MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 366/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 366         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 27 mai 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 45 din 17 Februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 251 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Decizia nr. 51 din 17 februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011 şi, în special, ale art. 3 alin. (6) din ordonanţa de urgenţa

 

Decizia nr. 52 din 17 februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) lit. c) şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

303. - Hotărâre privind aprobarea stemei municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare

 

340. - Hotărâre privind aprobarea stemelor comunelor Odăile şi Poşta Câlnău, judeţul Buzău

 

341. - Hotărâre privind aprobarea stemei comunei Mereni, judeţul Covasna

 

351. - Hotărâre privind aprobarea stemei oraşului Tăşnad, judeţul Satu Mare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

640 . - Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR- AD-PETA “Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor”, ediţia 2/2015

 

1.005. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind stabilirea persoanelor împuternicite să constate şi să aplice sancţiunile prevăzute de Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

            443. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 45

din 17 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 251 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 251 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Alexandru Terescenco în Dosarul nr. 9.098/30/2013 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 938D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Alexandru Terescenco a depus note de şedinţă prin care reiterează excepţia de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă Cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că autorul excepţiei este nemulţumit de criteriul tehnic folosit pentru determinarea impozitului, iar instanţa de contencios constituţional nu se poate pronunţa asupra acestui criteriu.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 1.965 din 22 aprilie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 9.098/30/2013, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 251 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie invocată de Alexandru Terescenco într-un dosar având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva unei decizii de impunere prin care a fost stabilită în sarcina autorului excepţiei de neconstituţionalitate obligaţia plăţii impozitului pe clădiri, în conformitate cu dispoziţiile art. 251 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, pentru că permit organelor fiscale să emită decizii de impunere prin care se calculează diferit impozitele datorate. Se arată că nu sunt tratate identic situaţii identice. Autorul aduce în sprijinul afirmaţiilor sale situaţii de fapt potrivit cărora suprafaţa construită desfăşurată a unor clădiri a fost calculată diferit.

7. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în condiţiile în care textul legal este aplicabil tuturor proprietarilor de imobile supuse impozitării, modalitatea de calcul al impozitului fiind stabilit în mod clar de către legiuitor.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Acesta arată că art. 251 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal atestă caracterul echitabil şi proporţional ai impozitului stabilit, care se aplică tuturor contribuabililor, fără deosebiri de tratament juridic de la o zonă la alta a ţării şi în baza unor criterii care să asigure aplicarea lor echidistantă, în plus, regula generală în materia impozitelor şi taxelor este cuprinsă în art. 139 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, iar potrivit art. 56 din Constituţie, contribuţia cetăţenilor la cheltuielile publice constituie o îndatorire fundamentală a acestora. Din aceste reglementări constituţionale rezultă că stabilirea impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, acesta având dreptul de a stabili cuantumul acestora.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 251 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, care au următoarea formulare: “Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20.”

13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că acest text de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (2) privind justa aşezare a sarcinilor fiscale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că, potrivit art. 251 alin. (4) din Codul fiscal, suprafaţa construită desfăşurată cuprinde inclusiv logia/balconul, atunci când suprafaţa construită desfăşurată poate fi determinată. În schimb, dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20. Într-o atare situaţie, în calculul de determinare a suprafeţei construite nu este inclusă suprafaţa logiei/balconului. De altfel, potrivit anexei nr. 1 la Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, suprafaţa utilă a unei locuinţe nu cuprinde suprafaţa aferentă logiei/balconului.

15. În aceste condiţii, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că există o discriminare între persoanele fizice prin modul de determinare a suprafeţei construite în funcţie de care se calculează impozitul pe clădiri. Astfel, pe de o parte, atunci când se cunoaşte suprafaţa construită desfăşurată, impozitul se calculează luând în considerare suprafaţa logiei/balconului, iar, pe de altă parte, dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii, în care nu intră suprafaţa aferentă logiei/balconului, cu un coeficient de transformare de 1,20.

16. Curtea reţine de principiu că elemente de fapt, obiective prin natura lor, determină aplicarea unui tratament juridic diferit, acesta justificându-se tocmai prin situaţia de fapt reglementată. În cauza de faţă, Curtea observă că tratamentul juridic diferit privind determinarea cuantumului impozitului pe clădiri este dat de faptul că dimensiunile exterioare ale clădirii nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al acestora.

17. În acest sens, legiuitorul a reglementat, în privinţa contribuabililor care au obligaţia plăţii impozitului pe clădiri ale căror dimensiuni exterioare nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, o metodă de calcul prin care se recurge la următoarele elemente: suprafaţa utilă a clădirii şi un coeficient de 1,20, coeficient obiectiv care acoperă, de principiu, elementele care diferenţiază suprafaţa construită desfăşurată a clădirii şi cea utilă a acesteia, inclusiv prin luarea în considerare a logiilor/balcoanelor. Suprafaţa construită astfel determinată reprezintă baza de calcul pentru determinarea cuantumului impozitului pe clădiri, iar prin prisma finalităţii urmărite - determinarea în mod echitabil şi nediferenţiat a impozitului pe clădiri, Curtea constată că modul de calcul al suprafeţei construite în ipoteza textului de lege criticat este unul rezonabil, echitabil şi obiectiv.

18. Având în vedere aceste situaţii de fapt obiective, legiuitorul a instituit un tratament juridic distinct acestor două categorii de persoane, fără însă a plasa vreuna dintre acestea într-o situaţie dezavantajoasă sau de inferioritate, apelând la ceea ce jurisprudenţa Curţii a calificat drept egalitate materială pentru a realiza astfel o aşezare justă şi echitabilă a sarcinilor fiscale (a se vedea Decizia nr. 524 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 3 februarie 2014, Decizia nr. 542 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 11 decembrie 2014, paragraful 30, Decizia nr. 633 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragraful 19, Decizia nr. 27 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 25 martie 2015, paragraful 17). De altfel, prin Decizia nr. 3 din 6 ianuarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 8 iunie 1994, Curtea Constituţională a reţinut că fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni. Aşadar, având în vedere considerentele menţionate, Curtea constată că tratamentul juridic diferenţiat reglementat prin textul criticat nu este de natură a contraveni dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Terescenco în Dosarul nr. 9.098/30/2013 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 251 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 februarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 51

din 17 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011 şi, în special, ale art. 3 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu,

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, de Cristi Constantin Bădiţă, Ionela Adriana Blejan şi de Andrei Laurenţiu Stoian, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, în Dosarul nr. 24.228/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.124D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ministerul Afacerilor Interne a depus un punct de vedere prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta arată că dispoziţiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică şi că ele reprezintă, de fapt, o situaţie tranzitorie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 5.498 din 16 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 24.228/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, de Cristi Constantin Bădiţă, Ionela Adriana Blejan şi de Andrei Laurenţiu Stoian, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, într-un dosar având ca obiect soluţionarea unui litigiu privind funcţionarii publici.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât absolvenţii promoţiei 2011 ai instituţiei de învăţământ din cadrul Ministerului Apărării Naţionale pregătiţi pentru nevoile Ministerului Administraţiei şi Internelor sunt defavorizaţi în raport cu absolvenţii aceleaşi instituţii de învăţământ din promoţiile anterioare, pierzând atât vechimea în profesia de poliţist, promovarea în grad la termen, cât şi drepturi salariale ce li s-ar fi cuvenit. În perioada 1 iulie 2011-1 mai 2012 nu au avut nici calitatea de elevi şi nici aceea de angajaţi, deşi absolviseră cursurile încă din iulie 2011, drept pentru care nu puteau să se angajeze legal la un alt angajator, fiindu-le încălcat, practic, dreptul la muncă.

7. Deşi în art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 se instituie posibilitatea ca absolvenţii să se angajeze în altă parte fără a plăti costurile formării profesionale, în realitate, această libertate este numai aparentă, întrucât opţiunea profesională, însoţită de contractul de angajament, au fost făcute înainte de începerea şcolarizării. Ca atare, aceste persoane, optând deja pentru o profesie, au fost lipsite o perioadă de timp de posibilitatea de a o exercita, deşi prin Legea nr. 360/2002 era stabilită în mod concret obligaţia angajării lor.

8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât adoptarea ordonanţei de urgenţă este justificată, conform preambulului ordonanţei, de efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor profesionale plătite din fonduri publice, împrejurări extraordinare care se circumscriu condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie.

9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat în faţa instanţei de judecată, ii constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011. Din examinarea excepţiei, rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 21 iunie 2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 234/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 861 din 7 decembrie 2011, şi, în special, prevederile art. 3 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă. Aceste din urmă dispoziţii au următoarea formulare: “Încadrarea promoţiilor de absolvenţi ai şcolilor postliceale pentru formarea agenţilor de poliţie, subofiţerilor, maiştrilor militari, precum şi a promoţiilor de absolvenţi ai şcolilor postliceale pentru formarea subofiţerilor/maiştrilor militari ale Ministerului Apărării Naţionale pregătiţi pentru nevoile Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează pe parcursul anului 2012, în limita numărului de posturi vacante/temporar vacante, pe instituţii de învăţământ aparţinând fiecărui inspectorat general/structură prevăzut/prevăzută la alin. (3), potrivit ordinii de priorităţi stabilite prin ordin de către ministrul administraţiei şi internelor.”

13. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste texte de lege aduc atingere dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 privind principiul egalităţii în faţa legii şi ale art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine că autorii acesteia apreciază că sunt discriminaţi faţă de promoţiile anterioare ale instituţiilor de formare profesională iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor prin faptul că nu au fost încadraţi imediat în funcţia de poliţist. De asemenea, arată că dispoziţiile legale criticate sunt de natură să aducă atingere dreptului lor la muncă, din moment ce, la înscrierea în instituţiile deformare profesională iniţială, au optat pentru această meserie.

15. Curtea observă faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au absolvit instituţiile de formare profesională iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor în anul 2011. Într-un context economic dificil pentru statul român. În preambulul ordonanţei de urgenţă se specifică faptul că ea a fost adoptată având în vedere efectele crizei economice asupra sistemului bugetar, implicit în ceea ce priveşte posibilitatea de asigurare financiară a cheltuielilor de acordare a drepturilor salariale ale categoriilor menţionate. Încadrarea absolvenţilor promoţiei 2011 s-a făcut începând cu 1 ianuarie 2012, ceea ce reprezintă o soluţie rezonabilă într-un context economic dificil.

16. Or, cele două categorii de persoane invocate de către autorii excepţiei nu se află în situaţii juridice similare, situaţia fiecăreia dintre acestea fiind guvernată de acte normative diferite. Astfel, împrejurări de fapt sau de drept care plasează categorii de persoane în situaţii obiectiv diferite justifică, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă atingere principiului egalităţii.

17. În aceste condiţii, Curtea constată că norma juridică criticată este aplicabilă, de la intrarea ei în vigoare, în mod nediscriminatoriu, tuturor destinatarilor ei. De altfel, Curtea a reţinut în mod constant că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regii actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea^ în faţa legii şi a autorităţilor publice fără privilegii şi discriminări. În acest sens este Decizia nr. 759 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2012. Aşadar, având în vedere că autorii excepţiei se află într-o situaţie juridică diferită, Curtea nu poate reţine încălcarea art. 16 din Constituţie.

18. Pe de altă parte, Curtea constată că dreptul la muncă nu este încălcat. Potrivit art. 2 din ordonanţa de urgenţă, poliţiştii, cadrele militare în activitate, precum şi elevii şi studenţii seriilor terminale ale anului 2011 din instituţiile de formare profesională iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor şi absolvenţii promoţiilor anului 2011 ale instituţiilor de învăţământ din structura Ministerului Apărării Naţionale pregătiţi pentru nevoile Ministerului Administraţiei şi Internelor care solicită în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă şi 31 decembrie 2012, prin demisie sau la cerere, încetarea raporturilor de serviciu sau trecerea în rezervă, respectiv renunţarea la calitatea de elev sau student al instituţiilor de formare profesională iniţială ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, sunt exoneraţi de la plata cheltuielilor de întreţinere pe timpul şcolarizării şi a cheltuielilor efectuate pe perioada cursurilor/programelor de specializare, perfecţionare, stagii de practică, în ţară sau în străinătate, prevăzute de angajamentele/contractele încheiate potrivit legii (a se vedea şi considerentele Deciziei nr. 613 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 5 ianuarie 2015, pronunţată în legătură cu o soluţie legislativă similară). Aşadar, absolvenţii promoţiei 2011 au avut posibilitatea să părăsească sistemul de formare iniţială din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, implicit, să se angajeze în raporturi de muncă, în acord cu dispoziţiile art. 41 din Constituţie, fără a plăti cheltuielile pe care instituţia de învăţământ Ie-a suportat pe parcursul formării profesionale. Pe de altă parte, ei au putut fi încadraţi în structurile Ministerului de Interne începând cu 1 ianuarie 2012. Legiuitorul a condiţionat încadrarea lor de împlinirea unui anumit termen, condiţionare determinată de situaţia finanţelor publice, până atunci, absolvenţii putând exercita orice profesie aleasă (cu respectarea unor condiţii formale, potrivit art. 2 din ordonanţa de urgenţă).

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”, de Cristi Constantin Bădiţă, Ionela Adriana Blejan şi de Andrei Laurenţiu Stoian, prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex” în Dosarul nr. 24.228/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administraţiei şi Internelor pentru anul 201 \ şi, în special, ale art. 3 alin. (6) din ordonanţa de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a (fostă a IX-a) de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 februarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 52

din 17 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 31 alin. (1) lit. c) şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, excepţie ridicată de Regia Publică Locală - Ocolul Silvic Pădurile Făgăraşului - R.A. în Dosarul nr. 4.755/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.Î26D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 255 din 6 mai 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 15 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 4.755/62/2014, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 şi art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât creează o inegalitate de tratament juridic în privinţa salarizării directorilor de ocoale silvice în funcţie de unitatea administrativ-teritorială de care aparţine ocolul silvic. Astfel, se ajunge la situaţia ca directorul de ocol silvic aparţinând unei comune să beneficieze de un salariu semnificativ mai mic faţă de cel al unui director de ocol silvic aparţinând unui municipiu, chiar dacă sarcinile şi atribuţiile sale sunt cel puţin aceleaşi, dacă nu mai complexe. În acest sens, autoarea excepţiei arată că funcţionează sub autoritatea unei asociaţii formate din 13 unităţi administrativ-teritoriale şi, în plus, administrează fondul forestier proprietatea privată a mai multor composesorate, mănăstiri, biserici şi şcoli.

6. Se apreciază că dispoziţiile legale criticate încalcă şi art. 41 din Constituţie, întrucât interzic directorilor regiilor autonome de interes local să primească alte beneficii de orice formă, în afara indemnizaţiei lunare.

7. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Instanţa menţionează jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 255 din6mai2014.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispoziţiile art. 31 şi 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici. În realitate, având în vedere critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că obiectul excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) şi art. 32 din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 9 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, texte asupra cărora urmează a se pronunţa prin prezenta decizie şi care au următorul cuprins:

- Art. 31 alin. (1) lit. c): “(1) Directorul general/directorul beneficiază de o remuneraţie lunară acordată prin contractul de mandat, după cum urmează: [...]

c) la nivelul regiilor autonome, societăţilor şi companiilor de interes local aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea unei unităţi administrativ-teritoriale de interes local, precum şi al filialelor acestora, remuneraţia nu poate depăşi nivelul indemnizaţiei lunare acordate prin lege pentru funcţia de viceprimar;”;

- Art. 32: “(1) Remuneraţia lunară a directorului general/directorului stabilită prin contractul de mandat în condiţiile art. 31 alin. (1) este unica formă de recompensare în bani a activităţii depuse de persoana respectivă.

(2) Directorului general/directorului nu i se pot acorda prin contractul de mandat alte beneficii, de orice formă, în afara celor prevăzute la art. 31 alin. (2).”

12. Autoarea excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul la muncă, precum şi ale art. 115 alin. (6) referitor la domeniile în care nu pot fi adoptate ordonanţe de urgenţă. Totodată, sunt invocate şi prevederile art. 14 - Interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Cu privire la admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 a fost abrogată prin art. 15 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013. Având în vedere însă Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi faptul că dispoziţiile legale criticate continuă să producă efecte juridice în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că art. 31 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 stabileşte limita maximă a remuneraţiei lunare de care poate beneficia directorul general/directorul unei regii autonome, societăţi sau companii de interes local aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea unei unităţi administrativ-teritoriale de interes local. Această remuneraţie este stabilită în funcţie de indemnizaţia aferentă unei funcţii de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale, respectiv funcţia de viceprimar.

15. Curtea reţine că indemnizaţiile aferente funcţiilor de demnitate publică alese din cadrul organelor autorităţilor publice locale variază în funcţie de nivelul unităţii administrativ-teritoriale, de categoria acesteia şi de numărul de locuitori pe care îl are. Aceste criterii după care este construit întregul sistem public de salarizare sunt obiective şi raţionale, astfel încât tratamentul juridic diferenţiat aplicat persoanelor care deţin asemenea funcţii nu poate fi calificat ca fiind discriminatoriu.

16. Raportat la susţinerile potrivit cărora autoarea excepţiei administrează o suprafaţă mare de fond forestier (potrivit aprecierilor sale), ce se întinde pe teritoriul mai multor unităţi administrativ-teritoriale, Curtea reţine că este de la sine înţeles că suprafaţa administrativă a unei unităţi administrativ-teritoriale poate cuprinde în proporţii variabile vegetaţie forestieră sau că acest fond forestier se poate întinde pe suprafaţa mai multor unităţi administrativ-teritoriale, ceea ce nu înseamnă eo ipso că legiuitorul trebuie să conceapă un sistem de salarizare în funcţie de dimensiunea suprafeţei acoperite de vegetaţie forestieră. Din contră, ţine de opţiunea legiuitorului de a concepe şi de a stabili un sistem de salarizare după anumite criterii, desigur, cu condiţia ca acestea să nu fie aleatorii. În consecinţă, întrucât legiuitorul a stabilit că entitatea, în cazul de faţă regia autonomă, este de interes local, rezultă că grila de salarizare concepută pentru nivelul respectiv de unitate administrativ-teritorială trebuie să se aplice în mod unitar, pentru a se asigura o unicitate a sistemului public de salarizare.

17. Astfel, în domeniul salarizării personalului din unităţile administrativ-teritoriale prevalează în optica legiuitorului chiar nivelul acestora, nivel care se constituie într-un criteriu obiectiv şi raţional de natură să determine aplicarea unui tratament juridic diferenţiat în privinţa persoanelor care intră sub incidenţa sa. În consecinţă, art. 31 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 nu încalcă nici art. 16 din Constituţie şi nici art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

18. În privinţa criticii de neconstituţionalitate care vizează art. 32 din ordonanţa de urgenţă, Curtea a constatat că directorii generali/directorii unităţilor economice de interes local încheie un contract de mandat în baza căruia beneficiază de o retribuţie al cărei cuantum este limitat la cel al indemnizaţiei viceprimarului unităţii administrativ-teritoriale din care acestea fac parte. Contractul de mandat astfel încheiat reprezintă o varietate a contractului de mandat reglementat de art. 2.009 şi următoarele din Codul civil, deosebindu-ser în mod esenţial, de raportul de muncă. Întrucât art. 41 din Constituţie vizează, în mod esenţial, raportul de muncă, şi nu drepturile şi obligaţiile născute în temeiul unui contract de mandat, modalitatea de configurare şi cuantumul retribuţiei plătite în baza contractului de mandat nu pot fi cenzurate prin prisma acestui text constituţional, care nu este incident în cauză.

19. De asemenea, întrucât măsurile criticate au fost prorogate pentru perioada 2010-2011 pe calea unor ordonanţe de urgenţă succesive, înseamnă că o critică de neconstituţionalitate raportată la art. 115 alin. (6) din Constituţie poate viza, eventual, ordonanţele de urgenţă succesive de prorogare a acestora, şi nu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008, mai ales că textele criticate au fost introduse în forma actuală (criticate în prezentul dosar) prin lege. De aceea, dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie nu sunt aplicabile în cauză (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 255 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 18 iunie 2014).

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată de Regia Publică Locală - Ocolul Silvic Pădurile Făgăraşului - R.A. în Dosarul nr. 4.755/62/2014 al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) şi ale art. 32 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 februarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 29 aprilie 2015.

Nr. 303.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare

 

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei municipiului Satu Mare, judeţul Satu Mare

 

Descrierea stemei

Stema municipiului Satu Mare, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.

În interiorul scutului, dintr-un bastion format dintr-un zid de cetate crenelat argintiu se ridică un turn de argint cu trei ferestre deschise negre, având la bază o poartă cu grilajul ridicat, apărată de un leu şezând, de aur, văzut din profil spre dreapta, cu coada ridicată pe spate şi cu limba roşie scoasă. Din crenelurile bastionului se ridică un turn conic central roşu, flancat de câte un turnuleţ argintiu, cu fereastra neagră deschisă, cu acoperişul ascuţit, roşu. Din metereze iese, în dreapta-stânga bastionului, o terasă verde pe care sunt plasaţi câte un chiparos cu trunchiul negru şi coronamentul verde; la extremităţile fiecărui chiparos se află câte un oştean de argint, privind spre chiparos, îmbrăcat în armură completă cu coiful cu viziera trasă, având în mâna dreaptă/stângă o spadă ridicată.

Bastionul este aşezat pe o terasă verde, iar vârful scutului de argint este undat.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu şapte turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Bastionul se referă la rolul cetăţii în apărarea localităţii.

Leul reprezintă o imagine simbolică pentru ideea de putere şi curaj în luptă.

Chiparosul face referire la bogăţia pomicolă din zonă.

Grilajul reprezintă statutul privilegiat de cetate al oraşului în Evul Mediu.

Întreaga compoziţie a fost inspirată de tradiţia heraldică folosită în perioada interbelică.

Coroana murală cu şapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu reşedinţă de judeţ.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemelor comunelor Odăile şi Poşta Câlnău, judeţul Buzău

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stemele comunelor Odăile şi Poşta Câlnău, judeţul Buzău, prevăzute în anexele nr. 1.1 şi 1.2.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemelor sunt prevăzute în anexele nr. 2.1 şi 2.2.

(3) Anexele nr. 1.1, 1.2, 2.1 şi 2.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 13 mai 2015.

Nr. 340.

 

ANEXA Nr. 1.1*)

 

STEMA

comunei Odăile, judeţul Buzău

 

 

ANEXA Nr. 2.1

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Odăile, judeţul Buzău

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.1, stema comunei Odăile se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată.

În partea dreaptă, în câmp albastru, se află Sfântul Gheorghe, călare pe un cal cabrat, conturnat, ţinând în mână o suliţă al cărei vârf este îndreptat spre gura unui balaur, care are limba scoasă, capul poziţionat în bandă, cu coada răsucită, al cărei vârf este terminat în vârf de săgeată, stând la picioarele calului, totul de argint.

În partea stângă, în câmp argintiu, se află zece prune naturale aşezate 4:3:2:1.

În partea inferioară, în câmp roşu, se află o căprioară de argint, conturnată, cu capul din faţă, cu urechea stângă poziţionată în fascie, iar cea dreaptă în bandă.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Sfântul Gheorghe face referire la hramul bisericii din localitate, declarata monument istoric, datând din anul 1820.

Prunele simbolizează bogăţia pomicolă din localitate, iar numărul acestora indică numărul satelor componente care alcătuiesc comuna.

Căprioara face referire la fauna din zonă.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.1 este reprodusă În facsimil.

 

ANEXA Nr. 1.2*)

 

STEMA

comunei Poşta Câlnău, Judeţul Buzău

 

ANEXA Nr. 2.2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Poşta Câlnău, judeţul Buzău

 

Descrierea stemei

Potrivit anexei nr. 1.2, stema comunei Poşta Câlnău se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite.

Scutul este încărcat în partea de sus cu o goarnă poştală de argint, iar în cea de jos, cu un mănunchi compus din şase spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Goarna face aluzie la denumirea localităţii.

Spicele de grâu simbolizează activitatea specifică zonei, agricultura, iar numărul acestora indică numărul satelor care alcătuiesc localitatea.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1.2 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei comunei Mereni, judeţul Covasna

În temeiul ari. 108 din Constituţia României, republicată, şi al ari 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema comunei Mereni, judeţul Covasna, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 13 mai 2015.

Nr. 341.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

comunei Mereni, judeţul Covasna

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei comunei Mereni, judeţul Covasna

 

Descrierea stemei

Stema comunei Mereni, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, zidit de aur, cu rosturile dintre cărămizi negre, cu un brad verde.

Şeful albastru, crenelat în partea inferioară, este încărcat cu două stele cu câte şase raze, de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificaţiile elementelor însumate

Scutul zidit şi linia crenelată fac referire la cetatea lui Álmoś, ale cărei ruine se află pe înălţimea “Hegyes”.

Bradul semnifică bogăţia silvică a zonei.

Cele două stele reprezintă numărul localităţilor care alcătuiesc comuna.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea stemei oraşului Tăşnad, judeţul Satu Mare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - (1) Se aprobă stema oraşului Tăşnad, judeţul Satu Mare, prevăzută în anexa nr. 1.

(2) Descrierea şi semnificaţia elementelor însumate ale stemei sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(3) Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

 

Bucureşti, 20 mai 2015.

Nr. 351.

 

ANEXA Nr. 1*)

 

STEMA

oraşului Tăşnad, judeţul Satu Mare

 

ANEXA Nr. 2

 

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE

elementelor însumate ale stemei oraşului Tăşnad, Judeţul Satu Mare

 

Descrierea stemei

Stema oraşului Tăşnad, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat.

În partea superioară, în câmp roşu, se află Sfântul Arhanghel Mihail de argint.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află o fântână arteziană de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Sfântul Arhanghel Mihail este o moştenire heraldică istorică, fiind sigiliul vechi al localităţii.

Fântâna arteziană simbolizează resursele naturale ale zonei, recunoscută pentru apele termale terapeutice.

Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.


*) Anexa nr. 1 este reprodusă în facsimil.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române RACR- AD-PETA “Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor”, ediţia 2/2015

 

Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Transporturilor ca autoritate de stat în domeniul transporturilor, în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) şi g) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 alin. (1) pct. 12 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română RACR- AD-PETA “Proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor”, ediţia 2/2015, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.148/2008 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind proiectarea şi exploatarea tehnică a aerodromurilor - RACR- AD-PETA, ediţia 1/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 şi 692 bis din 10 octombrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

 

p. Ministrul transporturilor,

Virgil Dragoş Titea,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2015.

Nr. 640.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind stabilirea persoanelor împuternicite să constate şi să aplice sancţiunile prevăzute de Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea

soiurilor de plante

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 259.414 din 11 mai 2015 al Direcţiei inspecţii de stat din cadrul Direcţiei generale control, antifraudă şi inspecţii,

în baza prevederilor art. 21 alin. (1) lit. (b) şi art. 44-^17 din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată,

având în vedere dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) şi art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin

Art. 1. - Persoanele împuternicite să constate şi să aplice sancţiunile prevăzute de Legea nr. 226/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată, sunt următoarele:

a) consilierii din cadrul Direcţiei inspecţii de stat cu atribuţii în domeniul seminţelor şi materialului săditor;

b) directorul general şi inspectorii atestaţi din cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor;

c) directorul executiv şi inspectorii atestaţi ai inspectoratelor teritoriale pentru controlul calităţii seminţelor şi a materialului săditor;

d) persoane împuternicite din cadrul camerelor agricole. Art. 2. - Se stabilesc formularul-tip de proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prevăzute de Legea nr. 266/2002, republicată, precum şi legitimaţia, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia inspecţii de stat, Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor şi inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor vor aplica prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministerului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 327/2002 privind stabilirea persoanelor împuternicite să constate şi să aplice sancţiunile prevăzute de Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 12 august 2002.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2015.

Nr. 1.005.

 

ANEXĂ

 

- Model –

            MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

INSPECŢIA NAŢIONALA PENTRU CALITATEA SEMINŢELOR

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor

şi a Materialului Săditor (sau LCCSMS)..........................

 

PROCES-VERBAL

de constatare a contravenţiei

Nr. ............. din ............... locul ................

 

Subsemnatul agent constatator, ..................................... în calitate de ....................... din cadrul ..................... am constatat că în ziua de ....................... anul .............. la ora .......... locul ........................ domnul (doamna) ...................................., născut (născută) la data de ........................... în ........................... judeţul ............................ domiciliat(ă) în ........................... str. .............................. nr. ........., bl. ............, sc. ............. ap................ judeţul (sectorul) ........................, cu reşedinţa în ............................. locul de muncă ................................ ocupaţia ................................, legitimat(ă) cu actul de identitate seria ................. nr. .............................., cod numeric personal ............................. eliberat de ......................... la data de ......................... pendinte de ................................ operatorul economic .............................................. cu sediul în ..........................................................

înmatriculată în Registrul Comerţului .................................. cu numărul .................., anul ................, din ............... cod fiscal nr. ................, cont bancar la Banca ................................................... nr. ..................., reprezentat prin domnul (doamna) ...................................................., în calitate de .......................................... posesor/posesoare al/a actului de identitate seria............. nr. ........................emis de..................................., la data de ............................................. cod numeric personal .................................., a contravenit normelor prin următoarele fapte:

.............................................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................................................

faptă(e) prevăzută(e) şi sancţionată(e) de art. 45 lit. ............. din Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante,

republicată ...........................................................................................

Măsuri propuse (dispuse):

.............................................................................................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................................................................................

Sancţiuni şi înştiinţarea de plată:

în conformitate cu prevederile art. 46 alin. (1) lit. ............ din Legea nr. 266/2002, republicată, se aplică contravenientului o amendă de .................. lei (......................................), care se va achita în termen de 15 zile de la primirea prezentului proces-verbal, în contul bugetului de stat - amenzi contravenţionale la CEC sau unităţile finanţelor publice.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravenientul poate achita în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevăzute în Legea nr. 266/2002, republicată, pentru fapta săvârşită, în valoare de .......................... lei.

O copie a chitanţei de achitarea sumei se va depune sau se va trimite recomandat, în acelaşi termen, la ......................... din localitatea ................., str. ............................. nr. .........., judeţul (sectorul) ............................

În caz de neplată în termenul fixat se va proceda la executarea silită.

Cu drept de plângere în termen de 15 zile de la comunicare, la ........................................................................ depunându-se şi copia procesului-verbal la organul care a aplicat sancţiunea.

Alte menţiuni: (obiecţii).......................................................................................................................................

Contravenientul nu este de faţă/refuză/nu poate semna.

Martor la constatare a fost domnul (doamna) .......................................................... din localitatea ........................ str. ................................. nr. ........... judeţul (sectorul) .............................. act de identitate seria ................. nr. ............... emis de ........................ la data de ............................cod numeric personal ............................

Prezentul proces-verbal s-a încheiat în 3 exemplare: unul/nu/s-a predat contravenientului, unul se transmite la Administraţia Financiară .................................... şi unul la ......................

 

Agent constatator,

........................................................

Martor,

........................................................

Contravenient,

........................................................

 

Model de legitimaţie*)

 

ROMÂNIA

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII

RURALE

 

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea

Seminţelor şi Materialului Săditor ..............

 

Posesorul prezentei legitimaţii este împuternicit să controleze aplicarea şi respectarea legislaţiei în vigoare

din domeniu seminţelor şi materialului de înmulţire şi plantare

 

 

 

 

 

VIZAT anul

 

VIZAT anul

 

 

Legitimaţie de control

VIZAT anul

 

VIZAT anul

 

 

Nr. ………..

 

VIZAT anul

 

VIZAT anul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dl./D-na ..........................

Legitimat cu B.I.(C.I.) seria .......  nr. .........

având funcţia de ..............................

Indicativul ştampilei .........

 

Ministru,

 

Data emiterii.....................

 

 

 

ROMÂNIA

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII

RURALE

 

Laboratorul Central pentru Calitatea

Seminţelor şi a Materialului Săditor ..............

 

Posesorul prezentei legitimaţii este împuternicit să controleze aplicarea şi respectarea legislaţiei în vigoare

din domeniu seminţelor şi materialului de înmulţire şi plantare

 

 

 

 

 

VIZAT anul

 

VIZAT anul

 

 

Legitimaţie de control

VIZAT anul

 

VIZAT anul

 

 

Nr. ………..

 

VIZAT anul

 

VIZAT anul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Dl./D-na ..........................

Legitimat cu B.I.(C.I.) seria .......  nr. .........

având funcţia de ..............................

Indicativul ştampilei .........

 

Ministru,

 

Data emiterii.....................

 

 


*) Modelul legitimaţiei este reprodus în facsimil.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005

 

Având în vedere dispoziţiile art. 139 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 133 alin. (5) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 23 alin. (1) şi art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. I. - Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 octombrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La articolul 116, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

(3) în cazul în care prin hotărâre definitivă s-a pronunţat achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală şi există indicii privind săvârşirea infracţiunii de către o altă persoană, dosarul de urmărire penală împreună cu mijloacele materiale de probă se restituie, la cerere, parchetului competent să efectueze ori să supravegheze urmărirea penală în cauză. La arhiva instanţei se păstrează o copie certificată a actelor dosarului şi procesul-verbal de predare-primire a dosarului de urmărire penală şi a mijloacelor materiale de probă.”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

judecător Marius Badea Tudose

 

Bucureşti, 29 aprilie 2015.

Nr. 443.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.