MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 466/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 466         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 29 iunie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 236 din 7 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

 

Decizia nr. 337 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi a celor ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Decizia nr. 338 din 30 aprilie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege, precum şi a acestei legi în ansamblul său

 

Decizia nr. 353 din 7 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            768. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.384/2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management şi a listei indicatorilor de performanţă a activităţii managerului spitalului public

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

            78. - Ordin pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

            512. - Decizie privind procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 236

din 7 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Popescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Dan Aurel Ordace în Dosarul nr. 1.764/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului nr. 972D/2014 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât în anumite condiţii, cărora li se subsumează şi instituirea unor termene. Precizează Că dispoziţiile art. 44 şi art. 53 din Constituţie nu sunt încălcate, de vreme ce în cauză nu sunt în discuţie restrângeri ale unor drepturi câştigate, autorul excepţiei având o simplă expectaţie în privinţa constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 1 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.764/62/2014, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Dan Aurel Ordace într-o cauză având ca obiect cererile de anulare a unui act administrativ.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul de lege, prin instituirea unui termen de decădere, îngrădeşte dreptul potentului de a accede în justiţie pentru recunoaşterea calităţii de persoană ce a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti din 1987. De asemenea, persoana în cauză nu mai beneficiază de despăgubiri, astfel încât se încalcă şi dreptul de proprietate al acesteia, fiind înlăturată speranţa legitimă de a obţine recunoaşterea efectivă a dreptului de proprietate. Totodată, prevederile de lege criticate instituie o restrângere nejustificată a dreptului de a obţine constatarea calităţii de persoană beneficiară a Legii nr. 341/2004.

6. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că prevederile art. 25 din Legea nr. 341/2004 nu încalcă dispoziţiile art. 21, art. 44 şi art. 53 din Constituţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 25 din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, sunt constituţionale, sens în care arată că instituirea unui termen de solicitare a constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu constituie o încălcare a accesului liber la justiţie, întrucât exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, respectând anumite termene după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. În plus, nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 53 din Constituţie, întrucât nu este vorba de o restrângere a exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie al persoanelor interesate, ci de condiţionarea exercitării acestui drept de respectarea anumitor termene. Cât priveşte invocarea încălcării art. 44 din Constituţie, consideră că acest text din Legea fundamentală nu este incident în cauză.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate TI constituie prevederile art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „(1) Termenul final de solicitare a constatării calităţii menţionate la art. 19 alin. (1) sau (3) şi de depunere a documentelor menţionate la art. 19 alin. (2) ori (4) este de 31 decembrie 2012.

(2) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.”

12. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, este invocat art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind protecţia proprietăţii.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 25 din Legea nr. 341/2004 instituie un termen de decădere pentru solicitarea constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 şi depunerea, în acest sens, a documentelor necesare. O asemenea reglementare reprezintă opţiunea legiuitorului, justificată de finalitatea exercitării în condiţii optime a unui drept, prevenindu-se eventualele abuzuri şi limitându-se efectele negative asupra stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice civile, fără a încălca sub niciun aspect principiul liberului acces la justiţie.

14. Astfel cum a statuat Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, respectând anumite exigenţe cărora li se subsumează şi instituirea unor termene după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Neexercitarea dreptului în termenul stabilit de lege, din cauza lipsei de diligentă a titularului acestuia, nu poate fi considerată consecinţa îngrădirii liberului acces la justiţie al persoanelor care au pierdut posibilitatea valorificării dreptului. În acest sens, sunt, de exemplu, Decizia nr. 601 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 1 noiembrie 2006, şi Decizia nr. 940 din 23 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 22 octombrie 2008).

15. În acelaşi timp, Curtea reţine că obţinerea unei indemnizaţii, în condiţiile legii, deci a unei valori patrimoniale, de către persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege în acest sens, constituie un drept ulterior, subsecvent constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Or, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aplicabilitatea art. 1 din Protocolul nr. 1 are o limitare extrem de importantă, Convenţia protejând doar dreptul de proprietate asupra unui bun, nu şi dreptul de a obţine proprietatea unui bun. În acest sens, sunt spre exemplu, Decizia din 7 septembrie 1999, pronunţată în Cauza Rudzinska împotriva Poloniei şi Decizia din 9 mai 1986, pronunţată în Cauza Unde împotriva Suediei. În aceste condiţii. Curtea constată că invocarea dispoziţiilor art. 44 din Constituţie nu are relevanţă pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, de vreme ce prevederile de lege criticate nu cuprind reglementări de natură să încalce dreptul de proprietate privată.

16. În final, Curtea nu poate reţine nici susţinerea privind încălcarea art. 53 din Constituţie, nefiind vorba de o restrângere a exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie al persoanelor interesate ori a dreptului de proprietate privată.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dan Aurel Ordace în Dosarul nr. 1.764/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 25 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 aprilie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Simina Popescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 337

din 30 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi a celor ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi a celor ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 21.899/302/2013. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 226D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Andreea Georgiana Arseni, în calitate de curator special desemnat de instanţă, a depus la dosar o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, precizând, în acest sens, că nu poate reprezenta partea Zaharia Zaharia, întrucât nu îndeplineşte condiţiile de vechime în profesie pentru a putea pune concluzii în faţa Curţii Constituţionale.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstitu­ţionalitate

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 26 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 21.899/302/2013, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată într-o cauză având ca obiect Înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii”.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă susţine că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, întrucât obligaţia de a numi un curator, indiferent de circumstanţele cauzei, reprezintă o ingerinţă în dreptul de acces liber la o instanţă şi dreptul la un proces echitabil ale reclamantului, care nu se justifică într-o societate democratică, fiind disproporţionată în raport cu scopul urmărit şi conducând la golirea de eficienţă a drepturilor recunoscute reclamantului. Arată că în cauza de faţă, ce are ca obiect înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, reclamantul este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, în temeiul art. 30 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Cu toate acestea, prin prisma prevederilor legale criticate pentru neconstituţionalitate, reclamantul este obligat să consemneze o remuneraţie provizorie pentru curatorul special numit de instanţă pentru reprezentarea pârâtului al cărui domiciliu real nu este cunoscut. În această situaţie, instanţa de judecată consideră că statul a instituit o ingerinţă în dreptul de acces liber la o instanţă fără existenţa unui scop legitim sau, în cazul în care scopul urmărit este socotit legitim, nu este respectat raportul rezonabil de proporţionalitate care trebuie să existe între scopul urmărit (ocrotirea intereselor pârâtului) şi mijlocul legal folosit (reglementarea curatelei).

7. Apreciază totodată că prin instituirea curatelei şi a remuneraţiei provizorii în sarcina reclamantului, pe lângă afectarea dreptului de acces liber la justiţie al acestuia, legiuitorul a adus atingere şi principiului egalităţii armelor ce trebuie să caracterizeze poziţia procesuală a părţilor litigante, dar şi dreptului reclamantului de a i se soluţiona procesul într-un termen rezonabil.

8. În susţinerea acestei opinii instanţa de judecată invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv Decizia din 10 aprilie 2003, pronunţată în Cauza Nunes Dias împotriva Portugaliei, precum şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţată în Cauza G împotriva Comelius de Visser, C-92/10, reţinând cele statuate la paragraful 2 al celei din urmă hotărâri, şi anume că „dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că nu se opune pronunţării unei hotărâri într-o cauză judecată în lipsă împotriva unui pârât căruia, ca urmare a imposibilităţii de a-l localiza, i-a fost comunicat actul de sesizare a instanţei prin publicare, potrivit dreptului naţional, cu condiţia ca instanţa sesizată să se fi asigurat anterior că toate demersurile impuse de principiile diligentei şi bunei-credinţe au fost întreprinse pentru a-l găsi pe pârât”.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, retine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă - Legea nr. 134/2010, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, precum şi cele ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:

- Art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă: „Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.”;

- Art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Odată cu încuviinţarea citării prin publicitate, instanţa va numi un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.”;

- Art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: „(1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.

(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

(3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.”

13. Instanţa de judecată apreciază că aceste prevederi aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, precum şi cele ale art. 17 referitoare la interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi convenţionale invocate şi în prezenta cauză.

15. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 364 din 25 iunie2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 542 din 22 iulie 2014, şi Decizia nr. 377 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 693 din 23 septembrie 2014, Decizia nr. 660 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 9 din 7 ianuarie 2015, Decizia nr. 661 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015, sau Decizia nr. 636 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 25 din 13 ianuarie 2015, prin care instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

16. Prin aceste decizii Curtea a reţinut, în esenţă, că instituţia curatorului special a fost reglementată în art. 44 din Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii. Ulterior, prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost extinsă instituţia curatelei speciale, aceasta fiind reglementată în prezent prin art. 58 din acest act normativ. Curtea a statuat că această instituţie vine să protejeze interesele celor chemaţi în judecată şi care nu au capacitatea de exerciţiu al drepturilor civile, intrând în această categorie nu numai minorii şi interzişii - persoane fizice, ci şi persoanele juridice ori entităţile prevăzute la art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi anume „(...) asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.

17. Curtea a reţinut că, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în situaţia în care reclamantul învederează, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Ca atare, citarea prin publicitate nu are loc de plano, ci este o acţiune subsecventă demersurilor nereuşite efectuate în sensul aflării domiciliului pârâtului ori a unui alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii. Însă, în cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, potrivit art. 58 din acelaşi cod, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

18. Potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului. În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, iar sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul. Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

19. Aşa fiind, Curtea a statuat că nu poate fi reţinută încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi 24 din Constituţia României şi nici a celor ale art. 6 şi 17 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar în ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 53, Curtea a constatat că acestea nu au incidenţă în cauză, având în vedere că nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de fată.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă în Dosarul nr. 21.899/302/2013 şi constată că prevederile art. 58 alin. (4) şi art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă, precum şi cele ale art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu critici le formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.

 

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 338

din 30 aprilie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege, precum şi a acestei legi în ansamblul său

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Corina Copae şi alţii, prin reprezentant legal Sindicatul învăţământ Brăila Corneliu Gheorghe Caranica”, în Dosarul nr. 1.308/113/2014 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 314D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că reprezentantul legal al autorilor excepţiei, Sindicatul învăţământ Brăila Corneliu Gheorghe Caranica”, a comunicat la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 356D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege, excepţie ridicată de Eva Al Akel şi alţii, prin reprezentant legal Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în Dosarul nr. 1.556/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă.

5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

6. Având în vedere excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea Dosarului nr. 356D/2015 la Dosarul nr. 314D/2015. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 356D/2015 la Dosarul nr. 314D/2015, care este primul înregistrat.

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, făcând referire la jurisprudenţa constantă a Curţii în această materie. Totodată, arată că Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice elimină discriminările salariale în cazul instituţiilor şi unităţilor bugetare şi acordă personalului plătit din fonduri publice salariul maxim în raport cu condiţiile de vechime, pregătire şi funcţia pe care o ocupă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 27 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.308/113/2014, şi prin încheierea din 18 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.556/83/2014, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, respectiv, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, respectiv a dispoziţiilor art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, precum şi a anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege, excepţie ridicată de Corina Copae şi alţii, prin reprezentant legal Sindicatul învăţământ Brăila Corneliu Gheorghe Caranica”, respectiv de Eva Al Akel şi alţii, prin reprezentant legal Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în cauze având ca obiect acordarea de drepturi băneşti.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii sintetizează evoluţia cronologică a dispoziţiilor legale care prezintă relevanţă în cauza de faţă, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, ordonanţele de urgentă ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008, nr. 1/2009, nr. 31/2009 şi nr. 41/2009 declarate neconstituţionale prin decizii ale Curţii Constituţionale. De asemenea, fac referire la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3 din 4 aprilie 2011, pronunţată în soluţionarea unui recurs în interesul legii, în care s-a reţinut faptul că, urmare a deciziilor Curţii Constituţionale prin care au fost declarate neconstituţionale ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 136/2008, nr. 151/2008 şi nr. 1/2009, dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, constituie temei legal pentru diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite funcţiilor didactice potrivit acestui act normativ şi drepturile salariale efectiv încasate, cu începere de la 1 octombrie 2008 şi până la data de 31 decembrie 2009. Arată că, potrivit art. 30 alin. (5) din Legea nr. 330/2009, salariile de bază ale personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ au rămas la nivelul salariilor legale din luna decembrie 2009, respectiv la nivelul salariilor prevăzute de Legea nr. 221/2008, însă aplicarea textului de lege menţionat a fost blocată de prevederile art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010. Invocă atât Decizia Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011 prin care au fost supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, cât şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 11/2012, pronunţată într-un recurs în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009, şi arată că dreptul personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ la salarizarea conform Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, s-a perpetuat şi după data de 1 ianuarie 2010. Totodată, arată că diminuarea cu 25% prevăzută de Legea nr. 118/2010 şi majorarea ulterioară de 15% trebuiau să fie aplicate unei baze de calcul consacrate prin lege la finalul anului 2009 şi perpetuate apoi în anii 2010 şi 2011, iar acest calcul implica utilizarea coeficientului de multiplicare 1,000 în cuantum de 400,00 lei, aşa cum prevedea Legea nr. 221/2008. În continuare arată că, până la pronunţarea de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 877 din 28 iunie 2011 şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a Deciziei nr. 11/2012, ordonatorii de credite au fost obligaţi să încalce prevederile Legii nr. 221/2008 şi ale art. 1 alin. (5) din Constituţie, salarizarea în învăţământul preuniversitar fiind făcută neuniform, majoritatea ordonatorilor de credite efectuând salarizarea conform coeficienţilor de ierarhizare şi valorilor rezultate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, impusă de art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010, în vreme ce în judeţele Botoşani, Buzău şi Suceava salarizarea s-a făcut conform coeficienţilor de salarizare şi valorilor rezultate din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008. Susţin că Guvernul, prin Legea nr. 63/2011, a uniformizat salariile personalului didactic din învăţământ, iar pentru a stabili valorile salariale a luat în calcul coeficienţii de multiplicare şi de ierarhizare din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, reducând astfel cu 25% valorile salariale în raport cu Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată şi modificată prin Legea nr. 221/2008, fără ca în expunerea de motive a actului normativ menţionat să fie prezentate argumente faţă de restrângerea drepturilor în raport cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie. În concluzie, susţin că Legea nr. 63/2011 contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), întrucât perpetuează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, neconstituţională, chiar dacă introduce în locul coeficienţilor de multiplicare şi de ierarhizare rezultatul înmulţirii acestora”. În opinia autorilor excepţiei soluţia constituţională era aceea a uniformizării salariilor din învăţământ prin raportare la valorile rezultate din prevederile Legii nr. 221/2008.

10. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că prin adoptarea Legii nr. 63/2011 nu este încălcat principiul supremaţiei Constituţiei şi al legii consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. Arată că este dreptul legiuitorului să reglementeze măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente, iar procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii este reglementată de Constituţie. Cât priveşte conţinutul Legii nr. 63/2011 prin raportare la reglementările anterioare în materia salarizării personalului din învăţământ, dispuse prin ordonanţe de urgenţă, respectiv ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 1/2010, nr. 41/2009 şi nr. 31/2009, reţine că acest argument nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate. Neconstituţionalitatea ordonanţelor enumerate a fost determinată nu de aspecte intrinseci, ci de încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, reţinându-se că există limite în legiferarea prin ordonanţe de urgenţă şi că, pe această cale, Guvernul nu trebuie să urmărească şi să determine contracararea efectelor unei legi adoptate de Parlament. Prin adoptarea Legii nr. 63/2011, această critică de neconstituţionalitate a fost înlăturată, Parlamentul, unica autoritate legiuitoare a ţării, luând măsurile pe care Ie-a considerat oportune.

11. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată câtă vreme legiuitorului îi aparţine competenţa stabilirii sistemului de salarizare a personalului bugetar, iar în realizarea politicilor sale, raportat la condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat, poate prevedea un regim salarial distinct pentru anumite categorii de bugetari. Legea nr. 63/2011 nu afectează drepturile salariale dobândite pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a acesteia. Chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a opinat în sensul că statul este în măsură să stabilească valoarea sumelor ce urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, statul putând introduce, suspenda ori înceta plata unor astfel de sume prin modificări legislative (Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei). Actul legislativ sus-menţionat s-a adoptat tocmai pentru a fi realizată unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat.

12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate,

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, anexele nr. 2 privind salariile de încadrare pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar şi nr. 3b referitoare la salariile de încadrare pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar, la această lege, precum şi Legea nr. 63/2011 în ansamblul său. Deşi Legea nr. 63/2011 reglementează, după cum indică însuşi titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acesteia, întrucât îşi produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate. Mat mult, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârşitul anului 2015.

Dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 au următorul conţinut:

Art. 1 alin. (1), (2) şi (6):

(1) începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la 31 decembrie 2011, personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de drepturile de natură salarială stabilite în conformitate cu anexele la prezenta lege.

(2) Cuantumul brut al salariilor de încadrare pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este cel prevăzut în anexele nr. 1, 2, 3a şi 3b, după caz. [...]

(6) Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi băneşti sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi.”

Art. 2 alin. (1) şi (2):

(1) încadrarea personalului prevăzut la art. 1 se face potrivit prevederilor prezentei legi.

(2) Persoanele care au salariul de încadrare între Urnita minimă şi maximă a tranşei de vechime pentru funcţiile didactice din învăţământul universitar, respectiv a gradului profesional sau a treptei profesionale pentru funcţiile didactice auxiliare îşi păstrează încadrarea avută dacă se situează între limitele prevăzute în anexele la prezenta lege.

Art. 6:

„Orice alte dispoziţii contrare cu privire la stabilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de natură salarială, în anul 2011, pentru personalul prevăzut la art. 1 alin. (1), se abrogă.”

16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Legea nr. 63/2011 a constituit obiect al controlului de constituţionalitate a priori, prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea constatând că obiecţia de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile Legii privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ este neîntemeiată, în raport cu criticile formulate.

18. Totodată, actul normativ criticat, în ansamblul său, cât şi dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2 alin. (1) şi art. 6 din Legea nr. 63/2011 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate exercitat din perspectiva unor critici similare cu cele invocate în prezenta cauză. În acest sens, sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 130 din 16 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 3 mai 2012, Decizia nr. 264 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 5 iunie 2012, Decizia nr. 494 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 28 octombrie 2014, Decizia nr. 553 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2015, Decizia nr. 623din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 637 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 8 ianuarie 2015, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate, constatând că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor constituţionale invocate.

19. În jurisprudenţa precitată, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că legea supusă controlului de constituţionalitate stabileşte drepturile salariale ale cadrelor didactice de la data intrării sale în vigoare, aşadar pentru viitor, fără a afecta în niciun mod drepturile salariale dobândite pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Din examinarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie, Curtea a constatat, de asemenea, că dreptul la anumite foloase băneşti în calitate de salariat a fost asimilat, în anumite condiţii, unui drept de proprietate şi analizat din perspectiva art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru^ apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În această privinţă, însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a distins între dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată. Astfel, prin Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că în Convenţie nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu cu un anumit cuantum. Reluând aceste considerente în Hotărârea din 20 mai 2010, pronunţată în Cauza Lelas împotriva Croaţiei, paragraful 58, Curtea a reţinut că nu este consacrat prin Convenţie dreptul de a continua să fii plătit cu un salariu într-un anumit cuantum; venitul care a fost câştigat reprezintă însă un oi/n”în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (în acest sens, Decizia din 9 noiembrie 2000, pronunţată în Cauza Schettini şi alţii împotriva Italiei). Aceeaşi distincţie semnificativă este realizată şi în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, aplicabilă, mutatis mutandis, în prezenta cauză, spre exemplu Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.

20. Aşa încât, cât priveşte salariul ce urmează a fi plătit în viitor, Curtea a constatat că este dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. În această privinţă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că statul este cel în măsură să stabilească valoarea sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de sume prin modificări legislative corespunzătoare (a se vedea, de exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23). De altfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în acest domeniu (spre exemplu, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57),

21. Cu privire la principiul constituţional al art. 1 alin. (5), examinând legea criticată prin prisma exigenţelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea Constituţională a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

22. Cu acelaşi prilej, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, a existat o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor invocate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

24. Totodată, având în vedere faptul că autorul excepţiei invocă aceleaşi critici de neconstituţionalitate şi cu privire la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 63/2011, referitor la încadrarea personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ între limitele minime şi maxime ale salariului de încadrare prevăzute în anexele la lege, respectiv anexele nr. 2 şi nr. 3b, Curtea reţine că cele statuate în deciziile anterior citate sunt valabile şi cu privire la aceste din urmă texte de lege criticate.

25. Curtea observă că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, legiuitorul a reglementat prin art. 2 alin. (1)şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază şi a sporurilor, indemnizaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învăţământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază şi a sporurilor, indemnizaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază al personalului didactic şi didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015, şi cu 5% începând cu 1 septembrie 2015.

26. Cât priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 63/2011, potrivit cărora „Prin contractele colective de muncă sau acordurile colective de muncă şi contractele individuale de muncă nu pot fi negociate salarii ori alte drepturi băneşti sau în natură care excedează prevederilor prezentei legi. [...]”, prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, precitată la paragraful 19, Curtea s-a pronunţat în sensul constituţionalităţii acestora, reţinând faptul că dreptul la negocieri colective în materie de muncă, reglementat de art. 41 alin. (5) din Constituţie, nu presupune posibilitatea exercitării acestuia în mod discreţionar şi nici nu implică existenţa unei autonomii de reglementare prin încheierea contractelor de muncă, respectiv de decizie în privinţa conţinutului acestora, în afara cadrului legal, care este general obligatoriu.

27. Cât priveşte invocarea de către autorii excepţiilor de neconstituţionalitate a deciziilor nr. 3 din 4 aprilie 2011 şi nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea unor recursuri în interesul legii, Curtea observă că acestea au vizat o situaţie existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2011, iar aspectele rezultate din aceste decizii nu mai subzistă în actuala reglementare, care a stabilit un sistem de salarizare unitar pentru personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. De altfel, legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei soluţii legislative care să preia cele stabilite în decizia pronunţată în urma soluţionării unui recurs în interesul legii, ci poate adopta o reglementare nouă şi neechivocă (în acest sens este Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din

26 mai 2011). Decizia pronunţată în urma promovării unui recurs în interesul legii reprezintă rezultatul unei activităţi de interpretare a legii (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 221 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 26 aprilie 2010), şi nu de legiferare (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 838 din

27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), şi îşi găseşte aplicabilitatea atât timp cât temeiul de drept, mai precis norma interpretată, este în vigoare. De altfel, aceste considerente de principiu se regăsesc în prevederile art. 518 din noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora „Decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării”.

28. Distinct faţă de cele statuate în jurisprudenţă menţionată, Curtea reţine că legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar, iar Legea nr. 63/2011 a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârşitul anului 2015), totuşi, în activitatea de legiferare în această materie, legiuitorul trebuie să ţină seama că învăţământul constituie o prioritate naţională, iar salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul şi importanta activităţii prestate.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Corina Copae şi alţii, prin reprezentant legal Sindicatul învăţământ Brăila Corneliu Gheorghe Caranica”, în Dosarul nr. 1.308/113/2014 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, respectiv de Eva Al Akel şi alţii, prin reprezentant legal Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în Dosarul nr. 1.556/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 1 alin. (1), (2) şi (6), art. 2 alin. (1) şi (2), art. 6 din Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, ale anexelor nr. 2 şi nr. 3b la lege, precum şi legea în integralitatea sa sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 30 aprilie 2015.

PREŞEDINTE,

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 353

din 7 mai 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nelu Eugen Spătaru în Dosarul nr. 558/54/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.163D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 11 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 558/54/2014, Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Nelu Eugen Spătaru într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cauze penale la fond.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, deoarece, de vreme ce, potrivit art. 64 alin. (4) din Codul de procedură penală, judecătorului de drepturi şi libertăţi 1 este interzisă participarea în aceeaşi cauză la procedura de cameră preliminară, la judecata în fond sau în căile de atac, cu atât mai mult judecătorului de cameră ar trebui să-i fie opusă aceeaşi obligaţie deoarece a dispus cu privire la începerea judecăţii. În susţinerea acestui punct de vedere face trimitere la Hotărârea Curţii de la Strasbourg din 26 februarie 2002, pronunţată în Cauza Frette împotriva Franţei, paragraful 36, la Hotărârea Curţii de la Luxemburg din 28 septembrie 2006, pronunţată în Cauza C-150/05 Van Straaten, şi la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XV/2006 privind examinarea recursului în interesul legii cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968, sub aspectul compatibilităţii judecătorului de a mai participa, în continuare, la soluţionarea fondului cauzei reţinute spre judecare după desfiinţarea, prin încheiere, a rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, ca urmare a aprecierii că probele existente la dosar sunt suficiente pentru a se proceda la judecare.

6. Curtea de Apel Crai ova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 346 alin. (7) cu denumirea marginală Soluţiile pe care le poate pronunţa judecătorul de cameră preliminară din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: „Judecătorul de cameră preliminară care a dispus începerea judecăţii exercită funcţia de judecată în cauză.”

11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 19, a statuat că posibilitatea judecătorului de cameră preliminară competent să se pronunţe asupra legalităţii trimiterii în judecată de a exercita, potrivit art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală, şi funcţia de judecată în cauză este constituţională, deoarece este în interesul înfăptuirii actului de justiţie ca acelaşi judecător care a verificat atât competenţa şi legalitatea sesizării, cât şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală să se pronunţe şi pe fondul cauzei. De altfel, o soluţie contrară celei criticate de autorul excepţiei ar fi fost de natură să afecteze deplina realizare a funcţiei de judecată, prin aceea că judecătorul fondului ar fi privat de posibilitatea - esenţială în buna administrare a cauzei - de a aprecia el însuşi asupra legalităţii urmăririi penale şi a administrării probelor şi de a decide asupra întregului material probator pe care îşi va întemeia soluţia. Aşa fiind, simplul fapt pentru judecător de a fi luat o decizie înaintea procesului nu poate fi considerat întotdeauna că ar justifica, în sine, o bănuială de parţialitate în privinţa sa. Ceea ce trebuie avut în vedere este întinderea şi importanta acestei decizii. Aprecierea preliminară a datelor din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influenţeze aprecierea finală, ceea ce interesează fiind ca această apreciere să se facă la momentul luării hotărârii şi să se bazeze pe elementele dosarului şi pe dezbaterile din şedinţa de judecată (a se vedea Hotărârea din 6 iunie 2000, pronunţată în Cauza Morel împotriva Franţei, paragraful 45).

13. Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

14. Distinct de aceste argumente, Curtea mai constată că autorul excepţiei a făcut trimitere la Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. XV/2006 privind examinarea recursului în interesul legii cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 2781 alin. 8 lit. c) din Codul de procedură penală din 1968, sub aspectul compatibilităţii judecătorului de a mai participa, în continuare, la soluţionarea fondului cauzei reţinute spre judecare după desfiinţarea, prin încheiere, a rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, ca urmare a aprecierii că probele existente la dosar sunt suficiente pentru a se proceda la judecare. Or, această asimetrie a fost dezlegată tot cu prilejul pronunţării deciziei Curţii Constituţionale mai sus menţionate în paragraful 18, motiv pentru care nu poate fi pus semnul egalităţii între judecătorul de cameră preliminară învestit cu verificarea aspectelor ce ţin de obiectul procedurii camerei, astfel consacrat de art. 342 din Codul de procedură penală, şi judecătorul de cameră preliminară competent să se pronunţe asupra soluţiilor de clasare ori de renunţare la urmărire penală dispuse de procuror, deoarece, spre deosebire de procedura prevăzută de art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală, unde acuzaţia în materie penală a fost realizată deja, în cazul plângerilor formulate împotriva soluţiilor de netrimiterea sau neurmărire penală dispuse de procuror, judecătorul de cameră preliminară astfel competent nu poate să exercite şi funcţia de judecată pe fond, întrucât caracterul sui generis al încheierii pronunţate în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală preia în mod vădit activitatea specifică exercitării funcţiei de urmărire penală.

15. Totodată, în ce priveşte raportarea la Hotărârea Curţii de la Strasbourg din 26 februarie 2002, pronunţată în Cauza Frette împotriva Franţei, paragraful 36, şi la Hotărârea Curţii de la Luxemburg din 28 septembrie 2006, pronunţată în Cauza C-150/05 Van Straaten, Curtea constată că prima hotărâre nu are incidenţă în cauză, deoarece vizează posibilitatea adoptării unui copil de către un celibatar homosexual, iar paragraful menţionat face trimitere la faptul că, deşi dreptul la viaţă privată, care include şi dreptul la o anumită orientare sexuală, este garantat, acest lucru nu înseamnă că autorităţile nu pot justifica rezonabil şi obiectiv respingerea cererii de adopţie, câtă vreme primează interesul superior al copilului.

16. În ce priveşte cea de-a două hotărâre invocată, Curtea constată că nici aceasta nu are incidenţă în cauză, deoarece obiectul său l-a constituit cererea de pronunţare a unei hotărâri preliminare referitoare la interpretarea articolului 54 referitor la aplicarea principiului ne bis în idem din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republica Federală Germania şi Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, semnată la Schengen (Luxemburg) la 19 iunie 1990.

17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nelu Eugen Spătaru în Dosarul nr. 558/54/2014 al Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauzei cu minori şi constată că dispoziţiile art. 346 alin. (7) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 mai 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.384/2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management şi a listei indicatorilor de performanţă a activităţii managerului spitalului public

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 6.585/2015 întocmit de Direcţia generală resurse umane, juridic şi contencios din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 178 alin. (4) şi art. 1833 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.384/2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management şi a listei indicatorilor de performanţă a activităţii managerului spitalului public, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 16 noiembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 22, litera n) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„n) în cazul existenţei a 3 luni consecutive de plăţi restante, a căror vechime este mai mare decât termenul scadent de plată, respectiv a arieratelor, în situaţia în care la data semnării contractului de management unitatea sanitară nu înregistrează arierate;”.

2. La articolul 22, după litera r) se introduce o nouă literă, litera s), cu următorul cuprins:

s) în cazul nerespectării graficului de eşalonare a plăţilor arieratelor, asumat la semnarea contractului de management, în situaţia în care la data semnării contractului de management unitatea sanitară înregistrează arierate.”

Art. II. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie, spitalele publice, precum şi persoanele care ocupă funcţia de manager în cadrul spitalelor publice vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Gabriel Florin Puşcău,

secretar general

 

Bucureşti, 19 iunie 2015.

Nr. 768.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALA DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi

 

Având în vedere prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c), şi ale art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Operatorii economici producători de energie din surse regenerabile de energie, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica” - S.A., Societatea Comercială Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi Gaze Naturale” - OPCOM - S.A., operatorii de distribuţie şi furnizorii duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Direcţiile de specialitate din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 6/2012 pentru aprobarea Metodologiei de monitorizare a sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 6 martie 2012, cu modificările ulterioare.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 28 mai 2015.

Nr. 78.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de monitorizare a sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin certificate verzi

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Scop

 

Art. 1. - Prezenta metodologie are ca scop stabilirea modului în care ANRE monitorizează evoluţia capacităţilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie şi promovarea acesteia pe baza schemei de sprijin prin certificate verzi, şi anume:

a) determinarea indicatorilor care să permită urmărirea efectelor schemei de sprijin prin certificate verzi pentru promovarea energiei din surse regenerabile de energie, în ceea ce priveşte dezvoltarea utilizării acestor resurse, rentabilitatea investiţiilor în acest domeniu şi impactul său asupra preţului energiei electrice la consumatorii finali;

b) urmărirea evoluţiei în timp a gradului de îndeplinire a obiectivelor propuse în ceea ce priveşte ponderea energiei

electrice produse pe bază de resurse regenerabile în consumul final brut de energie electrică;

c) stabilirea informaţiilor necesare, a furnizorilor acestora, a frecvenţei şi a formatului de raportare a acestora;

d) stabilirea conţinutului şi frecvenţei rapoartelor realizate în urma monitorizării.

Art. 2. - Rezultatele monitorizării sunt utilizate pentru a stabili dacă aplicarea schemei de sprijin prin certificate verzi conduce la supracompensare, pentru întocmirea rapoartelor către autorităţi publice naţionale şi europene şi pentru elaborarea de propuneri privind îmbunătăţirea schemei de sprijin prin certificate verzi şi a legislaţiei secundare aferente.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Domeniul de aplicare

 

Art. 3. - Prezenta metodologie se aplică de către ANRE în activitatea de monitorizare atât a capacităţilor de producere, cât şi a producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie, a schemei de sprijin prin certificate verzi şi a funcţionării pieţei de certificate verzi.

Art. 4. - Producătorii deţinători de unităţi de producere a energiei produse din surse regenerabile de energie, operatorii economici cu obligaţie de achiziţie certificate verzi prevăzuţi la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, operatorii de reţea şi operatorul pieţei de certificate verzi aplică prevederile prezentei metodologii.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Abrevieri şi definiţii

 

            Art. 5. - În prezenta metodologie sunt utilizate următoarele abrevieri:

 

ANRE

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei

CE

Comisia Europeană

CPT

consum propriu tehnologic

CV

certificate verzi

EEX

Bursa de la Leipzig

E-SRE

energia produsă din surse regenerabile de energie

MECT

Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului

OPCV

operatorul pieţei de certificate verzi

OTS

operatorul de transport şi sistem

PCV

piaţa certificatelor verzi

PCCV

piaţa centralizată a certificatelor verzi

PCBCV

piaţa contractelor bilaterale de certificate verzi

PIF

punere în funcţiune

PIB

produs intern brut

PNAER

Planul naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile - 2010

PZU

piaţa pentru ziua următoare

RIR

rata internă de rentabilitate

SEN

Sistem energetic naţional

SRE

surse regenerabile de energie

 

Art. 6. - (1) Termenii specifici utilizaţi în prezenta metodologie sunt cei definiţi în:

a) Legea nr. 220/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege;

b) Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2014;

c) Regulamentul de emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2015;

d) Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015;

e) Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 144/2014;

f) Regulamentul de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 114/2013.

(2) în înţelesul prezentei metodologii, următorii termeni se definesc astfel:

 

costuri variabile

costurile unei centrale de producere a energiei electrice al căror nivel este dependent de volumul producţiei; de exemplu: costurile cu combustibilul, costurile cu apa (în cazul centralelor hidro), costurile cu apa de adaos (în cazul centralelor pe biomasă), chimicale, reactivi, costurile induse de dezechilibrele pe piaţa de echilibrare

costuri fixe

costurile unei centrale de producere a energiei electrice al căror nivel nu depinde de nivelul producţiei, de exemplu: costurile cu personalul, costurile de întreţinere şi reparaţii, costurile cu chiriile, telecomunicaţiile, asigurările, serviciile şi dobânzile bancare, amortizarea; în cadrul analizei de supracompensare, în costurile fixe nu sunt incluse dobânzile la creditele pentru investiţie şi nici amortizarea

cumul de ajutoare de stat

situaţia în care un producător de E-SRE beneficiază de certificate verzi şi de orice altă formă de ajutor de stat: de investiţii, de funcţionare, acordate de autorităţi publice centrale sau locale

factor de capacitate

raportul dintre energia electrică produsă din centrală în anul de analiză şi energia electrică ce s-ar produce dacă centrala/grupul ar funcţiona la puterea instalată toată perioada analizată, exprimat în procente

investiţie specifică

volumul de investiţii necesar pentru realizarea unei unităţi de capacitate, determinat ca raport între valoarea totală a investiţiei şi capacitatea electrică instalată

valorile de referinţă ale RIR

valorile ratei interne de rentabilitate avute în vedere pentru fiecare tehnologie la autorizarea schemei de sprijin, cuprinse în Decizia de autorizare a Comisiei Europene C (2011)4.938 din 13 iulie 2011, Ajutorul de stat SA. 33134(2011/N) - România Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 244/2 din 23 august 2011

 

SECŢIUNEA a 4-a

Obiectivate monitorizării sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile de energie prin CV

 

Art. 7. - Prin activitatea anuală de monitorizare a sistemului de promovare a E-SRE prin CV, ANRE urmăreşte:

a) să evalueze funcţionarea schemei de sprijin prin CV şi eficacitatea acesteia în îndeplinirea ţintelor naţionale stabilite prin Lege privind ponderea E-SRE în consumul final brut de energie electrică;

b) să evalueze eficienţa schemei de sprijin prin CV raportat la efortul financiar necesar;

c) să stabilească dacă, în urma aplicării schemei de sprijin prin certificate verzi, activitatea de producere a E-SRE este supracompensată şi să permită reanalizarea schemei în vederea adaptării ei la condiţiile reale;

d) să evalueze funcţionarea PCV în condiţii de transparenţă şi nediscriminare, cu respectarea prevederilor legale;

e) să verifice încadrarea în bugetul schemei prognozat la momentul autorizării acesteia de către CE;

f) să evalueze suprapunerea schemei de sprijin prin cote anuale obligatorii de CV cu alte mecanisme de susţinere a producerii E-SRE.

Art. 8. - Activitatea de monitorizare a E-SRE şi de monitorizare a sistemului de promovare prin CV este structurată pe următoarele direcţii:

1. monitorizarea costurilor şi veniturilor producătorilor de E-SRE care beneficiază de sistemul de promovare prin CV, pentru prevenirea situaţiei de supracompensare;

2. monitorizarea funcţionării şi evaluarea eficienţei sistemului de promovare prin CV, precum şi monitorizarea impactului schemei de sprijin cu CV asupra preţurilor energiei electrice la consumatorii finali;

3. monitorizarea funcţionării pieţei de certificate verzi;

4. monitorizarea cantităţii totale anuale de E-SRE, în vederea determinării gradului de îndeplinire a ţintelor naţionale.

 

CAPITOLUL II

Monitorizarea costurilor şi veniturilor producătorilor de E-SRE care beneficiază de sistemul de promovare prin CV

 

SECŢIUNEA 1

Indicatori de analiză a situaţiei costurilor şi veniturilor producătorilor de E-SRE

 

Art. 9. - Pe baza informaţiilor transmise de producătorii de E-SRE beneficiari ai schemei de sprijin prin CV se urmăresc următorii indicatori:

a) venitul unitar al producătorilor de E-SRE beneficiari ai schemei de sprijin pentru fiecare categorie de tehnologie de E-SRE.

 

                      [lei/MWh],

 

în care:

 = venitul total realizat de fiecare producător j din categoria de tehnologie i din vânzarea E-SRE;Y.

 

 = venitul total realizat de fiecare producător j din categoria de tehnologie i din vânzarea CV;

 = cantitatea de E-SRE vândută de fiecare producător j din categoria de tehnologie i;

b) venitul total realizat din vânzarea E-SRE, pe fiecare categorie de tehnologie;

c) venitul total realizat din vânzarea CV, pe fiecare categorie de tehnologie;

d) costurile unitare ale producătorilor de E-SRE beneficiari ai schemei de sprijin pentru fiecare categorie de tehnologie de E-SRE:

 

                     [lei/MWh],

 

în care:

Cfij = costurile fixe pentru producerea E-SRE pentru fiecare producător j din categoria de tehnologie i;

Cvij = costurile variabile pentru producerea E-SRE pentru fiecare producător j din categoria de tehnologie i;

Ej = cantitatea de E-SRE vândută de fiecare producător j din categoria de tehnologie i.

e) evoluţia anuală a valorii altor ajutoare primite de producătorii din fiecare categorie de tehnologie de E-SRE ca ajutoare de stat, altele decât cele aferente schemei de sprijin prin CV: ajutoare de investiţii, scutiri/reduceri de taxe, garanţii de stat/dobânzi subvenţionate pentru credite, alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din rezerva proiectelor cu implementare comună etc.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Analiza supracompensării

 

Art. 10. - Analiza de supracompensare a activităţii de producere a E-SRE pentru producătorii beneficiari ai schemei de sprijin se realizează anual pe perioada în care această activitate este promovată prin schema de sprijin prin CV, pe baza următorilor indicatori specifici:

a) nivelul mediu al investiţiei specifice, pe categorii de tehnologii de producere a E-SRE, determinat astfel: media aritmetică a investiţiilor specifice rezultate din datele raportate de producătorii care au pus în funcţiune noi capacităţi de producere E-SRE în anul anterior celui în care se efectuează analiza şi din cele cuprinse în studiile de fezabilitate transmise la ANRE în aceeaşi perioadă în vederea obţinerii autorizaţiei de înfiinţare pentru noi capacităţi de producere E-SRE; această medie se compară cu nivelul investiţiei specifice (capital cost) pentru tehnologia respectivă, pentru anul de analiză, utilizat în cel mai recent document World Energy Outlook, prezentat pe site-ul International Energy Agency în locaţia WEO Model\Investment Costs: Assumed Investment Costs, operation and manintenance costs and efficiencies for power generation in the New Policies, Current Policies and 450 scenarios (sau alt document echivalent, în cazul în care cel menţionat nu se mai publică) şi convertit în euro la cursul luat în considerare în documentul referit, iar pentru calculele de supracompensare se alege valoarea cea mai mică dintre acestea;

 

                        [euro/MW],

 

            în care:

 

                                           [euro/MW]

 

            şi

 

                                           [euro/MW],

 

unde:

iisp = nivelul mediu al investiţiei specifice pentru categoria de tehnologie i;

Ij = costurile de investiţie ale producătorului j pentru realizarea capacităţii de producere E-SRE, pusă în funcţiune în anul anterior celui în care se realizează analiza;

Pj = puterea instalată a capacităţii de producere E-SRE a producătorului j, pusă în funcţiune în anul anterior celui în care se realizează analiza;

Ik = costurile de investiţie evaluate de producătorul k pentru realizarea capacităţii de producere E-SRE, extrase din studiul de fezabilitate transmis la ANRE în vederea obţinerii autorizaţiei de înfiinţare pentru acea capacitate, dacă aceasta nu a fost pusă în funcţiune până la finalizarea anului anterior realizării analizei;

Pk = puterea instalată proiectată a capacităţii de producere E-SRE a producătorului k, avută în vedere în studiul de fezabilitate transmis la ANRE în vederea obţinerii autorizaţiei de înfiinţare pentru acea capacitate, dacă aceasta nu a fost pusă în funcţiune până la finalizarea anului anterior realizării analizei;

N = numărul de capacităţi E-SRE puse în funcţiune în anul anterior celui în care se realizează analiza;

M = numărul de capacităţi E-SRE pentru care s-a solicitat autorizaţie de înfiinţare şi care nu au fost puse în funcţiune până la finalizarea anului anterior realizării analizei;

 

 

b) nivelul mediu al indicelui specific al costurilor variabile, pe categorii de tehnologii de producere a E-SRE, determinat astfel: se raportează valoarea costurilor variabile realizate în anul anterior celui în care se efectuează analiza de către fiecare producător de E-SRE dintr-o categorie de tehnologie, care a avut capacităţi în funcţiune în acea perioadă, la energia electrică livrată în aceeaşi perioadă de acel producător şi se face media aritmetică a acestor valori unitare pentru toţi producătorii din respectiva categorie de tehnologie;

 

                                             [euro/MWh],

 

în care:

civ = nivelul mediu al indicelui specific al costurilor variabile pentru categoria de tehnologie i;

Cvij = costurile variabile realizate în anul anterior celui în care se efectuează analiza de fiecare producător j din categoria de tehnologie i;

Eij = cantitatea de E-SRE livrată în anul anterior celui în care se efectuează analiza de fiecare producător] din categoria de tehnologie i;

n = numărul total de producători din categoria de tehnologie i care au avut capacităţi în funcţiune în anul anterior celui în care se realizează analiza;

c) nivelul mediu al indicelui specific al costurilor fixe, pe categorii de tehnologii de producere a E-SRE, determinat astfel: se raportează valoarea costurilor fixe realizate în anul anterior anului în care se efectuează analiza, de către fiecare producător din respectiva categorie care a avut capacităţi în funcţiune în acea perioadă, la puterea instalată medie pe perioada respectivă a capacităţilor de producere a E-SRE ale acelui producător şi se face media aritmetică a acestor valori unitare pentru toţi producătorii din respectiva categorie; ulterior, se determină media aritmetică dintre acest indice şi cel aferent ultimilor 3 ani calendaristici, calculat pentru costurile fixe totale anuale; în cazul tehnologiilor noi, pentru care nu sunt disponibile date pentru toţi cei 3 ani calendaristici anteriori, media pe numărul de ani pentru care există date disponibile se completează, pentru anii care lipsesc, cu media rezultată din studiile de fezabilitate transmise la ANRE în vederea obţinerii autorizaţiei de înfiinţare pentru noi capacităţi, nepuse în funcţiune până la finalizarea anului anterior realizării analizei;

 

                                                                                   [euro/MW],

 

 

                  [euro/MW]

            şi

 

                                                                                   [euro/MW],

 

în care:

cfian = nivelul mediu al indicelui specificai costurilor fixe pentru categoria de tehnologie i, pentru anul anterior anului în care se efectuează analiza;

cfiani = nivelul mediu al indicelui specificai costurilor fixe pentru categoria de tehnologie i, pentru un an calendaristic anterior anului analizat;

cfi,calc = nivelul mediu al indicelui specific al costurilor fixe pentru categoria de tehnologie i;

Cfij,an = costurile fixe realizate în anul anterior anului în care se efectuează analiza de fiecare producător j din categoria de tehnologie i;

Cfim, SF = costurile fixe prevăzute în studiul de fezabilitate de fiecare producător j din categoria de tehnologie i;

Cfij, Y-t = costurile fixe realizate în anul Y-t de fiecare producător j din categoria de tehnologie i;

 = puterea medie instalată a capacităţii de producere E-SRE a producătorului j din categoria de tehnologie i în anul anterior anului în care se efectuează analiza;

 = puterea medie instalată a capacităţii de producere E-SRE a producătorului j din categoria de tehnologie i în anul Y-t;

 = puterea capacităţii de producere E-SRE a producătorului m din categoria de tehnologie i prevăzută în studiul de fezabilitate;

Y = anul pentru care se efectuează analiza;

D = numărul de ani pentru care sunt disponibile date, D < 4;

nis = numărul total de producători din categoria de tehnologie i care au avut capacităţi în funcţiune în anul anterior celui în care se realizează analiza;

niY-t = numărul total de producători din categoria de tehnologie i care au avut capacităţi în funcţiune în anul Y-t;

qi = numărul total de producători din categoria de tehnologie i care au solicitat emiterea autorizaţiei de înfiinţare pentru capacităţi de producere E-SRE şi care nu au fost puse în funcţiune până la sfârşitul anului anterior celui în care se realizează analiza;

t = contor de an.

d) nivelul mediu al factorului de capacitate, pe categorii de tehnologii de producere a E-SRE, care se determină astfel: media multianuală (pe ultimii 10 ani calendaristici) a raportului dintre energia electrică livrată în anul de raportare şi produsul dintre puterea medie instalată în anul respectiv şi 8760 de ore; în cazul tehnologiilor noi, pentru care nu sunt disponibile date pentru toţi cei 10 ani anteriori, se utilizează mediile rezultate din numărul de ani/luni pentru care există date;

 

             [%],

 

în care:

 = nivelul mediu al factorului de capacitate pe categoria de tehnologie i de producere a E-SRE;

  = cantitatea de E-SRE livrată de producătorul j din categoria de tehnologie i de producere a E-SRE;

 = puterea instalată a capacităţii de producere de E-SRE a producătorului j, din categoria de tehnologie i în anul Y-t; Y = anul în care se efectuează analiza;

 = numărul total de producători din categoria de tehnologie i care au avut capacităţi în funcţiune în anul Y-t;

t = contor de an, 1 =< t =< D.

e) în cazul tehnologiilor de producere a E-SRE în cogenerare pe bază de biomasă:

(i) nivelul mediu al raportului dintre energia electrică livrată şi energia termică livrată se determină ca medie aritmetică pe ultimii 3 ani calendaristici a acestor rapoarte rezultate din monitorizarea producătorilor care au avut capacităţi în funcţiune;

(ii) nivelul mediu al raportului dintre energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi energia electrică livrată se determină ca medie aritmetică pe ultimii 3 ani calendaristici a acestor rapoarte rezultate din monitorizarea producătorilor care au avut capacităţi în funcţiune.

Pentru anii în care nu sunt disponibile date pe ultimii 3 ani se vor lua în calcul datele din referatele de aprobare care au stat la baza acordării autorizaţiilor de înfiinţare pentru noi capacităţi dacă acestea nu au fost puse în funcţiune până la finalizarea anului anterior realizării analizei.

 

                [-], respectiv

 

               [-],

 

în care:

ybiocog = raportul mediu între energia electrică livrată şi energia termică livrată de instalaţiile în cogenerare pe bază de biomasă;

ebiocogef = raportul mediu între energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi energia electrică livrată de instalaţiile de cogenerare pe bază de biomasă;

Ej,Y-t = cantitatea de E-SRE livrată de producătorul j în instalaţia sa de cogenerare în anul Y-t;

Qj,Y-t = cantitatea de energie termică livrată de producătorul j în instalaţia sa de cogenerare în anul Y-t;

EmSF = cantitatea de E-SRE prognozată în studiul de fezabilitate de către producătorul m ca fiind livrată din instalaţia de cogenerare pentru care solicită autorizaţia de înfiinţare şi care nu a fost pusă în funcţiune până la sfârşitul anului anterior celui în care se realizează analiza;

Qm,SF = cantitatea de energie termică prognozată în studiul de fezabilitate de către producătorul m ca fiind livrată din instalaţia de cogenerare pentru care solicită autorizaţia de înfiinţare şi care nu a fost pusă în funcţiune până la sfârşitul anului anterior celui în care se realizează analiza;

Ecogefj,Y-t = cantitatea de E-SRE produsă în cogenerare de înaltă eficienţă de către producătorul j în instalaţia sa de cogenerare în anul Y-t;

Ecogefm,SF = cantitatea de E-SRE prognozată în studiul de fezabilitate de către producătorul m ca fiind produsă în cogenerare de înaltă eficienţă din instalaţia de cogenerare pentru care solicită autorizaţia de înfiinţare şi care nu a fost pusă în funcţiune până la sfârşitul anului anterior celui în care se realizează analiza;

nY-t = numărul de producători în cogenerare pe bază de SRE care au avut capacităţi în funcţiune în anul Y-t;

q = numărul de producători care au solicitat autorizaţie de înfiinţare pentru instalaţii de cogenerare pe bază de SRE, care nu au fost puse în funcţiune până la sfârşitul anului anterior celui în care se realizează analiza;

D = numărul de ani pentru care sunt disponibile date, D < 4;

Y = anul în care se efectuează analiza;

t = contor de an.

Art. 11. - Analiza cost-beneficiu actualizată pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a E-SRE se realizează în următoarele condiţii:

a) se aplică modelul matematic implementat în Excel utilizat în cadrul notificării schemei de sprijin în vederea autorizării sale de către Comisia Europeană, care se caracterizează prin efectuarea analizei la nivel agregat pentru fiecare categorie de tehnologie de producere a E-SRE şi prin dependenţa preţului CV de nivelul producţiei de E-SRE pe ansamblul tehnologiilor susţinute, comparativ cu producţia aferentă cotei anuale obligatorii stabilite prin Lege;

b) perioada de calcul pentru RIR este de 21 de ani, rezultat al considerării unei durate de viaţă a capacităţilor de 20 de ani şi a unei durate de realizare a unui proiect de 1 an;

c) anul 1 al perioadei de calcul pentru RIR se consideră anul ulterior celui în care se realizează analiza (anul realizării primelor investiţii cărora li se aplică analiza de supracompensare);

d) se întocmesc următoarele prognoze:

1. prognoza consumului final brut de energie electrică, pornind de la valoarea înregistrată în anul anterior celui de realizare a analizei şi utilizând variaţia rezultată din ultimele date de prognoză a PIB comunicate de Banca Naţională a României;

2. prognoza consumului de energie electrică, considerând prognoza consumului intern brut de energie electrică din care se deduce în fiecare an valoarea CPT în reţelele de transport şi distribuţie înregistrată în anul anterior celui de realizare a analizei, considerând păstrarea ei la acelaşi nivel pe toată durata de analiză;

3. prognoza punerii în funcţiune de capacităţi de producere a E-SRE pe categorii de tehnologii de producere a E-SRE care beneficiază de schemă de sprijin prin CV, ţinând seama de nivelul existent la momentul efectuării analizei, iar pentru anii următori luându-se în considerare maximul dintre valoarea prevăzută în PNAER şi cea rezultată din autorizaţiile de înfiinţare acordate/ solicitate şi ţinându-se seama de capacitatea SEN de preluare a E-SRE, rezultată din studiile efectuate de Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica” - SA în acest sens;

4. prognoza evoluţiei preţului energiei electrice pe piaţa angro, pornind de la nivelul preţului realizat pe PZU pe ultimele 12 luni anterioare lunii efectuării analizei şi utilizând coeficientul mediu de creştere a preţului energiei electrice pe următorii 5 ani rezultat din contractele futures (baseload) încheiate pe EEX, extrapolat la întreaga perioadă de analiză;

5. prognoza evoluţiei preţului energiei termice, în cazul tehnologiilor de producere a energiei în cogenerare, pornind de la nivelul preţurilor reglementate ale energiei termice aplicabile pentru centralele beneficiare ale schemei de susţinere tip bonus pe durata aplicării acesteia, cu extrapolarea pe toată perioada de analiză a coeficientului de creştere rezultat;

6. prognoza preţului CV, ţinând seama de gradul de îndeplinire a cotei anuale obligatorii de CV se realizează astfel: în anii în care producţia de E-SRE din sursele care beneficiază de sprijin se situează sub cota maximă obligatorie ce poate fi sprijinită, stabilită prin Lege, se consideră că preţul CV va atinge limita legală maximă, iar în anii în care producţia de E-SRE din sursele care beneficiază de sprijin depăşeşte cota maximă obligatorie de E-SRE ce poate fi susţinută, se consideră că preţul CV atinge limita legală minimă; în plus, în anii în care cota anuală realizată de E-SRE susţinută va depăşi cota anuală obligatorie de E-SRE stabilită prin Lege, se consideră că CV suplimentare nu se vor vinde, iar pentru aceşti ani preţul mediu al CV utilizat în calcule se consideră media ponderată dintre limita minimă legală a preţului CV, pentru CV posibil a fi vândute, şi preţul pentru CV în exces rămase nevândute, care este zero; până la stabilirea, prin Lege, a cotelor obligatorii după anul 2020, se consideră că acestea rămân la valoarea stabilită pentru 2020, de 20%;

e) analiza cost-beneficiu se efectuează la nivel agregat, pentru fiecare categorie de tehnologie, cu luarea în considerare a prognozelor parametrilor menţionaţi anterior şi a indicatorilor specifici determinaţi conform art. 10; numărul şi durata de acordare a CV sunt cele rezultate conform prevederilor legale pentru capacităţile prognozate a fi puse în funcţiune în fiecare an din cei din perioada de calcul; rezultatul analizei cost-beneficiu astfel realizate este valoarea RIR înainte de impozitare pentru fiecare tehnologie, la nivel agregat.

Art. 12. - În cazul în care în urma analizei cost-beneficiu realizate în condiţiile art. 11 se constată că valoarea RIR rezultată pentru o categorie de producători depăşeşte cu mai mult de 10% valoarea RIR de referinţă a acesteia, se consideră că schema conduce la supracompensare pentru respectiva categorie.

Art. 13. - (1) în cazul în care din analiza efectuată rezultă că schema conduce la supracompensare pentru una sau mai multe categorii de tehnologii, AN RE recalculează noile valori ale numărului de CV pentru categoriile respective de tehnologii de producere a E-SRE, astfel încât valoarea RIR pentru fiecare categorie de tehnologie, la nivel agregat, să fie egală cu valoarea RIR de referinţă pentru respectiva tehnologie.

(2) Rezultatele analizei de supracompensare efectuate în anul de analiză pentru anul anterior se consemnează într-un raport care se publică pe site-ul AN RE la data de 31 martie a fiecărui an (n) de aplicare a schemei de sprijin, conform prevederilor art. 29 alin. (1) din Lege.

(3) în cazul în care, din datele rezultate din referatele de aprobare a deciziilor de acordare a autorizaţiilor de înfiinţare pentru proiectele de investiţii noi din România şi din rezultatele monitorizării costurilor investiţionale şi de operare, cât şi a veniturilor producătorilor pe baza situaţiilor financiare anuale se constată că parametrii specifici fiecărei tehnologii diferă semnificativ de cei avuţi în vedere în calculul efectuat pentru autorizarea sistemului de promovare cuprins în prezenta metodologie, ceea ce poate conduce la supracompensarea în ansamblu pentru una sau mai multe dintre tehnologii, ANRE propune măsuri pentru reducerea numărului de CV, în condiţiile legii.

Art. 14. - Analiza de determinare a supracompensării schemei de sprijin prin CV descrisă anterior este valabilă doar pentru sistemul de promovare a E-SRE prin CV autorizat ca ajutor de stat prin Decizia de autorizare a Comisiei Europene C(2011) 4.938 din 13 iulie 2011, Ajutorul de stat SA. 33134(2011/N) - România Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 244/2 din 23 august 2011, instituită prin Lege.

 

CAPITOLUL III

Monitorizarea funcţionării şi evaluarea eficienţei sistemului de promovare prin CV

 

Art. 15. - Pentru evaluarea eficienţei sistemului de promovare a E-SRE prin CV se determină şi se urmăreşte evoluţia următorilor indicatori:

a) numărul de producători de E-SRE acreditaţi pentru a beneficia de sistemul de promovare, pe categorii de tehnologii de producere a E-SRE;

b) numărul de producători de E-SRE a căror acreditare a fost modificată, suspendată sau retrasă;

c) puterea instalată în grupuri electrice/centrale aparţinând producătorilor E-SRE acreditaţi pentru aplicarea sistemului de promovare, pe categorii de tehnologii de producere a E-SRE; nivelul puterii instalate se compară cu valorile considerate în PNAER/cele luate în considerare în analiza de autorizare a sistemului de promovare;

d) energia electrică livrată din centrale de producere aparţinând producătorilor E-SRE acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin CV, pe categorii de tehnologii de producere a E-SRE; producţia de E-SRE se compară cu valorile considerate în PNAER/cele luate în considerare în analiza de autorizare a sistemului de promovare;

e) numărul de CV emise pentru E-SRE beneficiară a schemei de promovare prin CV, pe categorii de tehnologii de producere a acesteia;

f) energia electrică livrată din unităţi de producere E-SRE cu puteri instalate de cel mult 1 MW/centrală, vândută furnizorilor la preţuri reglementate, care nu beneficiază de CV, dar care este luată în considerare în calculul cotelor obligatorii;

g) cota anuală obligatorie de E-SRE care beneficiază de sistemul de promovare prin CV; aceasta se compară cu cotele anuale obligatorii de E-SRE susţinute prin sistemul de promovare prin CV, prevăzute în Lege;

h) cotele anuale obligatorii de achiziţie de CV aplicabile operatorilor economici cu obligaţie de achiziţie de CV, prevăzuţi la art. 8 alin. (1) din Lege;

i) numărul de CV consumate pentru îndeplinirea cotei anuale obligatorii de achiziţie de CV;

j) numărul de CV anulate ca urmare a neutilizării (CV care şi-au depăşit perioada de valabilitate fără a fi consumate);

k) numărul de CV amânate;

l) număr de CV expirate;

m) contravaloarea anuală a penalităţilor pentru neîndeplinirea cotei anuale obligatorii de achiziţie de CV plătite de operatorii economici cu obligaţie de achiziţie de CV, prevăzuţi la art. 8 alin. (1) din Lege, în contul special deschis de Administraţia Fondului de Mediu;

n) valoarea anuală a ajutoarelor de stat pe fiecare categorie de tehnologie;

o) bugetul anual al schemei de sprijin. Acesta se determină ca fiind valoarea totală a CV vândute în decursul anului de către producătorii beneficiari ai schemei de sprijin, la care se adaugă valoarea CV consumate de acei producători care furnizează energie electrică consumatorilor finali (evaluate considerând preţul mediu al CV pe PCCV în anul respectiv); valoarea obţinută se compară cu cea luată în considerare în analiza de autorizare a schemei de sprijin de către CE.

Art. 16. - Pentru evaluarea impactului schemei de sprijin cu CV asupra preţurilor de vânzare a energiei electrice la clienţii finali se urmăreşte evoluţia următorilor indicatori:

a) gradul de îndeplinire a cotei anuale obligatorii de achiziţie de CV de către fiecare operator economic cu obligaţie de achiziţie de CV, conform art. 8 alin. (1) din Lege;

b) creşterea preţului energiei electrice, pe categorii de clienţi, corelat cu creşterea cotei obligatorii de achiziţie de CV şi cu nivelul preţurilor de tranzacţionare a CV.

 

CAPITOLUL IV

Monitorizarea funcţionării PCV

 

Art. 17. - În cadrul activităţii de monitorizare şi evaluare a funcţionării PCV se determină şi se analizează evoluţia următorilor indicatori:

a) numărul de operatori economici înscrişi la PCV;

b) numărul de participanţi activi la tranzacţiile de pe PCCV;

c) numărul de participanţi la tranzacţiile de pe PCBCV;

d) numărul total de CV emise, pe tip de tehnologie;

e) numărul total de CV tranzacţionate de PCCV, respectiv pe PCBCV şi valoarea totală a acestora;

f) raportul numărului de CV tranzacţionate şi al valorii totale a acestora, pe cele două pieţe de CV: centralizată şi bilaterală;

g) cotele de piaţă ale primilor 5 cei mai mari producători de E-SRE pe PCV;

h) gradul de ofertare a CV pe PCCV pentru sesiunile de licitaţie dintr-o lună, stabilit pe baza numărului de CV ofertate pe PCCV de către producătorii de E-SRE, raportat la numărul de CV emise în luna respectivă;

i) gradul de valorificare a CV pe PCCV pentru fiecare sesiune de tranzacţionare;

j) gradul de valorificare a CV emise În anul analizat, stabilit pe baza numărului de CV tranzacţionate pe cele două pieţe de CV de către producătorii de E-SRE, raportat la numărul de CV emise în anul analizat;

k) evoluţia numărului de CV tranzacţionate pe PCV defalcată pe cele două pieţe de tranzacţionare;

l) preţul mediu de tranzacţionare a CV pe PCV;

m) preţul mediu de tranzacţionare a CV pe PCBCV;

n) preţul mediu de tranzacţionare a CV pe PCCV.

 

CAPITOLUL V

Monitorizarea cantităţii totale anuale de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie

 

Art. 18. - În cadrul activităţii de monitorizare a energiei electrice totale realizate din SRE se actualizează anual lista operatorilor economici care produc E-SRE, pe categorii de tehnologii, pentru determinarea:

a) puterii electrice instalate pe fiecare grup/centrală, tip de tehnologie şi tip de SRE;

b) cantităţilor totale anuale de energie electrică livrată în reţea şi/sau la clienţii finali, produsă din SRE.

Art. 19. - Gradul de îndeplinire a ţintei naţionale stabilite prin Lege privind ponderea E-SRE în consumul final brut de energie electrică se determină astfel:

a) din informaţiile raportate de producători şi operatorii economici cu obligaţie de achiziţie de CV, prevăzuţi la art. 8 alin. (1) din Lege, se determină distinct, pe fiecare categorie de tehnologie de producere, E-SRE produsă în anul de raportare în centrale cu puteri instalate de cel mult 1 MW pe centrală sau 2 MW pe centrală în cazul cogenerării de înaltă eficienţă din biomasă, vândută la preţ reglementat, care nu beneficiază de CV şi capacitatea instalată pe fiecare tip de SRE la sfârşitul anului;

b) din informaţiile raportate de producători se determină distinct, pe fiecare categorie de tehnologie de producere, E-SRE produsă în anul de raportare în unităţi care au beneficiat de sistemul de promovare cu CV şi capacitatea instalată pe fiecare tip de sursă regenerabilă la sfârşitul anului;

c) din informaţiile raportate de producători se determină E-SRE produsă din centrale hidro cu putere instalată mai mare de 10 MW, excluzând producţia de energie electrică din unităţile de acumulare prin pompare pe bază de apă pompată anterior în bazinul superior (evaluată la nivelul energiei consumate pentru pomparea apei în bazinul superior) şi capacitatea instalată la sfârşitul anului;

d) se determină separat totalul E-SRE produsă în anul respectiv din energie hidraulică, respectiv din energie eoliană, precum şi totalul E-SRE produsă din alte SRE;

e) se determină separat totalul capacităţii instalate la începutul anului respectiv în unităţi de E-SRE pe bază de energie hidraulică, respectiv din energie eoliană;

f) pentru calculul energiei electrice generate de energia hidraulică, utilizată la determinarea gradului de realizare a ţintei, se utilizează formula aferentă de normalizare pe 15 ani, prevăzută în anexa nr. 3;

g) pentru calculul energiei electrice generate de energia eoliană, utilizată la determinarea gradului de realizare a ţintei, se utilizează formula aferentă de normalizare pe 4 ani/pe numărul de ani pentru care sunt disponibile datele privind capacitatea şi producţia, prevăzută în anexa nr. 3;

h) se însumează E-SRE normalizată generată de energia hidraulică cu cea normalizată generată de energia eoliană şi cu cea generată în anul respectiv din alte surse regenerabile de energie;

i) valoarea rezultată la lit. g) se raportează la consumul final brut de energie electrică din anul respectiv, se exprimă în procente şi apoi se raportează la ţinta naţională aferentă anului respectiv, determinată prin interpolare liniară pe baza valorilor prevăzute în Lege pentru anii 2010,2015 şi 2020.

 

CAPITOLUL VI

Informaţii necesare monitorizării E-SRE şi a sistemului de promovare prin CV

 

Art. 20. - (1) Monitorizarea se face în baza informaţiilor transmise la ANRE de către:

a) producătorii deţinători de unităţi de producere a energiei din surse regenerabile de energie;

b) operatorii economici cu obligaţie de achiziţie CV prevăzuţi la art. 8 alin. (1) din Lege;

c) OTS, în calitate de emitent de CV;

d) operatorul pieţei de CV;

e) operatorii de reţea.

(2) Operatorii economici cu obligaţii de raportare menţionaţi la alin. (1) transmit ANRE informaţiile solicitate prin servicii poştale/curierat, precum şi prin e-mail.

Art. 21. - Producătorii de E-SRE beneficiari ai schemei de sprijin prin CV care au în exploatare mai multe tipuri de tehnologii de producere a E-SRE transmit ANRE informaţiile pentru fiecare tip de tehnologie.

Art. 22. - (1) Producătorii de E-SRE care beneficiază de certificate verzi transmit, conform anexelor nr. 1.3, 2.1, 2.2,2.3, 2.5.1 şi 2.5.2, următoarele informaţii:

a) puterea electrică instalată pe grup/centrală;

b) energia electrică produsă pe fiecare grup/centrală;

c) energia electrică produsă din SRE livrată în reţeaua electrică care a beneficiat de CV;

d) costurile de producere şi veniturile obţinute din vânzarea energiei electrice, termice şi CV;

e) tipul şi valoarea ajutoarelor de stat;

f) costurile cu investiţiile de realizare a centralelor de producere a E-SRE;

g) preţul mediu anual de tranzacţionare a CV pe PCCV şi PCBCV;

h) producătorii de E-SRE care deţin grupuri/centrale electrice care beneficiază de sistemul de promovare, cu puteri instalate de cel mult 1 MW pe producător şi 2 MW pe producător pentru cogenerare de înaltă eficienţă pe bază de biomasă, transmit informaţiile cu privire la contractele bilaterale de vânzare/cumpărare a energiei electrice şi a CV negociate direct numai cu furnizorii clienţilor finali, prin excepţie de la regula tranzacţionării centralizate a acestora.

(2) Suplimentar faţă de datele de la alin. (1), producătorii care deţin centrale de producere a energiei în cogenerare care utilizează SRE drept combustibil transmit următoarele informaţii:

a) tipurile de SRE utilizate, iar pentru fiecare tip: cantitatea consumată, puterea calorifică inferioară medie, preţul;

b) tipurile de combustibil fosil utilizate, iar pentru fiecare tip: cantitatea consumată, puterea calorifică inferioară medie, preţul.

(3) Suplimentar faţă de datele de la alin. (2), producătorii care deţin centrale electrice care utilizează deşeuri transmit şi conţinutul procentual de biomasă în deşeuri.

(4) Producătorii de E-SRE care nu beneficiază de sistemul de promovare prin CV transmit, conform anexelor nr. 1.3 şi 2.3, următoarele informaţii separat pentru centralele cu putere instalată mai mică de 1 MW pe centrală sau 2 MW pe centrală în cazul cogenerării de înaltă eficienţă din biomasă, vândută la preţ reglementat şi separat pentru grupurile hidro cu putere instalată mai mare de 10 MW:

a) puterea electrică instalată pe fiecare grup/centrală;

b) energia electrică produsă din SRE pe fiecare tip de tehnologie de SRE;

c) energia electrică livrată în reţeaua electrică, pe centrală.

(5) Operatorii economici care au obligaţia de achiziţie a CV transmit ANRE, conform anexei nr. 1.4, următoarele informaţii:

a) energia electrică furnizată consumatorilor finali sau pentru consumul propriu, altul decât CPT;

b) în cazul producătorilor care desfăşoară activităţi de furnizare sau autoconsum: energia electrică livrată la consumatori finali, respectiv consumul propriu, altul decât CPT;

c) cantitatea de E-SRE cumpărată la preţ reglementat, produsă în centrale cu putere electrică instalată mai mică de 1 MW pe centrală sau 2 MW pe centrală în cazul cogenerării de înaltă eficienţă din biomasă, pe categorii de SRE;

d) preţul mediu anual de tranzacţionare a CV pe PCCV şi PCBCV.

(6) OTS transmite, conform anexei nr. 1.1, următoarele informaţii:

a) cantitatea E-SRE pentru care s-a acordat CV pentru fiecare producător şi tip de SRE;

b) numărul de CV emise pentru fiecare producător;

c) numărul de CV anulate pentru fiecare producător.

(7) OPCV transmite ANRE, conform anexei nr. 1.2, următoarele informaţii:

a) numărul de operatori economici înscrişi la PCV;

b) numărul de participanţi activi la tranzacţiile de pe PCCV;

c) numărul de participanţi la tranzacţiile de pe PCBCV;

d) numărul de CV tranzacţionate de PCCV;

e) numărul de CV tranzacţionate pe PCBCV;

f) preţul de închidere a PCCV pe fiecare sesiune de tranzacţionare;

g) numărul de CV ofertate pe PCCV la fiecare sesiune de tranzacţionare;

h) numărul de CV deţinute de fiecare participant;

i) pentru producătorii de E-SRE care sunt şi operatori economici cu obligaţie de achiziţie de CV, prevăzuţi la art. 8 alin. (1) din Lege, numărul de CV transferate din contul de producător de E-SRE în contul de operator economic cu obligaţie de achiziţie de CV;

j) numărul de certificate anulate în decursul anului de analiză.

(8) Orice altă informaţie solicitată de ANRE considerată relevantă în activitatea de monitorizare.

Art. 23. - Datele şi informaţiile care sunt transmise la ANRE de furnizorii de informaţii în baza altor reglementări şi care sunt necesare monitorizării schemei de sprijin şi energiei electrice care beneficiază de sistemul de sprijin prin CV sunt preluate în scopul monitorizării, în formatul şi la data la care acestea au fost transmise conform reglementărilor specifice.

 

CAPITOLUL VII

Rapoartele activităţii de monitorizare a sistemului de promovare prin CV

 

Art. 24. - ANRE întocmeşte un raport anual, cu privire la rezultatele analizei de supracompensare pe care îl publică pe Site-ul ANRE şi care cuprinde informaţii referitoare la:

a) valoarea fiecărui indicator determinat la nivel agregat conform prezentei metodologii, pe tipuri de tehnologii;

b) numărul de producători acreditaţi pe tipuri de tehnologii, care au furnizat informaţii;

c) E-SRE livrată în reţea şi/sau la consumatorii finali pentru care s-au primit CV;

d) compararea valorii de referinţă a ratei interne de rentabilitate avute în vedere pentru fiecare tehnologie la autorizarea schemei de sprijin, cuprinsă în Decizia de autorizare

a Comisiei Europene C (2011) 4.938 din 13 iulie 2011, Ajutorul de stat SA. 33134(2011/N) - România - Certificate verzi pentru promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 244/2 din 23 august 2011, şi valorile rezultate în urma analizei cost-beneficiu;

e) specificarea tehnologiilor pentru care din analiza cost-beneficiu a rezultat supracompensare;

f) propuneri de reducere sau de menţinere a numărului de CV acordate pe tip de tehnologie.

Art. 25. - ANRE întocmeşte un raport anual de monitorizare a sistemului de promovare a E-SRE prin CV şi de funcţionare a PCV, pe care îl publică pe site-ul ANRE. Raportul anual cuprinde informaţii referitoare la:

a) puterea instalată în capacităţile de producere a E-SRE;

b) ponderea E-SRE în consumul final brut de energie electrică; progresele înregistrate în privinţa creşterii cotei de E-SRE;

c) bugetul anual pentru promovarea E-SRE;

d) analiza la supracompensare a activităţii de producere a E-SRE pentru întreaga perioadă de aplicare a schemei de sprijin prin CV în vederea reanalizării schemei pentru adaptarea ei la condiţiile reale;

e) situaţia privind cumulul de ajutoare de stat pentru producătorii de E-SRE;

f) gradul de îndeplinire a cotei anuale obligatorii de achiziţie de CV;

g) creşterea preţului energiei electrice ca urmare a promovării E-SRE;

h) numărul de CV emise, pe total, pe tip de tehnologie/tip de SRE;

i) preţul mediu de închidere a PCCV;

j) preţul mediu al CV de tranzacţionare pe PCBCV;

k) numărul de participanţi înregistraţi/activi la PCV;

l) cotele de piaţă ale participanţilor la PCCV;

m) cotele de piaţă ale participanţilor la piaţa bilaterală de CV;

n) numărul de CV ofertate/tranzacţionate pe PCCV;

o) numărul de CV tranzacţionate prin contracte bilaterale;

p) numărul de CV consumate;

q) numărul de CV anulate;

r) numărul de CV amânate;

s) numărul de CV expirate.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

 

Art. 26. - Operatorii de reţea publică lunar pe site-urile proprii, conform anexelor nr. 2.4.1 şi 2.4.2, listele cu operatorii economici pentru care au acordat avize tehnice de racordare şi/sau contracte de racordare la reţele, pentru capacităţile de producere a E-SRE pe zone de licenţă, pe tip de SRE.

Art. 27. - Raportarea datelor necesare monitorizării schemei de sprijin a participanţilor la piaţă se realizează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii, cu cele ale procedurilor specifice de raportare prevăzute în alte reglementări emise de ANRE, precum şi cu respectarea metodelor specificate de ANRE în corespondenţa cu operatorii economici implicaţi.

Art. 28. - Producătorii de E-SRE beneficiari ai sistemului de promovare prin CV transmit la ANRE, până la data de 1 februarie a fiecărui an, documentaţia necesară realizării analizei de supracompensare.

Art. 29. - Anexele nr. 1.1, 1.2,1.3, 1.4, 2.1, 2.2, 2.3, 2.4.1, 2.4.2, 2.5.1, 2.5.2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

ANEXA Nr. 1.1

la metodologie

 

Raportări realizate de operatorii de reţea

 

Nr. crt.

Denumire machetă

Conţinut

Frecvenţă raportare

Reglementari care prevăd raportarea

Termen de raportare

1

* Macheta raportare lunară pentru energia electrică susţinută prin CV

Cantitatea E-SRE pentru care s-au acordat CV, numărul de CV emise, numărul de CV anulate-pentru fiecare producător, pe tip de SRE beneficiar de CV

lunar

Art. 22 alin. (6) din metodologie Anexa nr. 4 la Regulamentul de emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2015

Conform prevederilor din Regulamentul de emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 4/2015

2

** Lista operatorilor economia cu avize tehnice de racordare şi/sau contracte de racordare

Nume operatori economici, data avizului tehnic de racordare şi/sau contractului de racordare, pe tip de SRE Anexele nr. 2.4.1 şi 2.4.2 la metodologie

lunar

Art. 22 alin. (7) din metodologie

lunar

 

* Se completează numai de OTS.

** Se publică pe site-ul propriu de OTS şi de operatorii de distribuţie.

 

ANEXA Nr. 1.2

la metodologie

 

Raportări realizate de operatorul pieţei de certificate verzi

 

Nr. crt.

Denumire machetă

Conţinut

Frecventă raportare

Reglementări care prevăd raportarea

Termen de raportare

1

Lista operatorilor economici înscrişi la PCV

Nume operatori, data înscrierii la PCV, date contact

lunar

Art. 22 alin. (7) din metodologie Anexa nr. 1 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

Conform prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

2.

Liste operatorilor economici CU obligaţie de achiziţie de certificate verzi înscrişi la PCV

Nume operatori, data înscrierii la PCV, număr certificate verzi neachiziţionate, date contact

anual

Art. 22 alin. (7) din metodologie Art. 69 alin (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

Conform prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

3.

Rezultatele tranzacţionării pe piaţa contractelor bilaterale de CV

Număr contract, nume participant, numărul de CV tranzacţionate

lunar

Art. 22 alin. (7) din metodologie Anexa nr. 3 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

Conform prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

4.

Rezultatele tranzacţionării pe piaţa centralizată a contractelor de CV

Nume participant, numărul de CV tranzacţionate, preţul de închidere al PCCV, pe fiecare sesiune de tranzacţionare

lunar

Art. 22 alin. (7) din metodologie Anexa nr. 5 la Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

Conform prevederilor din Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

 

ANEXA Nr. 1.3

la metodologie

 

Raportări realizate de producătorii E-SRE/operatorii economici care solicită autorizaţie de înfiinţare

 

Nr. crt.

Denumire machetă

Conţinut

Frecvenţă raportare

Reglementări care prevăd raportarea

Termen de raportare

1

Situaţia lunară a producţiei de energie electrică din SRE

Puterea electrică instalată pe grop, energia electrică produsă lunar pe grup, energia electrică livrată lunar pe centrală, energia electrică beneficiară de CV lunar, respectiv semestrial, pentru cogenerare de înaltă eficienţă Anexa nr. 2.3 la metodologie

anual

Art. 22 alin. (1)-(4) din metodologie

1 februarie

2

Situaţia costurilor şi veniturilor centralelor de E-SRE beneficiare ale sistemului de promovare

Costurile de producere şi veniturile obţinute din vânzarea energiei electrice, termice şi CV, tipul şi valoarea altor ajutoare de stat decât cele de investiţie, consum, preţuri şi putere calorifică inferioară pentru SRE şi combustibili fosili, pe tipuri, energie termică livrată, din care de înaltă eficienţă Anexa nr. 2.2 la metodologie

anual

Art. 22 alin. (1) din metodologie

1 februarie

3

Macheta de raportare privind costurile cu investiţiile pentru centrale de producere a E-SRE

Costurile cu investiţiile pentru centratele de producere a E-SRE; ajutoare de stat de investiţie

La acreditare

Art. 22 alin. (1) din metodologie, conform anexei nr. 7 la Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie electrică din surse regenerabile de energie pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 48/2014

la acreditare

4

Tranzacţii încheiate de producătorii de E-SRE în conformitate cu art. II din Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare

Informaţiile legate de contractele bilaterale de vânzare/cumpărare a energiei electrice negociate direct numai cu furnizorii consumatorilor finali, prin excepţie de la regula tranzacţionării centralizate a acestora

lunar

Art. 22 alin. (1) lit. h) din metodologie

Anexa nr. 2.5.1

lunar

5

Tranzacţii încheiate de producătorii de E-SRE în conformitate cu art. II din Legea nr. 23/2014, cu modificările ulterioare

Informaţiile legate de contractele bilaterale de vânzare/cumpărare a CV negociate direct numai cu furnizorii consumatorilor finali, prin excepţie de la regula tranzacţionării centralizate a acestora

lunar

Art. 22 alin. (1) lit. h) din metodologie

Anexa nr. 2.5.2

lunar

 

ANEXA Nr. 1.4

la metodologie

 

Raportări realizate de operatorii economici care au obligaţia de achiziţie a CV

 

Nr. crt.

Denumire machetă

Conţinut

Frecvenţă

Reglementări care prevăd raportarea

Termen de raportare

1

Energia electrică destinată consumului propriu şi/sau utilizată pentru vânzare la consumatorii finali în anul de analiză t

Energia electrică furnizată consumatorilor finali sau consumată în regim de autofurnizare/ autoconsum, altul decât CPT

anual

Art. 22 alin. (5) din metodologie, conform anexei nr. 2.1 la Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de

sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 144/2014

Conform prevederilor din Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 144/2014

2

Energia electrică achiziţionată prin contracte reglementate de la producătorii E-SRE cu Pi< = 1 MW pe centrală sau 2 MW pe centrală în cazul cogenerării de înaltă eficienţă din biomasă, pentru anul de analiză t

Cantitatea de E-SRE cumpărată la preţ reglementat ta fiecare lună, de la fiecare producător, pe tip SRE

anual

Art. 22 alin. (5) din metodologie, conform anexei nr. 2.2 la Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 144/2014

Conform prevederilor din Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 144/2014

 

ANEXA Nr. 2.1

la metodologie

 

Macheta raportare a datelor tehnice şi economice pentru centrale de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie

 

Nr. crt.

Denumire indicatori

UM

Grup 1

….

Grup n

Total centrală

1

Date generale

 

 

 

 

 

 

Denumire proiect/centrală

 

 

 

 

 

 

Capacitatea electrică instalată pe fiecare grup din centrală/amplasament

MWe

 

 

 

 

 

Capacitatea termică instalată pe fiecare grup din centrală

MWt

 

 

 

 

 

Durata de viaţă a fiecărui grup

ani

 

 

 

 

 

An PIF pentru fiecare grup

 

 

 

 

 

 

Durata de realizare a investiţiei

ani

 

 

 

 

 

Durata medie de amortizare contabilă a investiţiei

ani

 

 

 

 

2

Producţii medii anuale

 

 

 

 

 

 

Energie electrică produsă

MWh

 

 

 

 

 

Energie electrică livrată (ieşită din centrală)

MWh

 

 

 

 

 

Energie termică produsă pentru a fi livrată (la ieşirea din centrală)

Gcat

 

 

 

 

3

Valoarea totală a investiţiei (fără TVA)

lei

 

 

 

 

 

din care:

 

 

 

 

 

 

Echipamente

lei

 

 

 

 

 

Construcţii şi montaj

lei

 

 

 

 

4

Cheltuieli fixe anuale (independente de nivelul producţiei)

lei

 

 

 

 

 

din care:

 

 

 

 

 

 

Cheltuieli anuale de operare şi mentenanţă

lei

 

 

 

 

 

Amortizare

lei

 

 

 

 

 

Cheltuieli cu munca vie

lei

 

 

 

 

 

Număr personal

 

 

 

 

 

 

Cheltuieli financiare

lei

 

 

 

 

 

Alte cheltuieli fixe

lei

 

 

 

 

5

Cheltuieli variabile anuale (determinate pentru producţia medie specificată mai sus)

lei

 

 

 

 

 

Tip combustibil 1,2...

 

 

 

 

 

 

Preţ/cost unitar combustibil 1,2...

lei/mc, lei/t

 

 

 

 

 

Cantitate combustibil 1,2...

mc, t

 

 

 

 

 

Putere calorifică inferioară combustibil 1,2...

kcal/mc, kcal/kg

 

 

 

 

 

Preţ apă

lei/mc

 

 

 

 

 

Cantitate apă

mc

 

 

 

 

 

Cheltuieli cu energia electrică din reţea, apă, reactivi etc.

lei

 

 

 

 

 

Componenta de injecţie a tarifului de transport

lei/MWh

 

 

 

 

 

Alte costuri variabile

lei

 

 

 

 

 

NOTA:

În cazul în care informaţiile nu pot fi furnizate pe fiecare grup, se va completa direct în coloana Total centrală”.

 

ANEXA Nr. 2.2

la metodologie

 

Situaţia costurilor şi veniturilor centralelor de E-SRE beneficiare ale sistemului de promovare

 

CUI:

Producător:

Adresă:

Centrala/Localitatea:

Nr. licenţă (MW):

Puterea instalată (MW):

Puterea acreditată (MW):

Valoarea investiţiei (lei)

Data PIF (zz/ll/aa):

Tip sursă regenerabilă:

Tip tehnologie de producere a E-SRE din biomasă (cogenerare/exclusiv energie electrică):

 

Nr. crt.

Indicatori

UM

Total an

Observaţii

I.

VENITURI (I.1 + I.2 + I.3 + I.4)

lei

 

 

I.1.

Venituri realizate din vânzarea energiei electrice

lei

 

 

I.2.

Venituri realizate din vânzarea energiei termice

lei

 

 

I.3.

Venituri realizate din certificate verzi, din care:

lei

 

 

I.3.1.

- vândute pe PCCV

lei

 

 

I.3.2.

- vândute pe PCBCV

lei

 

 

I.3.3.

- utilizate pentru obligaţia de achiziţionare de CV

lei

 

 

I.4.

Alte venituri

lei

 

 

II.

COSTURI (II.1 + II.2)

lei

 

 

II.1.

Costuri fixe, din care:

lei

 

 

 

- costuri amortizare

lei

 

 

 

- costuri operare şi mentenanţă

lei

 

 

 

- costuri salarii şi asimilate

lei

 

 

 

- costuri financiare

lei

 

 

 

- alte costuri fixe (taxe, comisioane, impozite etc.)

lei

 

 

II.2.

Costuri variabile, din care:

lei

 

 

 

- costuri combustibil tehnologic

lei

 

 

 

- costuri achiziţie energie electrică şi servicii aferente, din care:

lei

 

 

 

- costuri cu dezechilibre

lei

 

 

 

- costuri achiziţie apă

lei

 

 

 

- alte costuri variabile (reactivi, mase schimbătoare de ioni etc.)

lei

 

 

II.3

Alte costuri

lei

 

 

III.

Profit brut/pierdere (I-II)

lei

 

 

IV.

Profit net

lei

 

 

V.

Alte date

 

 

 

V.1

Ajutoare de investiţii (fonduri structurale, fondul de mediu, permisii de emisii C02 etc.)

lei

 

 

V.2

Ajutoare de exploatare (scutiri taxe/impozite, subvenţii preţ biomasă etc.)

lei

 

 

VI.

Număr de CV emise pentru tranzacţionare

nr.

 

 

VII.

Număr de CV emise şi amânate de la tranzacţionare

nr.

 

 

VIII.

Număr de CV vândute pe PCCV

nr.

 

 

IX.

Număr de CV vândute pe PCBCV

nr.

 

 

X.

Număr de CV amânate

nr.

 

 

XI.

Număr de CV expirate

nr.

 

 

XII.

Utilizate pentru îndeplinirea cotei obligatorii, din care:

nr.

 

 

XII.1.

- număr de CV folosite pentru autoconsum

nr.

 

 

XII.2.

- număr de CV folosite pentru furnizare

nr.

 

 

XIII.

E-SRE produsă

MWh

 

 

XIV.

E-SRE livrată*)

MWh

 

 

XV.

E-SRE produsă în cogenerare de înaltă eficienţă

MWh

 

 

XVI.

Energia electrică utilizată pentru consum propriu altul decât CPT

MWh

 

 

XVII.

E-SRE susţinută prin CV

MWh

 

 

XVIII.

Energie electrică vândută**)

MWh

 

 

XIX.

Energie electrică cumpărată

MWh

 

 

XX.

Energie termică produsă

MWh

 

 

XXI.

Energie termică livrată la gard, inclusiv autoconsum

MWh

 

 

 

***) Consum de combustibil total, din care:

MWh

 

 

 

Consumul de sursă regenerabilă, din care:

t, mii Nm3

 

 

 

- biomasă din reziduuri biologice, producere în cogenerare

t, mii Nm3

 

 

 

- biomasă din reziduuri biologice, producere exclusivă de energie electrică

t, mii Nm3

 

 

 

- biomasă din culturi energetice, producere exclusivă de energie electrică

t, mii Nm3

 

 

 

- gaz de fermentare a deşeurilor

mii Nm3

 

 

 

***) Consumul de sursă convenţională, din care:

MWh

 

 

 

- păcură

t

 

 

 

- gaze

mii Nm3

 

 

 

- cărbune

t

 

 

 

- alt combustibil (CLU etc.)

t, mii Nm3

 

 

 

***) Puterea calorifică inferioară pentru biomasă reziduuri biologice

kJ/kg

 

 

 

***)Puterea calorifică inferioară pentru biomasă culturi energetice

kJ/kg

 

 

 

***) Puterea calorifică inferioară pentru gaz de fermentare a deşeurilor municipale

kJ/Nm3

 

 

 

***) Puterea calorifică inferioară pentru gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate

kJ/Nm3

 

 

 

***) Putere calorifică inferioară pentru păcură

kcal/kg

 

 

 

***) Putere calorifică inferioară pentru gaze

kcal/Nm3

 

 

 

***) Putere calorifică inferioară pentru cărbune

kcal/kg

 

 

 

***) Putere calorifică inferioară pentru alt combustibil

kcal/kg

 

 

 

Preţ biomasă din reziduuri biologice

lei/t

 

 

 

Preţ biomasă din culturi energetice

lei/t

 

 

 

Preţ gaz de fermentare a deşeurilor municipale

Iei/Nm3

 

 

 

Preţ gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţii de epurare a apelor uzate

Iei/Nm3

 

 

 

Preţ păcură

lei/kg

 

 

 

Preţ gaze

Iei/Nm3

 

 

 

Preţ cărbune

lei/kg

 

 

 

Preţ alt combustibil

lei/kg

 

 

NOTE:

*) În reţelele electrice si/sau la consumatorii finali.

**) Inclusiv energia electrică vândută la consumatorii finali proprii.

***) Valorile puterii calorifice inferioare şi ale consumului de combustibil se transmit pentru fiecare tip de SRE, respectiv de combustibil convenţional.

 

ANEXA Nr. 2.3

la metodologie

 

E-SRE produsă în centralele electrice în anul...

 

Producător de E-SRE:

Centrala*):

 

Nr. crt.

Luna

Puterea instalată

Grup 1

Puterea instalată

Grup ..n

Puterea instalată centrală

E-SRE produsă

Grup 1

E-SRE produsă

Grup ..n

E-SRE produsă centrală

 

 

[MW]

[MW]

[MW]

[MW]

[MW]

[MW]

0

1

2

3

4-2 + 3

5

6

7 = 5 + 6

1

Ianuarie

 

 

 

 

 

 

2

Februarie

 

 

 

 

 

 

3

Martie

 

 

 

 

 

 

4

Aprilie

 

 

 

 

 

 

5

Mai

 

 

 

 

 

 

6

Iunie

 

 

 

 

 

 

7

Iulie

 

 

 

 

 

 

8

August

 

 

 

 

 

 

9

Septembrie

 

 

 

 

 

 

10

Octombrie

 

 

 

 

 

 

11

Noiembrie

 

 

 

 

 

 

12

Decembrie

 

 

 

 

 

 

Total an

 

 

 

 

 

 


*) Detaliere la nivel de grup când acestea sunt diferite (noi, retehnologizate sau vechi).

 

ANEXA Nr. 2.4.1

la metodologie

 

Lista operatorilor economici cu avize tehnice de racordare

 

            Anul:

 

Nr. crt.

Denumirea investitorului

Denumirea

centralei

electrice

Judeţul

Puterea instalată (MW)

U(kV)

Staţia de racordare

Comentariu

Emitent

Nr. ATR

Data emiterii/ prelungirii

Observaţii

Legislaţia

Data emiterii avizului tehnic de racordare

Starea avizului tehnic de racordare

Data estimată

PIF

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2.4.2

la metodologie

 

Lista operatorilor economici care au contracte de racordare la reţele

 

            Anul:

 

Nr. crt.

Denumirea investitorului

Localitatea

Judeţul

Puterea instalată

(MW)

U (kV)

Staţia da racordare

Comentariu

Emitent

Număr

Data admiterii

Data PIF

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2.5.1

la metodologie

 

Tranzacţii încheiate de producătorii de E-SRE în conformitate cu art. II din Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013

privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie

 

ENERGIE ELECTRICĂ

 

Denumirea producătorului: ..................................................................

CUI: .............................

PI (MW): .....................

                        luna: .....................

                        anul: .....................

 

Nr.  crt.

Partener contractual

Cantitate

- MWh -

Preţ mediu

- lei/MWh -

Valoare

- lei -

Număr contract

Data intrării în vigoare a contractului

(zz/ll/aaaa)

Data expirării valabilităţii contractului

(zz/ll/aaaa)

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total lună

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 2.5.2

la metodologie

 

Tranzacţii încheiate de producătorii de E-SRE în conformitate cu art. II din Legea nr. 23/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2013

privind modificarea şi completarea Legii nr. 220f2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie

 

CERTIFICATE VERZI

 

Denumirea producătorului: ..................................................................

CUI: .............................

PI (MW): .....................

                        luna: .....................

                        anul: .....................

 

Nr. crt.

Partener contractual

Nr. CV

Preţ mediu

- lei/CV-

Valoare

- lei -

Număr contract

Data intrării în vigoare

a contractului

(zz/ll/aaaa)

Data expirării valabilităţii contractului

(zz/ll/aaaa)

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total lună

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

Formulele de normalizare pentru calculul energiei electrice generate de energia hidroelectrică şi eoliană

 

            Pentru calculul energiei electrice produse de energia hidroelectrică se aplică următoarea formulă:

 

  ,

 

unde:

N = anul de referinţă;

EN(norm) = cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele hidroelectrice în anul N, în scopul efectuării de calcule;

Ei = cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele hidroelectrice, măsurată în GWh, excluzând producţia de energie electrică din centralele de acumulare prin pompare pe bază de apă pompată anterior în bazinul superior;

Ci = puterea totală instalată, fără acumularea prin pompare, a tuturor centralelor hidroelectrice înregistrată la sfârşitul anului i, măsurată în MW.

Pentru calculul energiei electrice produse de energia eoliană se aplică următoarea formulă:

 

  ,

 

unde:

N = anul de referinţă;

EN(norm) = cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele eoliene în anul N, în scopul efectuării de calcule;

Ei = cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i

de către toate centralele eoliene, măsurată în GWh;

Ci = puterea totală instalată a tuturor centralelor eoliene înregistrată la sfârşitul anului i, măsurată în MW;

n = 4 sau numărul de ani care precedă anul N, pentru care sunt disponibile datele privind capacitatea şi producţia centralelor eoliene, luându-se în considerare cea mai mică dintre cele două valori.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU ADMINISTRARE SI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU ADMINISTRARE ŞI REGLEMENTARE ÎN COMUNICAŢII

 

DECIZIE

privind procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România

În temeiul art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată CU modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 10 alin, (2) pct. 10, art. 11 alin. (1) şi (7), art. 12 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, aprobată prin Legea nr. 113/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii emite prezenta decizie.

 

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Prezenta decizie stabileşte procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio pentru misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România, precum şi de stabilire a condiţiilor de utilizare temporară a frecvenţelor radio pe durata vizitelor unor demnitari străini în România.

Art. 2. - (1) În cuprinsul prezentei decizii sunt aplicabile definiţiile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa-cadru.

(2) în înţelesul prezentei decizii, prin autorizaţia de asignare a frecvenţelor radio, denumită în continuare AAF, care se constituie anexă la licenţa de utilizare a frecvenţelor radio, Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, denumită în continuare ANCOM, stabileşte frecvenţele radio şi parametrii tehnici şi operaţionali asociaţi pentru funcţionarea uneia sau mai multor staţii de radiocomunicaţii.

Art. 3. - (1) Licenţa de utilizare a frecvenţelor radio, denumită în continuare LUF, cuprinde, în principal, datele de identificare a titularului, drepturile de utilizare a spectrului acordate prin licenţă, care se concretizează în frecvenţa sau frecvenţele asignate, menţionarea serviciului de radiocomunicaţii şi desemnarea tipului de aplicaţie pentru care a fost acordată licenţa, aria furnizării reţelei, condiţii tehnice şi operaţionale asociate drepturilor de utilizare, obligaţiile titularului, termenul de valabilitate a drepturilor de utilizare, data intrării în vigoare a drepturilor de utilizare, orice alte condiţii stabilite în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (2) din Ordonanţa-cadru, precum şi alte obligaţii ce decurg din legislaţia în vigoare în domeniul comunicaţiilor electronice.

(2) AAF cuprinde, în principal, datele de identificare a titularului, frecvenţa sau frecvenţele radio asignate, parametrii tehnici şi operaţionali ai unei staţii de radiocomunicaţii sau, după caz, ai staţiilor de radiocomunicaţii din componenţa unei reţele, precum şi alte date relevante ale asignării/asignărilor de frecvenţe.

Art. 4. - Utilizarea efectivă a frecvenţelor radio este permisă numai după obţinerea LUF, respectiv după comunicarea condiţiilor de utilizare temporară a frecvenţelor radio în cazul utilizării cu caracter ocazional pe durata vizitelor unor demnitari străini în România, în condiţiile prezentei decizii.

Art. 5. - (1) ANCOM acordă LUF misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România în ordinea solicitărilor, ca urmare a comunicării Ministerului Afacerilor Externe-Direcţia protocol.

(2) Termenul de valabilitate al LUF acordate în condiţiile alin. (1) este de 5 ani, cu excepţia:

a) LUF acordate pentru reţele de comunicaţii electronice destinate unor transmisii ocazionale, pentru care termenul de valabilitate este de cel mult 6 luni de la emitere;

b) LUF acordate pentru perioade mai mici de 5 ani, conform solicitării titularului;

c) LUF acordate pentru perioade mai mici de 5 ani, din motive ce ţin de gestionarea spectrului radio;

d) LUF acordate în baza unor strategii de utilizare a spectrului radio, care prevăd alte perioade de valabilitate.

 

CAPITOLUL II

Emiterea LUF şi AAF

 

Art. 6. - (1) Misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România, în vederea acordării LUF în condiţiile art. 5, vor transmite Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia protocol o notă verbală, însoţită de două formulare-tip, completate în original, ce conţin informaţii specifice serviciului de radiocomunicaţii şi tipului de aplicaţie în care se încadrează solicitarea.

(2) Formularul-tip poate fi obţinut de pe pagina de internet a ANCOM.

(3) Un exemplar al formularului-tip se păstrează la Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol, care ţine evidenţa solicitărilor, a tipului de aplicaţie şi a avizelor privind îndeplinirea condiţiilor de reciprocitate.

Art. 7. - (1) Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol va transmite ANCOM, în termen de 10 zile lucrătoare, solicitarea de acordare a LUF.

(2) în situaţia în care în urma analizei cererii şi documentaţiei tehnice se constată că cererea este incorectă sau incompletă, ANCOM va comunica solicitantului observaţiile necesare prin Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol.

(3) în termen de 6 săptămâni de la data primirii informaţiilor complete, ANCOM va analiza documentaţia transmisă şi, dacă sunt îndeplinite condiţiile tehnice şi legale, va emite LUF însoţită de una sau mai multe AAF.

(4) Este considerată dată a primirii data înscrierii în registrul general intrare-ieşire al corespondenţei ANCOM sau data confirmării primirii prin serviciul de corespondenţă cu confirmare de primire.

(5) Termenul prevăzut la alin. (3) poate fi modificat de către ANCOM în condiţiile prevăzute la art. 26 alin. (3) din Ordonanţa-cadru.

Art. 8. - (1) ANCOM poate respinge o cerere de acordare a LUF în următoarele cazuri:

a) solicitantul nu a depus toate documentele şi nu a furnizat toate informaţiile prevăzute la art. 5, 6 şi 7;

b) nu există frecvenţe radio disponibile în condiţiile solicitate;

c) nu sunt îndeplinite condiţiile tehnice sau legale din domeniul comunicaţiilor electronice;

d) nu se justifică, în mod obiectiv, alocarea resursei de spectru solicitate din considerente ce ţin de utilizarea raţională şi eficientă a spectrului radio;

e) solicitantul are debite aferente tarifului de utilizare a spectrului pentru frecvenţele radio alocate/asignate anterior, stabilit de ANCOM în conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Ordonanţa-cadru, nefiind îndeplinite condiţiile de reciprocitate privind acordarea scutirii pentru misiunile diplomatice/oficiile consulare în conformitate cu prevederile Convenţiei privind relaţiile diplomatice (Viena,1961) sau în conformitate cu condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a organizaţiilor sau de acordurile de sediu pentru reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România, după caz.

(2) Respingerea cererii de acordare a LUF va fi motivată şi se va comunica solicitantului, prin Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol.

Art. 9. - (1) Pentru misiunile diplomatice şi oficiile consulare, tariful de utilizare a spectrului aferent frecvenţelor radio alocate/asignate în condiţiile prezentului capitol, stabilit în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se încasează/scuteşte în baza avizului, în scris, privind îndeplinirea condiţiilor de reciprocitate, acordat de Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol, ori de câte ori este cazul.

(2) Pentru reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România, tariful de utilizare a spectrului aferent frecvenţelor radio alocate/asignate în condiţiile prezentului capitol, stabilit în conformitate cu prevederile legale în vigoare, se încasează/scuteşte în baza confirmării, în scris, privind încadrarea în limitele şi condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de instituire a organizaţiilor sau de acordurile de sediu pentru reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România din partea Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia protocol, după caz.

 

CAPITOLUL III

Procedura de aprobare a utilizării temporare a frecvenţelor radio cu ocazia vizitelor unor demnitari străini în România

 

Art. 10. - (1) în cazul utilizării frecvenţelor radio cu caracter ocazional, pe durata vizitelor unor demnitari străini în România, misiunea diplomatică a statului interesat va transmite Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia protocol o solicitare prin notă verbală, în vederea stabilirii condiţiilor de utilizare temporară a frecvenţelor radio.

(2) Solicitarea prevăzută la alin. (1) va cuprinde, în mod obligatoriu, datele tehnice şi operaţionale privind utilizarea temporară a frecvenţelor radio, în funcţie de serviciul de radiocomunicaţii şi de tipul de aplicaţie în care se încadrează solicitarea.

(3) Pentru utilizarea temporară a frecvenţelor de către staţii radio în serviciul mobil terestru, cererea prevăzută la alin. (1) va cuprinde datele tehnice şi operaţionale precizate în anexă.

(4) Ulterior primirii solicitării, Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol va transmite ANCOM, în copie, solicitarea prevăzută la alin. (1), document ce va cuprinde datele menţionate la alin, (2) şi (3), după caz.

(5) Solicitarea prevăzută la alin. (1) va fi transmisă către ANCOM cu cel puţin 12 zile lucrătoare înainte de data începerii utilizării efective.

(6) în termen de 9 zile lucrătoare de la data primirii solicitării, ANCOM va analiza documentaţia depusă şi, dacă sunt îndeplinite condiţiile tehnice şi legale, va comunica Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia protocol condiţiile de utilizare temporară a frecvenţelor radio ori răspunsul negativ, în cazul în care condiţiile tehnice şi legale nu sunt îndeplinite.

(7) Condiţiile de utilizare temporară a frecvenţelor radio stabilite de ANCOM vor fi comunicate Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia protocol cel mai târziu cu 3 zile lucrătoare înaintea începerii utilizării efective a frecvenţelor radio, în condiţiile respectării termenului de depunere a cererii prevăzut la alin. (5).

(8) Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol va comunica solicitantului, în timp util, răspunsul ANCOM privind posibilitatea utilizării temporare a frecvenţelor radio sau răspunsul negativ, după caz.

 

CAPITOLUL IV

Modificarea LUF şi/sau AAF

 

Art. 11. - (1) Termenul de valabilitate a LUF, acordată conform principiului prevăzut la art. 5, poate fi prelungit pentru perioade cel mult egale cu perioada pentru care a fost acordată iniţial.

(2) Prelungirea valabilităţii LUF se realizează în baza unei cereri transmise cu cel puţin 30 de zile, dar nu mai devreme de 3 luni înaintea expirării termenului cuprins în aceasta.

(3) în termen de 30 de zile calendaristice de la transmiterea cererii prevăzute la alin. (2), ANCOM va prelungi termenul de valabilitate a LUF în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

(4) ANCOM poate refuza prelungirea termenului de valabilitate a LUF în cazul în care:

a) cererea nu a fost depusă cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (2);

b) nu se justifică extinderea drepturilor de utilizare din considerente ce ţin de utilizarea raţională şi eficientă a spectrului radio;

c) banda sau benzile de frecvenţe radio care fac obiectul licenţei se află într-un proces de reorganizare a utilizării spectrului radio;

d) există prevederi în acest sens în reglementări tehnice în vigoare cu privire la banda ori benzile de frecvenţe care fac obiectul licenţei.

Art. 12. - (1) ANCOM poate modifica LUF şi/sau AAF, din oficiu, în situaţiile prevăzute la art. 24 alin. (3) din Ordonanţa-cadru.

(2) ANCOM poate modifica prevederile LUF şi/sau AAF, la cererea titularului, transmisă prin Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol, în următoarele cazuri:

a) se solicită modificarea condiţiilor tehnice şi operaţionale cuprinse în LUF;

b) se solicită modificarea parametrilor tehnici şi operaţionali cuprinşi în AAF.

(3) Ulterior depunerii cererii, Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol va transmite ANCOM, în termen de 10 zile lucrătoare, solicitarea de modificare.

Art. 13. - (1) în vederea modificării condiţiilor tehnice şi operaţionale cuprinse în LUF, titularul acesteia va transmite Ministerului Afacerilor Externe - Direcţia protocol o solicitare prin notă verbală, însoţită de două formulare-tip, completate în original, ce conţin informaţii specifice serviciului de radiocomunicaţii şi tipului de aplicaţie în care se încadrează solicitarea.

(2) Formularul-tip poate fi obţinut de pe pagina de internet a ANCOM.

(3) Un exemplar al formularului-tip se păstrează de Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol, care ţine evidenţa modificărilor condiţiilor tehnice şi operaţionale.

(4) Ulterior depunerii documentaţiei, Ministerul Afacerilor Externe-Direcţia protocol va transmite ANCOM, în termen de 10 zile lucrătoare, solicitarea de modificare a LUF.

(5) Modificarea LUF se realizează cu respectarea prevederilor art. 7 şi ale art. 8 alin. (1) lit. a)-d) şi alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

(6) Utilizarea frecvenţelor radio în condiţiile tehnice şi operaţionale modificate este permisă numai după modificarea LUF.

Art. 14. - (1) în vederea modificării parametrilor tehnici şi operaţionali cuprinşi în AAF, titularul va transmite Ministerului

Afacerilor Externe - Direcţia protocol o solicitare prin notă verbală, însoţită de două formulare-tip, completate în original, ce conţin informaţii specifice serviciului de radiocomunicaţii şi tipului de aplicaţie în care se încadrează solicitarea.

(2) Formularul-tip poate fi obţinut de pe pagina de internet a ANCOM.

(3) Un exemplar al formularului-tip se păstrează de Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol care ţine evidenţa modificărilor parametrilor tehnici şi operaţionali.

(4) Ulterior depunerii documentaţiei, Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol va transmite ANCOM, în termen de 10 zile lucrătoare, solicitarea de modificare a parametrilor tehnici şi operaţionali cuprinşi în AAF.

(5) Modificarea AAF se realizează cu respectarea prevederilor art. 7 şi ale art. 8 alin. (1) lit. a)-d) şi alin. (2), care se aplică în mod corespunzător.

(6) Utilizarea frecvenţelor radio cu parametri tehnici şi operaţionali modificaţi este permisă numai după modificarea în mod corespunzător a AAF.

 

CAPITOLUL V

Încetarea dreptului conferit prin LUF

 

Art. 15. - (1) Dreptul de a utiliza frecvenţele radio încetează în următoarele cazuri:

a) la cererea titularului;

b) la expirarea duratei de valabilitate, dacă titularul nu a transmis anterior o cerere de prelungire a valabilităţii licenţei;

c) ca urmare a închiderii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România.

(2) Titularul de licenţă va informa Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol cu privire la renunţarea la dreptul de utilizare a frecvenţelor radio, la iniţiativa sa, prin completarea unei cereri în acest sens, ce va fi transmisă MAE.

(3) Ulterior depunerii cererii prevăzute la alin. (2), Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol va transmite ANCOM, în termen de 5 zile lucrătoare, solicitarea de renunţare la drepturile de utilizare a frecvenţelor radio. Cererea produce efecte la data transmiterii către ANCOM, determinată conform art. 7 alin. (4), cu excepţia cazului în care titularul drepturilor precizează o dată ulterioară.

(4) în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c), ANCOM va emite o decizie prin care va constata apariţia situaţiei ce a condus la încetarea dreptului de utilizare.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

Art. 16. - (1) ANCOM pune la dispoziţia misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România, prin intermediul paginii proprii de internet, informaţiile necesare obţinerii LUF, conţinutul documentaţiei tehnice în vederea obţinerii sau modificării LUF şi/sau AAF, precum şi formularele-tip menţionate în cuprinsul prezentei decizii.

(2) După intrarea în vigoare a prezentei decizii, Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia protocol va informa misiunile diplomatice, oficiile consulare şi reprezentanţele organizaţiilor internaţionale acreditate în România cu privire la procedura de acordare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio.

Art. 17. - Anexa face parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 18. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii,

Marius Cătălin Marinescu

 

Bucureşti, 19 iunie 2015.

Nr. 512.

 

ANEXĂ

 

Date tehnice şi operaţionale necesare în vederea aprobării utilizării frecvenţelor cu caracter ocazional, pentru staţii radio în serviciul mobil terestru

 

1. Zona de acoperire radio (aria utilizării)/The radio coverage area (area of use)

2. Perioada de utilizare a frecvenţelor/The period of use for the radio frequencies

3. Tipul şi numărul echipamentelor radio care se intenţionează a fi utilizate/The type and number of radio equipment intended to be used

4. Frecvenţe solicitate/Banda de frecvenţe/Requested frequencies/Frequency band:

a) gama de frecvenţe în care funcţionează echipamentele radio/the frequency range of the equipment (in which the equipment operate);

b) ecartul de frecvenţe programabil între canalele adiacente/channel spacing;

c) frecvenţele de lucru preferate şi o listă alternativă a frecvenţelor de lucru acceptabile/the primary desired frequencies and an alternative list of acceptable frequencies.

5. Configuraţia reţelei radio/the radio network configuration:

a) cu staţie fixă (de bază) şi staţii mobile şi/sau portabile/with base station and mobile and/or portable stations;

b) numai cu staţii mobile/portabile/only with mobile and/or portable stations.

6. Modul de operare/the operation mode:

a) simplex/simplex;

b) semiduplex sau duplex/halfduplex or duplex.

7. Amplasamentele staţiilor fixe/the locations of the fixed stations

8. Înălţimea antenei de la sol (pentru staţiile fixe)/height of the antenna above ground level (for the fixed stations)

9. Caracteristicile emisiei radio/the particularities of the emission:

a) lărgimea de bandă ocupată/the occupied bandwidth;

b) puterea efectiv radiată maximă a staţiilor fixe/mobile/the maximum effective radiated power of the fixed/mobile stations;

c) puterea de emisie a staţiilor portabile/transmission power of the portable stations.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.