MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 411/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 411         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 iunie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

133. - Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic

 

517. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

679. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea Normelor metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihna ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.058/2007

 

706. - Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 249/2011 privind inspecţia, supravegherea tehnica şi certificarea navelor maritime care arborează pavilionul român şi efectuează voiajuri internaţionale

 

1.155. – Ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - aparat central şi unităţi subordonate

 

1.468. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 1. - (1) Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, constituie, indiferent de forma de proprietate, fondul forestier naţional.”

2. La articolul 1 alineatul (2), litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:

g) terenurile ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii, păstrăvării, crescătorii de animale de interes vânătoresc, drumuri şi căi ferate forestiere de transport, spaţii industriale, alte dotări tehnice specifice sectorului forestier, terenurile ocupate temporar şi cele afectate de sarcini şi/sau litigii, precum şi terenurile forestiere din cadrul culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat şi cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat;”.

3. La articolul 1 alineatul (2), literele i), j) şi k) se abrogă.

4. La articolul 2 alineatul (2), literele a), c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) terenurile cu folosinţă pădure cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă, conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii;

c) terenurile pe care sunt instalate jnepenişurile;

d) terenurile acoperite cu păşuni împădurite cu consistenţa mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră;”.

5. La articolul 2 alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) plantaţiile cu specii forestiere din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare realizate pe terenurile proprietate publică a statului, care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 2 alin. (1).”

6. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Dovada deţinerii în administrare a terenurilor forestiere proprietate publică de către administrator se face potrivit legii şi pe baza amenajamentelor silvice, în condiţiile regimului silvic.”

7. La articolul 5, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) şi m), cu următorul cuprins:

„l) gestionarea pădurilor pe principiul teritorialităţii;

m) atenuarea consecinţelor produse de schimbările climatice asupra pădurilor, precum şi adaptarea pădurilor la schimbările climatice.”

8. La articolul 9, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură se înfiinţează pentru suprafaţa minimă de fond forestier, după cum urmează:

a) 60.000 ha în zona de câmpie;

b) 120.000 ha în zona de deal;

c) 180.000 ha în zona de munte.”

9. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 10. - (1) Este obligatorie administrarea sau, după caz, asigurarea serviciilor silvice pentru întregul fond forestier naţional, indiferent de forma de proprietate, prin ocoale silvice. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului deţinut de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea», administrarea se realizează de către structurile din cadrul acestuia.

(2) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură prin ocoale silvice autorizate, denumite în continuare ocoale silvice, care sunt de două tipuri:

a) ocoale silvice de stat - din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva şi din structura Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, care administrează fond forestier proprietate publică a statului şi care sunt înfiinţate de acestea; Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea», poate asigura administrarea prin bazele experimentale, care se asimilează ocoalelor silvice de stat, dar numai pentru fondul forestier proprietate publică a statului pentru care are calitatea de administrator, potrivit legii;

b) ocoale silvice de regim, care sunt înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier ori de asociaţii constituite de către acestea.

(3) Ocoalele silvice prevăzute la alin. (2) sunt de interes public şi pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi forestiere, pe bază de contracte, care constituie titlu executoriu cu privire la sumele datorate de către proprietar pentru administrarea sau asigurarea serviciilor silvice, după caz, cu excepţia ocolului silvic propriu al Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, care poate asigura administrarea sau serviciile silvice numai pentru fondul forestier pe care îl are în administrare proprie.

(4) în formele asociative de proprietate la care statul deţine în indiviziune terenuri cu vegetaţie forestieră, statul este reprezentat în drepturile sale de către Ministerul Finanţelor Publice.”

10. La articolul 11, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 11. - (1) Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» şi de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic propriu constituit în condiţiile legii.

……………………………………………………………………………………………………………..

(3) Fondul forestier proprietate publică a statului nu poate fi concesionat, cu următoarele excepţii:

a) terenurile aferente activelor care se vând, în condiţiile legii, de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, pe durata existenţei construcţiilor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data încheierii contractului de concesiune;

b) terenurile aferente obiectivelor construite înainte de anul 1990, altele decât cele prevăzute în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, aflate în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi, pe durata de funcţionare a obiectivelor, dar nu mai mult de 49 de ani de la data încheierii contractului de concesiune, cu condiţia menţinerii obiectivului.”

11. La articolul 11 alineatul (7), literele b) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

b) administrarea fondului forestier al altor proprietari decât statul sau prestarea de servicii pentru fondul forestier al altor proprietari, închirierea de bunuri, în condiţiile legii;

……………………………………………………………………………………………………………..

e) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a pădurilor, care se suportă de către beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, metodologia de cuantificare a funcţiilor de protecţie a pădurilor şi procedura de decontare a acestora se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;”.

12. La articolul 11 alineatul (7), după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:

f1) 20% din chiriile pentru ocupările temporare de terenuri din fondul forestier proprietate publică a statului;”.

13. La articolul 11, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alineatele (9) şi (10), cu următorul cuprins:

(9) în litigiile referitoare la dreptul de administrare a fondului forestier proprietate publică, titularul acestui drept va sta în instanţă în nume propriu.

(10) în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra fondului forestier proprietate publică a statului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestor obligaţii.”

14. Articolul 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 12. - (1) Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice de regim, care funcţionează ca regii autonome de interes local, sau pe bază de contracte cu ocoale silvice de stat, aşa cum este reglementat la art. 10 alin. (2) şi (3).

(2) Ocoalele silvice de regim care nu funcţionează ca regii autonome de interes local pot asigura servicii silvice pentru fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.”

15. La articolul 13, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 13. - (1) Pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, administrarea şi/sau serviciile silvice se realizează prin ocoale silvice de regim, care funcţionează similar asociaţiilor şi fundaţiilor sau ca societăţi reglementate de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ori pe bază de contract cu alte ocoale silvice.

(2) Ocoalele silvice de regim prevăzute la alin. (1) se pot constitui atât de proprietari, cât şi de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona în subordinea unor structuri silvice de rang superior.”

16. La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 14. - (1) Ocoalele silvice de regim prevăzute la art. 12 şi 13 au personalitate juridică, întocmesc balanţă, bilanţ contabil propriu, au buget anual de venituri şi cheltuieli distinct, de care dispun.”

17. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

(21) Ocolului silvic care nu îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. (2), până la data de 31 martie a anului în curs, după notificarea prealabilă făcută de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, i se suspendă dreptul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat cu amprentă rotundă, până la îndeplinirea condiţiei.”

18. La articolul 14, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(3) Conducerea şi reprezentarea legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de şeful de ocol silvic, numit de proprietarul unic, consiliul local, consiliul de administraţie ori de adunarea generală, după caz, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de către şeful de ocol, care este numit în funcţie prin concurs, de către conducerea unităţii Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.

(4) Şefii ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) şi conducătorii structurilor silvice de rang superior sunt angajaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată şi trebuie să aibă vechimea de minimum 5 ani, respectiv 8 ani, ca ingineri cu studii superioare silvice în domeniul silviculturii, conform reglementărilor în vigoare.”

19. La articolul 14, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) Ocolului silvic al cărui şef nu este numit în condiţiile alin. (3) şi (4) i se retrage, după o perioadă de 45 de zile de la data neîndeplinirii condiţiilor, autorizaţia de funcţionare emisă de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.”

20. La articolul 15 alineatul (5), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,c) contravaloarea serviciilor ecosistemelor forestiere asigurate prin menţinerea funcţiilor de protecţie a pădurilor, care se suportă de către beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;”.

21. La articolul 15 alineatul (5), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

,,i) valorificarea creditelor de carbon.”

22. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 16. - (1) Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii.

(2) Ocolul silvic se constituie, funcţionează şi asigură administrarea şi/sau serviciile silvice pentru suprafeţe de fond forestier aflate în limitele teritoriale ale judeţului în care acestea au sediul social şi în judeţele limitrofe acestuia, cu respectarea principiului teritorialităţii.

(3) Face excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarul unic care are în proprietate fond forestier şi în alte judeţe decât judeţul în care ocolul silvic îşi are sediul social şi în judeţele limitrofe acestuia, care poate constitui un ocol silvic de regim, cu respectarea prevederilor prezentei legi.

(4) Ocolul silvic care administrează şi/sau asigură serviciile silvice în proximitatea unei suprafeţe de fond forestier proprietate publică sau privată a unei unităţi administrativ-teritoriale sau proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice este obligat să asigure, pe bază de contract, administrarea/ serviciile silvice, la solicitarea scrisă a proprietarului.

(5) în situaţia fondului forestier pentru care nu există administrare sau pentru care nu sunt asigurate serviciile silvice, la preluarea acestora pentru administrare, respectiv pentru asigurarea serviciilor silvice, se realizează control de fond de către ocolul silvic care urmează să încheie contract de administrare sau servicii silvice, după caz.”

23. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 17. - (1) Respectarea regimului silvic este obligatorie pentru toţi proprietarii sau deţinătorii de fond forestier.”

24. La articolul 17 alineatul (2), literele a) şi i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) să asigure elaborarea şi să respecte prevederile amenajamentelor silvice şi să asigure administrarea/serviciile silvice pentru fondul forestier aflat în proprietate, în condiţiile legii;

……………………………………………………………………………………………………………..

i) să aibă delimitat fondul forestier aflat În proprietate, în conformitate cu actele de proprietate sau cu documentele cadastrale, după caz, prin semne de hotar, şi să le menţină în stare corespunzătoare;”.

25. La articolul 17, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în cazul administrării fondului forestier prin ocoale silvice autorizate, obligaţiile prevăzute la alin. (2) aparţin acestora, cu excepţia celei prevăzute la alin. (2) lit. i).”

26. La articolul 18. partea introductivă se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 18. - Proprietarii vegetaţiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier au următoarele obligaţii:”.

27. La articolul 19, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 19. - (1) Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamentele silvice, care constituie baza cadastrului de specialitate şi a titlului de proprietate a statului pentru fondul forestier proprietate publică a statului.”

28. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 20. - (1) Amenajamentul silvic se elaborează pe unităţi de producţie şi/sau de protecţie, cu respectarea normelor tehnice de amenajare. Reglementarea procesului de producţie pentru pădurile de pe proprietăţile cu suprafeţe mai mici de 100 ha, incluse în unităţi de producţie/protecţie constituite în teritoriul aceleiaşi comune, respectiv aceluiaşi oraş sau municipiu, se face la nivel de arboret, cu condiţia asigurării continuităţii la acest nivel, aplicând tratamente adecvate.”

29. La articolul 20, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

(11) întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.

(12) Proprietarul care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietăţi cu suprafaţa de maximum 10 ha poate recolta un volum de maximum 3 mc/an/ha de pe această proprietate forestieră, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului.”

30. La articolul 20, alineatele (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Normele tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează şi se aprobă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole si

Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti», cu alte instituţii de specialitate şi organizaţii neguvernamentale, cu respectarea următoarelor principii:

a) principiul continuităţii şi al permanenţei pădurilor;

b) principiul eficacităţii funcţionale;

c) principiul conservării şi ameliorării biodiversităţii;

d) principiul economic.

……………………………………………………………………………………………………………..

 (5) în situaţia în care amenajamentul silvic include mai multe proprietăţi, la solicitarea proprietarilor, societatea specializată autorizată pentru lucrări de amenajare a pădurilor eliberează un extras de amenajament, cu informaţiile corespunzătoare fiecărei proprietăţi.”

31. La articolul 20, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

(8) Exploatarea masei lemnoase în baza unui amenajament silvic se face pe baza autorizaţiilor de exploatare, eliberate de şeful ocolului silvic, care cuprind obligaţii referitoare la condiţiile din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru desfăşurarea activităţii şi măsurile pentru monitorizarea acesteia.”

32. La articolul 21, alineatul (3) litera b) şi alineatul (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) proprietar, pentru suprafeţe de fond forestier mai mari de 10 ha sau administrator în cazul în care proprietarul are înfiinţat ocol silvic de regim şi care administrează fondul forestier al acestuia.

(4) Cheltuielile privind elaborarea amenajamentelor silvice se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, pentru suprafaţa de maximum 10 ha/ proprietate, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o asociaţie, cel puţin autentificată notarial.”

33. La articolul 22, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(2) Anual, în perioada 1-31 ianuarie, ocoalele silvice sunt obligate să transmită structurilor silvice teritoriale din subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură situaţia comparativă dintre prevederile amenajamentului silvic şi lucrările silviculturale efectiv realizate în anul anterior, la nivel de unitate de producţie.”

34. La articolul 23, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 23. - (1) Pădurile, astfel cum sunt definite de prezentul cod care, anterior intrării în vigoare a acestuia, au făcut parte din categoria vegetaţie forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier naţional, devin fond forestier naţional şi se integrează în unităţi de producţie şi/sau de protecţie existente ori se constituie în unităţi de producţie şi/sau de protecţie noi, dacă sunt îndeplinite condiţiile impuse de normele tehnice pentru amenajarea pădurilor.”

35. La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 24. - (1) în cazul vegetaţiei forestiere de pe terenuri din afara fondului forestier, aşa cum este definită în prezentul cod, şi a oricăror altor terenuri, proprietarul poate opta pentru includerea lor în fondul forestier naţional, situaţie în care se întocmeşte amenajament silvic sau se includ într-un amenajament silvic existent.”

36. La articolul 25, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) în vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a instituirii măsurilor de protecţie, pentru pădurile încadrate în grupa I funcţională, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, amenajamentul silvic va prevedea distinct şi reglementarea procesului de producţie pentru acestea, considerându-le încadrate în grupa a II-a funcţională.”

37. Articolul 26 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 26. - (1) Pentru conservarea şi ameliorarea biodiversităţii se vor lua în considerare cele 4 forme ale acesteia: genetică, a speciilor, ecosistemică, peisagistică.

(2) Constituirea de arii naturale protejate în fondul forestier se realizează potrivit legislaţiei specifice în vigoare, cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(3) Pădurile virgine şi cvasivirgine vor fi strict protejate şi se vor include în «Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine», constituit ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include, după caz, în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiinţifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale sau naturale.

(4) Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii se realizează prin:

a) conservarea peisajului forestier mozaicat prin menţinerea luminişurilor, poienilor, terenurilor pentru hrana şi liniştea faunei sălbatice şi a habitatelor marginale;

b) crearea de arborete cu structuri diversificate, având compoziţii conforme tipului natural fundamental de pădure şi aplicând tratamente intensive, precum şi alte practici silvice favorabile conservării şi ameliorării biodiversităţii şi regenerării naturale a arboretelor;

c) conservarea în limitele ecologice necesare a lemnului mort aflat pe sol şi pe picior.”

38. La articolul 29, alineatele (1), (2), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 29. - (1) Tăierile rase sunt admise numai în arboretele de molid cu structură echienă şi relativ echienă, pin, plop euramerican, salcie selecţionată, precum şi în cazul substituirii ori refacerii unor arborete, în care nu este posibilă aplicarea altor tratamente.

(2) în situaţiile prevăzute la alin. (1), mărimea suprafeţei de pădure parcurse cu tăieri rase este de maximum 3 ha, cu excepţia arboretelor de plop euramerican şi salcie selecţionată, amplasate în incintele îndiguite, care necesită pregătirea mecanizată a terenului, situaţie în care suprafaţa este de maximum 5 ha. Între suprafeţele parcurse cu tăieri rase se va păstra o distanţă de minimum două înălţimi de arbori.

……………………………………………………………………………………………………………..

(4) Realizarea într-un arboret a unei tăieri rase prin alăturare cu o altă tăiere rasă este permisă numai după închiderea stării de masiv în suprafaţă tăiată anterior. Dacă starea de masiv nu este încheiată într-o perioadă de 7 ani de la prima tăiere rasă, este permisă alăturarea, cu condiţia asigurării împăduririi integrale a suprafeţei tăiate anterior. Executarea într-un arboret a unei tăieri rase, unice, este permisă numai în situaţia în care arboretele perimetral vecin are asigurată starea de masiv.

(5) Tăierile rase în parcurile naţionale şi parcurile naturale sunt interzise, cu excepţia arboretelor în care nu se poate asigura regenerarea naturală prin altfel de tăieri.”

39. La articolul 30, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 30. - (1) Lucrările de regenerare artificială şi de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetaţie de la tăierea unică sau definitivă.

(2) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi a plantaţiilor şi de îngrijire a arboretelor trebuie astfel executate încât să se realizeze compoziţiile stabilite prin amenajamentele silvice si/sau prin studiile de specialitate.”

40. La articolul 30, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

(5) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor se realizează de ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate în condiţiile legii.

(6) Regulamentul şi criteriile de atestare a persoanelor juridice prevăzute la alin. (5) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale şi a structurilor asociative ale autorităţilor locale.”

41. La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Devizul prevăzut la alin. (1), acceptat în mod expres sau tacit prin necontestare de proprietar, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, constituie titlu executoriu, fiind temei pentru executarea lucrărilor de regenerare.”

42. La articolul 33 alineatul (2), literele a), c), f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,a) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier proprietate publică a statului, în cazul în care nu se oferă teren în compensare;

……………………………………………………………………………………………………………..

c) 30% din cuantumul chiriei, pentru ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului;

……………………………………………………………………………………………………………..

f) 10-25% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare, provenită din produse principale şi accidentale I, calculată la nivelul preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; pentru fondul forestier proprietate publică a statului, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, respectiv de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea», şi de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, prin ocolul silvic propriu; pentru celelalte forme de proprietate forestieră, nivelul procentului anual, în cazul produselor principale, se stabileşte de ocoalele silvice prevăzute la art. 10 alin. (2) lit. b);

g) sumele reprezentând cheltuielile de instalare/reinstalare a vegetaţiei forestiere pentru terenurile care fac obiectul compensării/ocupării temporare, precum şi cheltuielile necesare până la realizarea stării de masiv pentru terenurile din fondul forestier naţional;”.

43. La articolul 33 alineatul (3), literele c), g) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

c) reinstalarea pădurii pe terenurile ocupate temporar din fondul forestier naţional;

……………………………………………………………………………………………………………..

g) efectuarea lucrărilor de degajări şi curăţiri;

h) cumpărarea de terenuri cu destinaţie agricolă sau forestieră, în condiţiile legii;”.

44. La articolul 33 alineatul (3), după litera h) se introduc trei noi litere, literele i), j) şi k), cu următorul cuprins:

,,i) gospodărirea pădurilor cu funcţii speciale de protecţie, în condiţiile în care nu este reglementat procesul de producţie lemnoasă;

j) efectuarea studiilor şi lucrărilor de protecţie a pădurilor;

k) împrejmuirea terenurilor pe care sunt instalate regenerări naturale şi a plantaţiilor.”

45. La articolul 33, alineatele (4) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(4) Constituirea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor pentru resursele prevăzute la alin. (2) lit. f) se face la data valorificării acestora. Alimentarea fondului de conservare şi regenerare a pădurilor se face la data la care resursele prevăzute la alin. (2) devin exigibile.

……………………………………………………………………………………………………………..

 (7) În cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, după acoperirea cheltuielilor din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor pentru destinaţiile prevăzute la alin. (3) lit. a)-d), sumele rămase disponibile se restituie, la cerere, proprietarului.”

46. La articolul 36, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) La cerere, solicitantul terenului pe care urmează a fi realizate obiectivele prevăzute la alin. (1) poate compensa suprafaţa solicitată, caz în care nu se mai plăteşte contravaloarea terenului care urmează să fie scos definitiv din fondul forestier naţional, dar se achită anticipat celelalte obligaţii băneşti.

(3) Compensarea prevăzută la alin. (2) se realizează cu un teren ale cărui suprafaţă şi valoare sunt cel puţin egale cu suprafaţa şi valoarea terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional.”

47. La articolul 36, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) Prin excepţie de la alin. (2), reducerea fondului forestier naţional prin scoaterea definitivă a unor terenuri proprietate publică a statului, în suprafaţă de până la 400 mp, pentru realizarea unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, se realizează fără compensare şi fără plata altor obligaţii băneşti, la solicitarea Ministerului Afacerilor Interne.”

48. Articolul 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 37. - (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări şi obiective:

a) exploatare a resurselor minerale prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 85/2003 - Legea minelor, cu modificările şi completările ulterioare;

b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică, unităţi de cult, obiective sportive, medicale, precum şi obiective sociale realizate numai de furnizorii de servicii sociale; pentru teritoriul administrativ în zonele de interes economic al Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» se pot realiza pontoane de acostare pentru ambarcaţiuni cu scop turistic şi de agrement şi de aprovizionare cu alimente şi combustibil, pontoane plutitoare şi adăposturi pescăreşti pentru pescari constituiţi în asociaţii;

c) locuinţe sau case de vacanţă, numai în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice;

d) obiective instalate în fondul forestier naţional înainte de anul 1990, precum şi suprafeţele aferente activelor vândute, în condiţiile legii, de către Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva;

e) surse şi reţele de apă şi de canalizare, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale, precum şi lucrări şi/sau construcţii hidrotehnice şi de piscicultura;

f) explorare a următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea şi transportul resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor de transport sau distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică.

(2) Amplasarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. c) se face cu respectarea următoarelor condiţii, care trebuie îndeplinite cumulativ:

a) construcţia şi terenul pe care se amplasează sunt proprietatea aceleiaşi persoane;

b) suprafaţa maximă care poate face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier, incluzând construcţia, accesul şi împrejmuirea, este de maximum 250 m2 în cazul proprietăţilor forestiere mai mari de 5 ha şi de maximum 5% din suprafaţa proprietăţii forestiere, dar nu mai mare de 200 m2, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică de 5 ha.

(3) Compensarea prevăzută la alin. (1) se realizează fizic cu un teren care are de 5 ori valoarea terenului care se scoate definitiv din fondul forestier naţional, iar suprafaţa terenului dat în compensare nu poate fi mai mică decât de 3 ori suprafaţa terenului care face obiectul scoaterii din fondul forestier naţional. La realizarea obiectivelor prevăzute la alin. (1) lit. e), al căror beneficiar este o unitate administrativ-teritorială sau o instituţie publică, compensarea se realizează cu un teren ale cărui suprafaţă şi valoare sunt cel puţin egale cu suprafaţa şi valoarea terenului care face obiectul scoaterii definitive.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru suprafeţele mai mici de 50 m2, beneficiarul scoaterii definitive poate să nu ofere teren în compensare, situaţie în care trebuie să plătească, anticipat aprobării, o sumă de 5 ori mai mare decât valoarea terenului care face obiectul scoaterii, sumă care se virează la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, situaţie în care nu achită cheltuielile de instalare şi întreţinere a vegetaţiei forestiere până la realizarea stării de masiv.

(5) Taxa procentuală prevăzută în anexa nr. 2 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică la calculul obligaţiilor băneşti, este 100, în cazul scoaterilor definitive cu compensare a terenurilor din fondul forestier naţional.

(6) Terenurile cu care se realizează compensarea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie numai din afara fondului forestier naţional, dar limitrofe acestuia, apte de a fi împădurite. În situaţia în care suprafaţa minimă a unui teren cu care se realizează compensarea este mai mare de 20 ha, acesta poate să nu fie limitrof fondului forestier, dar trebuie să fie compact. Nu se poate realiza compensarea cu terenuri degradate, neproductive din punct de vedere silvic sau cu terenuri situate în zonele de stepă, alpină şi subalpină.

(7) Pentru terenurile prevăzute la alin. (6) sunt obligatorii înscrierea în amenajamentele silvice şi asigurarea administrării sau serviciilor silvice în termen de 30 de zile de la data aprobării scoaterii definitive din fondul forestier, precum şi împădurirea în maximum două sezoane de vegetaţie.

(8) în judeţele în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, compensarea se realizează numai cu terenuri din cadrul aceluiaşi judeţ.

(9) Terenurile pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional şi terenurile preluate în compensare dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le înlocuiesc şi se înscriu în cartea funciară în baza actului de aprobare şi a procesului-verbal de predare-primire, încheiat între părţi, în condiţiile legii.

(10) Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc nu fac obiectul scoaterii definitive/ocupărilor temporare din fondul forestier şi sunt permise numai în situaţia în care realizarea amenajărilor nu implică tăieri de arbori sau defrişări.

(11) Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 m de liziera pădurii, în afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei documentaţii depuse cu localizarea în coordonate stereografice 1970.”

49. La articolul 39, alineatele (1), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 39. - (1) Ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional este permisă numai pe o perioadă determinată de timp, în scopul realizării obiectivelor din categoria celor prevăzute la art. 36 şi la art. 37 alin. (1) lit. e) şi f) şi cu asigurarea plăţii anticipate a obligaţiilor băneşti de către beneficiarul aprobării de scoatere din fondul forestier naţional pentru obiectivul respectiv.

……………………………………………………………………………………………………………..

 (4) În cazul în care, pentru realizarea obiectivelor prevăzute la art. 36 şi art. 37 alin. (1) lit. a), b) şi c), sunt necesare şi alte terenuri adiacente celor scoase definitiv şi numai pentru organizarea de şantier, acestea vor putea fi ocupate temporar, pe o perioadă egală cu perioada de realizare a investiţiei.

(5) Perioada pentru care se aprobă ocuparea temporară de terenuri din fondul forestier naţional, care au categoria de folosinţă pădure sau clasa de regenerare, include şi perioada necesară executării lucrărilor pentru redarea terenurilor în condiţii apte de a fi împădurite.”

50. La articolul 39, după alineatul (7) se introduc patru noi alineate, alineatele (8)-(11), cu următorul cuprins:

(8) în situaţia în care terenul care a făcut obiectul ocupării temporare este încadrat în alte categorii de folosinţă forestieră decât cele prevăzute la alin. (5), beneficiarul are obligaţia de a preda terenul în condiţiile stabilite în actul de aprobare.

(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), terenul ocupat temporar se poate reprimi cu o altă categorie de folosinţă decât cea iniţială, cu condiţia aprobării schimbării categoriei de folosinţă în interiorul termenului de ocupare temporară.

(10) în cazul în care la sfârşitul perioadei aprobate de ocupare temporară terenul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (5), (8) şi (9), garanţia depusă şi dobânda bancară aferentă se reţin în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

(11) Garanţia depusă şi dobânda bancară aferentă prevăzută la alin. (10) se transmit ocolului silvic care asigură administrarea şi/sau serviciile silvice, la solicitarea acestuia, în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, pentru execuţia lucrărilor necesare aducerii terenului la condiţiile prevăzute în actul de aprobare, conform devizului de lucrări întocmit de ocolul silvic şi avizat de structura teritorială de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

51. Articolul 40 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 40. - (1) Solicitările de scoatere definitivă sau de ocupare temporară de terenuri din fondul forestier naţional, în condiţiile prevăzute la art. 36-39, cu acordul proprietarului şi avizate favorabil de ocolul silvic care asigură administrarea şi/sau serviciile silvice, în cazul proprietăţii private şi proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv cu avizul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, al Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» sau al ocolului silvic înfiinţat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat, în cazul terenurilor din fondul forestier proprietate publică a statului, se aprobă de către:

a) conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, pentru suprafeţe de până la un ha;

b) conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii de specialitate, pentru suprafeţe de la un ha până la 10 ha inclusiv şi pentru situaţia prevăzută la art. 39 alin. (7);

c) Guvernul, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu avizul structurii teritoriale de specialitate, pentru suprafeţe de peste 10 ha, precum şi pentru alte situaţii prevăzute de lege.

(2) Ocuparea temporară a unor terenuri din fondul forestier naţional pentru intervenţii cu caracter urgent privind remedierea unor deranjamente sau avarii la liniile de telecomunicaţii, de transport sau de distribuţie a energiei electrice, la conductele de apă, canalizare, gaze, precum şi la alte instalaţii similare, se aprobă de conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei solicitări emise de autorităţile competente, în condiţiile legii, pentru o perioadă de maximum 30 de zile, fără a mai fi necesară plata garanţiei pentru ocuparea temporară de fond forestier.

(3) Beneficiarul ocupării temporare, în condiţiile alin. (2), a terenului din fondul forestier naţional este obligat să achite contravaloarea prejudiciilor produse, a pierderii de creştere a arborilor, precum şi a lucrărilor necesare aducerii terenului la starea iniţială, stabilită pe bază de deviz, întocmit în condiţiile legii de către ocolul silvic care asigură administrarea şi/sau serviciile silvice şi avizat de conducătorul structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, devizul constituind titlu executoriu.

(4) Contravaloarea prevăzută la alin. (3) se achită, în termen de 30 de zile de la comunicarea devizului prevăzut la alin. (3), către beneficiar.”

52. La articolul 41 alineatul (1), partea introductivă şi literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 41. - (1) Pentru terenurile scoase definitiv din fondul forestier naţional, în cazurile prevăzute la art. 36 şi 37, obligaţiile băneşti sunt următoarele:

a) taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional, care se achită anticipat emiterii aprobării de scoatere definitivă şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

b) contravaloarea terenului scos definitiv din fondul forestier naţional, care se achită proprietarului terenului pentru terenurile proprietate privată a persoanelor fizice, juridice sau proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, iar pentru terenurile proprietate publică a statului, acestea se achită administratorilor pădurilor proprietate publică a statului, făcându-se venit la fondul de conservare şi regenerare a pădurilor; suma prevăzută la art. 37 alin. (4), care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică;”.

53. La articolul 41, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Obligaţiile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional.”

54. La articolul 41, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Predarea-primirea terenului pentru care există aprobarea de scoatere definitivă din fondul forestier naţional se face în prezenţa reprezentantului structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, numai după achitarea obligaţiilor băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b)-e).”

55. La articolul 42 alineatul (1), partea introductivă şi literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 42. - (1) Pentru terenurile care se ocupă temporar din fondul forestier naţional, în cazurile prevăzute la art. 39, obligaţiile băneşti sunt următoarele:

a) garanţia, echivalentă cu taxa pentru scoaterea definitivă a terenurilor din fondul forestier naţional cu compensare, care se achită anticipat emiterii aprobării şi se depune în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fond aflat la dispoziţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;

b) chiria, care se achită proprietarului, în cazul fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, respectiv al celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale; pentru fondul forestier proprietate publică a statului, 30% din chirie se depune în fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, 20% se achită administratorului, iar 50% se depune în fondul de accesibilizare a pădurilor;”.

56. La articolul 42, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Obligaţiile băneşti prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se achită anticipat predării-primirii terenului pentru care a fost emisă aprobarea de ocupare temporară din fondul forestier naţional.”

57. Articolul 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 43. - Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de calcul al obligaţiilor băneşti se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

58. La articolul 45, alineatele (1)-(3) se modifica şi vor avea următorul cuprins:

Art. 45. - (1) Administratorii fondului forestier proprietate publică iau măsuri de lichidare a enclavelor şi de corectare a perimetrului fondului forestier şi de comasare a terenurilor proprietate publică prin schimburi de terenuri pe bază de acte autentice.

(2) Terenurile care fac obiectul schimbului dobândesc situaţia juridică a terenurilor pe care le schimbă, acestea având destinaţie forestieră,

(3) Metodologia de dobândire prin cumpărare, schimb sau prin donaţie, prin Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva şi prin ceilalţi administratori ai fondului forestier proprietate publică, se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

59. La articolul 45, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41). cu următorul cuprins:

(41) Evaluarea terenurilor şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile care fac obiectul schimbului se realizează în baza metodologiei prevăzute la art. 43, aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

60. La articolul 46, partea introductivă a alineatului (1) şi alineatul (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 46. - (1) Pentru realizarea schimbului de terenuri în situaţiile în care unul dintre terenuri este proprietate publică, schimbul trebuie să îndeplinească cel puţin una dintre următoarele condiţii:

(2) Schimbul de terenuri prevăzut la alin. (1) se iniţiază de administratorul fondului forestier proprietate publică sau de proprietar, în cazul fondului proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

61. La articolul 46, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în situaţia în care suprafaţa fondului forestier este sub 30% din suprafaţa judeţului, schimbul de terenuri se poate realiza doar în cadrul aceluiaşi judeţ.”

62. La articolul 47, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(2) Schimbarea categoriei de folosinţă silvică a terenurilor cu destinaţie forestieră de la folosinţa «pădure» la altă categorie de folosinţă silvică se face cu plata unei taxe echivalente cu taxa de scoatere definitivă din fondul forestier naţional, care se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) terenurile destinate construcţiei de drumuri forestiere, realizării de lucrări de corectare a torenţilor, terenurile destinate înfiinţării de pepiniere silvice cu o suprafaţă de maximum 0,5 ha, constituirii culoarului de frontieră şi fâşiei de protecţie a frontierei de stat, cele destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat.

(4) Schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor pentru constituirea culoarului de frontieră şi a fâşiei de protecţie a frontierei de stat, a celor destinate realizării unor obiective din cadrul Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei de Stat, precum şi a celor destinate realizării unor centre de antrenament se face la solicitarea instituţiilor din sistemul naţional de ordine publică.”

63. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 48. - Proprietarii terenurilor forestiere, ai perdelelor forestiere de protecţie şi ai terenurilor degradate pe care s-au realizat lucrări de împădurire, precum şi ocoalele silvice care asigură servicii silvice sau administrarea acestora sunt obligaţi să aplice şi să respecte normele specifice de apărare împotriva incendiilor, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

64. Articolul 50 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 50. - Persoanele fizice care constată incendii în fondul forestier naţional sunt obligate să le anunţe imediat la numărul unic de urgenţă şi să participe la stingerea lor.”

65. La articolul 51, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în exercitarea atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, precum şi constatarea contravenţiilor şi a faptelor ce constituie infracţiuni silvice, personalul silvic este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, în limitele competenţelor stabilite de lege.”

66. La articolul 53, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 53. - (1) Se interzice păşunatul în fondul forestier, în perdelele forestiere de protecţie şi în perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate sau în alunecare.

……………………………………………………………………………………………………………..

 (5) Trecerea animalelor domestice prin fondul forestier spre zonele de păşunat, adăpat şi adăpostire se aprobă de ocolul silvic, cu acordul proprietarului fondului forestier, pe trasee delimitate şi în perioade precizate. Pentru fondul forestier proprietate publică a statului, aprobarea se dă de către conducătorii structurilor prevăzute la art. 10 alin. (2).”

67. La articolul 54, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Accesul public în fondul forestier naţional cu autovehicule, motociclete, ATV-uri sau mopede este interzis, cu excepţia activităţilor sportive, de recreere şi turism, care se pot practica numai cu acordul:

a) şefului ocolului silvic, în cazul administrării;

b) proprietarului, cu avizul şefului ocolului silvic, în cazul asigurării serviciilor silvice.”

68. La articolul 58 alineatul (3), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) trufe şi alte ciuperci comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia;”,

69. La articolul 58, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Recoltarea şi/sau achiziţionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier naţional se fac/se face pe baza autorizaţiilor emise de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice, conform instrucţiunilor aprobate prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi pe baza autorizaţiei de recoltare/achiziţionare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.”

70. La articolul 58, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6) în cazul fondului forestier care nu se află în administrarea unui ocol silvic, autorizaţiile prevăzute la alin. (5) se vor emite doar în baza acordului scris al proprietarului fondului forestier.”

71. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 59. - (1) Volumul maxim de lemn care se recoltează ca produse principale într-o unitate de gospodărire nu poate depăşi posibilitatea acestora, stabilită prin amenajamentul silvic, pentru perioada de valabilitate a acestuia.

(2) Volumul maxim de lemn prevăzut la alin. (1), care se recoltează anual ca produse principale într-o unitate de gospodărire, nu poate depăşi posibilitatea anuală.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), se poate depăşi posibilitatea anuală, în următoarele situaţii:

a) dacă reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează la nivel de arboret;

b) cu volumul de lemn nerecoltat, până la nivelul posibilităţii anuale, în anii anteriori de aplicare a amenajamentului silvic în vigoare.

(4) Suprafaţa arboretelor prevăzută în amenajamentul silvic a fi parcursă cu lucrări de îngrijire şi de conducere este minimală.

(5) Volumul prevăzut prin amenajamentul silvic pentru extragere, prin lucrările de îngrijire şi conducere, este orientativ şi se recoltează cu respectarea prevederilor normelor tehnice specifice şi în funcţie de starea arboretelor.

(6) Produsele accidentale se recoltează integral. În ariile naturale protejate se respectă legislaţia specifică protecţiei mediului.

(7) Volumul produselor accidentale I înregistrate în unităţi de gospodărire în care se reglementează procesul de producţie lemnoasă, precum şi volumul arborilor tăiaţi ilegal se precomptează din posibilitatea de produse principale.

(8) Precomptarea se realizează în cadrul aceleiaşi proprietăţi.

(9) Se interzice compensarea volumului de recoltat, prevăzut de amenajamentul silvic din unităţi amenajistice inaccesibile, cu volume echivalente din unităţi amenajistice situate în zone accesibile, cu excepţia situaţiilor apariţiei produselor accidentale I.

(10) în situaţia în care volumul masei lemnoase afectate de factori biotici şi/sau abiotici este mai mare decât posibilitatea anuală, aceasta poate fi depăşită în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(11) Volumul masei lemnoase prevăzut la alin. (10), care depăşeşte posibilitatea anuală, se precomptează în anul sau anii următori de aplicare a amenajamentului silvic, în funcţie de volumul cu care s-a depăşit.11

72. La articolul 60, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.

(5) în elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (4) se au în vedere următoarele principii:

a) valorificarea superioară a masei lemnoase;

b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;

c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatori economici atestaţi; un operator economic/grup de operatori economici poate cumpăra la licitaţie sau negociere, după caz, materiale lemnoase rezultate din produse principale sau accidentale I, sub formă de lemn rotund fasonat la drum auto, doar în cazul în care asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat;

d) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică, necesare încălzirii locuinţelor populaţiei;

e) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase;

f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional, indiferent de forma de proprietate;

g) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare.”

73. La articolul 62, alineatele (1), (2), (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 62. - (1) Exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice şi în conformitate cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. În zonele de deal şi de munte se dă prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare.

(2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestaţi de către comisia de atestare, care funcţionează în cadrul asociaţiei patronale şi profesionale din domeniul forestier recunoscută la nivel naţional.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin (2) proprietarii de fond forestier, persoane fizice, care pot exploata, fără atestare, din proprietatea lor un volum de până la 20 m3/an, în condiţiile legii.

(4) Regulamentul privind organizarea, funcţionarea şi componenţa comisiei prevăzute la alin. (2), precum şi criteriile de atestare pentru activitatea de exploatare forestieră se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la propunerea instituţiilor, organizaţiilor şi asociaţiilor profesionale şi patronale din domeniu, a reprezentanţilor naţionali ai proprietarilor de pădure şi a structurilor asociative ale autorităţilor locale.”

74. La articolul 62, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

(5) Autorizaţia de exploatare se eliberează de ocolul silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice.”

75. La articolul 69 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) ofiţeri, subofiţeri şi agenţi din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră Română şi Jandarmeriei Române;

c) personalul cu atribuţii de control din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.”

76. La articolul 71, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(5) Materialele lemnoase confiscate conform prevederilor alin. (3) se restituie proprietarilor, dacă aceştia sunt identificaţi şi nu sunt autorii faptelor ilegale care au impus confiscarea, sau se valorifică potrivit legii.”

77. La articolul 72, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Pentru evitarea degradării, materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se pot valorifica. Contravaloarea acestora se consemnează într-un cont special până la soluţionarea definitivă a cauzei.”

78. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 74. - Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură sprijină prin programe activitatea de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică din domeniu şi urmăreşte folosirea eficientă a rezultatelor obţinute, în vederea fundamentării tehnico-ştiinţifice a măsurilor de gospodărire a pădurilor.”

79. Articolul 75 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 75. - (1) Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care se reorganizează, prin hotărâre a Guvernului, în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea», în coordonarea autorităţii publice centrale pentru cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare ca institut naţional cu personalitate juridică, precum şi prin alte persoane juridice de drept public şi privat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniu.

(2) Activitatea de dezvoltare tehnologică pentru fondul forestier proprietate publică a statului se realizează prin institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care se reorganizează în Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea». Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva acordă direct realizarea de servicii pentru activitatea de dezvoltare tehnologică Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice.

(3) Avizarea şi aprobarea proiectelor de amenajare a pădurilor şi a altor proiecte referitoare la fondul forestier naţional se realizează de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.”

80. Articolul 76 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 76. - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» administrează prin baze experimentale fondul forestier proprietate publică a statului deţinut, în care se efectuează cercetări în vederea generalizării rezultatelor în practica silvică.”

81. La articolul 78, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 78. - (1) Autoritatea publică centrală pentru educaţie, cu consultarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, va include în curricula de la formele de învăţământ obligatorii noţiuni privitoare la păduri, la conservarea acestora, precum şi la rolul şi importanţa lor în cadrul biosferei şi în viaţa omenirii, în general”

82. La articolul 83, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 83. - (1) Mărirea gradului de accesibilizare a fondului forestier naţional constituie o condiţie de bază a gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea prevederilor planurilor de management aprobate în condiţiile legii, în cazul ariilor naturale protejate.”

83. Articolul 84 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 84. - Construirea drumurilor forestiere se realizează după aprobarea schimbării categoriei de folosinţă forestieră, în condiţiile art. 47 alin. (1), la solicitarea proprietarului sau administratorului, după caz, după cum urmează:

a) pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier proprietate publică a statului, de administratorul acestora;

b) pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului, de către proprietar.”

84. La articolul 87, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

(2) Modul de utilizare şi transportul pe drumurile auto forestiere se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

85. La articolul 88, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 88. - (1) Dezvoltarea fondului forestier naţional şi extinderea suprafeţelor de pădure constituie o obligaţie a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi o prioritate naţională, în vederea asigurării echilibrului ecologic la nivel local, naţional şi global, şi se realizează prin Programul naţional de împădurire.”

86. La articolul 88, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

(4) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva poate să achiziţioneze terenuri în vederea împăduririi, cu prioritate terenuri degradate, astfel încât suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului să crească.

(5) Finanţarea acţiunilor prevăzute la alin. (4) se asigură din: fonduri proprii ale Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică, fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, precum şi de la bugetul de stat.”

87. La articolul 90, alineatele (3) şi (4) se abrogă.

88. La articolul 95, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Proprietatea formelor asociative prevăzute la alin. (1) este garantată, indivizibilă şi inalienabilă, acesteia fiindu-i aplicabile dispoziţiile art. 27 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.”

89. La articolul 97 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

e) refacerea pădurilor, dacă sumele constituite la nivelul maxim din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor sunt insuficiente, şi a căilor forestiere de transport afectate de calamităţi naturale sau de incendii, cu autor necunoscut;”.

90. La articolul 97, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

(11) Impunerea de restricţii proprietarilor de păduri, prin amenajamente silvice, prin regulamente ale parcurilor naţionale, naturale, rezervaţiilor biosferei şi ale siturilor Natura 2000 ori prin alte norme, inclusiv cele care stabilesc diferite tipuri de grupe funcţionale, se poate face fie cu acordul proprietarului, fie cu plata unei juste şi prealabile despăgubiri, plătită anual, care să compenseze integral veniturile nerealizate de proprietarul de pădure, persoană fizică sau juridică.”

91. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 105. - (1) Prejudiciul adus fondului forestier naţional, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietăţii, se evaluează de către personalul silvic, în condiţiile legii.

(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), cauzat prin fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii, în pădurile încadrate prin amenajamente silvice în grupa I funcţională, se stabileşte prin multiplicarea de două ori a valorii obţinute potrivit legii.

(3) în situaţiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza procesului-verbal, actului de control de fond forestier/parţial întocmit de personalul silvic, de către organele fiscale competente subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice de către organele fiscale ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local.”

92. La articolul 109 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) în fondul forestier naţional situat în arii naturale protejate de interes naţional.”

93. Articolul 117 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 117. - Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate faptele prevăzute la art. 106,108-110 şi 114 personalul silvic din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române.”

94. Articolul 123 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 123. - Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se stabileşte anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.”

95. La articolul 127 alineatul (9), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

a) pentru stimularea personalului silvic care îşi desfăşoară activitatea în cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi al structurilor teritoriale silvice ale acesteia;

b) 50% pentru stimularea personalului silvic din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi ocoalelor silvice private, iar 50% pentru investiţii legate de paza fondului forestier şi susţinerea financiară a unor acţiuni în instanţă iniţiate de persoana juridică.”

96. La articolul 135, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere se exercită de la data emiterii procesului-verbal de punere în posesie a acestora, dată la care noii proprietari sunt obligaţi sa­şi asigure administrarea/serviciile silvice în condiţiile prezentei legi.”

97. La articolul 135, alineatul (4) se abroga.

98. La articolul 136, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 136. - (1) Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva plăteşte administratorului sau ocolului silvic care asigură serviciile silvice pentru suprafeţele de fond forestier retrocedate sumele din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor aferente valorii masei lemnoase recoltate prin tăieri de produse principale şi accidentale I, diminuate cu sumele cheltuite pentru regenerare pentru perioada de fa validare, cu stabilirea amplasamentului, până la punerea în posesie a suprafeţei.”

99. Articolul 137 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 137. - Suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producţie lemnoasă, cele certificate, precum şi cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani sunt scutite de taxe şi impozite.” 100. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art. II. - (1) Autorizaţiile de funcţionare a ocoalelor silvice prevăzute la art. 10 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, emise anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.

(2) Prevederile art. 14 alin. (5) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, se aplică ocoalelor silvice autorizate.

(3) Obligaţia coordonării acţiunii de identificare a pădurilor prevăzute la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin prezenta lege, până la momentul amenajării lor în conformitate cu prevederile prezentei legi, revine structurilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei fundamentări realizate de către persoane juridice autorizate pentru amenajarea pădurilor şi a instituţiilor de învăţământ cu specific silvic, în termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(4) Prevederile art. 42 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, se aplică ocupărilor temporare aprobate după intrarea în vigoare a prezentei legi.

(5) în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sumele prevăzute la art. 136 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se plătesc pentru suprafeţele de pădure neregenerate sau care nu au realizat starea de masiv.

(6) Contravaloarea surplusului de unităţi de reţinere prin sechestrare - RMU aferente Sectorului Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură” din cadrul Inventam lui Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră se virează în fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie forestieră, beneficiari fiind proprietarii de terenuri forestiere. Stabilirea cadrului instituţional privind administrarea, valorificarea, utilizarea şi gestionarea surplusului de unităţi de reţinere prin sechestrare se face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură şi autorităţii publice centrale pentru mediu şi schimbări climatice.

(7) Strategia Forestieră Naţională se elaborează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(8) Se înfiinţează Consiliul Naţional pentru Silvicultură ca organizaţie profesională, fără personalitate juridică. Înfiinţarea şi regulamentul de organizare şi funcţionare se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

(9) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, ocoalele silvice private, prevăzute la art. 12 şi 13 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, devin ocoale silvice de regim.

(10) Sursa de finanţare prevăzută la art. 11 alin. (7) lit. f) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se achită începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.

(11) Structurile silvice de rang superior, prevăzute la art. 13 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, care au dobândit personalitate juridică din momentul înscrierii acestora în Registrul naţional al administratorilor de păduri şi al ocoalelor silvice, îşi păstrează personalitatea juridică astfel dobândită.

(12) Sancţiunea prevăzută la art. 14 alin. (21) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.

(13) Şefii ocoalelor silvice care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi în funcţie fără respectarea prevederilor art. 14 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin prezenta lege, sunt obligaţi să obţină avizul de numire în funcţie, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(14) În cazul ocoalelor silvice care se regăsesc în situaţia prevăzută la alin. (13), termenul prevăzut la art. 14 alin. (5) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se prelungeşte cu 90 de zile.

(15) Ocoalele silvice care au dobândit calitatea de persoană juridică în condiţiile prevăzute la art. 15 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează această calitate şi după intrarea în vigoare a acesteia.

(16) Contractele de administrare sau servicii silvice prevăzute la art. 16 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile în condiţiile legale în vigoare la momentul încheierii acestora.

(17) Amenajamentele silvice prevăzute la art. 20 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea până la data intrării în vigoare a actului ce reglementează aplicarea prevederilor unui nou amenajament silvic întocmit în condiţiile prezentei legi.

(18) Prevederile ari. 33 alin. (2) lit. a), c), f) şi g) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aplică începând cu luna următoare intrării în vigoare a prezentei legi.

(19) Restituirea sumelor prevăzute la art. 33 alin. (7) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se face la finele anului fiscal în care a avut loc ultima recepţie de executare a lucrărilor prevăzute la art. 33 alin. (3) lit. a)-d) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.

(20) Documentaţiile de scoatere definitivă sau ocupare temporară din fondul forestier naţional, depuse anterior intrării în vigoare a prezentei legi, dar care nu au fost aprobate, se vor reface cu respectarea prevederilor art. 36 alin. (4) şi art. 37 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege.

(21) Aprobările privind scoaterea definitivă sau ocuparea temporară din fondul forestier naţional emise în condiţiile legale existente la data emiterii acestora, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile.

(22) Metodologia privind scoaterea definitivă, ocuparea temporară şi schimbul de terenuri şi de caicul al obligaţiilor băneşti, prevăzută la art. 43 şi 45 alin. (3) şi (41) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Până la aprobarea acestei metodologii se va utiliza Metodologia de stabilire a echivalentei valorice a terenurilor şi de calcul al obligaţiilor băneşti aflată în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(23) Normele specifice de apărare împotriva incendiilor, prevăzute la art. 48 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, se aprobă prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Până la aprobarea normelor rămân în vigoare normele legale existente la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(24) Multiplicarea de două ori a valorii prejudiciilor, prevăzute la art. 105 alin. (1) din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin prezenta lege, în pădurile încadrate prin amenajamente silvice în grupa I funcţională, se va aplica, după intrarea în vigoare a prezentei legi, numai dacă prejudiciul a rezultat ca urmare a unor fapte care constituie infracţiuni sau contravenţii.

(25) Orice referire din actele normative în vigoare la ocoalele silvice private va fi considerată a fi făcută la ocoalele silvice de regim.

Art. III. - La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:

a) Hotărârea Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase de către deţinătorii de fond forestier proprietate publică, către agenţii economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 10 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;

b) pct. 8 al art. 202 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificările ulterioare.

Art. IV. - Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 27 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

ANEX,

(Anexa la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic)

 

DEFINIŢII

 

1. Administrarea pădurilor

- totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice de regim şi de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic

2. Amenajament silvic

- studiul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric, juridic şi economic, fundamentat ecologic.

În elaborarea amenajamentului silvic este obligatorie parcurgerea următoarelor etape:

a) şedinţa de preavizare a temei de proiectare - Conferinţa I de amenajare, cu participarea:

1. şefului de proiect şi a expertului CTAP din partea unităţii specializate autorizate;

2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice şi, după caz, a proprietarului;

3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier;

4. reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului;

5. reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

b) recepţia lucrărilor de teren care se realizează în ultimul an de aplicare a amenajamentului silvic, premergător anului de organizare a şedinţei de preavizare a soluţiilor tehnice - Conferinţei a II-a de amenajare, cu participarea:

1. şefului de proiect şi a expertului CTAP din partea unităţii specializate autorizate;

2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice şi, după caz, a proprietarului;

 

3. reprezentantul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

c) şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice - Conferinţa a II-a de amenajare se organizează în anul următor anului în care se realizează recepţia lucrărilor de teren, cu participarea:

1. şefului de proiect şi a expertului CTAP din partea unităţii specializate autorizate;

2. şefului ocolului silvic care asigură administrarea sau serviciile silvice şi, după caz, a proprietarului;

3. administratorului/custodelui ariei naturale protejate, în situaţia în care aceasta este constituită parţial sau total peste fondul forestier;

4. reprezentantului structurii judeţene sau regionale pentru protecţia mediului;

5. reprezentantului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură sau, după caz, al structurii teritoriale de specialitate a acesteia;

d) analiza şi avizarea în Comisia tehnică de avizare pentru silvicultură din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Până la aprobarea amenajamentului silvic, elaborat în condiţiile prezentei legi, se aplică prevederile şedinţei de preavizare a soluţiilor tehnice. Neavizarea amenajamentului silvic în Comisia de avizare pentru silvicultură în acelaşi an în care se organizează şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice determină suspendarea aplicării prevederilor amenajamentului silvic până la data la care acesta este avizat.

Este obligatorie verificarea modului de aplicare a prevederilor amenajamentelor silvice cel puţin o dată la jumătatea perioadei de valabilitate a acestora, conform metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

3. Amenajarea pădurilor

- ansamblul de preocupări şi măsuri menite să asigure aducerea şi păstrarea pădurilor în stare corespunzătoare din punctul de vedere al funcţiilor ecologice, economice şi sociale pe care acestea le îndeplinesc şi este activitate de dezvoltare tehnologică

4. Amenajările necesare pentru realizarea pădurilor-parc

- Amenajările permise în pădurile-parc sunt:

a) alei realizate din materiale ecologice, cu lăţimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete;

b) bănci;

c) iluminat;

d) puncte de informare;

e) toalete ecologice;

f) construcţii provizorii din lemn cu suprafaţa construită de maximum 15 m2. În pădurile-parc se pot realiza împăduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extraşi.

Pădurile-parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură.

5. Arboret

- porţiunea omogenă de teren forestier, atât din punctul de vedere al fitocenozei de arbori, cât şi al condiţiilor staţionale, în care se aplică aceeaşi lucrare silviculturală

6. Arboretum

- suprafaţa de teren pe care este cultivată, în scop ştiinţific sau educaţional, o colecţie de arbori şi arbuşti

7. Beneficiari direcţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere

- persoanele care beneficiază nemijlocit de efectele de protecţie pe care le generează

ecosistemele forestiere

8. Beneficiari indirecţi ai serviciilor ecosistemelor forestiere

- persoanele care beneficiază în mod indirect de efectele de protecţie pe care le generează ecosistemele forestiere, prin întreruperea unui beneficiar direct

9. Circulaţia materialelor lemnoase

- acţiunea de transport al materialelor lemnoase între două locaţii, folosindu-se în acest scop orice mijloc de transport, şi/sau transmiterea proprietăţii asupra materialelor lemnoase

10. Compoziţie-ţel

- combinaţia de specii urmărită a se realiza de un arboret care îmbină în mod optim, atât prin proporţie, cât şi prin gruparea lor, exigenţele biologice cu obiectivele multiple, social-economice ori ecologice

11. Consistenţa

- gradul de spaţiere a arborilor în cadrul arboretului. Consistenţa se exprimă prin următorii indici:

a) indicele de desime;

b) indicele de densitate;

c) indicele de închidere a coronamentului;

d) indicele de acoperire.

12. Control de fond

- totalitatea acţiunilor efectuate în fondul forestier, în condiţiile legii, de către personalul silvic care asigură administrarea pădurilor sau controlul regimului silvic, în scopul:

a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice;

b) verificării suprafeţei de pădure în scopul identificării şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi în delict, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi stabilirii cauzelor care le-au produs;

c) verificării oportunităţii şi calităţii lucrărilor silvice executate;

d) identificării lucrărilor silvice necesare;

e) verificării stării bunurilor mobile şi imobile aferente pădurii respective;

f) inventarierii stocurilor de produse ale pădurii existente pe suprafaţa acesteia;

g) stabilirii pagubelor şi/sau daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora. Controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în

termen de 15 zile.

 

13. Defrişare

- acţiunea de înlăturare completă a vegetaţiei forestiere, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, cu schimbarea folosinţei şi/sau a destinaţiei terenului

14. Deţinător

- proprietarul, administratorul, prestatorul de servicii silvice, transportatorul, depozitarul, custodele, precum şi orice altă persoană fizică sau juridică în temeiul unui titlu legal de fond forestier sau de materiale lemnoase

15. Dispozitiv special de marcat

- ciocanele silvice de marcat, instrumentele folosite de personalul silvic pentru marcarea arborilor, a cioatelor şi a materialului lemnos

16. Ecosistem forestier

- unitatea funcţională a biosferei, constituită din biocenoză, în care roiul predominant îl au populaţia de arbori şi staţiunea în care se află aceasta

17. Exploatare forestieră

- procesul de producţie prin care se extrage din păduri lemnul brut în condiţiile prevăzute de regimul silvic

18. Gestionarea durabilă a pădurilor

- administrarea şi utilizarea pădurilor astfel încât să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme

19. Management forestier durabil

- administrarea şi utilizarea pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestieră astfel încât să îşi menţină şi să îşi amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea, în aşa fel încât să asigure, în prezent şi în viitor, capacitatea de a exercita funcţiile multiple ecologice, economice şi sociale permanente la nivel local, regional, naţional şi global fără a crea prejudicii altor ecosisteme

20. Masă lemnoasă

- totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră

21. Materiale lemnoase

- lemnul rotund sau despicat de lucru şi lemnul de foc, cheresteaua, flancurile, traversele, lemnul ecarisat - cu secţiune dreptunghiulară sau pătrată, precum şi lemnul cioplit. Această categorie cuprinde şi arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită şi puieţi; materialele lemnoase nu sunt bunuri divizibile.

22. Material forestier de reproducere

- materialul biologic vegetal prin care se realizează reproducerea arborilor din speciile şi hibrizii artificiali, importanţi pentru scopuri forestiere; aceste specii şi aceşti hibrizi se stabilesc prin lege specială.

23. Ocol silvic

- unitatea silvică înfiinţată în scopul administrării sau asigurării serviciilor pentru fondul forestier naţional, având suprafaţa minimă de constituire după cum urmează:

a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier;

b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier;

c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier.

Ocoalele silvice de regim pot fi înfiinţate de:

a) proprietari persoane fizice sau juridice sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi comerciale;

b) de unităţi administrativ-teritoriale sau de asociaţii ale acestora şi pot funcţiona ca regii de interes local;

c) asociaţii între unităţi administrativ-teritoriale şi/sau persoane fizice şi/sau juridice şi pot funcţiona ca asociaţii şi fundaţii sau ca societăţi comerciale; pentru proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, aceste ocoale silvice pot asigura numai servicii silvice.

La constituirea şi funcţionarea ocoalelor silvice se iau în calcul numai suprafeţele de fond forestier aflate în proprietate sau a proprietarilor/asociaţiei de proprietari care au solicitat constituirea ocolului silvic.

Se exceptează de la condiţia minimă de suprafaţă prevăzută de prezenta lege ocolul silvic înfiinţat de Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat.

24. Ocupare temporară a terenului

- schimbarea temporară a folosinţei unui teren cu destinaţie forestieră în scopuri şi pe perioade stabilite în condiţiile legii

25. Parchet

- suprafaţa de pădure în care se efectuează recoltări de masă lemnoasă în scopul realizării unei tăieri de îngrijire, a unui anumit tratament, a lucrărilor de conservare sau a extragerii produselor accidentale sau de igienă

26. Parc recreativ/tematic/ educaţional

- amenajările cu caracter permanent sau ne permanent, care se execută în scopul desfăşurării activităţilor recreative, cu sau fără defrişarea vegetaţiei forestiere, de tipul:

a) pergole şi/sau locuri de joacă pentru copii;

b) aventura parc sau instalaţii pentru căţărare sau iniţiere în alpinism;

c) terenuri pentru paintball;

d) piste pentru biciclete sau pentru role;

e) căi de acces aferente;

f) acţiunile tematice şi educaţionale.

Parcurile recreative/tematice/educaţionale se constituie, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură, la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate realizate pentru păduri cu funcţii de recreere, zonate corespunzător prin amenajamentul silvic.

27. Precomptare

- acţiunea de înlocuire a volumului de lemn prevăzut a fi recoltat din arboretele incluse în planurile decenale de recoltare a produselor principale cu volume rezultate din exploatarea masei lemnoase din arborate afectate integral de factori biotici sau abiotici ori din arborate cu vârste mai mari de % din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectate parţial de factori biotici sau abiotici ori provenite din defrişări legale şi tăieri ilegale

28. Perdele forestiere de protecţie

- formaţiunile cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv, cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor

29. Perimetru de ameliorare

- terenurile degradate sau neproductive agricol care pot fi ameliorate prin împădurire, a căror punere în valoare este necesară din punctul de vedere al protecţiei solului, al regimului apelor, al îmbunătăţirii condiţiilor de mediu şi al diversităţii biologice

30. Planta)

- cultura forestieră constituită din arbori proveniţi din mai multe clone sau familii, identificate, în proporţii definite, izolată faţă de surse de polen străin şi care este condusă astfel încât să producă în mod frecvent recolte abundente de seminţe, uşor de recoltat

31. Posibilitate

- volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o unitate de gospodărire, în baza amenajamentului silvic, pe perioada de aplicare a acestuia

32. Posibilitate anuală

- volumul de lemn care poate fi recoltat ca produse principale dintr-o gospodărire, rezultat ca raport între posibilitate şi numărul anilor de aplicabilitate a amenajamentului silvic

33. Prejudiciu

- efectul unei acţiuni umane, prin care este afectată integritatea pădurii şi/sau realizarea funcţiilor pe care aceasta ar trebui să le asigure. Aceste acţiuni pot afecta fondul forestier:

a) în mod direct, prin acţiuni desfăşurate ilegal;

b) în mod indirect, prin acţiuni al căror efect asupra pădurii poate fi cuantificat în timp. Se încadrează în acest tip efectele produse asupra acestora în urma poluării, realizării de construcţii, exploatării de resurse naturale, cu identificarea relaţiei cauză-efect certificate prin studii realizate de organisme abilitate, neamenajarea zonelor de limitare a propagării incendiilor, precum şi neasigurarea dotării minime pentru intervenţie în caz de incendiu. Prejudiciul produs prin lucrările de exploatare forestieră, stabilit conform instrucţiunilor tehnice, nu reprezintă prejudiciu adus pădurii.

34. Prestaţie silvică

- lucrări cu caracter tehnic silvic efectuate de ocoale silvice pe bază de contract

 

35. Principiul teritorialităţii

- efectuarea administrării şi serviciilor silvice, după caz, pe bază de contract, pentru fondul forestier aparţinând persoanelor fizice, juridice şi unităţilor administrativ-teritoriale care nu şi-au constituit ocol silvic de regim, de către unul din ocoalele silvice autorizate care administrează fondul forestier aflat în limitele teritoriale ale judeţului sau în judeţele limitrofe în raza cărora se afla proprietatea

36. Produse accidentale 1

- arborii dintr-un arboret afectaţi integral de factori biotici şi/sau abiotici, arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mare de 1/2 din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi/sau abiotici sau arbori/arborete pentru care sunt aprobări legale de defrişare

37. Produse accidentale II

- arborii dintr-un arboret cu vârsta mai mică sau egală cu V* din vârsta exploatabilităţii tehnice, afectaţi parţial de factori biotici şi/sau abiotici

38. Provenienţa materialelor lemnoase

- sursa localizată de unde acestea au fost obţinute în mod legal, respectiv:

a) parchetele autorizate şi predate spre exploatare, constituite în fondul forestier naţional sau în vegetaţia forestieră de pe terenuri din afara acestuia;

b) depozite, centre de sortare şi prelucrare a materialelor lemnoase;

c) pieţele, târgurile, oboarele şi altele asemenea, autorizate pentru comercializarea materialelor lemnoase;

d) statele membre ale Uniunii Europene;

e) statele din afara Uniunii Europene.

39. Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă

- preţul mediu de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la nivel naţional, determinat pe baza datelor statistice din anul anterior, comunicate de Institutul Naţional de Statistică

40. Regimul codrului

- modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea din sămânţă

41. Regimul crângului

- modul general de gospodărire a unei păduri, bazat pe regenerarea vegetativă

42. Regimul silvic

- sistemul unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul asigurării gestionării durabile

43. Schimbarea categoriei de folosinţă

- schimbarea folosinţei terenului cu menţinerea destinaţiei forestiere, în scopul executării de lucrări şi realizării de obiective necesare administrării şi gestionării durabile a fondului forestier

44. Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional

- schimbarea destinaţiei forestiere a unui teren din fondul forestier naţional în altă destinaţie, în condiţiile legii

45. Sezon de vegetaţie

- perioada din an cuprinsă între intrarea în vegetaţie şi repausul vegetativ al unui arboret

46. Servicii silvice

- activităţile cu caracter tehnic desfăşurate de ocoalele silvice de regim sau de Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva în scopul asigurării pazei şi supravegherii stării de sănătate a pădurilor şi stabilirii anuale a lucrărilor silvice prevăzute de amenajamentul silvic, cu respectarea regimului silvic; executarea lucrărilor silvice stabilite se face în regie proprie, de către ocoalele silvice care asigură administrarea sau serviciile silvice ori prin prestări de servicii, în condiţiile legii.

47. Silvicultura

- ansamblul de preocupări şi acţiuni privind cunoaşterea pădurii, crearea şi îngrijirea acesteia, recoltarea şi valorificarea raţională a produselor sale, precum şi organizarea şi conducerea întregului proces de gestionare durabilă a pădurii

48. Spaţii de depozitare a materialelor

- spaţiile delimitate, în care deţinătorul materialelor lemnoase are dreptul să realizeze depozitarea acestora în vederea expedierii pentru transport, a prelucrării primare şi industriale, a comercializării, precum şi platformele primare de la locul de recoltare a masei lemnoase pe picior

49. Stare de masiv

- stadiul din care o regenerare se poate dezvolta independent, ca urmare a faptului că exemplarele componente ale acesteia realizează o desime care asigură condiţionarea lor reciprocă în creştere şi dezvoltare, fără a mai fi necesare lucrări de completări şi întreţineri

50. Subunitate de gospodărire

- diviziunea unei unităţi de producţie/protecţie, constituită ca urmare a grupării arboretelor din unitatea de producţie şi/sau protecţie în funcţie de ţelul de gospodărire

51. Teren aferent activelor vândute

- suprafaţa de teren din documentaţia tehnică aprobată pentru vânzarea unui activ al Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, în condiţiile legii. Suprafaţa din documentaţia tehnică nu poate depăşi suprafaţa unităţii amenajistice pe care este amplasat activul.

52. Teren neproductiv

- terenul în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă condiţii staţionale care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere

53. Terenuri degradate din afara fondului forestier naţional

- terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire, şi anume:

a) terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;

b) terenurile cu eroziune de adâncime - ogaşe, ravene, torenţi;

c) terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;

d) terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;

e) terenurile cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale;

f) terenurile cu exces permanent de umiditate;

g) terenurile sărăturate sau puternic acide;

h) terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe;

i) terenurile ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut;

j) terenurile neproductive, dacă acestea nu se constituie ca habitate naturale;

k) terenurile cu nisipuri mişcătoare, care necesită lucrări de împădurire pentru fixarea acestora;

l) terenurile din oricare dintre categoriile menţionate la lit. a)-k), care au fost ameliorate prin plantaţii silvice şi de pe care vegetaţia a fost înlăturată,

54. Tip funcţional

- totalitatea categoriilor funcţionale care necesită acelaşi regim de gestionare

55. Unitate de producţie/protecţie

- suprafaţa de fond forestier pentru care se elaborează un amenajament silvic. La constituirea unei unităţi de producţie/protecţie se au în vedere următoarele principii:

a) se pot constitui pe bazine sau pe bazinete hidrografice sau proprietăţi;

b) delimitarea se realizează prin limite naturale, artificiale permanente, pe limitele unităţilor administrativ-teritoriale sau pe limita proprietăţii forestiere, după caz;

c) suprafaţa minimă a unităţii de producţie/protecţie pentru care se elaborează un amenajament silvic este de 100 ha;

d) se includ într-o unitate de producţie şi/sau protecţie proprietăţi întregi, nefragmentate; proprietăţile se pot fragmenta numai dacă suprafaţa acestora este mai mare decât suprafaţa maximă stabilită de normele tehnice pentru o unitate de producţie/protecţie.

56. Vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional

- vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional, care nu îndeplineşte unul sau mai multe criterii de definire a pădurii, fiind alcătuită din următoarele categorii:

a) plantaţiile cu specii forestiere de pe terenuri agricole;

b) vegetaţia forestieră de pe păşuni cu consistenţă mai mică de 0,4;

c) fâneţele împădurite: arbori situaţi în fâneţe;

d) arborii din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare;

e) arborii situaţi de-a lungul cursurilor de apă şi a canalelor;

f) zonele verzi din intravilan, altele decât cele definite ca păduri;

g) arboretumurile, altele decât cele cuprinse în păduri;

h) aliniamentele de arbori situate de-a lungul căilor de transport şi comunicaţie.

57. Zonă deficitară în păduri

- judeţul în care suprafaţa fondului forestier reprezintă mai puţin de 30% din suprafaţa totală a acestuia

 

            Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 8 iunie 2015.

Nr. 133.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind) promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 5 iunie 2015.

Nr. 517.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea Normelor metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.058/2007

 

Având în vedere prevederile Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transportului rutier, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3.821/85 şi (CE) nr. 2.135/98 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului sau operaţiuni de transport rutier care fac obiectul Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale (A.E.T.R.), inclusiv la anexele acestuia, încheiat la Geneva la 1 iulie 1970, la care România a aderat prin Legea nr. 101/1994, ale Directivei 2006/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 martie 2006 privind condiţiile minime pentru punerea în aplicare a regulamentelor (CEE) nr. 3.820/85 şi (CEE) nr. 3.821/85 ale Consiliului privind legislaţia socială referitoare la activităţile de transport rutier şi de abrogare a Directivei 88/599/CEE a Consiliului, precum şi ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere.

În temeiul prevederilor art. 12 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 18/2012, cu modificările ulterioare, precum şi prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.088/2011 privind organizarea şi funcţionarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, ale art. 6 alin. (2) lit. b) şi f) şi ale alin. (3) lit. e), precum şi ale art. 7 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. II lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, precum şi art. 4 alin. (1) pct. 4, 9, 53 şi 58, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.058/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea ), nr. 721 din 25 octombrie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 1. - (1) Dispoziţiile prezentelor norme metodologice se aplică pentru controlul respectării perioadelor de conducere, pauzelor şi perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto şi al utilizării aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, denumite tahografe analogice sau tahografe digitale, care efectuează operaţiuni de transport rutier cu autovehicule care au masa totală maximă autorizată, inclusiv cea a remorcilor sau semiremorcilor, mai mare de 3,5 tone sau capacitate de peste 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto.”

2. La articolul 2, alineatele (1) şi (3) vor avea următorul cuprins:

Art. 2. - (1) Controlul respectării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 3.821/85 şi (CE) nr. 2.135/98 ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.820/85 al Consiliului, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 4 februarie 2014 privind tahografele în transportul rutier, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 al Consiliului privind aparatura de înregistrare în transportul rutier şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind armonizarea anumitor dispoziţii ale legislaţiei sociale în domeniul transporturilor rutiere, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 165/2014, ale Acordului european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere internaţionale (AETR), denumit în continuare Acordul AETR, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele şi perioadele de odihnă ale conducătorilor auto şi utilizarea aparatelor de înregistrare a activităţii acestora, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2007, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007, se va desfăşura în trafic, în punctele unde oprirea, staţionarea sau parcarea pe drumul public este permisă, conform prevederilor legale în vigoare, în punctele de îmbarcare/debarcare a călătorilor, în punctele de trecere a frontierei de stat, în zonele adiacente acestora şi la sediile operatorilor de transport rutier/ întreprinderilor de transport rutier în cont propriu.

(3) Controlul la sediile întreprinderilor de transport rutier în cont propriu şi operatorilor de transport rutier se efectuează de către inspectori.”

3. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

Art. 3. - Coordonatorul naţional al activităţilor de control cu privire la respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006, ale Acordului AETR şi ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 este Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, denumit în continuare Coordonator naţional.”

4. La articolul 4, literele d) şi e) vor avea următorul cuprins:

d) colaborează cu organismele similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea depistării şi sancţionării unor eventuale încălcări ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (UE) nr. 165/2014 şi/sau Acordului AETR, acolo unde există indicii în acest sens;

e) transmite organismelor similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, la fiecare 6 luni şi ori de câte ori sunt solicitate astfel de informaţii cu privire la anumite cazuri particulare, informaţiile prevăzute la art. 22 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 561/2006, şi respectiv, începând cu data de 2 martie 2016, cele prevăzute la art. 40 din Regulamentul (UE)nr. 165/2014.”

5. Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Art. 7. - (1) Conducătorul auto care conduce un vehicul echipat cu un tahograf analogic trebuie să prezinte, la cererea personalului cu atribuţii de control, următoarele:

a) foile de înregistrare din ziua în curs şi cele pe care conducătorul auto Ie-a utilizat pe parcursul celor 28 de zile precedente;

b) cârdul de conducător auto, în cazul în care este titularul unui asemenea cârd; şi

c) orice informaţii înregistrate manual şi orice documente imprimate în timpul zilei în curs şi pe parcursul celor 28 de zile precedente, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 165/2014 şi ale Regulamentului (CE) nr. 561/2006.

(2) Conducătorul auto care conduce un vehicul echipat cu un tahograf digital trebuie să prezinte, la cererea personalului cu atribuţii de control:

a) cârdul conducătorului auto al cărui titular este;

b) orice informaţie înregistrată manual şi orice document imprimat în timpul zilei în curs şi pe parcursul celor 28 de zile precedente, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 165/2014 şi ale Regulamentului (CE) nr. 561/2006; şi

c) foile de înregistrare corespunzătoare perioadei prevăzute la lit. b), în cazul în care acesta ar fi condus, pe parcursul acestei perioade, un vehicul echipat cu un tahograf analogic.”

6. La articolul 9, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2) Formularul de control în trafic va fi compus din două exemplare, dintre care un exemplar se înmânează conducătorului auto.”

7. La articolul 10, alineatele (2) şi (7) vor avea următorul cuprins:

(2) Verificările vor fi efectuate în prezenţa managerului de transport şi/sau a oricărui altui reprezentant legal, care va/vor pune la dispoziţia personalului de control toate înregistrările solicitate.

(7) Analiza înregistrărilor prelevate de la sediul întreprinderilor de transport rutier în cont propriu/operatorilor de transport rutier se face la sediile operatorilor de transport rutier/întreprinderilor de transport rutier în cont propriu/coordonatorului naţional, după caz, prin utilizarea echipamentelor specifice aflate în dotare.”

8. La articolul 10, alineatul (9) se abrogă.

9. La articolul 11, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 11. - (1) Controalele la sediile întreprinderilor de transport rutier în cont propriu/operatorilor de transport rutier se vor efectua şi atunci când cu ocazia controalelor efectuate în trafic s-au constatat încălcările prevăzute la art. 8 alin (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007.”

10. La articolul 18, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

(2) Pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 9 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 37/2007, inspectorul dispune imobilizarea autovehiculului şi luarea de către conducătorul auto a unei perioade de repaus zilnic sau a unei pauze, după caz, până la îndeplinirea condiţiilor legale pentru continuarea transportului.”

11. Anexa nr. 3 se abrogă.

Art. II. - Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 26 mai 2015.

Nr. 679.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 249/2011 privind inspecţia, supravegherea tehnică şi certificarea navelor maritime care arborează pavilionul român şi efectuează voiajuri internaţionale

 

Având în vedere prevederile art. 2 din Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005,

în temeiul prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Articolul 2 alineatul (1) litera f) din Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 249/2011 privind inspecţia, supravegherea tehnică şi certificarea navelor maritime care arborează pavilionul român şi efectuează voiajuri internaţionale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 14 aprilie 2011, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„f) convenţii internaţionale - Convenţia internaţională pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare din 1 noiembrie 1974 (SOLAS 74), la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 80/1979, cu excepţia capitolului XI-2 din anexa la aceasta, Convenţia internaţională asupra liniilor de încărcare din 5 aprilie 1966 şi Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave din 2 noiembrie 1973 (MARPOL), la care România a aderat prin Legea nr. 6/1993, împreună cu protocoalele şi modificările aduse acestora, şi codurile conexe cu statut obligatoriu din toate statele membre, cu excepţia celor prevăzute la pct. 16.1, 18.1 şi 19 din partea 2 a Codului de aplicare a instrumentelor Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI), precum şi din secţiunile 1.1, 1.3, 3.9.3.1, 3.9.3.2 şi 3.9.3.3 din partea 2 a Codului Organizaţiei Maritime Internaţionale (OMI) pentru organizaţiile recunoscute, în versiunea actualizată.”

Art. II. - Autoritatea Navală Română aplică prevederile prezentului ordin începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Art. III. - Ministerul Transporturilor va comunica Comisiei Europene textul prezentului ordin, care demonstrează transpunerea Directivei de punere în aplicare 2014/111/UE a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2009/15/CE cu privire la adoptarea de către Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a anumitor coduri şi a modificărilor aferente aduse anumitor convenţii şi protocoale, precum şi textele principalelor dispoziţii de drept intern adoptate în domeniul reglementat de aceasta.

Art. IV. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

*

            Prezentul ordin transpune Directiva de punere în aplicare 2014/111/UE a Comisiei din 17 decembrie 2014 de modificare a Directivei 2009/15/CE cu privire la adoptarea de către Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a anumitor coduri şi a modificărilor aferente aduse anumitor convenţii şi protocoale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 366 din 20 decembrie 2014.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 2 iunie 2015.

Nr. 706.

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCSALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

 

ORDIN

privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii titlurilor executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariate personalului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - aparat central şi unităţi subordonate

 

Având în vedere prevederile art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015,

în temeiul art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Prezentul ordin stabileşte procedura de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - aparat central şi unităţi subordonate, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2014.

(2) Plata sumelor datorate în temeiul titlurilor executorii prevăzute de prezentul ordin, respectiv valoarea titlului executoriu, cuprinde atât sumele aferente drepturilor de natură salarială, cât şi pe cele pentru plata dobânzilor şi penalităţilor.

Art. 2. - Plata sumelor datorate în temeiul titlurilor devenite executorii prevăzute la art. 1 alin. (1) se realizează eşalonat, în 4 tranşe egale, conform prevederilor art. 35 alin. (5) din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, după cum urmează:

a) începând cu luna iunie 2015, tranşele 1 şi a 2-a;

b) începând cu luna septembrie 2015, tranşa a 3-a;

c) începând cu luna martie 2016, tranşa a 4-a.

Art. 3. - Sumele care vor fi achitate conform eşalonării prevăzute la art. 2 se actualizează cu indicele preţurilor de consum stabilit de Institutul Naţional de Statistică.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României. Partea I.

 

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 5 iunie 2015.

Nr. 1.155.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii

de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

În baza Referatului de aprobare nr. 160.024 din 8 iunie 2015 al Direcţiei generale afaceri europene şi relaţii internaţionale şi al Direcţiei generale politici agricole şi strategii, în conformitate cu prevederile:

- Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de modificare a anexei X fa regulamentul menţionat;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 641/2014 al Comisiei din 16 iunie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 al Comisiei din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a unor norme în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/747 al Comisiei din 11 mai 2015 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte data finală pentru depunerea cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plată, data finală pentru notificarea modificărilor cererii unice sau ale cererii de plată şi data finală pentru cererile de alocare a drepturilor la plată sau de creştere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază pentru anul 2015;

- Legii nr. 297/2013 privind stabilirea relaţiilor contractuale din sectorul laptelui şi al produselor lactate, precum şi recunoaşterea organizaţiilor de producători din sectorul laptelui şi al produselor lactate;

- Legii nr. 104/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 1. - Prezentul ordin stabileşte criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare ordonanţă.”

2. La articolul 3, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

(4) Persoana fizică, pe de-o parte, şi persoana fizică autorizată/întreprinderea familială/întreprinderea individuală, pe de altă parte, având acelaşi titular, depun numai o cerere unică de plată.

(5) Subunităţile persoanelor juridice, care nu au personalitate juridică, nu au calitatea de beneficiari ai plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 alin. (2) din ordonanţă.”

3. Articolul 6 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 6. - (1) în conformitate cu art. 7 alin. (2) din ordonanţă, în cazul pajiştilor comunale concesionate/închiriate în condiţiile legii de către asociaţiile crescătorilor de animale, beneficiarii plăţilor pot fi asociaţiile crescătorilor de animale. Asociaţia crescătorilor de animale întocmeşte un tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul Naţional al Exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei. Calculul suprafeţelor aferente fiecărui membru se efectuează proporţional cu numărul de UVM deţinut de fiecare membru în parte la data de 1 martie a anului de cerere, asigurându-se cel puţin încărcătura minimă de animale de 0,3 UVM/ha, pentru suprafaţa concesionată/ închiriată de către asociaţie. Centralizatorul se întocmeşte anual, se vizează de către primărie şi este prevăzut în anexa nr. 2. La acesta se anexează copia conform cu originalul a hotărârii adunării generale a membrilor asociaţiei crescătorilor de animale privind utilizarea fondurilor.

(2) în cazul în care membrii asociaţiilor crescătorilor de animale, constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, au depus cererile unice de plată până la data intrării în vigoare a Legii nr. 104/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, acestea îşi menţin valabilitatea. Asociaţiile crescătorilor de animale nu solicită plăţi pentru suprafeţele care au fost solicitate la plată de către membrii acestora până la data intrării în vigoare a Legii nr. 104/2015.

(3) Documentele prin care fermierii fac dovada utilizării pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sau ADS, conform art. 8 alin. (1) lit. n) din ordonanţă, sunt cele prevăzute la art. 5 alin. (2), respectiv şi:

a) copie conform cu originalul de pe contractele de concesiune sau de închiriere încheiate între unităţile administrativ-teritoriale sau ADS, pe de o parte, şi crescătorii de animale ce nu fac parte dintr-o formă de asociere sau asociaţiile crescătorilor de animale pe de altă parte, din care să reiasă suprafaţa de pajişte permanentă utilizată. Contractele de concesiune sau de închiriere încheiate în condiţiile legii înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin, având ca obiect utilizarea pajiştilor permanente aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale şi ADS, continuă să îşi producă efectele până la data încetării prin modalităţile stabilite în contract;

b) copia cârdurilor exploataţiilor membrilor asociaţiei sau a cârdului exploataţiei crescătorului de animale care nu face parte dintr-o formă de asociere, conform Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul ANSVSA nr. 40/2010, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care crescătorii de animale, membri ai asociaţiei, sau crescătorii de animale care nu fac parte dintr-o formă de asociere nu deţin cârd de exploataţie, trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată.

(4) Membrii asociaţiilor crescătorilor de animale pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.”

4. Articolul 7 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 7. - (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, în calitate de fermier activ care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor, pot depune cererea unică de plată prin reprezentantul legal, în conformitate cu actul constitutiv şi/sau statut.

Documentele care fac dovada utilizării terenului agricol sunt prevăzute la art. 5 alin. (2), fiind însoţite de cele prevăzute la art. 5 alin. (1).

Documentele pe care le prezintă forma asociativă de proprietate sunt:

a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative;

b) copie a tabelului centralizator care cuprinde acordul fiecărui membru crescător de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul Naţional al Exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat;

c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor.

Centralizatorul se completează anual şi se semnează de către preşedintele formei asociative prevăzute la alin. (1), conform modelului prezentat în anexa nr. 3.

În cazul în care aceste forme de organizare nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în realizarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 10 - agro-mediu şi climă sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 214 - agro-mediu, cositul se efectuează numai după datele stabilite în fişele măsurilor şi trebuie efectuat până la finalul lunii septembrie. Formele asociative de proprietate prevăzute la alin. (1) prezintă la APIA facturile fiscale ale valorificării fânului şi/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute şi/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

(2) în conformitate cu art. 7 alin. (21) lit. b) din ordonanţă, cererea unică de plată poate fi depusă de membrii formei asociative de proprietate care asigură încărcătura cu animale pentru suprafaţa deţinută în proprietate, crescători de animale din speciile bovine, ovine, caprine şi ecvidee, în calitate de utilizatori ai pajiştilor permanente şi în calitate de fermieri activi care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, în cazul în care adunarea generală a membrilor sau consiliul de administraţie, cu respectarea prevederilor art. 631-645 din noul Cod civil, decide în acest sens. Suprafeţele utilizate de către fiecare membru sunt repartizate de către forma asociativă. În cazul suprafeţelor utilizate în comun, fără delimitare fizică în teren, reducerile de suprafaţă se fac proporţional cu suprafaţa declarată de către fiecare fermier, membru al asociaţiei, în blocul fizic în care a fost constatată neconformitatea. Documentele doveditoare pe care le prezintă fiecare dintre membrii acestor forme asociative sunt:

a) copie a titlului de proprietate asupra terenurilor aparţinând formei asociative;

b) copie a centralizatorului care cuprinde acordul, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul Naţional al Exploataţiilor, numărul total de animale pe specii şi categorii, deţinute de fiecare membru, precum şi suprafeţele repartizate membrilor de către forma asociativă; şi

c) copie conform cu originalul a hotărârii adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor.

Centralizatorul se completează anual, se semnează de către preşedintele formei asociative menţionate la alin. (1), conform modelului prezentat în anexa nr. 31.

(3) Utilizatorii de pajişti permanente, persoane fizice sau juridice de drept privat, altele decât cele menţionate la alin. (1) şi art. 6 alin. (1) care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă pe pajiştile permanente aflate la dispoziţia lor în condiţiile legii, aşa cum este definită la art. 2 alin. (2) lit. d) din ordonanţă, în calitate de fermieri activi, prezintă, la depunerea cererii unice de plată la APIA, documentele prevăzute la art. 5 alin. (1) şi alin. (2) lit. a), lit. b) pct. i), lit. c) şi d), precum şi, după caz:

a) copie a cârdului exploataţiei zootehnice în care sunt înregistrate animalele sau adeverinţă eliberată de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, din care să rezulte codul exploataţiei înscrise în RNE valabil la data depunerii cererii unice de plată, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă deţine animale prin care asigură o încărcătură minimă de 0,3 UVM/ha;

b) documentele doveditoare ale valorificării fânului şi/sau declaraţiile privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deţinute în cazul persoanelor fizice sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului în cazul persoanelor juridice, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, iar activitatea agricolă minimă constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe pajiştile permanente aflate în proprietate, în perioada 15 iunie-1 august. În cazul pajiştilor permanente aflate sub angajamente în cadrul subpachetului 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 10 - agro-mediu şi climă sau în cadrul variantei 3.1 sau pachetului 6 al Măsurii 214 - agro-mediu, cositul se efectuează numai după datele stabilite în fişele măsurilor şi trebuie efectuat până la finalul lunii septembrie. Documentele doveditoare ale valorificării fânului sunt factura fiscală, în cazul persoanelor juridice, sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice;

c) documentele privind depozitarea/valorificarea fânului, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent, în cazul în care proprietarul de pajişte permanentă nu deţine animale, iar activitatea agricolă minimă constă exclusiv în asigurarea unui cosit anual, respectiv:

(i) declaraţiile privind depozitarea fânului, în cazul persoanelor fizice, sau documentele contabile de gestiune, în cazul persoanelor juridice;

(ii) fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, în cazul persoanelor fizice, sau factura fiscală, în cazul persoanelor juridice. (4) Membrii formelor asociative de proprietate prevăzuţi la alin. (1) pot depune în mod individual cereri unice de plată în cadrul schemelor de sprijin cuplat şi/sau ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru animalele pe baza cărora asociaţia a asigurat încărcătura minimă pentru suprafaţa de pajişte permanentă solicitată la plată.”

5. La articolul 10 alineatul (5), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei şi amenajările peisagistice (de exemplu, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Rodnei). Sunt eligibile la plată suprafeţele agricole situate în zonele de protecţie integrală şi zonele de conservare durabilă (zonele-tampon) din parcurile naţionale şi naturale pe care se pot desfăşura activităţi agricole, cu respectarea măsurilor impuse în planul de management al ariei protejate, compatibile cu cerinţele pentru măsurile de sprijin direct, iar în situaţia în care acesta nu este elaborat/este în curs de elaborare, cu respectarea setului de măsuri de conservare stabilite de către administratorii ariilor naturale protejate respective.”

6. La articolul 13, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Prin derogare de la art. 2 lit. I) şi de la alin. (1) şi (2), în anul 2015:

a) cererile unice de plată se depun până la data-limită de 15 iunie la centrele APIA. Cererile unice de plată pot fi depuse şi după data de 15 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 15 iunie, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin;

b) modificările la cererile unice de plată se depun până la data-limită de 15 iunie la centrele APIA, fără penalizări, conform art. 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2015/747 al Comisiei din 11 mai 2015 de derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce priveşte data finală pentru depunerea cererii unice, a cererilor de ajutor sau a cererilor de plată, data finală pentru notificarea modificărilor cererii unice sau ale cererii de plată şi data finală pentru cererile de alocare a drepturilor la plată sau de creştere a valorii drepturilor la plată în cadrul schemei de plată de bază pentru anul 2015.”

7. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 17. - (1) Fermierii care în anul anterior de plată au beneficiat de plăţi directe care depăşesc cuantumul de 5.000 euro sunt fermieri activi dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (2)-(4) din ordonanţă şi din documentele depuse, respectiv certificatul de înregistrare şi/sau certificatul constatator eliberat/e de ONRC sau actul de înfiinţare/actul constitutiv/statut reiese că desfăşoară activitatea agricolă. Lista codurilor CAEN aferente activităţii agricole este prevăzută în anexa la Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, cu modificările şi completările ulterioare, la Diviziunea 01, grupele 011-016.”

8. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 20. - În sensul art. 6 alin. (4) şi (41) din ordonanţă, persoanele juridice sunt fermieri activi dacă din documentele prevăzute la art. 17 alin. (1) reiese că desfăşoară activitate agricolă.”

9. După articolul 31 se introduce un nou articol, articolul 311, cu următorul cuprins:

Art. 311. - În cazul transferului de exploataţie realizat între 2 fermieri, plata redistributivă se acordă pentru suprafaţa totală rezultată în urma transferului, fără a depăşi plata pentru suprafaţa maximă pentru care se acordă această plată.”

10. La articolul 41, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în cazul în care cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat face parte dintr-o parcelă cu mai multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat trebuie să îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei, conform art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă.”

11. La articolul 42 alineatul (1), literele c) şi d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

c) în cazul loturilor semincere, cantitatea minimă de 1.300 kg/ha sămânţă certificată:

(i) se livrează menţinătorului sau deţinătorului soiului pe bază de aviz de expediţie; şi/sau

(ii) se livrează către terţi pe bază de factură fiscală şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol; şi/sau

(iii) se utilizează pentru necesarul propriu; d) începând cu anul de cerere 2016, factura fiscală de achiziţie a seminţelor şi documentul oficial de certificare a lotului de sămânţă sau Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «Sămânţă admisă pentru însămânţare», ori Buletinul de analiză oficială cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisă comercializarea» sau documentul de calitate şi conformitate al furnizorului sau orice alt document echivalent documentelor menţionate, emis într-un stat membru al Uniunii Europene ori într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE din 16 decembrie 2002 privind echivalenţa inspecţiilor în câmp la culturile producătorilor de seminţe, efectuate în ţări terţe şi echivalenţa seminţelor produse în ţări terţe sau eticheta oficială care poate ţine loc de document de calitate şi conformitate. Cantitatea minimă de sămânţă necesară la hectar este inclusă în anexa nr. 4;”.

12. La articolul 42, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Unitatea de industrializare prevăzută la alin. (1) lit. b), în cazul în care este situată pe teritoriul României, trebuie să fie înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Ordinul ANSVSA nr. 111/2008, sau autorizată/înregistrată potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 109/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităţilor ce desfăşoară activităţi în domeniul hranei pentru animale de fermă şi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, cu modificările ulterioare.”

13. La articolul 42 alineatul (3), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,f) în cazul loturilor semincere, prin excepţie de la lit. a)-e), fermierul prezintă:

(i) factura fiscală pentru servicii multiplicare soia, emisă către menţinătorul sau deţinătorul soiului, din care să reiasă că i-a livrat minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha. În situaţia în care factura pentru servicii multiplicare soia este emisă către deţinătorul soiului, prezintă şi contractul dintre menţinătorul şi deţinătorul soiului; şi/sau

(ii) factura fiscală de comercializare a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol din care să reiasă comercializarea a minimum 1.300 kg sămânţă certificată/ha emise către terţi;

(iii) Buletinul de analiză oficială, cu menţiunea «Necesar propriu» şi «Interzisa comercializarea», sau Documentul de calitate şi conformitate al furnizorului din care să reiasă reţinerea pentru necesarul propriu a minimum 1.300 kg/ha sămânţă certificată.”

14. La articolul 43 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

c) au consumat cu animalele pe care le deţin, înscrise în RNE, şi/sau au stocat în vederea consumului cu acestea cel puţin producţia minimă prevăzută la lit. a) obţinută în fermă. Verificarea eligibilităţii pentru sprijinul cuplat se face pe baza consumurilor de furaje, normate pe specii de animale, prevăzute în anexa nr. 5, şi a calculului efectivului mediu furajat din fermă şi a producţiei de lucernă/soia/fân obţinute pe perioada anului de cerere prevăzute în anexa nr. 51 întocmită şi semnată de către fermier.”

15. La articolul 46, alineatul (1) partea introductivă şi litera b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 46. - (1) Sprijinul cuplat pentru cultura de cânepă pentru ulei şi/sau fibră se acordă fermierilor activi care:

……………………………………………………………………………………………………………..

b) fac dovada că au realizat o producţie minimă de 500 kg seminţe/ha şi/sau 5.000 kg tulpini uscate/ha;”.

16. La articolul 47, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Termenul final de depunere la APIA a documentelor doveditoare prevăzute la alin. (1) este 31 martie a anului următor anului de cerere curent.”

17. La articolul 53 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) 50 tone la castraveţi pentru consum în stare proaspătă;”.

18. La articolul 68 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

a) copia de pe paşaportul fiecărui animal pentru care se solicită ANTZ/copie de pe documentele care atestă ieşirile din efectiv, după caz, pentru schema prevăzută la art. 62 lit. b), în cazul exploataţiilor înfiinţate, prevăzute la art. 65 alin. (4) şi/sau pentru care nu s-a solicitat/beneficiat de primă în anii 2013 şi 2014;”.

19. La articolul 68, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Pentru cererile unice de plată depuse după data de 15 iunie 2015, cu penalizări, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, precum şi cea a începerii perioadei de reţinere este 15 iunie 2015.”

20. La articolul 74 alineatul (1), literele c)-e) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

c) tineretul mascul pentru care se solicită SCZ trebuie să aibă vârsta de maximum 25 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;

d) pentru tineretul femei se solicită SCZ până la prima fătare, dar nu mai târziu de vârsta de 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;

e) vacile de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne din exploatate pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 12 ani la termenul-limită de depunere a cererilor, iar taurii de reproducţie din exploataţie pentru care beneficiarul solicită SCZ să aibă vârsta de maximum 6 ani la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz;

……………………………………………………………………………………………………………..

h) animalele din categoria tineret mascul şi/sau femei din rase de carne, tineret mascul şi/sau femei metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute de beneficiar cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii/până la data depunerii cererii unice de plată, după caz; momentul ieşirii animalelor menţionate anterior trebuie să fie cuprins între ziua următoare închiderii perioadei de depunere a cererii unice de plată pentru anul precedent şi data depunerii cererii unice de plată pentru anul curent, iar prin excepţie, pentru anul de cerere 2015, acesta este cuprins între data de 21 iunie 2014 şi data depunerii cererii unice de plată la adresa/adresele exploataţiei/exploataţiilor menţionate în cerere. Animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de came trebuie menţinute de beneficiar pe o perioadă de reţinere de 6 luni de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care în perioada celor 8 luni, respectiv celor 6 luni au suferit intrări, respectiv ieşiri în/din exploataţii le deţinute de acelaşi beneficiar.”

21. La articolul 75, litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate;”.

22. La articolul 78, alineatele (1) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 78. - (1) Toţi fermierii activi care solicită SCZ trebuie să prezinte adeverinţă emisă de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, cu excepţia SCZ pentru viermi de mătase, care atestă că toate bovinele, ovinele şi caprinele din exploataţie, identificate şi înregistrate, detaliate pe coduri de identificare ale animalelor, sunt cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, iar acţiunile prevăzute sunt efectuate la zi.

……………………………………………………………………………………………………………..

(3) începând cu anul de cerere 2016, documentul specific care însoţeşte cererea unică de plată pentru schemele prevăzute la art. 72 şi 73 este adeverinţa eliberată de asociaţia/agenţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă înscrierea femelelor ovine şi/sau a berbecilor de reproducţie sau femelelor caprine şi/sau a ţapilor de reproducţie, pentru care se solicită SCZ, în Registrul genealogic al rasei, avizată de către Agenţia Naţională pentru Zootehnie «Prof. Dr. G. K. Constantinescu», denumită în continuare ANZ, după caz.”

23. La articolul 78 alineatul (5), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) pentru livrarea sau vânzarea directă a laptelui şi produselor lactate:

(i) copie de pe cel puţin un contract cu un cumpărător, valabil pe o perioadă de minimum 6 luni, însoţită de copii de pe cel puţin o factură fiscală sau de pe cel puţin o filă din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul care efectuează livrare de lapte;

(ii) copie de pe fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol pentru producătorul persoana fizică ce efectuează vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate;

(iii) copie de pe avizul de însoţire a mărfii şi de pe dispoziţia de încasare a valorii aferente laptelui comercializat pentru producătorul care efectuează vânzarea directă a laptelui prin automatele de lapte, indiferent de forma de organizare juridică;

(iv) copie de pe factura fiscală/bonuri fiscale de vânzare directă a laptelui şi a produselor lactate pentru PFA, II, IF şi SC.”

24. La articolul 78, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatele (8) şi (9), cu următorul cuprins:

(8) Adeverinţele prevăzute la alin. (2) lit. b), alin. (3) şi alin. (5) lit. b) se avizează de către ANZ prin oficiile judeţene de zootehnie.

(9) Pentru cererile unice de plată depuse după data de 15 iunie 2015, cu penalizări, data-limită privind îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, precum şi a începerii perioadei de reţinere este 15 iunie 2015.”

25. La articolul 86, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) Zonele cu strat vegetal sunt suprafeţele arabile cultivate cu specii incluse în anexa nr. 9, considerate culturi secundare, care nu participă la calculul diversificării culturilor şi care asigură acoperirea solului pe timpul iernii, până la 1 martie. Data-limită până la care aceste culturi trebuie încorporate în sol este 31 martie. Perioada de însămânţare a culturilor din anexa nr. 9 este 1 august-1 octombrie. Zonele acoperite de strat vegetal nu includ zonele acoperite de culturi de toamnă semănate în mod normal în vederea recoltării sau a păşunatului, inclusiv culturile înfiinţate pentru pachetele 4 şi 7 ale Măsurii 10 «Agromediu şi climă» din PNDR 2014-2020. Zonele cu strat vegetal participă la respectarea GAEC 4 şi se pot înfiinţa inclusiv pe parcelele cu suprafeţe mai mici de 0,3 ha. Suprafeţele pe care se solicită ajutor pentru pachetele 4 şi 7 ale Măsurii 214 «Plăţi de agro-mediu» din PNDR 2007-2013 nu se iau în considerare în calculul zonelor cu strat vegetal.”

26. La articolul 87, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul cuprins:

(5) Indiferent de numărul şi forma de organizare a exploataţiilor pe care le administrează tânărul fermier, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru o singură exploataţie.

(6) în cazul în care transferul de exploataţie se realizează între 2 tineri fermieri, chiar dacă suprafaţa rezultată în urma transferului depăşeşte plafonul de 60 ha, plata pentru tinerii fermieri se acordă pentru suprafaţa totală a exploataţiei rezultată în urma transferului, fără a depăşi plata pentru plafonul maxim de 60 ha.”

27. La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) Fermierii incluşi în schema de mici fermieri, care în timpul anului de cerere îşi măresc suprafaţa exploataţiei, nu pot beneficia de o plată mai mare de 1.250 euro şi sunt exceptaţi de la utilizarea practicilor de înverzire pentru suprafaţa totală a exploataţiei în anul curent de cerere.”

28. La articolul 92, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Se consideră condiţie artificială creată pentru a dovedi calitatea de fermier activ declararea în cererea unică de plată a unui cod CAEN secundar, aferent unei activităţi agricole, în locul codului CAEN principal, de către solicitanţii prevăzuţi la art. 6 alin. (5) şi (6) din ordonanţă, pentru a evita respectarea cerinţelor prevăzute la art. 6 alin. (5) lit. a) sau b) din ordonanţă.”

29. La articolul 92, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) Se consideră condiţie artificială creată pentru a respecta prevederile art. 6 alin (1) din ordonanţă privind calitatea de fermier activ depunerea de cereri unice de plată separate ca persoană fizică şi ca persoană fizică autorizată/întreprindere individuală/întreprindere familială ale aceluiaşi titular.”

30. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 105. - Fermierii care accesează Măsura 10 şi/sau Măsura 11 trebuie să facă dovada deţinerii cunoştinţelor şi informaţiilor necesare. Aceasta este valabilă la nivel de măsură şi vizează doar angajamentele noi, deschise începând cu campania 2015. Dovada/Documentul deţinerii competenţelor necesare implementării angajamentelor trebuie prezentat la APIA până la 1 octombrie inclusiv a anului de cerere respectiv, în funcţie de suprafaţa angajată.”

31. La articolul 108, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 108. - (1) în situaţia în care APIA primeşte sesizări fundamentate privind utilizarea terenului pentru care s-a depus cererea unică de plată cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermieri în legătură cu cererea unică de plată prezintă indicii de fraudă, se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în situaţia în care din documentele prezentate de fermier, inclusiv din cele emise sau avizate de instituţii sau autorităţi publice, rezultă indicii de fraudă sau indicii ale tentativei de a obţine pe nedrept plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 alin. (2) din ordonanţă, se aplică prevederile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare.”

32. În tot cuprinsul actului normativ, sintagma «utilizare legală» se înlocuieşte cu termenul «utilizare».”

33. Anexa nr. 11 se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

34. Anexa nr. 2 se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

35. Anexa nr. 3 se înlocuieşte cu anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

36. După anexa nr. 3 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 31, prevăzută în anexa nr. 4 care face parte integrantă din prezentul ordin.

37. După anexa nr. 5 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 51, prevăzută în anexa nr. 5 care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 9 iunie 2015.

Nr. 1.468.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 11 la Ordinul nr. 619/2015)

 

VIZA PRIMĂRIEI

Nr. şi data de înregistrare la primărie ..........

 

Ştampilă,

Semnătură..................

 

TABEL CENTRALIZATOR

al documentelor doveditoare ale utilizării terenului şi pentru identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate

 

Nr. crt.

Tip/Nr. şi dată document

Numele şi prenumele proprietarului/ arendatorului/ concedentului/ comodantului/ locatorului etc.

Data până la care terenul este la dispoziţia fermierului

Suprafaţa totală din document

Blocul fizic

Numărul parcelei utilizate, declarată în cererea unica de plata

Suprafaţa proprietate/ arendată/ concesionată/ închiriată/ împrumutată/ sub alte forme, componentă a suprafeţei

Parcelei declarate

0

1

2

3

4

5

6

7

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

 

 

Rezoluţia funcţionarului Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) după verificarea tabelului centralizator al documentelor doveditoare ale utilizării terenului şi pentru identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate: -)

1. Se întocmeşte formularul de corecţie S1 (corecţie). |_|

2. Se întocmeşte formularul de corecţie S2 (nedeclarare). |_|

3. S-a solicitat fermierului clarificarea diferenţelor de suprafaţă. |_|

 

NOTĂ:

Tabelul centralizator al documentelor doveditoare ale utilizării terenului şi pentru identificarea fără echivoc a parcelelor agricole utilizate se completează de către fermier.

 

Numele şi prenumele fermierului/

Denumirea fermierului

Semnătură fermier....................

Ştampilă fermier

Semnătura funcţionarului APIA...........

Data şi stampila APIA....................


*) Se verifică de către funcţionarul APIA care administrează cererea unică de plată, după ce tabelul centralizator a fost vizat de primărie, în cursul controlului administrativ, conform art. 5 alin. (5) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2010 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare. Acest tabel stă la baza întocmirii formularelor de corecţie S1/S2 sau la solicitarea de clarificări suplimentare a fermierului.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 619/2015)

 

CENTRALIZATOR

privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către flecare membru al asociaţiei şi suprafaţa alocată fiecărui membru

 

Unitatea administrativ-teritorială (UAT)

……………………………………………..

Asociaţia crescătorilor de animale.......................

Adresa ...........................

Nr. ......./data ..................

VIZA PRIMĂRIEI

Nr. şi data de înregistrare la primărie...................

 

Ştampilă,

Semnătură

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele membrului formei asociative

CNP/CUI

Codul exploatatei din Registrul Naţional al Exploataţiilor

Numărul total de animale pe specii şi categorii*)

Total echivalent UVM

Suprafaţa totală alocată/membru

(ha)

De acord, semnătură membru

 

1

 

 

2

 

 

3

 

 

4

5

 

 

6

 

 

7

 

 

a

b

c

d

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

-

 

 

 

 

 

-

 

-

 

Preşedinte,

Semnătura/Ştampila

 

*) Pentru calculul echivalent UVM se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor în UVM, din tabelul de conversie de mai jos: Tabel de conversie a animalelor în UVM pe specii şi categorii:

 

Poz. crt.

Specie de animale

Coeficient conversie

(UVM)

a

Tauri, vad şi alte bovine de peste 2 ani

1,0

b

Ecvidee de peste 6 luni

1,0

c

Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

d

Ovine/Caprine

0,15

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 619/2015)

 

CENTRALIZATOR

privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către flecare membru al formei asociative

 

 

Unitatea administrativ-teritorială (UAT)

Forma asociativă*) ..............................

Adresa ................................................

Nr. ........./data.....................................

 

 

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele membrului formei asociative

CNP

Codul exploataţiei din Registrul Naţional al Exploataţiilor

Numărul total de animale pe specii şi categorii**)

Total echivalent

UVM

De acord, semnătură membru deţinător de animale

0

1

2

3

4

5

6

 

 

 

 

a

b

c

d

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

-

 

 

 

 

 

-

-

 

7. Suprafaţa utilizată de forma asociativă prin cosit sau păşunat...........................ha

 

Preşedinte,

Semnătura/Ştampila


*) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

**) Pentru calculul echivalent UVM se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor în UVM, din tabelul de conversie de mai jos:

 

Tabel de conversie a animalelor în UVM pe specii şi categorii:

 

Poz. crt.

Specie de animale

Coeficient conversie

(UVM)

a

Tauri, vaci şi alte bovine de peste 2 ani

1,0

b

Ecvidee de peste 6 luni

1,0

c

Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

d

Ovine/Caprine

0,15

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 31 la Ordinul nr. 619/2015)

 

CENTRALIZATOR

privind acordul, datele de identificare, numărul de animale deţinute de către fiecare membru al formei asociative precum şi suprafaţa alocată fiecărui membru deţinător de animale

 

 

Unitatea administrativ-teritorială (UAT)

Forma asociativă*) ..............................

Adresa ................................................

Nr. ........./data.....................................

 

 

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele membrului formei asociative

CNP

Codul exploataţiei din Registrul Naţional al Exploataţiilor

Numărul total de animale pe specii şi categorii**)

Total echivalent UVM

Suprafaţa totală repartizată/ membru

(ha)

Din care destinată cositului

(ha)

De acord, semnătură membru deţinător de animale

0

1

2

3

4

5

6

7

8

 

 

 

 

a

b

c

d

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

-

 

 

 

 

 

-

 

 

-

 

Preşedinte,

Semnătura/Ştampila


*) Forma asociativă de proprietate în indiviziune constituită în temeiul Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

) Pentru calculul echivalent UVM se utilizează coeficienţii de conversie a animalelor în UVM, din tabelul de conversie de mai jos:

 

Tabel de conversie a animalelor în UVM pe specii şi categorii:

 

Poz. crt.

Specie de animale

Coeficient conversie

(UVM)

a

Tauri, vaci şi alte bovine de peste 2 ani

1,0

b

Ecvidee de peste 6 luni

1,0

c

Bovine între 6 luni şi 2 ani

0,6

d

Ovine/Caprine

0,15

 

ANEXA Nr. 5

(Anexa nr. 51 la Ordinul nr. 619/2015)

 

Calculul efectivului mediu furajat din fermă şi producţia de lucernă/soia/fân*)

 

Luna/ Perioada

Efectiv la începutul perioadei

(cap.)

Total intrări

(cap.)

Total ieşiri

(cap.)

Efectiv la sfârşitul perioadei

(cap.)**)

Zile animale furajate

(nr.)

Efectiv mediu furajat

(cap)

Efectiv mediu furajat

(UVM)

Consum lucerna/ soia/fân

total pe UVM

(to)

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Ianuarie

 

 

 

 

 

 

 

 

Februarie

 

 

 

 

 

 

 

 

Martie

 

 

 

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

 

 

 

Total perioadă/an

 

 

 

 

 

 

 

 


*) Calculul efectivului mediu furajat din fermă se completează lunar şi anual pe fiecare specie şi categorie de animale. **) (col. 5) efectiv la sfârşitul perioadei reprezintă şi efectiv la începutul lunii/perioadei următoare (col. 6) Zile animale furajate lunar = (col. 2 X nr. zile lună) + (col. 3. X 0,5 X nr. zile lună) - (col. 4 X 0,5 X nr. zile lună) (col. 6) Zile animale furajate an/total perioadă = (col. 2 X 365 sau nr. zile perioadă) + (col. 3 X 0,5 X 365 sau nr. zile perioadă) -(col. 4 X 0,5 X 365 sau nr. zile perioadă)

(col. 7) Efectivul mediu furajat lunar = (col. 6) -*- nr. zile lună

(col. 7) Efectivul mediu furajat an/total perioadă = (col. 6) * 365 zile (sau nr. zile perioadă).

(col. 8) = col. (7) X coef. de transformare în UVM al categoriei de animale respective din anexa nr. 5 la Ordinul nr. 619/2015 (col. 9) consum lucernă/soia/fân lunar = (col. 8) X cantitatea de lucernă/soia consumată pe UVM stabilita prin raţie de către fermier X nr. zile luna

(col. 9) consum lucernă/soia/fân an/total perioadă = (col. 8) X cantitatea de lucernă/soia consumată pe UVM stabilită prin raţie de către fermier X 365 zile (sau nr. zile perioadă). Cantitatea calculata nu poate depăşi cantitatea maximă/UVM/an prevăzută în anexa nr. 5 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu modificările şi completările ulterioare,

Producţia de lucernă/soia/fân şi calculul utilizării acesteia

 

Luna/ perioada

Producţia lucernă/soia/fân realizată (tone)

(to)

din care:

Totală

(to)

medie pe hectar

(to)

Livrată

Consumată cu animalele

Depozitată în vederea livrării/consumului cu animalele

1

2

3

4

5***)

6

Ianuarie

 

 

 

 

 

Februarie

 

 

 

 

 

Martie

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

……………

 

 

 

 

 

Total perioadă/an

 

 

 

 

 


***) (col. 5) se calculează prin însumarea consumului de lucarnă/soia total pe UVM prevăzut la col. 9 din tabelul privind Calculul efectivului mediu furajat din fermă şi producţia de lucernă/soia/fân.

 

Conducătorul exploataţiei,

Semnătura şi/sau ştampila

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.