MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 449/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 449         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 23 iunie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

156. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii

 

560. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii

 

157. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

561. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

158. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2014 pentru modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005

 

562. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2014 pentru modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005

 

159. - Lege privind declararea satului Bicaci, aparţinând comunei Gepiu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste

 

563. - Decret pentru promulgarea Legii privind declararea satului Bicaci, aparţinând comunei Gepiu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste

 

160. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

564. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

HOTĂRÂRI ALE BIROURILOR PERMANENTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR şi SENATULUI

 

            1. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 2 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 326 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de ne constituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013, art. 1 alin. (3), art. 3 pct. 7, art. 16, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 24 alin. (2)-(4) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Decizia nr. 328 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi, art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            736. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat emise în vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63 din 1 octombrie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 7 octombrie 2014, cu următoarele modificări şi completări;

1. La articolul I punctul 2, articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10. - (1) în vederea accesării fondurilor europene aferente plăţilor pe suprafaţă, utilizatorii de pajişti - fermieri activi, persoane fizice şi juridice, în calitate de proprietari şi/sau deţinători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligaţia, pentru anul 2015, să asigure încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, în oricare din zilele perioadei de păşunat, sau cosirea cel puţin o dată pe an a vegetaţiei. Începând cu anul 2016 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral.

(2) în cazul proprietarilor de animale membri ai colectivităţii locale sau care au sediul exploataţiei pe teritoriul localităţii respective şi sunt membri ai unei asociaţii constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi exploatează în comun o suprafaţă de pajişti, contractul de închiriere/concesionare se încheie cu asociaţia, în baza unui centralizator care cuprinde acordul, datele de identificare, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei.”

2. La articolul II punctul 1, la articolul 2, subpunctul (i) al literei b) şi litera e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(i) cumpărarea de teren agricol de către persoanele fizice sau juridice care deţin în condiţiile legii o exploataţie agricolă conform declaraţiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), până la atingerea unui plafon de maximum 250 ha în proprietate;

…………………………………………………………………………………………

e) fermă de familie - exploataţie agricolă aparţinând întreprinderii familiale sau persoanei juridice ai cărei asociaţi sunt exclusiv membri ai aceleiaşi familii. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 8.000-11.999 SO. Prin membrii aceleiaşi familii se înţelege soţul/soţia şi rudele până la gradul III inclusiv;”.

3. La articolul III punctul 3, la articolul 2, litera h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) fenomene climatice nefavorabile - seceta, îngheţul din timpul iernii, inundaţiile, ploile persistente şi excesive, care îndeplinesc condiţiile de a fi asimilate unui dezastru natural recunoscut oficial conform normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă aprobate prin hotărâre a Guvernului;”.

4. La articolul III punctul 5, articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Fondurile mutuale sunt create în scopul acordării de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice generate de fenomene climatice nefavorabile, de boli ale animalelor, organisme dăunătoare plantelor sau incidente de mediu, conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă şi normelor de aplicare a acesteia. Fondurile mutuale pot implementa şi măsuri de stabilizare a veniturilor fermierilor sub forma unor compensaţii din fondurile proprii create şi gestionate distinct de către fondul mutual pentru acoperirea pierderilor cauzate de scăderea drastică a veniturilor.”

5. La articolul III punctul 6, la articolul 6, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) şi (32), cu următorul cuprins:

,,(31) După înregistrarea asociaţiei la Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, calitatea de membru se dobândeşte prin depunerea unei cereri de afiliere prin care fermierul îşi exprimă acordul cu privire la actul constitutiv şi statut şi îşi asumă plata contribuţiei. Cererea de afiliere este aprobată de Consiliul director după verificarea îndeplinirii condiţiei de fermier activ.

(32) Membrii afiliaţi pot fi reprezentaţi în adunarea generală de către alţi membri sau de către reprezentantul organizaţiei profesionale din care fac parte, în baza unei împuterniciri.”

6. La articolul III punctul 6, la articolul 6 alineatul (4), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:

„g) opţiunea membrilor de a contribui exclusiv din fonduri proprii la crearea fondului de compensaţii pentru acoperirea pierderilor cauzate de scăderea drastică a veniturilor, din alte cauze decât cele menţionate la lit. a), precum şi regulile şi procedurile instituite pentru asigurarea gestiunii distincte a acestui mecanism de compensare.”

7. La articolul III punctul 9, la articolul 11 alineatul (1), după litera d) se introduce o nouă literă, litera e), cu următorul cuprins:

„e) orice alte evenimente majore care conduc la o scădere drastică a veniturilor fermierilor.”

8. La articolul III punctul 9, la articolul 11 alineatul (2), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) sumele rambursate din contribuţia Uniunii Europene şi de la bugetul de stat, după caz, în limita disponibilităţii bugetului alocat pentru compensaţiile acordate pentru pierderile economice cauzate de evenimentele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d).”

9. La articolul III punctul 9, la articolul 11, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Pentru a da naştere la dreptul rambursării din fonduri publice a compensaţiilor financiare plătite membrilor, evenimentele menţionate la alin. (1) lit. a)-d) trebuie să fie recunoscute oficial, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare ale prezentei ordonanţe de urgenţă aprobate prin hotărâre a Guvernului.”

10. La articolul III punctul 10, la articolul 14, literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) compensaţiile financiare plătite fermierilor pentru pierderile economice cauzate de evenimentele menţionate la art. 11 alin. (1) lit. a)-d);

c) dobânzile plătite pentru împrumuturile contractate de fondul mutual cu scopul de a plăti compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de evenimente menţionate la art. 11 alin. (1) lit. a) şi d).”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 iunie 2015.

Nr. 156.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 iunie 2015.

Nr. 560.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 4 iunie 2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 11 iunie 2014, cu următoarele modificări:

1. La articolul 3 alineatul (3), litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:

j) de prestare a unor servicii de transport de pasageri, cu excepţia art. 8 alin. (2) şi a art. 22;”.

2. La articolul 17, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Art. 21 şi 22 se aplică şi contractelor de vânzare şi de prestări de servicii şi contractelor de furnizare de apă, gaze naturale, energie electrică, energie termică sau conţinut digital.”

3. Articolul 19 se abrogă.

4. La articolul 28 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, prin reprezentanţii împuterniciţi, în cazul contravenţiilor prevăzute la alin. (5) lit. e)-k), m)-u) şi w)-y), atunci când acestea constau în fapte care vizează contractele încheiate de consumatori pentru a beneficia de servicii de acces şi conectare la reţele publice de comunicaţii electronice ori de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.”

5. La articolul 28 alineatul (5), litera v) se abrogă.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată,

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 iunie 2015.

Nr. 157.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 iunie 2015.

Nr. 561.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2014 pentru modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. – Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 26 din 28 august 2014 pentru modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005, adoptată în temeiul art. 1 pct. IX.2 din Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 29 august 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 iunie 2015.

Nr. 158.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2014 pentru modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2014 pentru modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 iunie 2015.

Nr. 562.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind declararea satului Bicaci, aparţinând comunei Gepiu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - În semn de omagiu adus eroismului manifestat de locuitorii satului Bicaci, aparţinând comunei Gepiu, judeţul Bihor, şi pentru cinstirea celor căzuţi în lupta împotriva comunismului, satul Bicaci, aparţinând comunei Gepiu, judeţul Bihor, se declară localitate-martir a luptei anticomuniste.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale aii. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 iunie 2015.

Nr. 159.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind declararea satului Bicaci, aparţinând comunei Gepiu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind declararea satului Bicaci, aparţinând comunei Gepiu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 iunie 2015.

Nr. 563.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 6 din 28 ianuarie 2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.2 din Legea nr. 184/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 29 ianuarie 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 22 iunie 2015.

Nr. 160.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 iunie 2015.

Nr. 564.

 

HOTĂRÂRI ALE BIROURILOR PERMANENTE ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR SI SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 2 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ

În temeiul art. 12 din Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere avizul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului,

birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului adoptă prezenta hotărâre.

Art. I. - Anexa nr. 2 „Nomenclatorul de funcţii” la Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, aprobat prin Hotărârea birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nr. 1/1996, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 8 martie 2005, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta hotărâre.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Această hotărâre a fost adoptată de birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţa din 15 iunie 2015.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 15 iunie 2015.

Nr. 1.

 

ANEXĂ

(Anexa nr. 2 la regulament)

 

Consiliul Legislativ

 

NOMENCLATORUL DE FUNCŢII

 

Nr. crt.

Funcţia

1.

Preşedintele Consiliului Legislativ

2.

Preşedinte de secţie

3.

 Secretar general (asimilat funcţiei de şef departament)

4.

Şef departament

5.

 Director, şef sector (funcţia de bază asimilată consilierului parlamentar cu indemnizaţie de conducere)

6.

Director, şef sector (funcţia de bază asimilată consilierului I, superior cu indemnizaţie de conducere)

7.

 Director (funcţia de bază asimilată expertului parlamentar cu indemnizaţie de conducere)

8.

Director (funcţia de bază asimilată expertului I, superior cu indemnizaţie de conducere)

9.

 Şef serviciu (funcţia de bază asimilată consilierului sau expertului cu indemnizaţie de conducere)

10.

Şef birou (funcţia de bază asimilată consilierului sau expertului cu indemnizaţie de conducere)

11.

 Auditor intern (asistent, principal, superior)

12.

 Consilier (asimilat consilierului parlamentar)

13.

 Consilier I, superior

14.

 Expert (asimilat expertului parlamentar)

15.

 Expert I (debutant, asistent, principal, superior)

16.

 Consultant (asimilat consultantului parlamentar)

17.

 Şef cabinet (S)

18.

Şef cabinet, referent (SSD)

19.

Referent III (debutant, asistent, principal, superior)

20.

Şef cabinet, referent, stenodactilograf (P.L.)

21.

Şef cabinet, referent, stenodactilograf (M)

22.

Secretar-dactilograf

23.

Arhivar (M)

24.

Magaziner (M)

25.

Curier

26.

Bufetier

27.

Şofer

28.

Muncitor calificat (instalator, electrician, lăcătuş, mecanic, tâmplar, legător)

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 326

din 30 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 1 alin. (2) în redactarea anterioară modificării acestor prevederi prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013, art. 1 alin. (3), art. 3 pct. 7, art. 16, art. 21

alin. (6) şi (7), art. 24 alin. (2)-(4) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (3) raportat la art. 3 pct. 7, art. 4 teza a doua, art. 16, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 24 alin. (2), (3) şi (4) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Cosmina-Alexandra Olariu Noian, Ioan-Alexandru Olariu şi Maria Ioana Darie (fostă Cirdei) în Dosarul nr. 9.062/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.230D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. La dosar, părţile Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor au transmis note scrise cu privire la excepţia de neconstituţionalitate, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că noua modalitate de despăgubire, în care compensaţia este doar parţială, nu conduce fa o privare nelegitimă de proprietate. Arată că art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 conferă eficienţă celor statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României. În ce priveşte art. 3 pct.7 din Legea nr. 165/2013, observă că acesta conţine definiţii care nu au legătură cu soluţionarea cauzei, motiv pentru care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a acestor prevederi de lege. Arată, totodată, că diferenţa de tratament juridic în ceea ce priveşte acordarea despăgubirilor nu reprezintă o discriminare, stabilirea modalităţii prin care aceasta se realizează fiind opţiunea legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin Decizia civilă nr. 7.815 din 23 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 9.062/2/2011*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) şi (3) raportate la cele ale art. 3 pct. 7, art. 4 teza a doua, art. 16, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 24 alin. (2), (3) şi (4) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Cosmina-Alexandra Olariu Noian, Ioan-Alexandru Olariu şi Maria Ioana Darie (fostă Cirdei) într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs promovat de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva unei sentinţe civile prin care recurenta-pârâtă a fost obligată să procedeze, într-un anumit termen, la analiza raportului de evaluare a unui teren solicitat în baza Legii nr. 10/2001 şi să emită în favoarea reclamanţilor decizia reprezentând titlul de despăgubire pentru acesta, în condiţiile Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că este încălcat principiul neretroactivităţii legii civile în cazul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 165/2013 asupra cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată la data apariţiei acestui act normativ. În opinia acestora, noile dispoziţii de lege afectează şi dreptul de proprietate privată, întrucât, prin aplicarea art. 1 alin. (3), art. 3 pct. 7 şi art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, singura măsură reparatorie pe care o pot obţine cesionarii de drepturi este compensarea prin puncte şi plafonarea acordării de despăgubiri la valoarea proprietăţilor imobiliare stabilite la nivelul grilei notariale corespunzătoare anului 2013, în limita a 15% din valoarea astfel calculată a bunului, pentru restul de 85% statul rămânând proprietar printr-o nouă preluare abuzivă. Inechitatea creată este evidentă prin comparaţie cu modalitatea prevăzută de legile anterioare pentru acordarea despăgubirilor în situaţii similare, respectiv cuantumul integral, neplafonat, calculat la valoarea de piaţă a imobilului. Mai mult, legea nouă nu prevede nicio posibilitate de indexare a valorii imobilului în conformitate cu fluctuaţia preţurilor pieţei imobiliare, iar pentru valorificarea dreptului de proprietate, titularii punctelor trebuie să participe la licitaţiile de scoatere la vânzare a unor bunuri aflate în domeniul public sau privat al statului, cu toate că Regulamentul de organizare a acestor licitaţii se va adopta abia după data de 1 iulie 2015. Discriminarea creată are la bază un element pur aleatoriu, şi anume celeritatea procedurilor administrative şi/sau judiciare derulate în fiecare caz de reparaţie, consecinţa constând În tratamentul juridic diferit, înainte şi după apariţia Legii nr. 165/2013, aplicat aceleiaşi categorii de persoane. De asemenea, dispoziţiile art. 4, art. 16 şi ale art. 21 alin. (6) şi (7) din legea menţionată operează o altă discriminare şi afectează dreptul de proprietate al persoanelor cărora deja Ie-a fost întocmit raportul de evaluare, în mod legal, sub imperiul legii aplicabile la momentul efectuării lui şi care ar trebui să se supună unei noi evaluări, prin aplicarea grilei notariale, fără ca Legea nr. 165/2013 să indice în mod expres prerogativa sau obligaţia reevaluării în atare situaţii. Autorii excepţiei invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului care include în sfera noţiunii de „bun” şi „interesul patrimonial” reprezentat de deciziile administrative necontestate prin care li se recunoaşte părţilor interesate dreptul la o despăgubire, chiar fără a-i stabili suma, dacă acest drept este suficient de bine stabilit în dreptul intern, cert, nerevocabil şi exigibil (hotărârile din 19 octombrie 2006, 9 decembrie 2008 şi 8 iunie 2010 şi cauzele Matache şi alţii împotriva României, Viaşu împotriva României şi, respectiv, Matieş împotriva României). Totodată, susţin că respectarea justului echilibru, impus de art. 1 din Primul Protocol la Convenţie, presupune acordarea de despăgubiri în mod integral, la valoarea de piaţă a imobilului.

6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că doar excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 165/2013 este întemeiată, având în vedere că vechile dispoziţii legale care reglementau condiţiile de emitere a titlului de despăgubire la data încheierii convenţiilor de cesiune a drepturilor rezultate din procedura de restituire a imobilelor preluate abuziv, la data formulării acţiunii în justiţie şi soluţionării cauzei în fond, nu făceau distincţiile prevăzute de art. 24 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 165/2013, cu repercusiuni asupra punctajului acordat prin decizia de compensare. S-ar modifica, aşadar, cu titlu retroactiv, însuşi conţinutul dreptului subiectiv cedat, ceea ce ar modifica efectele juridice ale unor contracte încheiate sub imperiul legii vechi, contravenind prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 1 alin. (2) şi (3) raportat la art. 3 pct.7, art. 4 teza a doua, art. 16, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 24 alin. (2), (3) şi (4) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Din motivarea scrisă a excepţiei, rezultă însă că, în realitate, obiect al excepţiei îl reprezintă prevederile art. 4 teza a două raportate la art. 1 alin. (2) şi (3), art. 3 pct.7, art. 16, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 24 alin. (2)-(4) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013. În privinţa dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, Curtea constată că acestea sunt criticate în redactarea anterioară modificării acestora prin art. I pct. 1 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 decembrie 2013. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 1 alin. (2) şi (3): „(2) în situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă, singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă este compensarea prin puncte, prevăzută în cap. III.

(3) în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2),_ (3) şi (4).”;

- Art. 3 pct. 7: „În înţelesul prezentei legi] expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii: (...)

7. grila notarială - ghidurile privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare utilizate de camerele notarilor publici, actualizate în condiţiile impuse de art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.”;

- Art. 4 teza a doua: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi.”;

- Art. 16: „Cererile de restituire care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură la nivelul entităţilor învestite de lege se soluţionează prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte, care se determină potrivit art. 21 alin. (6) şi (7).\

- Art. 21 alin. (6) şi (7): „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.

(7) Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6).”;

- Art. 24 alin. (2)-(4): „(2) în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).

(3) Numărul de puncte acordat în condiţiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) şi (7).

(4) în cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6).”;

- Art. 50 lit. b): La data intrării în vigoare a prezentei legi: [...]

b) orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare sila măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.”

12. În opinia autorilor excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivităţii legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, art. 21 care garantează dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil şi art. 44 privitor la dreptul de proprietate privată. Totodată, prin raportare la dispoziţiile art. 20 din Constituţie referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, se invocă prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care statuează cu privire la dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil şi art. 14 din aceeaşi convenţie, referitor la interzicerea discriminării. De asemenea, sunt indicate şi prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia menţionată privind protecţia proprietăţii şi de art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie referitor la interzicerea generală a discriminării.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată într-un recurs promovat de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinţei judecătoreşti prin care a fost admisă, în parte, acţiunea reclamanţilor, instanţa de judecată obligând pârâta-recurentă să analizeze raportul de evaluare deja întocmit şi să emită titlul de despăgubire aferent respectivului dosar de despăgubire. Prin decizia care constituie şi actul de sesizare a Curţii Constituţionale, sentinţa atacată a fost modificată în sensul obligării Comisiei la verificarea existenţei dreptului persoanelor care se consideră îndreptăţite la măsuri reparatorii, la evaluarea despăgubirilor cuvenite - dacă se va face dovada dreptului - şi la emiterea deciziei de compensare.

14. Analizând situaţia specifică litigiului, Curtea observă că în cauză a fost întocmit raportul de evaluare sub imperiul legislaţiei anterioare în materie (Legea nr. 247/2005), însă procedura administrativă de soluţionare a dosarului de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor nu a fost finalizată în temeiul aceleiaşi legi. Refuzul nejustificat de soluţionare a dosarului a constituit motivul acţiunii judecătoreşti, instanţa legal învestită pronunţând o hotărâre nedefinitivă prin care obliga pârâta Comisia Centrală la analiza raportului de evaluare, iar nu la aprobarea lui, aşa cum au solicitat reclamanţii, autori ai excepţiei de neconstituţionalitate.

15. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 1 alin. (2), Curtea observă că autorii acesteia critică soluţia legislativă prevăzută iniţial de către textul de lege menţionat, potrivit căreia compensarea prin puncte este singura măsură reparatorie în echivalent care se acordă pentru situaţia în care restituirea în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist nu mai este posibilă. La data invocării excepţiei, dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 erau modificate prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 368/2013, stabilind că, pe lângă compensarea prin puncte, este posibilă compensarea prin bunuri oferite în echivalent de entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. În speţă nu este, însă, incident textul de lege menţionat, întrucât, astfel cum rezultă din dosarul cauzei, reiese că acestea nu au fost aplicate în litigiu în forma supusă controlului de constituţionalitate şi, deci, nu au produs efecte juridice. Prin urmare, în condiţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 1 alin. (2), în forma iniţială, din Legea nr. 165/2013 urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

16. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 1 alin. (3) şi art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013, Curtea s-a mai pronunţat, din perspectiva unor critici similare celor formulate în cauza de faţă, respingând-o, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii în temeiul legislaţiei reparatorii anterioare, pe de o parte, şi persoanele care au dobândit în temeiul unor contracte cu titlu oneros drepturile cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietăţii, pe de altă parte, se încadrează în aceeaşi categorie a persoanelor îndreptăţite la obţinerea măsurilor reparatorii prevăzute de Legea nr. 165/2013, dar acordarea unor măsuri reparatorii diferite, în funcţie de beneficiarii acestora, nu constituie o discriminare, întrucât, în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu orice diferenţă de tratament semnifică, în mod automat, încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie sau a celor convenţionale referitoare la interzicerea discriminării. În acest context, Curtea a reţinut că opţiunea legiuitorului de a exclude de la măsura reparatorie a restituirii în natură, precum şi de la cea a compensării integrale prin puncte, a persoanelor în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obţine măsurile reparatorii, apare ca fiind justificată în mod obiectiv şi rezonabil, întrucât măsurile de preluare abuzivă nu s-au răsfrânt, direct sau indirect, asupra acestora din urmă.

17. Mai mult, având în vedere că legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului. Curtea a reţinut că măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moştenitorilor acestora - şi mijloacele folosite, cesionarul urmând a obţine atât preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cât şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului.

18. Totodată, Curtea a apreciat ca fiind neîntemeiate criticile referitoare la încălcarea dreptului de proprietate al cesionarului. Ţinând cont de jurisprudenţa relevantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională a constatat că împrejurarea că legiuitorul român a stabilit că singura măsură reparatorie care se poate acorda altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, este compensarea prin puncte, precum şi faptul că a plafonat despăgubirile acordate în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, nu echivalează cu o expropriere, această reglementare încadrându-se în sfera măsurilor cu caracter general sugerate chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fi adoptate de statul român. Mai mult, în acest caz, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului.

19. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la art. 3 pct. 7 din Legea nr. 165/2013 care cuprinde definiţia grilei notariale, Curtea constată că este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare, fiind lipsită de legătură cu cauza. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea şi prin Decizia nr. 20 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26februarie 2015, observând că textul de lege criticat defineşte grilele notariale ca fiind ghidurile privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare utilizate de camerele notarilor publici, actualizate în condiţiile impuse de art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Cu acel prilej, Curtea a constatat că, deşi această noţiune este des utilizată în cuprinsul Legii nr. 165/2013, în special prin raportarea la art. 21 alin. (6) din lege, de asemenea criticat, totuşi, nu poate fi evidenţiată relevanţa în soluţionarea cauzei a criticii unei definiţii legale.

20. În privinţa dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 16, art. 21 alin. (6) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, care vizează modalitatea de soluţionare prin acordarea de măsuri compensatorii sub formă de puncte a cererilor de restituire care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură, aplicarea grilei notariale la calcularea contravalorii bunurilor imobile revendicate, respectiv abrogarea, de la data intrării în vigoare a legii, a oricăror dispoziţii referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 19 iulie 2014, sau Decizia nr. 20 din 21 ianuarie 2015, mai sus citată, Curtea a reţinut, în esenţă, că textele menţionate reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, aşa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. În plus, Curtea Constituţională a observat că este aplicabil principiul tempus regit actum, fiind firesc ca modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data acordării lor prin decizie a autorităţii abilitate.

21. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 21 alin. (7) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora „Numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6)”, Curtea observă că acestea sunt criticate, la fel ca şi art. 21 alin. (6) din aceeaşi lege, din perspectiva încălcării principiului egalităţii, considerându-se că, odată efectuat un raport de evaluare sub imperiul legii vechi, aceste dispoziţii nu pot constitui temei pentru înlăturarea vechilor rapoarte de evaluare şi efectuarea unei reevaluări conform grilei notariale şi compensarea prin puncte.

22. Curtea constată că aceste critici nu pot fi reţinute, având în vedere că aplicarea regulii tempus regit actum asupra situaţiilor juridice în curs de constituire - aşa cum se prezintă un dosar de despăgubire al cărui raport de evaluare nu a fost aprobat de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013 - nu poate fi considerată ca factor generator al unei discriminări între diferite persoane destinatare ale unor acte normative distincte dacă, prin jocul unor prevederi legale, acestea pot ajunge în situaţii care, apreciate subiectiv prin prisma propriilor lor interese, apar ca defavorabile (a se vedea în acelaşi sens Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996).

23. În plus, Curtea reţine că dispoziţiile art. 21 alin. (7) din Legea nr. 165/2013 nu fac altceva decât să consacre o regulă logică de calcul al despăgubirilor cuvenite sub formă de puncte, în sensul că, la stabilirea numărului de puncte, se va ţine cont de despăgubirile anterior încasate pentru imobilul în cauză. Astfel, dacă persoana îndreptăţită a încasat, în trecut, în contul aceluiaşi imobil, anumite despăgubiri, atunci valoarea actualizată a acestora se va scădea din valoarea imobilului evaluat potrivit textului de lege criticat. Această regulă consacră o modalitate echitabilă de despăgubire, din moment ce se raportează la valoarea actualizată a despăgubirilor deja încasate, dar şi la sistemul grilei notariale, aplicabil tuturor persoanelor destinatare ale Legii nr. 165/2013, şi evită, în acelaşi timp, îmbogăţirea fără justă cauză atât a destinatarului normei, pe de o parte, cât şi a statului, pe de altă parte,

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 1 alin. (2), în forma anterioară modificării prin Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013, şi ale art. 3 pct. 7 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Cosmina-Alexandra Olariu Noian, Ioan-Alexandru Olariu şi Maria Ioana Darie (fostă Cirdei) în Dosarul nr. 9.062/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 1 alin. (3), art. 16, art. 21 alin. (6) şi (7), art. 24 alin. (2)-(4) şi ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 328

din 30 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi, art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Adriana Ranca în Dosarul nr. 16.830/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.303D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de Citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent învederează Curţii că partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosar un înscris în cuprinsul căruia şi-a exprimat punctul de vedere asupra excepţiei, apreciind că este neîntemeiată.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 10 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 16.830/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Adriana Ranca într-o cauză în contradictoriu cu pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, prin care reclamanta a solicitat modificarea unei decizii de compensare emise de pârâtă la data de 27 februarie 2014, în baza dispoziţiilor Legii nr. 165/2013, şi obligarea acesteia la plata sumei de bani ce rezultă din raportul de expertiză efectuat în anul 2011 de către pârâtă.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată că, anterior emiterii deciziei contestate, în favoarea sa exista o hotărâre judecătorească irevocabilă prin care pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor era obligată să emită titlul de despăgubire în dosarul său, autoarea excepţiei având, prin urmare, şansa de a fi despăgubită după criteriul valorii reale de circulaţie a imobilului. Prin întârzierea executării obligaţiei stabilite de instanţă şi emiterea deciziei contestate în cauză ulterior apariţiei Legii nr. 165/2013 şi în conformitate cu aceasta, autoritatea pârâtă i-a produs un prejudiciu ca urmare a aplicării sistemului de evaluare bazat pe grila notarială, astfel diminuând drastic valoarea imobilului obiect al retrocedării. Apreciază că în acest mod sunt încălcate principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, principiul neretroactivităţii, al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Consideră că nu poate fi reţinută critica cu privire la încălcarea principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, deoarece nu există situaţii juridice similare între persoanele ale căror notificări formulate în conformitate cu Legea nr. 10/2001 au fost rezolvate şi cele ale căror cereri vor fi soluţionate ulterior, în baza noii legi. Nici dreptul de proprietate nu este nesocotit prin diminuarea valorii imobilului, având în vedere faptul că statul beneficiază de libera apreciere asupra modului de stabilire şi evaluare a dispoziţiilor prin legislaţia adoptată, aşa cum noua lege nu este contrară nici drepturilor consacrate prin art. 6 din Convenţie. În ce priveşte nerespectarea principiului neretroactivităţii legii civile şi imixtiunii legiuitorului în actul de justiţie, instanţa judecătorească apreciază că aceste susţineri se referă, în realitate, la fondul cauzei deduse soluţionării.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 4, art. 21 şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Analizând motivarea autoarei, raportat şi la circumstanţele litigiului, Curtea constată că obiectul excepţiei îl reprezintă, în realitate, dispoziţiile art. 4 teza întâi, ale art. 21 alin. (6) şi ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, care au următorul conţinut:

- Art. 4 teza întâi: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi (...)”;

- Art. 21 alin. (6): „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi de către Secretariatul Comisiei Naţionale şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”;

- Art. 41 alin. (5): „(5) Obligaţiile privind emiterea titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor executa potrivit art. 21.”

12. În opinia autoarei excepţiei, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: art. 1 alin. (4) care instituie principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 1 alin. (5) care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, art. 21 alin. (3) care statuează cu privire la dreptul părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 44 alin. (1) şi (2) referitor la garantarea dreptului de proprietate privată şi art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. Invocă, de asemenea, şi art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care consacră dreptul la un proces echitabil.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că obiectul procesului în cursul soluţionării căruia a fost ridicată aceasta îl constituie o acţiune judecătorească formulată ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, prin care reclamanta, autoare a prezentei excepţii, a solicitat anularea unei decizii de compensare emise de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, potrivit noilor reguli stabilite de acest act normativ, şi obligarea instituţiei menţionate la plata sumei de bani ce rezultă din raportul de expertiză efectuat în anul 2011. Decizia de compensare a fost emisă în executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

14. Curtea observă că textele de lege ce formează obiectul prezentei excepţii au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, prin prisma unor critici similare. Astfel, analizând o situaţie de fapt şi de drept asemănătoare, instanţa de contencios constituţional a respins excepţia, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 13 februarie 2015.

15. Cu acel prilej, având în vedere şi jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a conchis că este firesc ca obligaţia emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condiţiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum şi a principiului aplicării imediate a legii noi. Situaţia persoanei care are calitatea de beneficiar al unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care se stabileşte în sarcina autorităţii publice pârâte o obligaţie de a face, respectiv de a emite o decizie ce intră în competenţa sa legală, este net diferită de situaţia persoanelor care obţin o hotărâre judecătorească prin care este stabilită chiar suma cuvenită cu titlu de despăgubiri, în urma evaluării efectuate în condiţiile Legii nr. 247/2005. Ultima ipoteză corespunde celei reglementate distinct de legiuitor, la art. 41 alin. (1) teza a două din Legea nr. 165/2013, legea nouă aplicându-se doar în ceea ce priveşte modalitatea de plată a sumelor de bani anterior stabilite. Prin urmare^ dacă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 nu a fost efectuată expertiza în vederea determinării valorii imobilului şi nu a fost aprobat raportul prin care aceasta se finalizează şi dacă nici nu a fost stabilit, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, cuantumul despăgubirilor cuvenite, este firesc ca aceste operaţiuni să fi supuse prevederilor actului normativ în vigoare la momentul la care acestea au loc. O asemenea situaţie nu este de natură să determine aplicarea unui regim juridic discriminatoriu pentru nicio categorie de subiecţi de drept. Curtea a arătat, în jurisprudenţa sa, că respectarea principiului egalităţii în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).

16. Cele statuate de Curtea Constituţională în Decizia nr. 715 din 9 decembrie 2014 îşi menţin valabilitatea şi în această cauză, nefiind relevate elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adriana Ranca în Dosarul nr. 16.830/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 4 teza întâi, art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind prospectul de emisiune a titlurilor de stat emise în vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările ulterioare, al Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 9/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme;

- Hotărârii Guvernului nr. 392/2014 privind aprobarea elementelor tehnice şi modalitatea de stabilire a despăgubirilor pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, precum şi pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti;

- Convenţiei nr. 184.575/13/2005 încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi Banca Naţională a României;

- Convenţiei nr. 540.177/128/15.06.2015 încheiate între Ministerul Finanţelor Publice şi B.R.D. Groupe Société Générale – S.A.,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - În vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme se aprobă prospectul de emisiune a titlurilor de stat: seria BRD/2015/2 emisă pe numele B.R.D. Groupe Société Générale – S.A. în valoare nominală totală de 249.584,70 lei, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia Generală de Trezorerie şi Datorie Publică va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 23 iunie 2015.

Nr. 736.

 

ANEXĂ

 

PROSPECT DE EMISIUNE

a titlurilor de stat - seria BRD/2015/2

 

1. În vederea despăgubirii persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, Ministerul Finanţelor Publice va lansa la o emisiune de titluri de stat pe numele B.R.D. Groupe Société Générale - S.A., care se identifică prin seria BRD/2015/2.

2. Titlurile de stat sunt denominate în lei, sunt nepurtătoare de dobândă, nenegociabile şi au scadenta în data de 23 iulie 2015.

3. Data emisiunii este 23 iunie 2015.

4. Valoarea nominală totală a emisiunii titlurilor de stat este de 249.584,70 lei, fiind compusă din:

a) 171.925,11 lei, reprezentând valoarea totală a despăgubirii calculată cu raportare la perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 1990 până la data de 31 decembrie 2013, pentru 7 deponenţi care au depus sume de bani la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. înainte de data de 1 ianuarie 1990;

b) 46.532,97 lei, reprezentând valoarea totală a despăgubirii calculată cu raportare la perioada cuprinsă între data efectuării depunerii până la data de 31 decembrie 2013, pentru 3 deponenţi care au depus sume de bani la C.E.C. - S.A. între 1 ianuarie 1990 şi 15 februarie 1992;

c) 31.126,62 lei, reprezentând valoarea totală a despăgubirii pentru 1 deponent căruia i s-a stabilit cuantumul despăgubirii în mod expres prin hotărârea judecătorească executorie şi diferenţa dintre calculul efectuat de către B.R.D. Groupe Société Générale - S.A. şi hotărârea judecătorească executorie pentru 1 deponent.

5. Emisiunea este formată dintr-un număr de 10 titluri de stat, iar valoarea nominală individuală a fiecărui titlu de stat este egală cu valoarea individuală a despăgubirii.

6. Valoarea nominală individuală a fiecărui titlul de stat este egală cu valoarea individuală a despăgubirii, calculată pe numele fiecăruia dintre deponenţi, potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) lit. a) şi b) din Hotărârea Guvernului nr. 392/2014 privind aprobarea elementelor tehnice şi modalitatea de stabilire a despăgubirilor pentru persoanele fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme, precum şi pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti, cu excepţia deponenţilor prevăzuţi la lit. c) din hotărâre, pentru care valorile nominale individuale au fost stabilite prin hotărâri judecătoreşti executorii.

7. Răscumpărarea titlurilor de stat se efectuează la data scadenţei, respectiv la data de 23 iulie 2015, prin creditarea contului B.R.D. Groupe Société Générale - S.A. cu suma reprezentând valoarea nominală totală a emisiunii.

8. Titlurile de stat se emit în formă dematerializată.

9. Plata la scadenţă a valorii nominale totale a titlurilor de stat se efectuează de către Ministerul Finanţelor Publice prin ordin de plată pe numele B.R.D. Groupe Société Générale - S.A. Centrala, CUI/CIF R0361579, cont IBAN R029BRDE421DD01157954210.

10. Dacă data la care trebuie efectuată una dintre plăţile aferente serviciului datoriei publice este o zi de sărbătoare sau o zi nelucrătoare, plata va fi efectuată în prima zi lucrătoare după data scadenţei plăţii, dacă în acordul/contractul/convenţia de împrumut sau în prospectul de emisiune pentru titlurile de stat nu se prevede altfel, fără obligarea la dobânzi penalizatoare. Titlurile de stat care se regăsesc în această situaţie vor rămâne în proprietatea deţinătorului înregistrat şi nu pot fi tranzacţionate.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.