizate pentru nevoi speciale.

(2) Cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 5 alin. (3) este interzisă comercializarea pe teritoriul României a medicamentelor pentru care ministerul nu a emis ordin de aprobare a preţului.

(3) Preţul medicamentelor OTC se stabileşte şi se modifică în mod liber. Preţul medicamentelor OTC nou-autorizate pentru punere pe piaţă, precum şi preţul modificat, stabilit de deţinătorul APP sau de reprezentant, se notifică la minister în termen de 30 de zile de la momentul punerii pe piaţă.

(4) Prin excepţie de la alin. (3), sunt supuse aprobării ministerului în conformitate cu prevederile prezentelor norme preţurile medicamentelor OTC care se prescriu şi se eliberează pe bază de prescripţie medicală şi se regăsesc în lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.

(5) Preţul medicamentelor magistrale şi oficinale se stabileşte în mod liber.”

2. La articolul 3, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) preţ de referinţă generic - preţ în lei maximal de vânzare al medicamentului generic, precum şi al medicamentului inovativ pentru care există medicament/e generic/e cu preţ aprobat în conformitate cu prezentele norme;”.

3. La articolul 3, după litera m) se introduc două noi litere, literele n) şi o), cu următorul cuprins:

,,n) Catalogul public naţional al preţurilor, denumit în continuare Catalog public - catalog cuprinzând preţurile maximale ale medicamentelor de uz uman valabile în România, aprobat prin ordin ai ministrului sănătăţii;

o) Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România denumit în continuare Canamed - catalog cuprinzând preţurile maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii”.

4. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - În cuprinsul prezentelor norme, prin preţ notificat sau supus aprobării ministerului se înţelege exclusiv preţul de producător, adică preţul CIP conform INCOTERMS 2000.”

5. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. - (1) Ordinul privind aprobarea preţului medicamentului se emite în termen de 90 de zile de la primirea cererii depuse de deţinătorul APP sau de reprezentant, inclusiv toată documentaţia aferentă, conform prezentelor norme.

(2) Dacă informaţiile din cadrul cererii sunt incomplete, Ministerul Sănătăţii înştiinţează solicitantul asupra acestui aspect, în maximum 30 de zile de la depunere, şi solicită completarea dosarului cu informaţiile necesare, urmând a emite ordinul de aprobare a preţului sau decizia de respingere a propunerii de preţ. În termen de 90 de zile de la primirea informaţiilor solicitate.

(3) în lipsa emiterii ordinului de aprobare a preţului sau a deciziei de respingere a propunerii de preţ, după caz, în cadrul perioadei mai sus menţionate, solicitantul devine împuternicit să comercializeze medicamentele la preţul propus cu respectarea adaosurilor stabilite prin prezentele norme pentru activităţile de comercializare angro şi en detail.

(4) Preţul de producător este propus de deţinătorul APP sau de reprezentant, în lei.

(5) Preţul medicamentelor din Canamed trebuie să fie mai mic sau cel mult egal cu cel mai mic preţ al aceluiaşi medicament din lista ţărilor cu care se efectuează comparaţia, prevăzute la art. 6. Pentru efectuarea analizei comparative, transformarea preţurilor de producător din alte valute în lei se face luându-se în considerare cursul de schimb valutar folosit la alcătuirea bugetului pe anul în curs. Pentru alte valute decât euro se foloseşte cursul de schimb mediu prognozat de Comisia Naţională de Prognoză.

(6) în situaţia în care preţul de producător în ţările de comparaţie este înregistrat la altă formă de ambalare, se va lua în analiză forma de ambalare cea mai apropiată de cea solicitată pentru aprobarea preţului în România.

(7) Anual, Ministerul Sănătăţii poate modifica prin ordin al ministrului sănătăţii lista ţărilor luate ca etalon de comparaţie, în funcţie de posibilitatea culegerii datelor necesare.

(8) Preţul se aprobă pentru o perioadă limitată de un an, calculată de la data aprobării prin ordin al ministrului sănătăţii.

(9) Preţurile medicamentelor aprobate ulterior analizei anuale efectuate în condiţiile art. 15 sunt valabile până la data următoarei analize.

(10) Cu 120 de zile înainte de data expirării termenului în condiţiile alin. (8) şi (9), deţinătorul APP sau reprezentantul este obligat să transmită ministerului noua documentaţie de aprobare a preţului, conform art. 6, în vederea reaprobării preţului de către minister.

(11) În cazul în care deţinătorul de APP sau reprezentantul acestuia nu îndeplineşte obligaţiile prevăzute la alin. (10), se aplică prevederile art. 6 alin. (5)-(10).”

6. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) în vederea aprobării preţurilor medicamentelor de uz uman, precum şi pentru reanalizarea preţurilor prevăzută la art. 15, solicitantul trebuie să depună la Ministerul Sănătăţii, structura de specialitate, următoarele documente, cu respectarea prevederilor prezentelor norme:

a) cerere-tip, conform anexei nr. 1, prin care deţinătorul de APP sau reprezentantul solicită aprobarea în condiţiile prezentelor norme a nivelului de preţ de producător propus în lei, împreună cu o declaraţie pe propria răspundere privind conformitatea preţului propus cu prezentele norme, inclusiv sub aspectul nivelului minim de comparaţie prevăzut la art. 5 alin. (5) sub sancţiunea prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la falsul în declaraţii. Cererea este semnată de către reprezentantul legal al deţinătorului de APP sau al reprezentantului;

b) copie a APP sau a deciziei Comisiei Europene emise în cadrul procedurii centralizate;

c) copie de pe anexele APP sau ale deciziei Comisiei Europene emise în cadrul procedurii centralizate ori a autorizaţiei de nevoi speciale;

d) comparaţia cu preţul de producător autorizat în:

- Republica Cehă;

- Republica Bulgaria;

- Republica Ungară;

- Republica Polonă;

- Republica Slovacă;

- Republica Austria;

- Regatul Belgiei;

- Republica Italiană;

- Lituania;

- Spania;

- Grecia;

- Germania,

cu prezentarea de către deţinătorul APP sau reprezentant de copii de pe cataloagele existente pe pieţele respective, în vigoare la data depunerii documentaţiei;

e) declaraţie pe propria răspundere a deţinătorului APP sau a reprezentantului, conform anexei nr. 2.

(2) Când medicamentul nu are preţ în niciuna dintre ţările prevăzute la alin. (1), preţul se compară cu cel din ţara de origine; în acest caz, documentaţia depusă include şi o copie de pe catalogul de preţuri de pe piaţa respectivă.

(3) în cazul în care, în urma verificărilor comparative, se constată că medicamentul nu are preţ înregistrat nici în ţările din lista de comparaţie şi nici în ţara de origine, se aprobă preţul propus, care, în cazul medicamentelor generice sau al medicamentului inovativ pentru care există medicament/e generic/e cu preţ aprobat, nu poate depăşi preţul de referinţă generic, iar la expirarea termenului prevăzut la art. 5 alin. (8) şi (9) se verifică situaţia comparativă prin depunerea de către deţinătorul APP sau de către reprezentant a documentaţiei, în conformitate cu prevederile art. 6.

(4) Solicitarea aprobării preţurilor de producător pentru produsele autorizate de punere pe piaţă se face în conformitate cu APP eliberată de Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale sau cu autorizaţia pentru nevoi speciale, respectiv cu decizia Comisiei Europene emisă în cadrul procedurii centralizate, sub aspectul identificării produsului.

(5) în cazul în care preţul propus de către deţinătorul de APP sau reprezentant nu este în conformitate cu prezentele norme, inclusiv sub aspectul nivelului minim de comparaţie prevăzut la art. 5 alin. (5), ministerul comunică solicitantului o decizie de respingere a propunerii de preţ cuprinzând motivele neaprobării preţului propus, precum şi nivelul preţului stabilit de minister conform prezentelor norme.

(6) în situaţia neacceptării preţului stabilit de minister, solicitantul poate comercializa medicamentele la preţul aprobat anterior până la epuizarea stocurilor existente, dar nu mai mult de 6 luni de la data deciziei prevăzute la alin. (5).

(7) în situaţia prevăzută la alin. (6). la epuizarea stocurilor existente, dar nu mai mult de 6 luni de la data deciziei de respingere a propunerii de preţ, solicitantul nu va mai putea comercializa medicamentul pe teritoriul României.

(8) în situaţia în care, în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei de respingere a propunerii de preţ, deţinătorul de APP sau reprezentantul transmite ministerului acceptarea preţului stabilit conform art. 5 alin. (5), preţul este aprobat în conformitate cu prevederile prezentului ordin.

(9) în situaţia în care solicitantul comunică ministerului acceptarea preţului stabilit de minister după expirarea termenului de la alin. (8), preţul este aprobat la un nivel stabilit conform cu prevederile prezentului ordin diminuat cu 5% pentru o perioadă de 12 luni, aplicabil de la data aprobării.

(10) Ministerul Sănătăţii face publice sancţiunile aplicate conform prezentului articol prin înregistrarea unei menţiuni în acest sens la adresa www.ms-ro.preturi.ro, secţiunea «Sancţiuni».

(11) Dacă medicamentul nu a fost inclus încă pe lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, sancţiunea constă în neincluderea pe lista menţionată până la data aprobării preţului prin ordin.

(12) Oricând în cursul termenului pentru care preţul este valabil, deţinătorul APP sau reprezentantul poate diminua preţul de producător aprobat iniţial de către minister. Preţul de producător diminuat se comunică Ministerului Sănătăţii în vederea aprobării prin ordin.”

7. La articolul 7, alineatele (2)-(5) se abrogă.

8. Articolul 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - (1) Preţul medicamentului generic se propune de către deţinătorul APP sau reprezentant prin comparaţie cu preţul acestui medicament în ţările de comparaţie, fără a putea depăşi preţul de referinţă generic.

(2) Preţul de referinţă generic se aprobă de către minister o singură dată, la data solicitării de preţ pentru primul medicament generic, şi reprezintă 65% din preţul medicamentului inovativ al cărui generic este, valabil la data solicitării.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), în cazul în care nu există preţ aprobat pentru medicamentul inovativ, pentru stabilirea preţului de referinţă generic se aplică în mod corespunzător prevederile art. 5 alin. (5) şi ale art. 6 alin. (2).

(4) în cazul în care în urma verificărilor comparative se constată că medicamentul generic nu are preţ înregistrat nici în ţările din lista de comparaţie şi nici în ţara de origine, preţul de referinţă generic se stabileşte la nivelul preţului propus pentru medicamentul generic.

(5) Preţurile de referinţă generice se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii pentru o perioadă de un an de zile.

(6) Prevederile alin. (2)-(5) se aplică în mod corespunzător şi medicamentelor biosimilare.”

9. Articolul 81 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 81. - (1) După data de 1 ianuarie 2016, la efectuarea reanalizării în condiţiile art. 15, preţurile medicamentelor inovative se propun de către deţinătorul de APP sau de către reprezentant prin comparaţie cu preţurile acestor medicamente în ţările prevăzute la art. 6, fără a putea depăşi preţul de referinţă generic.

(2) în cazul netransmiterii propunerilor de preţ prevăzute la alin. (1) se aplică în mod corespunzător prevederile art. 6 alin. (5)-(10).”

10. Articolul 82 se abrogă.

11. Articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 101. - În cazul în care preţul medicamentelor pentru nevoi speciale nu este în conformitate cu prezentele norme, Ministerul Sănătăţii poate aproba temporar preţul propus pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de nevoi speciale.”

12. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Ministerul afişează în mod transparent preţurile aprobate prin Catalogul public al preţurilor pe pagina de web www.ms-preturi.ro

13. La articolul 13, alineatele (2), (5), (8) şi (9) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) în cazul unei solicitări de creştere a preţului medicamentului, aceasta se poate efectua numai cu respectarea prevederilor prezentelor norme.

…………………………………………………………………………………………………

(5) în situaţia în care Ministerul Sănătăţii nu aprobă majorarea de preţ solicitată, decizia de respingere a propunerii de preţ conţine motivele de refuz ce vor fi comunicate solicitantului. În lipsa acestei decizii în cadrul mai sus-menţionatei perioade, solicitantul are dreptul să comercializeze produsele la preţul de producător maximal propus, conform art. 5 alin. (3).

(8) Ministerul Sănătăţii se asigură că ordinul de aprobare a preţului sau decizia de respingere a propunerii de preţ, după caz, privind aceste cereri sunt comunicate solicitantului în termen de 90 de zile. Dacă informaţiile cuprinse în cerere sunt incomplete, Ministerul Sănătăţii înştiinţează solicitantul asupra informaţiilor necesare şi emite o decizie finală în termen de 90 de zile de la primirea acestor informaţii.

(9) Dacă se acceptă derogarea prevăzută la alin. (7), Ministerul Sănătăţii aprobă prin ordin majorarea de preţ.”

14. Articolul 14 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - (1) Ordinele de aprobare a preţurilor şi deciziile de respingere a propunerilor de preţ pot fi atacate de persoanele care se consideră vătămate în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Ordinele de aprobare a preţurilor şi deciziile de respingere a propunerilor de preţ sunt motivate pe baza criteriilor obiective şi justificabile prevăzute de prezentele norme.

(3) Odată cu emiterea ordinelor de aprobare a preţurilor şi a deciziilor de respingere a propunerilor de preţ, solicitanţii sunt informaţi şi asupra căilor de atac conform legislaţiei în vigoare şi asupra termenului în care pot fi exercitate acestea.”

15. Articolul 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15. - (1) Preţurile medicamentelor autorizate în condiţiile legii sunt reanalizate anual conform prevederilor prezentului ordin.

(2) Preţurile medicamentelor autorizate în condiţiile legii pot fi reanalizate şi ori de câte ori condiţiile macroeconomice o impun sau atunci când se constată că apar modificări în preţurile ţărilor de comparaţie prevăzute la art. 6.”

16. La articolul 16 alineatul (1), punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. Actualizarea preţurilor generice de referinţă se determină pe baza următoarei formule:

/ Cv-CvP\

PRGmax = PRGant. x (1 +-----------),

\ CvP /

în care:

- PRGmax - preţul generic de referinţă actualizat;

- PRGant. - preţul generic de referinţă anterior;

- Cv - curs de schimb valutar leu/euro utilizat în alcătuirea bugetului pentru anul în curs;

- CvP - curs de schimb valutar leu/euro utilizat în alcătuirea bugetului pentru anul precedent.”

17. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17. - Actualizarea preţurilor generice de referinţă pentru toate medicamentele se face ori de câte ori se efectuează reanalizarea preţurilor conform prevederilor art. 15.”

18. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) Preţurile de producător, cu ridicata şi cu amănuntul, înscrise în Catalogul public, sunt preţuri maximale de vânzare în România.

(2) Preţurile de producător, cu ridicata şi cu amănuntul, înscrise în Canamed, sunt preţuri maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi nu pot fi depăşite de către aceştia.

(3) Facturarea la preţurile înscrise în Catalogul public se face numai pe baza unei notificări expres formulate în acest sens.”

19. La articolul 22, alineatul (1) se abrogă.

20. La articolul 22, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, în temeiul prezentelor norme, Canamedul este adus la zi prin includerea, modificarea sau excluderea preţurilor.”

21. La articolul 22, alineatul (3) se abrogă.

22. La articolul 22, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Comunicarea preţurilor pentru medicamentele cuprinse în Canamed către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se face de către Ministerul Sănătăţii trimestrial, în vederea actualizării aplicaţiei informatice. Informarea operatorilor economici distribuitori şi detailişti se face de către deţinătorul APP sau de reprezentant.”

23. După articolul 23 se introduc două noi articole, articolele 231 şi 232, cu următorul cuprins:

„Art. 231. - (1) Pentru medicamentele generice care au preţ aprobat la data intrării în vigoare a prezentului ordin, preţul de referinţă generic se aprobă de către minister o singură dată şi reprezintă 65% din preţui medicamentului inovativ calculat în condiţiile prezentelor norme.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), în cazul în care nu există preţ aprobat pentru medicamentul inovativ, pentru stabilirea preţului de referinţă generic se stabileşte la nivelul celui mai mare preţ generic calculat în condiţiile prezentelor norme.

Art. 232. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme.”

24. Articolul 25 se abrogă.

25. Anexa nr. 2 la norme se modifică şl se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Pentru anul 2015, preţurile se aprobă pe baza documentaţiei depuse în conformitate cu reglementările în vigoare la data primirii cererilor.

Art. III. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 245/2012 pentru aprobarea preţurilor la medicamentele de uz uman cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor de uz uman autorizate de punere pe piaţă în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 23 martie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. În cuprinsul ordinului, sintagma „Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România” se înlocuieşte cu sintagma „Catalogul public naţional al preţurilor.”

2. Termenul prevăzut la art. 2 se prorogă pentru un termen de 90 de zile de la data publicării prezentului ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Gabriel Florin Puşcău,

secretar general

 

Bucureşti, 4 iunie 2015.

Nr. 703.

 

ANEXA

(Anexa nr. 2 la norme)

 

DECLARAŢIE

 

Subsemnata/Subsemnatul ...........................................................................deţinătoare/deţinător a/al CI/BI/P ............................. cu domiciliul în ............................................................ în calitate de reprezentant împuternicit al ............................................., cu sediul în .............................................................................

în calitate de:

 deţinător al autorizaţiei de punere pe piaţă;

 reprezentant al deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă (Se bifează în mod corespunzător.),

declar pe propria răspundere, sub sancţiunea prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la falsul în declaraţii, că toate informaţiile cuprinse în documentaţia de avizare a preţului, în special informaţiile utilizate la calculul preţului medicamentului respectiv, sunt complete şi corecte, precum şi faptul că respectă integrai modul de calcul al preţului prevăzut în Normele privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Prezenta declaraţie face parte din documentaţia de avizare prevăzută în Normele privind modul de calcul ai preţurilor la medicamentele de uz uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 75/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Semnătura

........................................

LS.

 

LISTA

cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române, cu personalitate juridică, cărora li s-au acordat subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în anul 2014, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

Judeţul

Nr. crt.

Denumirea asociaţiei/fundaţiei

Subvenţii pentru care s-au încheiat

convenţii privind acordarea serviciilor

de asistenţă socială

Plăţi efectuate la data de 31 decembrie 2014

1

2

3

4

5

Alba

1

Asociaţia A.S. 2001 Alba Iulia

163.800

163.415

2

Asociaţia Caritas Mitropolitan Greco-Catolic

313.200

279.780

3

Asociaţia Filantropia Ortodoxă Alba Iulia

314.880

290.564

4

Organizaţia Caritas Alba Iulia

2.342.940

2.330.930

Arad

5

Asociaţia Viitorul Copiilor

72.000

61.415

Argeş

6

Asociaţia Paraschiva

36.600

36.600

Bacău

7

Asociaţia „Copiii în sânul familiei”

48.000

45.086

8

Asociaţia Arca Poştei

48.000

41.250

9

Asociaţia Creştină de Caritate, Misiune şi Ajutor Olanda-România Betania

82.250

82.050

10

Asociaţia Caritas Bacău

16.560

16.560

11

Asociaţia de Asistentă sociala şi educaţie

84.600

75.133

12

Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Neuromotor

30.000

30.000

13

Asociaţia Lumina

66.000

66.000

14

Asociaţia Trust Orfelinat Ungureni

36.000

34.862

15

Casa de copii „Sf. Maria” Baraţi

126.900

120.125

16

Asociaţia „Sfânta Faţă a Domnului Isus Cristos”

135.000

134.735

17

Asociaţia „Sf. Voievod Ştefan cel Mare - Hârja”

31.716

29.716

18

Fundaţia „Victorine Le Dieu”

47.160

46.740

19

Fundaţia de Sprijin Comunitar

846.000

833.395

Bihor

20

Asociaţia Caritas Catolică

153.744

153.274

21

Asociaţia Caritas Eparhial Oradea

54.000

54.000

22

Asociaţia Creştin㠄Peniel” Tinca

73.440

72.828

23

Asociaţia Ramiluck

38.400

36.567

24

Fundaţia Agape Oradea

95.160

91.972

25

Fundaţia Bet Hanan Casa Îndurării

75.000

67.250

26

Fundaţia Casa Copilului şi Tineretului „Kajanto Maria”

81.000

79.115

27

Fundaţia Căminul Felix

270.816

270.216

28

Fundaţia umanitar㠄Salem”

22.500

22.500

29

Fundaţia de scleroză multiplă Oradea

66.690

60.089

30

Fundaţia Copiii Dragostei

45.360

42.477

31

Fundaţia El Şadai

54.000

53.543

32

Fundaţia Filadelfia Noom

87.000

79.822

Bistriţa-Năsăud

33

Fundaţia Bethesda & Floricica

4.860

4.587

34

Centru Creştin de Reintegrare Socială Bistriţa - „ONISIM”

33.552

28.459

Botoşani

35

Asociaţia Special Additions

36.000

34.172

36

Fundaţia Hand of Help

195.720

188.395

Braşov

37

Asociaţia Centrul de Bătrâni Casa Daniel

150.000

149.850

38

Asociaţia Filantropică Medical Creştină Christiana

210.000

201.512

39

Fundaţia Dumbrava Minunată - filiala Braşov

108.000

67.235

40

Hospice „Casa Speranţei”

67.680

67.680

Brăila

41

Asociaţia „Speranţa” - pentru copii şi adulţi cu handicap psihic

31.500

31.500

42

Asociaţia de Binefacere „Diaconia”

141.000

135.770

43

Asociaţia „Aura 2010”

288.000

234.270

44

Asociaţia Vlavian

43.065

35.972

45

Fundaţia Lumina Brăila

33.840

19.649

 

Bucureşti

46

Asociaţia Alternativa 2003

51.300

41.861

47

Asociaţia Caritas Bucureşti

146.688

138.779

48

Asociaţia Casa Ioana

135.600

131.862

49

Asociaţia de Ajutor Amurtel România

21.000

20.500

50

Asociaţia de sprijin a copiilor handicapaţi fizic România

48.768

48.768

51

Asociaţia Hrăniţi Copiii - Feed The Children

41.400

41.357

52

Asociaţia Prietenia

50.400

50.400

53

Asociaţia Samusocial

188.640

151.176

54

Asociaţia Sfânta Ana

45.780

45.780

55

Asociaţia Sfântul Stelian, Bucureşti

254.760

254.760

56

Asociaţia SOS Satele Copiilor România

792.672

653.012

57

Fundaţia Viaţă şi Lumină”

401.400

401.400

58

Fundaţia C.I.D. România (Children in Distress - Copii în Dificultate)

65.448

63.918

59

Fundaţia Crucea Alb-Galbenă din România, Bucureşti

72.000

72.000

60

Fundaţia Estuar

237.000

193.158

61

Fundaţia FARA România - filiala Bucureşti

46.512

45.042

62

Fundaţia Filantropica Metropolis

18.000

6.250

63

Fundaţia Health Aid România

69.000

60.617

64

Fundaţia Inimă către Inimă

47.520

47.520

65

Fundaţia Joyo - Sprijin Socio-Educativ pentru Copii, Tineri şi Familii în Dificultate

93.564

93.564

66

Asociaţia C.A.R.R Omenia Bucureşti

49.200

49.200

67

Fundaţia Misiunea Centrul Creştin Emanuel

28.800

28.800

68

Fundaţia Sf. Macrina A.R.M.S.

219.000

171.625

69

Fundaţia Sf. Dimitrie Bucureşti - România

63.000

36.750

70

Organizaţia pentru copii şi adulţi cu nevoi speciale „Trebuie”

151.600

151.596

71

Organizaţia Salvaţi Copiii

167.200

167.196

72

Asociaţia Don Orione

103.500

103.500

73

Asociaţia „Diaconia” Bucureşti

84.825

77.652

74

Asociaţia „Pro Act Suport”

11.500

11.277

75

Asociaţia Ana şi Copiii

75.150

75.150

76

Agenţia Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere şi Ajutor – ADRA România

16.065

13.065

77

Organizaţia Umanitară Concordia

634.500

634.500

Buzău

78

Asociaţia Ortodoxă Filantropia Berea

198.000

198.000

79

Fundaţia Crucea Alb-Galbenă Buzău

172.800

172.664

80

Asociaţia pentru Dezvoltare Comunitară Nehoiu - ADCN

172.800

167.115

81

Fundaţia Creştin-Ortodoxă Clinica Sante

13.500

13.040

82

Fundaţia pentru copii „Sf. Sava”

189.000

155.654

Caraş-Severin

83

Asociaţia de binefacere Pro Vitam

37.800

30.421

Cluj

84

Asociaţia „Serviciul de ajutor maltez în România”

253.200

249.450

85

Asociaţia „Sf. Sava Gotul” Cluj

75.000

74.525

86

Asociaţia Caritas Eparhial Greco-Catolic Cluj

374.040

372.540

87

Asociaţia de caritate „Proiect Theodora”

270.000

270.000

88

Asociaţia de îngrijire şi ajutor la domiciliu Elena

301.200

300.891

89

Asociaţia Nirvana Panticeu

60.000

59.715

90

Asociaţia Pulsul Vieţii

180.000

180.000

91

Asociaţia Rebeca

105.000

105.000

92

Asociaţia Sfântul Nectarie

45.000

41.012

93

Asociaţia Societatea de Caritate Blythswood

36.000

36.000

94

Fundaţia Creştină Diakonia

1.306.780

1.270.906

95

Fundaţia Cultural Filantropic㠄Protopop Aurel Munteanu”

48.600

48.600

96

Asociaţia Societatea Română de Cancer

30.000

29.956

 

Constanţa

97

Asociaţia „Speranţa” pentru ocrotirea bolnavilor cu SIDA - Constanţa

36.000

35.919

Dâmboviţa

98

Asociaţia „Provita Târgovişte 2003”

225.600

225.600

99

Asociaţia Green House Residence

57.000

48.182

100

Asociaţia Suflet pentru Oameni

66.022

64.820

101

Fundaţia Catedrala Eroilor

57.600

41.227

102

Fundaţia Crucea Alb-Galbenă România - filiala Târgovişte

378.000

378.000

Dolj

103

Asociaţia Vasiliada

459.648

405.141

Galaţi

104

Fundaţia de sprijin a vârstnicilor

32.400

32.271

105

Fundaţia Inimă de Copil

46.100

45.201

Giurgiu

106

Fundaţia Bambini in Emergenta

84.000

73.250

Gorj

107

Asociaţia Vasiliada - filiala Târgu Jiu

6,624

6.624

108

Fundaţia SOS Copiii Gorjului

60.000

55.000

Harghita

109

Asociaţia Social Umanitară Creştină ORA Internaţional

183.000

153.100

110

Asociaţia Samaritanilor

104.000

92.500

111

Fundaţia „Jakab Lajos”

135.000

135.000

112

Fundaţia CJD Domus

120.000

120.000

113

Fundaţia Lokodi Ifjusagi Alapitvany (LIA)

52.800

52.800

114

Fundaţia Orban

168.000

168.000

Hunedoara

115

Casa de ajutor reciproc a pensionarilor Deva

35.050

35.040

116

Fundaţia Sf. Francisc

1.809.000

1.503.400

Ialomiţa

117

Fundaţia New Life

21.000

21.000

Iaşi

118

Asociaţia pentru dezvoltarea programelor sociale (ADPS)

53.112

53.112

119

Asociaţia surorilor misionare ale patimilor lui Isus - filiala Butea

162.480

153.417

120

Asociaţia Umanitară IL CHICCO

84.000

80.658

121

Centrul Diecezan Caritas Iaşi

782.040

760.162

122

Congregaţia Fiicelor Sfintei Maria a Divinei Providenţe Iaşi

292.760

287.411

123

Fundaţia Creştină pentru Copii „Agape”

89.040

85.640

124

Fundaţia Izvor

52.800

52.800

125

Fundaţia Păpădia

22.800

22.800

126

Fundaţia Solidaritate şi Speranţă

231.900

231.900

127

Fundaţia „Ancora Salvării”

10.044

3.928

128

Fundaţia de Ştiinţă şi Cultură Daco-Romania

63.000

63.000

129

Fundaţia Star of Hope România

87.900

87.900

Ilfov

130

Asociaţia Captivi în Propria Minte

50.400

48.555

131

Fundaţia Căminul de Bătrâni Sf. Maria

120.000

118.498

132

Fundaţia Motivation România

115.068

113.945

133

Fundaţia The Door România

48.000

45.861

134

Organizaţia Suedeză pentru ajutor umanitar individual

84.000

84.000

Maramureş

135

Asociaţia „Casa Magnolia”

13.200

13.200

136

Fundaţia Pro Vita

68.400

67.818

 

Mureş

137

Asociaţia Amicus

234.000

234.000

138

Asociaţia Beautiful Life

99.000

99.000

139

Asociaţia Copiilor şi Tinerilor Diabetici - Mureş

42.400

42.400

140

Asociaţia de Caritate Betania

42.000

40.642

141

Asociaţia Pro Christo Et Ecclesia

39.480

39.480

142

Asociaţia Răsăritul

53.400

53.400

143

Fundaţia „Cezara Codruţa Marica”

27.600

27.600

144

Fundaţia Alpha Transilvană

34.788

34.788

145

Fundaţia Bonus Pastor

54.000

54.000

146

Fundaţia Culturală Czegei Wass

36.000

34.184

147

Fundaţia Gecse Daniel

27.000

27.000

148

Fundaţia Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii

40.025

40.025

149

Fundaţia Mâini Dibace

26.900

26.900

150

Fundaţia Lazarenum

93.366

93.366

151

Fundaţia Rheum Care

24.928

24.928

Neamţ

152

Asociaţia „Sofiaman pentru comunitate”

148.320

148.320

153

Asociaţia „Caritas” Roman

77.040

77.040

154

Fundaţia de dezvoltare local㠄Speranţa”

45.936

45.936

Olt

155

Asociaţia L'Arcobaleno

21.000

18.500

Satu Mare

156

Organizaţia Caritas a Diecezei Satu Mare

658.572

598.913

157

Fundaţia FARA România - Filiala Foyer Satu Mare

54.000

39.266

Sălaj

158

Asociaţia Haller

74.100

74.099

159

Fundaţia Rainbow

126.000

125.999

Sibiu

160

Asociaţia „Dr. Cari Wolff a Bisericii Evanghelice CA. din România

360.000

360.000

161

Asociaţia Cornelia şi Bobu

117.432

117.432

162

Asociaţia Creştină Buna Vestire

137.400

137.400

163

Asociaţia Crucea Albastră din România

111.000

104.750

164

Asociaţia Diakoniewerk International

15.000

15.000

165

Asociaţia Evanghelică de Diaconie

187.200

187.200

166

Asociaţia Medical Creştină Lukas Spital

105.000

105.000

167

Asociaţia Misionar Creştină Speranţa Sibiu

135.000

135.000

168

Asociaţia Nevăzătorilor din România - Filiala Sibiu

18.000

15.500

169

Asociaţia Umanitara „Dare to Care”

42.000

39.740

170

Fundaţia „Consorţiul pentru dezvoltare locală”

73.200

73.200

171

Fundaţia „Sion Internaţional România”

26.300

9.752

172

Fundaţia Acţiune Caritate

39.000

37.650

173

Fundaţia Alpha DS

33.000

33.000

174

Fundaţia B&B Adept

114.000

114.000

175

Fundaţia Casa Speranţei

81.000

76.258

176

Fundaţia Cibinium

75.000

75.000

177

Fundaţia Lumina

90.000

85.620

178

Fundaţia Romanian Prospects

31.200

29.825

179

Fundaţia Tabita

40.230

37.504

180

Asociaţia Filantropică Olivia

14.040

14.040

181

Fundaţia Un Copil, O Speranţă UCOS

126.000

126.000

Suceava

182

Fundaţia Filantropică FARA România

123.768

95.596

183

Asociaţia Sfântul Ioan cel Nou

45.900

45.900

184

Asociaţia cu scop nepatrimonial Bethesda - Suceava

69.100

68.977

185

Fundaţia Umanitară Geana

114.480

114.324

Timiş

186

Asociaţia pentru promovarea femeii din România

45.200

45.200

187

Federaţia Caritas a Diecezei Timişoara

731.800

725.448

188

Fundaţia Rudolf Walter Filiala din Timişoara

384.000

370.461

189

Uniunea Adam Muller Guttenbrünn

416.100

399.599

Vaslui

190

Asociaţia Comunitar㠄Totul pentru viaţă”

56.544

56.544

191

Asociaţia creştină şi de misiune Betania

60.000

58.100

192

Asociaţia Myosotis România

77.760

77.560

Vâlcea

193

Fundaţia „Inimă pentru inimă”

85.800

75.100

Vrancea

194

Asociaţia Promotorilor dezvoltării locale Vrancea

163.632

163.341

195

Asociaţia Speranţa Andradei

153.000

151.614

196

Fundaţia Zi Deschisă

4.524

4.486

 

 

 

28.752.698

27.317.171

 

RECTIFICĂRI

 

În anexa nr. 4 „Completări la inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al comunei Variaş” la Hotărârea Guvernului nr. 210/2015 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 977/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Timiş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Timiş, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 aprilie 2015, se fac următoarele rectificări:

- la coloana 6, la poziţia nr. 52, în loc de: „Domeniul public al comunei Brestovăţ conform HCL nr. 39/2008, Protocol nr. 2110/08.05.2008 cu RADEF România Film” se va citi: „Domeniul public al comunei Variaş conform HCL nr. 39/2008, Protocol nr. 2110/08.05.2008 cu RADEF România Film, şi HCL nr. 12/2014”, iar la poziţiile nr. 53-55, în loc de: „Domeniul public al comunei Variaş conform H.C.L. nr. 12/2004 - Investiţie proprie prin program Sapard” se va citi: „Domeniul public al comunei Variaş conform H. C.L. nr. 12/2014 - investiţie proprie prin program Sapard”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.