MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 417/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 417         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 12 iunie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 163 din 17 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2711 şi 2712 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

 

Decizia nr. 258 din 7 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

670. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 625/2015 privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iunie 2015

 

725. - Ordin al ministrului transporturilor privind aprobarea certificării ca aeroport internaţional a Aeroportului Craiova

 

1.420. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

            87. - Ordin privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 53/2013

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 163

din 17 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2711 şi 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2711 şi 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Romelectro” - SA. în Dosarul nr. 273/35/CA/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 837D/2014.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul Raluca Minai, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, partea municipiul Oradea, prin reprezentant legal, a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea în lipsă.

4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 841 D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Casido” - S.R.L. în Dosarul nr. 451/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că la dosar partea Societatea Comercială Comteh” - S.R.L., prin reprezentant legal, a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate şi judecarea în lipsă.

7. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 837D/2014 şi nr. 841 D/2014.

8. Reprezentantul autorului excepţiei arată că nu se opune conexării dosarelor.

9. Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condiţiile pentru conexare.

10. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 841 D/2014 la Dosarul nr. 837D/2014, care este primul înregistrat.

11. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului autorului excepţiei, care, invocând Decizia nr. 5/2015 prin care Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, solicită respingerea acesteia ca devenită inadmisibilă. Referitor la art. 2711 din acelaşi act normativ apreciază, în esenţă, că garanţia de bună conduită este o taxă de timbru mascată şi solicită admiterea excepţiei.

12. Reprezentantul Ministerului Public, faţă de Decizia nr. 5/2015, pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 2712 alin, (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. Referitor la celelalte dispoziţii supuse controlului de constituţionalitate pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

13. Prin încheierea din 8 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 273/35/CA/2014, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2711 şi 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Romelectro” - S.A. într-o cauză având ca obiect achiziţii publice.

14. Prin Decizia nr. 137/CA din 3 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 451/36/2014, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Casido” - S.R.L. Într-o cauză având ca obiect achiziţii publice.

15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia apreciază, în esenţă, că prin introducerea garanţiei de bună conduită, care, deşi poartă această denumire, nu este altceva decât o taxă de timbru mascată, se limitează liberul acces la justiţie al operatorilor economici şi se sacrifică legalitatea actelor autorităţii contractante, şi controlul obligatoriu la care ar trebui supuse actele nelegale ale autorităţilor contractante, pentru celeritatea procedurii şi protejarea autorităţilor contractante.

16. Afirmă că suprimarea posibilităţii realizării controlului de legalitate asupra actelor nelegale ale autorităţii contractante pe care trebuie să îl efectueze Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi instanţele de judecată prin condiţionarea accesului la aceste instanţe de o taxă de timbru mascată încalcă atât principiul constituţional al liberului acces la justiţie, dar şi principiul legalităţii care presupune existenţa unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise şi previzibile în aplicarea lor.

17. Arată că admisibilitatea plângerii împotriva Deciziei CNSC nu trebuie să depindă de o taxă suplimentară de timbru mascată sub forma unei garanţii de bună conduită de o valoare disproporţionată, în condiţiile în care o taxă pentru plângere este deja stabilită prin dispoziţiile art. 2851 coroborate cu cele ale art. 2877 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006.

18. De asemenea susţin că, în condiţiile în care există deja instituţia garanţiei de participare ce trebuie depusă de către operatorii economici, tocmai pentru protecţia autorităţii contractante, este mai mult decât evident şi de necontestat faptul că prin această obligativitate a garanţiei de bună conduită este îngrădit accesul la justiţie al operatorilor economici de a-şi apăra drepturile şi interesele legitime încălcate în cadrul unei proceduri de achiziţie publică prin încheierea unui act nelegal de către autoritatea contractantă, care dă naştere posibilităţii introducerii unei contestaţii şi/sau unei plângeri.

19. Totodată, apreciază că prin introducerea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014, a dispoziţiilor de lege criticate, o procedură administrativ-jurisdicţională gratuită, prevăzută de Constituţie, a fost transformată într-una oneroasă în care accesul la instanţa de contencios administrativ este limitat prin preexistenta şi prin cuantumul garanţiei de bună conduită.

20. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal îşi exprimă opinia în sensul că textele de lege criticate sunt neconstituţionale, deoarece impunerea obligaţiei de constituire a unei garanţii de bună conduită doar în sarcina participanţilor la procedurile de achiziţie publică, garanţie care este într-un cuantum substanţial şi care se adaugă taxei judiciare de timbru, afectează însăşi substanţa dreptului de acces liber la justiţie, fiind de natură a descuraja introducerea contestaţiilor împotriva actelor autorităţilor contractante.

21. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată nu este întemeiată.

22. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

23. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise ale părţilor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

25. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului actelor de sesizare, art. 2711 şi 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014. Însă, având în vedere că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, Curtea reţine că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 2711 şi 2712 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care au următorul cuprins:

- Art. 2711: (1) în scopul de a proteja autoritatea contractantă de riscul unui eventual comportament necorespunzător, contestatorul are obligaţia de a constitui garanţia de bună conduită pentru întreaga perioadă cuprinsă între data depunerii contestaţiei/cererii/plângerii şi data rămânerii definitive a deciziei Consiliului/hotărârii instanţei de judecată de soluţionare a acesteia.

(2) Contestaţia/Cererea/Plângerea va fi respinsă în căzui în care contestatorul nu prezintă dovada constituirii garanţiei prevăzute la alin. (1).

(3) Garanţia de bună conduită se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis în condiţiile legii de o societate bancară ori de o societate de asigurări şi se depune în original la sediul autorităţii contractante şi în copie la Consiliu sau la instanţa de judecată, odată cu depunerea contestaţiei/cererii/plângerii.

(4) Cuantumul garanţiei de bună conduită se stabileşte prin raportare la valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit, astfel:

a) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. a) şi b);

b) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. c), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 10.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garanţiei;

c) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. a) şi b), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 25.000 euro, ta cursul BNR de la data constituirii garanţiei;

d) 1% din valoarea estimată, dacă aceasta este egală sau mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2) lit. c), dar nu mai mult decât echivalentul în lei a 100.000 euro, la cursul BNR de la data constituirii garanţiei.;

(5) Garanţia de bună conduită trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel puţin 90 de zile, să fie irevocabilă şi să prevadă plata necondiţionată la prima cerere a autorităţii contractante, în măsura în care contestaţia/cererea/plângerea va fi respinsă.

(6) în cazul în care, în ultima zi de valabilitate a garanţiei de bună conduită, decizia Consiliului sau hotărârea instanţei de judecată nu este rămasă definitivă, iar contestatorul nu a prelungit valabilitatea garanţiei de bună conduită în aceleaşi condiţii de la alin. (1)-(5), autoritatea contractantă va retine garanţia de bună conduită. Prevederile ari. 2712 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.

(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia în care plângerea împotriva deciziei Consiliului este formulată de o altă persoană decât autoritatea contractantă sau contestator, conform art. 281.”;

- Art. 2712: (1) în cazul în care contestaţia este respinsă de către Consiliu sau de către instanţa de judecată, atunci când contestatorul se adresează direct instanţei, autoritatea contractantă are obligaţia de a reţine garanţia de bună conduită de la momentul rămânerii definitive a deciziei Consiliului/ hotărârii instanţei de judecată. Reţinerea se aplică pentru loturile la care contestaţia a fost respinsă.

(2) Prevederile alin, (1) se aplică şi în cazul în care contestatorul renunţă la contestaţie/cerere/plângere.

(3) Măsura prevăzută la alin. (1) nu va fi aplicată în cazul în care Consiliul/instanţa de judecată respinge contestaţia ca rămasă fără obiect sau în cazul în care s-a renunţat la contestaţie/cerere/plângere, ca urmare a adoptării de către autoritatea contractantă a măsurilor de remediere necesare, în condiţiile art. 2563 alin. (1).

(4) în situaţia în care Consiliul admite contestaţia, respectiv instanţa competentă admite plângerea formulată împotriva deciziei Consiliului de respingere a contestaţiei, autoritatea contractantă are obligaţia de a restitui contestatorului garanţia de bună conduită, în cei mult 5 zile de la momentul rămânerii definitive a deciziei/hotărârii.

(5) în situaţia în care contestatorul se adresează direct instanţei de judecată şi aceasta admite cererea introdusă, prevederile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Sumele încasate de autoritatea contractantă din executarea garanţiei de bună conduită reprezintă venituri ale autorităţii contractante.”

26. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 126 alin. (6) privind instanţele judecătoreşti.

27. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015*), nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 sunt neconstituţionale şi a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2711 şi art. 2712 alin. (3)-(6) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 34/2006.

28. Astfel, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, care prevăd reţinerea necondiţionată a garanţiei de bună conduită în cazul respingerii contestaţiei/cererii/plângerii, sunt neconstituţionale, întrucât îngrădesc accesul liber la justiţie - art. 21 alin. (1) din Constituţie - prin descurajarea contestatorului de a formula o contestaţie/cerere/plângere, considerându-se de plano că orice respingere se converteşte într-o sancţiune pentru un comportament necorespunzător. Totodată, Curtea a constatat că este afectat şi dreptul de proprietate privată prevăzut de art. 44 din Constituţie, diminuarea patrimoniului autorilor contestaţiilor/cererilor/ plângerilor neputând fi consecinţa directă a exercitării unui drept sau libertăţi fundamentale, respectiv a unui drept procesual.

29. În aceste condiţii, faţă de constatarea neconstituţionalităţii art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit cărora „Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”. Constatând că acest caz de inadmisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate a intervenit după sesizarea Curţii Constituţionale, excepţia cu acest obiect urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

30. Potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (1) şi 4) din Constituţie, în procesul de aplicare şi interpretare a legislaţiei incidente în cauză instanţa de judecată urmează să respecte Decizia Curţii Constituţionale nr. 5 din 15 ianuarie 2015 atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor pe care acestea se sprijină. Prin urmare, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenţei Curţii - de exemplu, Decizia nr. 404 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 11 august 2014 - prezenta decizie, în temeiul deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, poate reprezenta motiv de revizuire, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, raportat la incidenţa acestor articole în speţă.

31. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 2711 şi a art. 2712 alin. (3)-(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015, referitor la legitimitatea constituţională a procedurilor administrativ-jurisdicţionale, Curtea a statuat, de principiu, că instituirea unei proceduri administrativ-jurisdicţionale nu contravine dispoziţiilor constituţionale atât timp cât decizia organului administrativ de jurisdicţie poate fi atacată în faţa unei instanţe judecătoreşti, iar existenţa unor organe administrative de jurisdicţie nu poate Să ducă la înlăturarea intervenţiei instanţelor judecătoreşti în condiţiile legii. În acest sens este şt Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, şi Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012. De asemenea, pe lângă această exigenţă, desprinsă din jurisprudenţă, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, jurisdicţiile speciale administrative trebuie să fie facultative şi gratuite (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 aprilie 2014, paragrafele 63-66).

32. De asemenea, Curtea a reţinut că gratuitatea consacrată de norma constituţională cuprinsă în art. 21 alin. (4) semnifică lipsa oricărei contraprestaţii pecuniare din partea persoanei care, alegând calea contenciosului administrativ-jurisdicţional, beneficiază gratuit de serviciul prestat de autoritatea administrativ-jurisdicţională (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 282 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 11 mai 2012).

33. Totodată, Curtea a reţinut că soluţia legislativă criticată respectă cerinţa constituţională referitoare la caracterul neoneros al procedurii administrativ-jurisdicţionale, întrucât sumele reprezentând garanţia de bună conduită se fac venit la autoritatea contractantă, fără a constitui o taxă pentru administrarea justiţiei sau prestarea unor servicii de către aceasta sau, după caz, de către Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor.

34. Aşadar, Curtea a constatat că dispoziţiile criticate, prin instituirea garanţiei de bună conduită, astfel cum aceasta a fost introdusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2014, reglementează reguli procedurale specifice cu privire la judecarea contestaţiei în materia achiziţiilor publice, fără a putea fi calificată ca fiind o îngrădire a dreptului de acces liber la justiţie.

35. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia pronunţată de Curte prin decizia menţionată, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

36. Distinct de cele reţinute, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici susţinerea privind încălcarea art. 126 alin. (6) din Constituţie, întrucât, în jurisprudenţa sa, a statuat că acest text constituţional nu exclude posibilitatea exercitării controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice pe alte căi decât cea a contenciosului administrativ, ci doar garantează un asemenea control şi îi delimitează sfera de aplicare. A se vedea în acest sens Decizia nr. 1.330 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 29 noiembrie 2010.

37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2712 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, excepţie ridicată de Societatea Comercială Romelectro” - S.A. în Dosarul nr. 273/35/CA/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Societatea Comercială Casido”- S.R.L. În Dosarul nr. 451/36/2014 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 2711 şi ale art. 2712 alin. (3)-(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2015,

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 


*) Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 19 martie 2015.

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 258

din 7 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, excepţie ridicată de Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Maramureş în Dosarul nr. 5.355/100/2013 al Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 839D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 31 martie 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin, şi în prezenţa reprezentantului autorului excepţiei, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în baza art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 7 aprilie 2015, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 9 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.355/100/2013, Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti. Excepţia a fost ridicată de Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Maramureş într-o cauză având ca obiect: anularea Hotărârii nr. 1/26.02.2013 emisă de Comisia de evaluare, supraveghere şi controlul activităţii fundaţiei judeţene pentru tineret prin care s-a dispus dizolvarea de drept a Fundaţiei Judeţene pentru Tineret Maramureş; anularea actului administrativ nr. 2.155/13.05.2013 emis de Consiliul Judeţean Maramureş, reprezentând răspunsul la plângerea prealabilă formulată împotriva Hotărârii nr. 1/26.02.2013; suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Hotărârea nr. 1/26.02.2013.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că adoptarea unui act normativ cu impact major, astfel cum este Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2002, nu poate intra în atribuţiile Guvernului, reprezentantul puterii executive, care realizează politica internă şi externă a ţării şi asigură conducerea generală a administraţiei publice. În acest sens arată că un asemenea act normativ trebuie adoptat conform procedurii legislative a Parlamentului, întrucât încalcă principiul fundamental al separaţiei puterilor.

5. De asemenea apreciază că prin trecerea bunurilor în proprietatea statului, ca urmare a dizolvării unei asociaţii, se încalcă art. 44 din Constituţie. În acest sens susţine că această trecere forţată din patrimoniul privat al fundaţiei în domeniul public al judeţului poate fi considerată o veritabilă „naţionalizare”, o expropriere „fără utilitate publică”, care contravine condiţiilor impuse de lege pentru un astfel de transfer al dreptului de proprietate.

6. Tribunalul Maramureş - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal nu îşi exprimă opinia cu privirea la temeinicia excepţiei de neconstituţionalitate, însă menţionează că de soluţionarea acesteia depinde soluţia ce se va pronunţa asupra fondului litigiului, în cauză fiind întemeiată solicitarea reclamantei de suspendare a judecăţii până la pronunţarea Curţii Constituţionale asupra excepţiei ridicate.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens arată că trecerea bunurilor fundaţiei în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean pe a cărui rază teritorială se află aceasta reprezintă o consecinţă a dizolvării fundaţiei ca urmarea unei administrări defectuoase a patrimoniului.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi de parte, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 15 aprilie 2002, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 3 decembrie 2002, având următorul cuprins:

„(1) La dizolvarea unei fundaţii judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, bunurile acesteia trec în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean pe a cărui rază teritorială se află fundaţia pentru tineret respectivă.

(2) în situaţia dizolvării unei fundaţii judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, consiliul judeţean are obligaţia preluării bunurilor prevăzute la art. 20 alin. (1) teza a II-a şi alin. (2), cu excepţia celor prevăzute la art. 20 alin. (21), care, până la data dizolvării, nu au fost reintegrate în patrimoniul fundaţiei respective, alin. (5)-(8) ale aceluiaşi articol aplicându-se în mod corespunzător. Bunurile preluate în condiţiile prezentului alineat intră în domeniul public al judeţului şi în administrarea consiliului judeţean.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat şi ale art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, sub aspectul actelor normative incidente, Curtea reţine că fundaţiile pentru tineret au fost înfiinţate în temeiul Decretului-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţii lor pentru tineret, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 mai 1990, iar regimul juridic al acestora este stabilit prin Legea nr. 146/2002.

14. Prin Decizia nr. 56 din 5 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 13 martie 2014, Curtea a statuat că Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 25 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor, în sens restrâns, constituite ca expresie a dreptului la liberă asociere, consacrat de art. 40 alin. (1) din Constituţie şi de art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Persoanele juridice nonprofit care intră sub incidenţa Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, legiuitorul prevăzând formele asociative care nu intră sub incidenţa acesteia şi care beneficiază de reglementări cu caracter special, şi anume: partidele politice, sindicatele, cultele religioase [potrivii art. 1 alin. (3) din ordonanţă]; persoanele juridice de utilitate publică - asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel - înfiinţate prin legi, ordonanţe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public (potrivit art. 85 din ordonanţă). De asemenea, potrivit art. 80 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, dispoziţiile acesteia se completează cu dispoziţiile Codului civil şi, prin urmare, în această materie, legea generală o reprezintă Codul civil, iar legea specială este ordonanţa menţionată. O asociaţie dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are sediul. Înscrierea asociaţiei în acest registru are efect constitutiv, ceea ce înseamnă că, după înscriere, persoana juridică devine titulară a drepturilor şi obligaţiilor conţinute în actele supuse înscrierii.

15. Cu privire la actele civile de constituire a asociaţiilor/ fundaţiilor/federaţiilor, Curtea a reţinut că art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 stabileşte că acestea sunt guvernate de legea civilă. Astfel, actele de constituire sunt acte civile, cuprinzând manifestarea voinţei asociaţilor sau fondatorilor şi au ca scop generarea raporturilor juridice specifice reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000.

16. Curtea reţine că prin Decretul-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret au fost înfiinţate în judeţe şi în municipiul Bucureşti fundaţii pentru tineret, persoane juridice de utilitate publică, cu sediul în reşedinţele de judeţ, iar patrimoniul acestora s-a constituit din bunurile, inclusiv fondurile băneşti, ce au aparţinut fostelor organizaţii ale tineretului comunist din judeţe şi a municipiului Bucureşti, precum şi din donaţii, legate şi alte surse provenite în condiţiile legii. Scopul fundaţiilor pentru tineret este administrarea patrimoniului propriu în folosul tuturor tinerilor şi al organizaţiilor de tineret cu excepţia organizaţiilor ce aparţin partidelor şi formaţiunilor politice, iar conducerea acestora se asigură de consilii formate din reprezentanţi ai tuturor organizaţiilor de tineret legal constituite la nivel de judeţe şi al municipiului Bucureşti, cu excepţia celor care aparţin partidelor şi formaţiunilor politice. Bunurile, inclusiv fondurile băneşti, ale fostelor organizaţii ale tineretului comunist din întreprinderi şi instituţii trec în proprietatea organizaţiilor de tineret nou-nfiinţate în cadrul acestora.

17. Curtea constată că Legea nr. 146/2002, din cuprinsul căreia fac parte şi dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate, are ca obiect de reglementare stabilirea regimului juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, precum şi regimul juridic al patrimoniului care a aparţinut fostei Uniuni a Tineretului Comunist - U.T.C.

18. Potrivit art. 2 şi 3 din acelaşi act normativ, fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fără scop lucrativ, constituite în baza prevederilor Decretului-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, unice la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au ca scop elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societăţii româneşti. Pentru realizarea scopului, acestea administrează patrimoniul propriu şi resursele de care dispun, în condiţiile legii, în folosul tinerilor şi al structurilor de tineret interesate din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

19. Potrivit art. 10 din Legea nr. 146/2002, conducerea fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti este asigurată de un consiliu alcătuit din 5 membri, dintre care: 3 numiţi de consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, iar 2 aleşi din rândul structurilor asociative de tineret reprezentative la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective, care îşi exprimă adeziunea la scopul fundaţiei.

20. Curtea reţine că, referitor la patrimoniu, art. 19 din Legea nr. 146/2002 stabileşte că acesta este format din imobile - construcţii şi terenuri -, fonduri băneşti şi alte active care au aparţinut fostei organizaţii a Uniunii Tineretului Comunist din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti şi imobile, precum şi fonduri materiale şi financiare dobândite în timpul funcţionării fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti.

21. Legea nr. 146/2002, la art. 20 alin. (10), prevede că fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti nu pot înstrăina patrimoniul imobiliar - construcţii şi terenuri - care a aparţinut fostei organizaţii judeţene a Uniunii Tineretului Comunist, însă, această prevedere nu vizează şi patrimoniul imobiliar dobândit în timpul funcţionării de fundaţiile judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, patrimoniu care nu face Obiectul Legii nr. 146/2002.

22. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/2002, fundaţiile judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti nu se pot transforma în societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990 a societăţilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, însă pot înfiinţa astfel de societăţi, fără implicarea patrimoniului, respectiv imobile - construcţii şi terenuri -, fonduri băneşti şi alte active care au aparţinut fostei organizaţii a Uniunii Tineretului Comunist din judeţul respectiv sau din municipiul Bucureşti.

23. Potrivit dispoziţiilor art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 146/2002, fundaţiile judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti sunt constituite pe durată nedeterminată şi se dizolvă prin hotărâre judecătorească dacă activitatea a devenit ilicită sau contrară ordinii publice ori bunelor moravuri şi realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice ori bunelor moravuri. De asemenea, aceste fundaţii se dizolvă de drept dacă patrimoniul este administrat defectuos, nu este îndeplinit scopul pentru care au fost constituite sau urmăresc alt scop decât cel pentru care au fost constituite, consiliul de conducere nu se constituie în termen de 30 de zile şi această situaţie durează mai mult de 30 de zile. Constatarea dizolvării de drept se realizează prin hotărâre a comisiei de evaluare, supraveghere şi control al activităţii fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, la cererea oricărei persoane interesate.

24. Dispoziţiile art. 33, în forma supusă controlului de constituţionalitate, au fost introduse în Legea nr. 146/2002 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/2002 şi prevăd că, la dizolvarea unei fundaţii judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, bunurile trec în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean pe a cărui rază teritorială se află fundaţia pentru tineret respectivă. Consiliul judeţean are obligaţia preluării bunurilor prevăzute la art. 20 alin. (1) teza a două şi alin. (2), cu excepţia celor prevăzute la art. 20 alin. (21), care, până la data dizolvării, nu au fost reintegrate în patrimoniul fundaţiei respective. Bunurile astfel preluate intră în domeniul public al judeţului şi în administrarea consiliului judeţean.

25. Dispoziţiile art. 20 alin. (1) teza a două şi alin. (2) din Legea nr. 146/2002 la care fac trimitere textele de lege suspuse controlului de constituţionalitate prevăd că bunurile care au aparţinut la data de 22 decembrie 1989 fostei organizaţii a Uniunii Tineretului Comunist din judeţe şi din municipiul Bucureşti, preluate de fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, vizate de prezenta lege, rămân în proprietatea acestora, iar „În cazul în care ulterior au căpătat o altă destinaţie, se reintegrează, necondiţionat şi fără plată, în patrimoniul fundaţiilor judeţene pentru tineret respective sau a municipiului Bucureşti, ce se constituie ca succesoare de drept (2) în acelaşi timp se reintegrează necondiţionat şi fără plată şi bunurile precizate la alin. (1), care nu au fost preluate conform prevederilor Decretului-lege nr. 150/1990 şi care au trecut în patrimoniul altor persoane juridice sau fizice.”

26. Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, referitor la unele dispoziţii din Legea nr. 146/2002, a statuat că patrimoniul fundaţiilor pentru tineret a fost constituit printr-o lege specială, care a prevăzut expres trecerea bunurilor fostelor organizaţii ale tineretului comunist în proprietatea noilor fundaţii, indiferent dacă acestea erau sau nu în posesia bunurilor menţionate sau dacă asemenea bunuri erau în folosinţa altor persoane. De asemenea, interpretând sistematic prevederile art. 20 alin. (2) cu cele ale alin. (21) din acelaşi articol, Curtea a constatat că însăşi legea prevede, în forma modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 166/2002, că reintegrarea necondiţionată şi fără plată a bunurilor prevăzute la alin. (1) al art. 20 operează numai în condiţiile în care aceste bunuri au fost dobândite de alte persoane fără titlu valabil sau, în cazul imobilelor, în situaţiile în care acestea au fost afectate unei utilităţi publice după data de 22 decembrie 1989. Aşadar, o dispoziţie legală care asigură reintegrarea în patrimoniul unei persoane a bunurilor ce-i aparţin de drept, dar care sunt deţinute, fără titlu legal de proprietate, de către alte persoane, fizice sau juridice, nu poate fi contrară principiilor şi normelor constituţionale referitoare la inviolabilitatea, garantarea şi ocrotirea proprietăţii private. Problema determinării în fiecare caz a apartenenţei iniţiale a unui bun la patrimoniul fostelor organizaţii ale tineretului comunist, a valabilităţii titlului cu care un astfel de bun a intrat în patrimoniul unei alte persoane şi, eventual, a condiţiilor în care i-a fost schimbată destinaţia reprezintă o chestiune de fapt, a cărei stabilire intră în sens este şi Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993.

31. De asemenea, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituţie, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepţiunea principială conferită de Constituţie, în aşa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel nişte limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Aşadar, textul art. 44 din Constituţie cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziţie specială în temeiul căreia legiuitorul are competenţa de a stabili conţinutul şi limitele dreptului de proprietate.

32. Raportând cele menţionate la prezenta cauză, Curtea reţine că trecerea bunurilor aparţinând fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, în situaţia dizolvării, în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean pe a cărei rază teritorială se află fundaţia pentru tineret respectivă, reprezintă o sancţiune ca urmare a administrării defectuoase a patrimoniului sau a neîndeplinirii scopului pentru care aceasta a fost constituită, având în vedere natura acestor fundaţii pentru tineret stabilită prin lege, aceea de utilitate publică.

33. Referitor la noţiunea de utilitate publică”, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa, a statuat că aceasta trebuie să urmărească realizarea unui scop legitim, a unui interes general de ordin social-economic, fapt ce este de natură a conferi statelor semnatare ale Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale o anumită marjă de apreciere, aflată sub controlul Curţii. În acest sens, a se vedea Hotărârea din 1 martie 2001, pronunţată în Cauza Malama împotriva Greciei, paragraful 46, şi Hotărârea din 11 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Almeida Garrett, Mascarenhas Falcao şi alţii împotriva Portugaliei, paragraful 52.

34. Or, trecerea bunurilor aparţinând fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean, ca urmare a dizolvării, urmăreşte apărarea interesului general stabilit prin Legea nr. 146/2002, respectiv elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societăţii româneşti.

35. Prin urmare, Curtea nu poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată.

36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi ai art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Maramureş în Dosarul nr. 5.355/100/2013 al Tribunalului Maramureş - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 625/2015 privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iunie 2015

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, şi al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat emise în formă dematerializată, aprobat prin Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.509/2008, cu modificările şi completările ulterioare, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 11/2012 privind piaţa primară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, al Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 12/2005 privind piaţa secundară a titlurilor de stat administrată de Banca Naţională a României, cu modificările ulterioare, şi al Convenţiei nr. 184.575/13/2005, încheiată între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 625/2015 privind prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark aferente lunii iunie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 mai 2015, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2015 se aprobă prospectele de emisiune a certificatelor de trezorerie cu discont şi a obligaţiunilor de stat de tip benchmark, în valoare nominală totală de 2.300 milioane lei, la care se poate adăuga suma de 225 milioane lei din alocările sesiunilor suplimentare de oferte necompetitive organizate exclusiv pentru instrumentele de tip benchmark, prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul ordin.”

2. La anexa nr. 1, articolul 1 va avea următorul cuprins:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2015, Ministerul Finanţelor Publice anunţă lansarea unor emisiuni de certificate de trezorerie cu discont, astfel:

 

Cod ISIN

Data licitaţiei

Data emisiunii

Data scadenţei

Nr. zile

Valoarea emisiunii

- lei -

RO1516CTN0A1

11.06.2015

15.06.2015

13.06.2016

364

400.000.000

RO1515CTN0B0

18.06.2015

22.06.2015

23.09.2015

93

400.000.000”

 

3. La anexa nr. 2, articolul 1 va avea următorul cuprins:

Art. 1. - În vederea finanţării deficitului bugetului de stat şi refinanţării datoriei publice în luna iunie 2015, Ministerul Finanţelor Publice anunţă redeschiderea emisiunilor de obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţă la 3, 5, 7 şi 10 ani şi organizarea de sesiuni suplimentare de oferte necompetitive (SSON), astfel:

 

Cod ISIN*)

Data licitaţiei

Data SSON

Data emisiunii

Data scadenţei

Maturitate

Nr. ani

Maturitate reziduală

Nr. ani

Rata cuponului

%

Dobânda acumulată

- lei/titlu -

Valoare nominală licitaţie de referinţă

- lei -

Valoare nominală SSON

- lei -

RO1418DBN040

04.06.2015

05.06.2015

08.06.2015

17.01.2018

3

2,61

3,25

63,22

300.000000

45.000.000

RO1121DBN032

08.06.2015

09.06.2015

10.06.2015

11.06.2021

10

6,01

5,95

593,37

300.000.000

45.000.000

RO1419DBN014

15.06.2015

16.06.2015

17.06.2015

24.06.2019

5

4,02

4,75

232,95

300.000.000

45.000.000

RO1320DBN022

22.06.2015

23.06.2015

24.06.2015

29.04.2020

7

4,85

5,75

87,98

300.000.000

45.000.000

RO0717DBN038

25.06.2015

26.06.2015

29.06.2015

11.06.2017

10

1,95

6,75

33,20

300.000.000

45.000.000


*) În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului economiei şi finanţelor nr. 2.231/2008 privind titlurile de stat ce urmează a fi tranzacţionate şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială «Bursa de Valori Bucureşti» - SA, aceste serii se tranzacţionează simultan pe piaţa secundară administrată de Banca Naţională a României şi pe piaţa reglementată administrată de Societatea Comercială «Bursa de Valori Bucureşti» - SA”

 

4. La anexa nr. 2, la articolul 4, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

Art. 4. - (1) Pentru obligaţiunile de stat de tip benchmark redeschise, specificate la art. 1, dobânda (cuponul) se plăteşte la datele specificate în prospectele de emisiune aferente, după cum urmează:

 

ISIN

Ordinul privind prospectul de emisiune aferent emisiunii iniţiale

Luna lansării

RO1418DBN040

1.344/2.10.2014

Octombrie 2014

RO1121DBN032

1.924/26.04.2011

Mai 2011

RO1419DBN014

119/30.01.2014

Februarie 2014

RO1320DBN022

287/1.03.2013

Martie 2013

RO0717DBN038

266/28.05.2007

Iunie 2007”

 

            Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul finanţelor publice,

Enache Jiru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 9 iunie 2015.

Nr. 670.

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea certificării ca aeroport internaţional a Aeroportului Craiova

 

Având în vedere Raportul nr. 14.575 din 6 aprilie 2015 privind îndeplinirea condiţiilor de certificare ca aeroport internaţional a Aeroportului Craiova, întocmit de comisia de evaluare numită prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 93/2015,

în temeiul art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 791/2009 privind condiţiile pentru certificarea aeroporturilor civile internaţionale sau deschise traficului aerian internaţional, precum şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă certificarea ca aeroport internaţional a Aeroportului Craiova.

Art. 2. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 162/2011 privind aprobarea certificării ca aeroport deschis traficului internaţional a Aeroportului Craiova, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2011, se abrogă.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 4 iunie 2015.

Nr. 725.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine

 

Având în vedere prevederile art. 9 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 267/2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, cu modificările şi completările ulterioare,

văzând Procesul-verbal nr. 15 din 3 aprilie 2015 cu agenţia autorizată de clasificare a carcaselor propusă de Comisia de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum şi Referatul de aprobare al Direcţiei inspecţii de stat nr. 259.598 din 29 mai 2015,

în temeiul art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 149/2005 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenţiile autorizate de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 14 martie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- După poziţia 55 se introduce o nouă poziţie, poziţia 56, care va avea următorul cuprins:

 

Nr. crt.

Denumirea persoanei juridice

CUI

Sediul social

56.

Societatea Comercială «AGRITA INVEST» - S.R.L

25434390

Baia Mare, Piaţa Revoluţiei nr. 2A, judeţul Maramureş”

 

            Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 mai 2015.

Nr. 1.420.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 53/2013

 

Având în vedere prevederile art. 75 alin. (1) lit. b), art. 76 alin. (1), art. 79 alin. (3) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de stabilire a tarifelor pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 53/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 şi nr. 472 bis din 30 iulie 2013, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 32, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în perioada 15-30 mai a fiecărui an autoritatea competentă transmite OTS propunerea de revizuire a venitului reglementat şi de stabilire a tarifelor de transport pentru perioada tarifară t, iar OTS transmite în scris autorităţii competente punctul de vedere asupra propunerii în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acesteia.”

2. La articolul 94, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11). cu următorul cuprins:

(11) Limitarea creşterii tarifelor zonale de la un an la altul prevăzută la alin. (1) nu se aplică pentru anul în care se modifică metoda de stabilire a tarifelor zonale.”

3. Anexa 1 Stabilirea tarifelor zonale de transport” se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica” - S.A. şi operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 15 iunie 2015.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 10 iunie 2015.

Nr. 87.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 1 la metodologie)

 

STABILIREA TARIFELOR ZONALE DE TRANSPORT

 

Secţiunea 1. Alocarea pe noduri ale reţelei electrice de transport a costurilor serviciului de transport şi stabilirea tarifelor zonale de transport

1. (1) Tarifele de transport sunt diferite pe zone tarifare diferite, în funcţie de impactul pe care îl are introducerea sau extragerea energiei electrice în/din nodurile reţelei electrice. Acest impact se exprimă prin costul marginal nodal al transportului.

(2) în oricare nod al reţelei electrice, costul marginal pe termen scurt reprezintă suma dintre costul marginal datorat consumului propriu tehnologic CMCPT din reţeaua electrică de transport şi costul marginal datorat congestiilor din reţeaua electrică de transport CMCON.

(3) Suma costurilor marginale de la alin. (2) nu recuperează integral costul total al transportului. Acest cost se obţine prin considerarea unei componente de cost mediu calculate ca diferenţă între venitul reglementat, stabilit conform art. 62 din metodologie, şi venitul asigurat prin costurile marginale CMCPT şi CMCON - Costul mediu se alocă uniform pe nodurile consumatoare ale reţelei electrice.

2. (1) Costurile marginale şi cantităţile de energie electrică introduse în sau extrase din nodurile reţelei electrice de transport în decursul unui an calendaristic se determină pe baza unui număr de 24- 48 de regimuri caracteristice de funcţionare a SEN.

(2) Regimurile caracteristice şi perioadele de timp corespunzătoare se determină pe baza unei proceduri operaţionale elaborate de OTS şi avizate de autoritatea competentă, ţinând seama de următoarele elemente prognozate la începutul perioadei de reglementare;

a) energia electrică anuală prognozată a fi produsă în fiecare centrală electrică pe baza informaţiilor primite de la producători şi/sau a înregistrărilor statistice din perioadele anterioare, în conformitate cu planurile de dezvoltare a reţelei electrice de transport şi planificarea operaţională a SEN;

b) perioadele de reparaţie planificată a centralei nucleare;

c) perioadele de funcţionare a centralelor de termoficare;

d) funcţionarea CHE pe sezoane cu hidraulicitate diferită;

e) palierele caracteristice ale curbei de sarcină (vârf de sarcină şi gol de sarcină) în zilele lucrătoare şi de sărbătoare;

f) factorii de putere înregistraţi în anul anterior anului de referinţă, în staţiile electrice de 110 kV din reţeaua electrică de distribuţie;

g) consumul de energie şi de putere electrică activă şi reactivă în staţiile de 110 kV din reţeaua electrică de distribuţie;

h) importul, exportul şi tranzitul de energie electrică.

(3) începând cu a două perioadă de reglementare, autoritatea competentă poate modifica criteriile de determinare a regimurilor caracteristice, în urma unui proces de consultare transparent.

3. (1) în fiecare regim caracteristic se identifică;

a) noduri producătoare (G) sunt nodurile reţelei electrice în care se introduce energie electrică (soldul producţie-consum este pozitiv);

b) noduri consumatoare (L) sunt nodurile reţelei electrice din care se extrage energie electrică (soldul producţie-consum este negativ).

(2) Caracterul de nod producător sau consumator se poate schimba de la un regim caracteristic la altul, oricare din nodurile reţelei electrice putând fi atât producător, cât şi consumator.

(3) Nodurile reţelei electrice de transport se grupează pe zone tarifare, astfel:

a) zonele de introducere a energiei electrice în reţea reprezintă grupări de noduri producătoare;

b) zonele de extragere a energiei electrice din reţea reprezintă grupări de noduri consumatoare.

(4) Criteriile de grupare a nodurilor pe zone de introducere/extragere a energiei electrice în/din reţea sunt următoarele:

a) nivelul costurilor marginale datorate consumului propriu tehnologic de energie electrică este într-o marjă de variaţie de ±20% faţă de costul marginal mediu zonal aferent CPT, pentru minimum 70% din numărul de noduri din zona tarifară;

b) secţiunile caracteristice de reţea includ integral una sau mai multe zone tarifare.

(5) Criteriul de grupare a nodurilor pe zone de extragere a energiei electrice din reţea ţine seama şi de delimitările relevante (de exemplu, judeţe) ale reţelelor de distribuţie.

4.(1) Costul marginal orar (CMrCPTi)/(CMrCPTj) al consumului propriu tehnologic din nodul producător (i)/nodul consumator (j), în regimul caracteristic (r), se determină ca produsul dintre variaţia incrementală a consumului propriu tehnologic de energie electrică în raport cu energia electrică introdusă în nodul (i)/extrasă din nodul (j) şi costul marginal al achiziţiei energiei electrice de la producători.

(2) Costul marginal nodal aferent consumului propriu tehnologic se determină prin utilizarea unui software adecvat, realizat de o terţă parte şi transmis la autoritatea competentă spre informare.

5. (1) Costul marginal orar (CMrCPTi)/(CMrCPTj) a eliminării congestiilor din nodul producător (i)/nodul consumator (j), în regimul caracteristic (r), se determină ca raport între variaţia incrementală a costului producţiei şi variaţia incrementală a energiei electrice introduse în nodul (i)/extrase din nodul (j).

(2) Costul marginal nodal aferent eliminării congestiilor se determină prin utilizarea unui software adecvat, realizat de o terţă parte şi transmis la autoritatea competentă spre informare.

(3) În cadrul fiecărei zone delimitate de secţiunea de reţea restricţionată (s), costul marginal la variaţia incrementală a energiei electrice introduse în nodul (i) se consideră egal în valoare absolută, dar de semn schimbat, cu costul marginal la variaţia incrementală a energiei electrice extrase din nodul (j).

 

Secţiunea 2. Calculul tarifelor zonale de transport

1. Pe baza costurilor marginale nodale (CMrCONi)/(CMrCONj) aferente consumului propriu tehnologic din reţeaua electrică de transport, corespunzătoare fiecărui regim caracteristic (r), se determină costurile marginale medii anuale (CMCPTi), (CMCPTj) pentru nodurile (zonele) producătoare (i) şi pentru nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei, conform formulelor:

       (lei/MWh) (1)

 

                      (lei/MWh) (2)

unde:

CMCPTi şi CMCPTj reprezintă costul marginal mediu anual al CPT din nodul producător (i), respectiv din nodul consumator (j);

ErGi - energia electrică introdusă în nodul producător (i) în regimul caracteristic (r);

ErGj - energia electrică extrasă din nodul consumator (j) în regimul caracteristic (r);

yi - coeficient de reducere a energiei introduse în nodul producător (i) cu energia electrică achiziţionată pentru acoperirea consumului propriu tehnologic din reţeaua electrică de transport.

 

2. (1) Pe baza costurilor marginale nodale (CMrCONi)/(CMrCONj) aferente eliminării, pe secţiunea de reţea (s), care delimitează zonele (l) şi (m), a congestiilor corespunzătoare fiecărui regim caracteristic (r), se determină costurile marginale medii anuale (CMCONi)/(CMCONj) pentru nodurile (zonele) producătoare (i) şi pentru nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei, conform formulelor:

 

 

j  zona (l)

 

(lei/MWh) (3)

 

 

j  zona (m)

 

(lei/MWh) (4)

 

 

i  zona (m)

 

(lei/MWh) (5)

 

 

i  zona (m)

 

(lei/MWh) (6)

 

unde:

CMlCON,i, CMmCONi, CMlCON,j, CMmCON,j reprezintă costul marginal mediu anual al eliminării congestiilor, din nodul producător (i), respectiv nodul consumator (j) aparţinând zonelor (l)/(m) delimitate de secţiunea (s);

i - nodurile producătoare din zona (l) sau (m);

j - nodurile consumatoare din zona (l) sau (m);

(l) şi (m) - perechile de zone delimitate de fiecare secţiune de reţea (s).

(2) Costul marginal nodal mediu anual (CMCONi), (CMCONj) aferent congestiilor se determină ca sumă a costurilor marginale nodale medii anuale pe toate secţiunile de reţea (s).

3. (1) Costul marginal nodal total al transportului (CMTotal) reprezintă suma dintre costul marginal al consumului propriu tehnologic CMCPT şi costul marginal al congestiilor CMCON pentru nodurile (zonele) producătoare (i) şi nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei de transport conform formulei:

 

CMTotal,i = CMCPT,i + CMCON,i  ;  CMTotal,j = CMCPTj + CMCON,j             (lei/MWh) (7)

 

(2) Costul transportului aferent costurilor marginale nodale totale (CCM, Total) se determină ca sumă a produselor între costurile marginale nodale totale (CM Total,i),  (CM Total,j) şi energiile EGi, Eji introduse în/extrase din nodurile (zonele) producătoare (i)/nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei, conform formulei:

 

           (lei/MWh) (8)

            4. Componenta tarifară nodală de cost mediu (Cmed) se defineşte astfel:

 

            (lei/MWh) (9)

 

unde:

Vreglementat reprezintă venitul reglementat calculat în conformitate cu art. 62 din metodologie;

ELj * reprezintă energiile extrase din nodurile (zonele) consumatoare (j) ale reţelei, cu excepţia importului/exportului.

5. (1) Tariful zonal de transport (tGi) de introducere a energiei electrice în nodul producător (i) se determină ca fiind costul marginal CMCPTi şi CMCONi din nodul producător (i).

(2) în cazul în care tariful zonal de transport (tGi) de introducere a energiei electrice în nodul producător (i), determinat în conformitate cu alin. (1), este negativ, costul marginal nodal total al transportului (CMTotal) pentru zona producătoare (i) se alocă proporţional zonelor consumatoare (j).

6. Tariful zonal de transport (tLj) de extragere a energiei electrice din nodul consumator (j) se determină ca sumă între costul marginal CMCPTj şi CMCONj nodul consumator (j) şi componenta de cost mediu Cmed:

 

tLj = CMCPTj + CMCONj + Cmed             (lei/MWh) (10)


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.