MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 367/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 367         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 27 mai 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 199 din 31 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Decizia nr. 200 din 31 martie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.650/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru modificarea şi completarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014

 

3.807. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 3.530/2015 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ,,Happy Days” din satul Tamaşi

 

3.808. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.491/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 24 martie-13 iunie 2014, începând cu anul şcolar 2014-2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 199

din 31 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor ,,art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, raportat la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, excepţie ridicată de Maria Susana Darnics în Dosarul nr. 1.369/83/2014 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.382D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.3830/2014-nr. 1.389D/2014 şi nr. l.391D/2014- nr. 1.394D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Norbert Istvan Csaki, Erika Ferenczi, Agneta Elek, Ioan Borbei, Nicoleta Corodan, Rozalia Ilonczai, Eniko Gergely, Iosif Pop, Francisc Kiss, Janos Imre şi Iuliana Şipoş în dosarele nr. 1.370/83/2014, nr. 1.371/83/2014. nr. 1.372/83/2014, nr. 1.376/83/2014, nr. 1.378/83/2014, nr. 1.414/83/2014, nr. 1.416/83/2014, nr. 1.420/83/2014, nr. 1.442/83/2014, nr. 1.444/83/2014 şi nr. 1.445/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în toate dosarele în care s-a făcut apelul, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise prin care solicită conexarea acestora, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate invocate. De asemenea, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a învederat faptul că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor legale criticate în cauzele prezente din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale, în acest sens fiind Decizia nr. 179 din 19 martie 2015, prin care Curtea a constatat că prevederile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

6. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.382D/2014- nr. 1.389D/2014 şi nr. 1.391 D/2014-nr. 1.394D/2014, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.383D/2Q14- nr. 1.389D/2014 şi nr. 1.391 D/2014-nr. 1.394D/2014 la Dosarul nr. 1.382D/2014, care este primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 179 din 19 martie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierile din 10 decembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 1.369/83/2014, nr. 1.370/83/2014, nr. 1.371/83/2014, nr. 1.372/83/2014, nr. 1.376/83/2014, nr. 1.378/83/2014, nr. 1.414/83/2014, nr. 1.416/83/2014, nr. 1.420/83/2014, nr. 1.442/83/2014, nr. 1.444/83/2014 şi nr. 1.445/83/2014, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, raportat la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Maria Susana Darnics, Norbert Istvan Csaki, Erika Ferenczi, Agneta Elek, Ioan Borbei, Nicoleta Corodan, Rozalia Ilonczai, Eniko Gergely, Iosif Pop, Francisc Kiss, Janos Imre şi Iuliana Şipoş cu ocazia soluţionării unor litigii de muncă având ca obiect drepturi băneşti.

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile criticate sunt discriminatorii şi contravin principiului constituţional al justei aşezări a sarcinilor fiscale. În acest sens, apreciază că abrogarea art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, care prevedea că nu se plăteşte contribuţia de asigurări sociale pentru sumele acordate în momentul disponibilizării, ca venit lunar de completare sau ca plăţi compensatorii, îi plasează într-o situaţie dezavantajoasă în raport cu alte persoane care, anterior abrogării, au beneficiat de prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006. În opinia acestora este evident faptul că situaţia în care se află persoanele concediate forţat, la iniţiativa angajatorului, este o situaţie de ,,dezavantaj social” şi este un motiv pentru care legiuitorul a înţeles să scutească aceste categorii de persoane de la plata contribuţiilor de sănătate aferente plăţilor compensatorii încasate cu ocazia disponibilizărilor colective. Aşa fiind, apreciază că prin menţinerea ca fiind constituţionale a prevederilor art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 se creează o diferenţă de tratament juridic între persoanele disponibilizate înainte de intrarea în vigoare a acestui text legal şi cele concediate imediat ulterior, acest tratament juridic diferit nefiind justificat în mod obiectiv şi rezonabil.

12. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

13. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

14. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, arată că ,,nu se poate reţine încălcarea principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, întrucât cele două categorii de disponibilizaţi (înainte şi după intrarea în vigoare a noii reglementări în materie) sunt supuse unor regimuri juridice diferite, astfel încât aceştia nu se află într-o situaţie identică, de natură să justifice aplicarea unui tratament egal. Contrar celor susţinute de autorii excepţiei, data disponibilizării înainte şi după data de intrare în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat. În plus, art. 56 din Constituţie prevede obligaţia cetăţenilor de a contribui prin impozite şi prin taxe ta cheltuielile publice. În cazul sistemului public de sănătate, aceste cheltuieli publice vizează însăşi îndeplinirea obligaţiei constituţionale a statului de a asigura ocrotirea sănătăţii şi protecţia socială a cetăţenilor”.

15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie prevederile art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 20 septembrie 2013, raportat la prevederile art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 24 martie 2014, iar art. 48 prevede că ,,Logos nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 257, alineatul (2) va avea următorul cuprins: «(2) Veniturile asupra cărora se stabileşte contribuţia de asigurări sociale de sănătate sunt prevăzute în Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.»

2. La articolul 257, alineatele (3)-(7) se abrogă.”

18. Din examinarea motivelor de neconstituţionalitate invocate în susţinerea excepţiei, Curtea constată că autorii acesteia critică numai prevederile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013, şi anume abrogarea, prin textul de lege supus controlului de constituţionalitate, a prevederilor art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, potrivit cărora ,,Contribuţia de asigurări sociale de sănătate nu se datorează asupra sumelor acordate în momentul disponibilizării, venitului lunar de completare sau plăţilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii, precum şi asupra indemnizaţiilor reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările ulterioare.” Aşa fiind, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, asupra căruia Curtea urmează, astfel, a se pronunţa, îl constituie prevederile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013.

19. Autorii excepţiei susţin că prevederile criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi celor ale art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 au făcut recent obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi norme din Constituţie, în acest sens fiind Decizia nr. 179 din 19 martie 2015, încă nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate în raport cu criticile formulate.

21. Curtea reţine că, şi în prezentele cauze, autorii excepţiei critică abrogarea, pe calea textului supus controlului de constituţionalitate, a prevederilor art. 257 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, apreciind că prin acest incident legislativ s-a creat un tratament juridic diferit între angajaţii aceluiaşi angajator. În contextul acestor susţineri, Curtea a subliniat că, potrivit art. 139 din Constituţie, ,,Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.” Această reglementare reprezintă, în egală măsură, o garanţie pentru proprietatea cetăţenilor, în sensul că sumele plătite cu titlu de sarcini fiscale vor reprezenta voinţa legiuitorului, înlăturându-se astfel posibilitatea stabilirii unor contribuţii abuzive de către unele instituţii publice ale executivului, dar şi o consacrare a dreptului exclusiv de care se bucură legiuitorul de a stabili aceste contribuţii, persoanele care sunt ţinute să contribuie şi eventualele excepţii de la această obligaţie. În acest sens, sunt relevante cele reţinute în Decizia nr. 438 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012, prin care Curtea a statuat că ,,numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi în anumite perioade de timp, în funcţie de situaţiile conjuncturale, dar, evident, şi în raport cu situaţia economico-financiară a ţării în perioadele respective. Aşa fiind, legiuitorul, dând expresie politicii fiscale şi bugetare adoptate la un moment dat, are deplina libertate de a stabili impozite şi taxe, în măsura în care acestea sunt proporţionale, rezonabile şi echitabile.”

22. Făcând trimitere la Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007, Curtea a precizat însă că ,,situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări”.

23. În consecinţă, având în vedere toate aceste argumente, Curtea a constatat că nu pot fi reţinute critici le autorilor excepţiei de neconstituţionalitate.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Susana Dam ies, Norbert Istvan Csaki, Erika Ferenczi, Agneta Elek, Ioan Borbei, Nicoleta Corodan, Rozalia Ilonczai, Eniko Gergely, Iosif Pop, Francisc Kiss, Janos Imre şi Iuliana Şipoş în dosarele nr. 1.369/83/2014, nr. 1.370/83/2014, nr. 1.371/83/2014, nr. 1.372/83/2014, nr. 1.376/83/2014, nr. 1.378/83/2014, nr. 1.414/83/2014, nr. 1.416/83/2014, nr. 1.420/83/2014, nr. 1.442/83/2014, nr. 1.444/83/2014 şi nr. 1.445/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 48 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 200

din 31 martie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Mihaela Achim, Vasile Bistran şi alţii, în Dosarul nr. 1.066/83/2014 al Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.401 D/2014.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Legii nr. 63/2011, apreciind că prevederile acestui act normativ sunt neconstituţionale în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituţie.

4. Preşedintele dispune să se facă apelul în dosarele nr. 1.402D/2014-nr. 1.405D/2014, nr. 1.421 D/2014- nr. 1.424D/2014, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Mariana Bura, Iacob Bura şi alţii, Amalia Gândac, Raluca Barbu şi alţii, Virgil Pânzaru, Maria Bendel şi alţii, Mariana Tirle, Mircea Francisc Nadas, Marta Nadas şi alţii, Ludovic Pavel Pampa, Arpad Jozsef Csorjan, Ana Demeter şi alţii, Adrian Eugen Ardelean, Irina Bilt şi alţii, în dosarele nr. 1.120/83/2014, nr. 1.124/83/2014, nr. 1.203/83/2014, nr. 1.352/83/2014, nr. 1.174/83/2014, nr. 1.175/83/2014, nr. 1.176/83/2014 şi nr. 1.243/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă.

5. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că şi în aceste dosare Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011.

7. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 181 D/2015, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Sindicatul învăţământ Brăila ,,Corneliu Gheorghe Caranica”, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Victor Buzea, Elena Livica Băcanu şi alţii, în Dosarul nr. 1.557/113/2014 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

8. La apelul nominal se prezintă domnul Valeriu Partene, preşedinte al Sindicatului învăţământ Brăila ,,Corneliu Gheorghe Caranica”, cu delegaţie depusă la dosar, lipsă fiind partea Şcoala Gimnazială ,,Ion Creangă” din Brăila. Procedura de citare â fost legal îndeplinită.

9. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 1.401 D/2014- nr. 1.405 D/2014, nr. 1.421 D/2014-nr. 1.424D/2014 şi nr. 181 D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

10. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

11. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.402D/2014- nr. 1.405D/2014, nr. 1.421D/2014-nr. 1.424D/2014 şi nr. 181 D/2015 la Dosarul nr. 1.401 D/2014, care este primul înregistrat

12. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul părţii prezente, respectiv preşedintele Sindicatului învăţământ Brăila ,,Corneliu Gheorghe Caranica”, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011. În acest sens, depune şi concluzii scrise la dosar.

13. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale,

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

14. Prin încheierile din 20 noiembrie 2014, pronunţate în dosarele nr. 1.066/83/2014, nr. 1.120/83/2014. nr. 1.124/83/2014, nr. 1.203/83/2014, nr. 1.352/83/2014, nr. 1.174/83/2014, nr. 1.175/83/2014, nr. 1.176/83/2014 şi nr. 1.243/83/2014, Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Mihaela Achim, Vasile Bistran şi alţii, Mariana Bura, Iacob Bura şi alţii, Amalia Gândac, Raluca Barbu şi alţii, Virgil Pânzaru, Maria Bendel şi alţii, Mariana Tirle, Mircea Francisc Nadas, Marta Nadas şi alţii, Ludovic Pavel Pampa, Arpad Jozsef Csorjan, Ana Demeter şi alţii, precum şi de către Adrian Eugen Ardelean, Irina Bilt şi alţii, în cadrul soluţionării unor cauze având ca obiect acordare de drepturi băneşti.

15. Prin încheierea din 22 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.557/113/2014, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ. Excepţia a fost ridicată de Sindicatul învăţământ Brăila ,,Corneliu Gheorghe Caranica”, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Victor Buzea, Elena Livica Băcanu şi alţii, în cadrul soluţionării unei cauze având ca obiect acordare de drepturi băneşti.

16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile Legii nr. 63/2011 contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 877/2011. Aceştia arată că, prin Legea nr. 63/2011, salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micşorate, deşi, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011, reîncadrarea salarială a cadrelor didactice începând cu data de 1 ianuarie 2010 trebuia făcută în raport cu salariile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008, adică prin luarea în calcul a unui coeficient de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400 lei. Conform considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011 şi celor ale deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3/2011 şi nr. 11/2012, salariile cadrelor didactice trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

17. Autorii excepţiei arată că, în fapt, Legea nr. 63/2011 a readus valorile salariale ale cadrelor didactice la nivelul stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, care a fost declarată neconstituţională, ceea ce a condus la o scădere a cuantumului salariilor de 25%. În acest sens, susţin că, după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011, Guvernul avea obligaţia să respecte prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie şi să modifice salariile prevăzute în anexele Legii nr. 63/2011 prin raportarea lor la valorile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

18. În concluzie, autorii excepţiei susţin că prevederile Legii nr. 63/2011 sunt neconstituţionale şi contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, deoarece ,,perpetuează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, chiar dacă introduc în locul coeficienţilor de multiplicare rezultatul înmulţirii acestora”. Soluţia constituţională pentru uniformizarea salariilor din învăţământ ,,era raportarea valorilor la cele rezultate din prevederile Legii nr. 221/2008, constituţională.1

19. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă şi Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Instanţele de judecată au arătat, astfel, că este dreptul legiuitorului să adopte măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economico-sociale existente. De asemenea, în ceea ce priveşte conţinutul Legii nr. 63/2011, prin raportare la reglementările anterioare în materia salarizării personalului din învăţământ, dispuse prin ordonanţe de urgenţă (respectiv ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 1/2010, nr. 41/2009 şi nr. 31/2009 ), au apreciat că acest argument nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, întrucât neconstituţionalitatea acestor ordonanţe de urgenţă a fost determinată nu de aspecte intrinseci, ci de încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Prin adoptarea Legii nr. 63/2011, acest aspect de neconstituţionalitate a fost înlăturat, iar Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, a adoptat măsurile pe care Ie-a considerat oportune.

20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

21. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente şi concluziile scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

22. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

23. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, cu modificările ulterioare. Deşi Legea nr. 63/2011 reglementează, după cum indică însuşi titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acesteia, întrucât îşi produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată  excepţia de neconstituţionalitate. Mai mult, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârşitul anului 2015.

24. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că aceste prevederi de lege contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.

25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că principala critică a autorilor excepţiei de neconstituţionalitate este aceea că salariile personalului didactic şi didactic auxiliar trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul (calculat pe baza coeficientului de multiplicare 1,000 de 400 lei) prevăzut de Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1,nr. 730 din 28 octombrie 2008, coroborată cu Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009. Astfel, autorii excepţiei critică noua reglementare a salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar - Legea nr. 63/2011, cu privire la care Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 623 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2015, constatând constituţionalitatea acestora.

26. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a amintit, la paragraful 15 al acestei decizii, jurisprudenţa sa referitoare la dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat (A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, şi Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). De asemenea, la acelaşi paragraf, Curtea a amintit jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina Oportunitatea şi intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaţilor săi din bugetul de stat, şi anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, şi Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunţată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57. Cu privire la exigenţele referitoare la previzibilitatea normelor juridice şi protecţia aşteptărilor legitime ale cetăţenilor, Curtea a constatat că acestea nu sunt încălcate câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii profesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. În plus, Curtea a reţinut că drepturile câştigate nu sunt cu nimic afectate prin reglementarea dedusă controlului de constituţionalitate.

27. Prin aceeaşi decizie, paragraful 16, Curtea a constatat că, în materia salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, a existat o situaţie juridică specifică, determinată de succesiunea a numeroase acte normative cu acest obiect de reglementare şi de practica judiciară neunitară, care a condus la un sistem de salarizare neunitar. În acest context specific salarizării personalului didactic şi didactic auxiliar, reglementarea criticată dă expresie unei măsuri de politică bugetară, determinată de impactul financiar major asupra cheltuielilor de personal aprobate pentru anul 2011, având în vedere consecinţele modificărilor legislative şi ale soluţiilor pronunţate de instanţele judecătoreşti, urmărind să elimine inechitatea în stabilirea salariilor din sistemul naţional de învăţământ.

28. Cu privire la principiul constituţional al art. 1 alin. (5), prin Decizia nr. 575 din 4 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 26 mai 2011, Curtea s-a pronunţat în cadrul controlului a priori de constituţionalitate asupra Legii privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ (devenită Legea nr. 63/2011), reţinând că acesta impune existenţa unei legislaţii predictibile, unitare şi coerente. De asemenea, impune limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligaţii deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât şi celui delegat. Curtea a mai constatat că aceste exigenţe nu sunt încălcate, câtă vreme legea a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socioprofesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să îşi îndeplinească obligaţiile constituţionale menţionate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existenţa fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învăţământ să îşi poată primi drepturile cuvenite, în aceleaşi condiţii, fără discriminări. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată. În acelaşi sens sunt Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94, şi Hotărârea din 20 mai 2010, pronunţată în Cauza Leias împotriva Croaţiei, paragraful 58.

29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţiile pronunţate de Curte prin deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

30. Referitor la invocarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 6 octombrie 2011, Curtea reţine că aceasta a avut ca obiect prevederile art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, potrivit cărora reîncadrarea personalului didactic din învăţământ la data de 1 ianuarie 2010 se face luând în calcul salariile de bază la data de 31 decembrie 2009, stabilite în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar pentru perioada mai-decembrie 2009, aprobată prin Legea nr. 300/2009. Prin această decizie, Curtea a reţinut considerentele Deciziei nr. 3 din 4 aprilie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a admis recursul în interesul legii care viza aplicarea prevederilor Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, stabilind că acestea se aplică pe toată perioada cuprinsă între 1 octombrie 2008 şi 31 decembrie 2009. Astfel, Curtea a reţinut că reîncadrarea personalului didactic din învăţământ la data de 1 ianuarie 2010 se va face pe coeficienţii şi salariul avut în plată la 31 decembrie 2009, stabilit în conformitate cu Legea nr. 221/2008, şi nu cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009. În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 11 din 8 octombrie 2012, pronunţată în recurs în interesul legii, a stabilit că - în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 5 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 şi ale art. 30 din Legea-cadru nr. 330/2009 - personalul didactic din învăţământ aflat în funcţie la data de 31 decembrie 2009 ,,are dreptul, începând cu data de 1 ianuarie 2010, la un salariu lunar calculat în raport cu salariul de bază din luna decembrie 2009, stabilit în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008”.

31. Or, Curtea reţine că prevederile de lege care au făcut obiectul deciziei sus-menţionate a Curţii Constituţionale şi Deciziei nr. 11 din 8 octombrie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, lege care ar fi trebui să se aplice începând cu data de 1 ianuarie 2011, dar, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, legiuitorul a stabilit că ,,În anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010”. Începând cu data de 13 mai 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 63/2011 care a reglementat încadrarea personalului didactic şi didactic auxiliar şi salarizarea acestui personal, pe baza unor noi grile de salarizare, prevăzute în anexele la lege, ce instituie salarii de încadrare pentru fiecare funcţie în parte, fără raportare la un coeficient de multiplicare astfel cum era prevăzut în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 221/2008.

32. Aşadar, considerentele rezultate din Decizia Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011 şi din deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3 din 4 aprilie 2011 şi nr. 11 din 8 octombrie 2012 nu pot fi aplicate mutatis mutandis la situaţia legislativă actuală, şi anume la Legea nr. 63/2011, pentru că se referă la soluţii legislative diferite. Deciziile pronunţate în cadrul soluţionării unor recursuri în interesul legii reprezintă rezultatul unei activităţi de interpretare a legii, iar nu de legiferare, şi îşi găsesc aplicabilitatea atât timp cât norma interpretată este în vigoare.

33. Curtea observă că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, legiuitorul a reglementat prin art. 2 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază şi a sporurilor, indemnizaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învăţământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază şi a sporurilor, indemnizaţiilor şi a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază al personalului didactic şi didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015, cu 5% începând cu 1 septembrie 2015.

34. În final, Curtea subliniază că, deşi legiuitorul are dreptul, potrivit Legii fundamentale, de a reglementa salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar, iar Legea nr. 63/2011 a fost concepută ca o lege temporară (a cărei aplicabilitate a fost prelungită succesiv până la sfârşitul anului 2015), totuşi, în activitatea sa de legiferare în această materie, trebuie să ţină seama că învăţământul constituie prioritate naţională, iar salarizarea personalului didactic şi didactic auxiliar trebuie să fie în acord cu rolul şi importanţa activităţii prestate.

35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Mihaela Achim, Vasile Bistran şi alţii, Mariana Bura, Iacob Bura şi alţii, Amalia Gândac, Raluca Barbu şi alţii, Virgil Pânzaru, Maria Bendel şi alţii, Mariana Tirle, Mircea Francisc Nadas, Marta Nadas şi alţii, Ludovic Pavel Pampa, Arpad Jozsef Csorjan, Ana Demeter şi alţii, Adrian Eugen Ardelean, Irina Bilt şi alţii, în dosarele nr. 1.066/83/2014, nr. 1.120/83/2014, nr. 1.124/83/2014, nr. 1.203/83/2014, nr. 1.352/83/2014, nr. 1.174/83/2014, nr. 1.175/83/2014, nr. 1.176/83/2014 şi nr. 1.243/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, precum şi de către Sindicatul învăţământ Brăila ,,Corneliu Gheorghe Caranica”, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Victor Buzea, Elena Livica Băcanu şi alţii, în Dosarul nr. 1.557/113/2014 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi constată că prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 31 martie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014

 

Având în vedere propunerile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 936/C/3.260/2015din 3 aprilie 2015 privind modificarea unor prevederi ale Ordinului ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al parchetelor,

luând în considerare Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 474 din 13 mai 2015 prin care au fost avizate favorabil propunerile de modificare a Regulamentului de ordine interioară al parchetelor,

în conformitate cu dispoziţiile art. 9 şi 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 140 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de ordine interioară al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.632/C/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 şi 623 bis din 26 august 2014, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7 punctul A, după litera h) se introduce o nouă literă, litera h1), cu următorul cuprins:

,,h1) specialist;”.

2. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. 17. Structura Secţiei de urmărire penală şi criminalistică în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică funcţionează:

A. Serviciul de urmărire penală:

a) Biroul de urmărire penală;

b) Biroul de criminalistică;

B. Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.”

3. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. 22. Atribuţii şi conducere

(1) Procurorii din cadrul Serviciului pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală au următoarele atribuţii:

A. Atribuţii de combatere a infracţiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele penale având ca Obiect infracţiuni vizând drepturile de proprietate intelectuală săvârşite de persoanele a căror calitate atrage competenţa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în alte cauze penale, potrivit competenţei stabilite de lege;

b) efectuează urmărirea penală în cauzele penale cu acelaşi obiect, preluate de la alte parchete, în condiţiile prevăzute de lege;

c) exercită atribuţiile prevăzute în art. 20 alin. (1) lit. c) şi d) în cauzele de competenţă proprie;

d) monitorizează cauzele penale iniţiate prin acţiuni comune cu alte instituţii, pe baza informărilor periodice transmise de procurorii anume desemnaţi de la parchetele din teritoriu, cu privire la măsurile dispuse şi la stadiul soluţionării acestora;

e) evaluează activitatea în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

f) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

B. Atribuţii de coordonare a activităţii în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală:

a) asigură coordonarea activităţii instituţiilor competente în protecţia drepturilor de proprietate intelectuală pentru eficientizarea combaterii criminalităţii în domeniu;

b) examinează soluţiile dispuse de parchete în cauzele penale având ca obiect încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală, în vederea uniformizării practicii judiciare;

c) coordonează activitatea de specializare a procurorilor desemnaţi cu soluţionarea cauzelor penale având ca obiect protecţia drepturilor de proprietate intelectuală;

d) elaborează buletinul jurisprudenţei în domeniu;

e) întocmesc evaluarea anuală şi semestrială a stării infracţionale în domeniul protecţiei drepturilor de proprietate intelectuală;

f) elaborează metodologii privind tehnicile şi metodele specifice de investigare a infracţiunilor în acest domeniu;

g) asigură difuzarea către parchete a materialelor elaborate; h) participă la întocmirea şi dezbaterea proiectelor de modificare a actelor normative în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

i) formulează propuneri către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea eficientizării aplicării legislaţiei în domeniu;

j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

(2) Serviciul pentru coordonarea activităţii Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este conclus de un procuror şef serviciu.”

4. Articolele 23 şi 24 se abrogă.

5. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. 33. Structura Secţiei de resurse umane şi documentare în cadrul Secţiei de resurse umane şi documentare funcţionează:

A. Serviciul de documentare şi statistică judiciară;

B. Serviciul de organizare şi resurse umane;

C. Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul.”

6. La articolul 34, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(5) Procurorul şef serviciu exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 18 alin. (5).”

7. Articolul 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. 35. Atribuţii şi conducere

(1) Procurorii din cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară au următoarele atribuţii: A. Atribuţii de documentare:

a) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competenţa structurilor de parchet din cadrul Ministerului Public, identifică situaţiile de aplicare greşită sau neunitară a unor dispoziţii legale, elaborează note de studiu cu privire la problemele de drept controversate şi formulează propuneri de soluţionare a acestora, pe care le prezintă conducerii secţiei şi a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

b) elaborează lucrări cu caracter teoretic şi practic şi acordă sprijinul ştiinţific necesar direcţiilor, secţiilor, serviciilor şi birourilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi parchetelor din subordinea acestuia;

c) editează trimestrial revista «Pro Lege» şi asigură difuzarea acesteia la toate parchetele şi instituţiile interesate, din ţară şi din străinătate;

d) colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe pentru cunoaşterea legislaţiei şi a sistemelor judiciare ale altor ţări, în special ale celor din Uniunea Europeană, şi întocmeşte lucrări de sinteză privind rolul, atribuţiile şi perspectivele Ministerului Public în contextul european;

e) elaborează proiectul Regulamentului de ordine interioară al parchetelor şi propun, când este cazul, modificarea şi completarea acestuia, potrivit normelor de tehnică legislativă;

f) elaborează proiectele ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ale altor acte normative şi propun, când este cazul, modificarea, completarea şi abrogarea acestora, potrivit normelor de tehnică legislativă;

g) ţin evidenţa ordinelor cu caracter normativ ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi le comunică Consiliului Superior al Magistraturii;

h) elaborează observaţii şi propuneri la proiectele de legi şi alte acte normative în legătură cu activitatea Ministerului Public;

i) propun procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie criteriile care trebuie să stea la baza constituirii sistemului informaţional din cadrul Ministerului Public şi măsuri pentru actualizarea acestuia, atunci când se impune;

j) coordonează activitatea de documentare juridică la nivelul Ministerului Public;

k) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea şi prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru modificarea legislaţiei în domeniu;

l) întocmesc anual analiza principalilor indicatori de calitate ai activităţii Ministerului Public, pe baza informărilor primite de la structura competentă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la parchetele de pe lângă curţile de apel;

m) asigură difuzarea către toate structurile de parchet a materialelor realizate în îndeplinirea activităţilor prevăzute în această secţiune, inclusiv publicarea pe site-ul Ministerului Public;

n) asigură publicarea pe site-ul Ministerului Public a materialelor de interes pentru activitatea parchetelor realizate şi de alte structuri ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

o) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

B. Atribuţii de statistică judiciară:

a) centralizează, prelucrează şi arhivează informaţiile şi datele statistice privind activitatea parchetelor;

b) stabileşte, în colaborare cu alte structuri din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, indicatorii statistici privind activitatea parchetelor şi nomenclatorul de infracţiuni, elaborează proiectul formularelor statistice privind activitatea parchetelor şi pe cel al ghidului de completare a formularelor statistice, pe care le supune spre aprobare Consiliului Superior al Magistraturii;

c) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor din cadrul Ministerului Public;

d) asigură documentarea şi instruirea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare;

e) furnizează datele statistice şi materialele de specialitate solicitate de structurile din cadrul Ministerului Public, Ministerului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii;

f) furnizează date statistice Institutului Naţional de Statistică, autorităţilor şi instituţiilor publice naţionale ori altor organisme interne şi internaţionale interesate;

g) furnizează rapoarte statistice pentru întocmirea proiectului Raportului anual de activitate al Ministerului Public;

h) întocmeşte semestrial şi anual Analiza indicatorilor statistici privind activitatea Ministerului Public, documentarul indicatorilor statistici ai activităţii Ministerului Public şi documentarul stării infracţionale;

i) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

(2) Serviciul de documentare şi statistică judiciară este condus de un procuror şef serviciu.

(3) în cadrul Serviciului de documentare şi statistică judiciară funcţionează biblioteca. Personalul din cadrul bibliotecii organizează şi gestionează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit dispoziţiilor Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale regulamentului propriu, aprobat prin ordin al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(4) Personalul din cadrul bibliotecii se subordonează procurorului şef al Serviciului de documentare şi statistică judiciară.”

8. Articolele 36-38 se abrogă.

9. Articolul 48 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. 48. Atribuţiile şi conducerea Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe

(1) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe funcţionează în subordinea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi îndeplineşte activităţile legate de relaţiile externe ale Ministerului Public, precum şi activitatea de protocol.

(2) Procurorii din cadrul Serviciului de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe au următoarele atribuţii:

A. Atribuţii în domeniul cooperării judiciare internaţionale:

a) controlează şi coordonează efectuarea lucrărilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce revin Ministerului Public în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit legii şi convenţiilor internaţionale la care ţara noastră este parte;

b) îndeplinesc rolul de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, în condiţiile legii şi ale normelor de drept internaţional;

c) asistă parchetele competente, atunci când este cazul, la formularea şi soluţionarea cererilor de cooperare judiciară internaţională în materie penală din faza de urmărire penală şi sprijină, în măsura posibilităţilor, contactul direct dintre acestea şi autorităţile solicitate;

d) asigură schimbul de date şi informaţii şi urmăresc respectarea procedurilor de lucru cu ofiţerii şi magistraţii de legătură străini acreditaţi în România sau ai României acreditaţi în străinătate, implicaţi în executarea şi soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională;

e) asigură cooperarea cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, precum şi cu misiunile diplomatice şi oficiile consulare străine acreditate în România, în realizarea atribuţiilor parchetelor din cadrul Ministerului Public referitoare la activitatea de urmărire penală sau soluţionarea unor cereri de cooperare judiciară internaţională;

f) facilitează cooperarea judiciară în materie penală în faza de urmărire penală;

g) asigură îndeplinirea atribuţiilor Reţelei judiciare române şi Reţelei judiciare europene, precum şi ale altor reţele internaţionale cu competenţe în domeniul cooperării judiciare internaţionale, prin procurorii desemnaţi să facă parte din aceste structuri;

h) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

B. Atribuţii în domeniul relaţiilor internaţionale şi programelor:

a) întocmesc şi supun spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public şi instituţii similare din străinătate sau organisme internaţionale;

b) pregătesc, în vederea negocierii şi semnării, proiectele protocoalelor şi programelor de asistenţă privind cooperarea dintre Ministerul Public şi instituţii similare din străinătate sau organisme internaţionale;

c) urmăresc modul de realizare şi aplicare a acordurilor, protocoalelor şi programelor de asistenţă în vigoare;

d) asigură redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu instituţii şi organisme internaţionale, pregătesc şi furnizează informaţiile solicitate de acestea, altele decât cele care fac obiectul unor cereri de cooperare judiciară internaţională;

e) ţin evidenţa procurorilor care cunosc limbi străine;

f) ţin evidenţa procurorilor care au urmat cursuri de pregătire profesională în materia cooperării judiciare internaţionale în ţară sau în străinătate şi a celor care au participat la congrese, conferinţe, seminare, cursuri, simpozioane, comisii internaţionale, grupuri de lucru sau alte manifestări ştiinţifice cu caracter internaţional;

g) ţin evidenţa procurorilor care îndeplinesc rol de puncte de contact în reţelele de drept penal naţionale şi internaţionale, puncte focale naţionale sau internaţionale;

h) îndeplinesc atribuţii de lider de proiect în programele cu finanţare externă nerambursabilă;

i) asigură participarea reprezentanţilor Ministerului Public la diferite evenimente cu caracter internaţional şi urmăresc întocmirea de rapoarte şi informări în legătură cu problemele abordate în cadrul acestora;

j) reţin cele mai importante probleme, aspecte şi concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale reprezentanţilor Ministerului Public şi propun măsuri pentru valorificarea lor în activitatea practică şi în revistele de specialitate juridică editate de Ministerul Public şi alte instituţii publice;

k) întocmesc periodic informări şi studii în legătură cu reglementările din legislaţia statelor europene şi a altor state şi fac propuneri în vederea armonizării legislaţiei interne cu reglementările internaţionale;

l) efectuează traducerea unor materiale prin traducătorii angajaţi de care dispune serviciul;

m) organizează activitatea de primire în audienţă de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unor delegaţii străine; asigură corespondenţa oficială cu acestea şi pregătesc materialele cuprinzând informaţiile necesare;

n) răspund de organizarea unor conferinţe, seminare, simpozioane şi alte asemenea manifestări cu caracter internaţional ce se desfăşoară în România şi care interesează Ministerul Public;

o) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior,

C. Atribuţii în domeniul protocolului:

a) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a delegaţiilor străine care vizitează România, la invitaţia Ministerului Public sau a altor instituţii, şi iau măsurile necesare pentru asigurarea traducerii convorbirilor;

b) organizează protocolul delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public;

c) asigură formalităţile necesare deplasărilor în misiuni oficiale ale reprezentanţilor Ministerului Public;

d) ţin legătura cu alte instituţii şi autorităţi publice în domeniul comun de activitate, privind asigurarea protocolului la primirea şi plecarea delegaţiilor străine, precum şi a delegaţiilor Ministerului Public;

e) asigură rezervările şi organizarea meselor, a transportului şi a cazării delegaţiilor străine aflate în România la invitaţia Ministerului Public, precum şi organizarea unor mese oficiale din dispoziţia conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a solicitării altor instituţii sau autorităţi publice;

f) asigură organizarea şi buna desfăşurare a seminarelor, simpozioanelor, congreselor şi a altor activităţi la care participă conducerea şi personalul din cadrul Ministerului Public, inclusiv rezervările şi cazarea;

g) întocmesc actele necesare privind efectuarea şi achiziţionarea produselor necesare desfăşurării activităţii de protocol;

h) achiziţionează produsele şi asigură protocolul pentru conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi pentru acţiunile desfăşurate cu diferite ocazii;

i) întocmesc note de fundamentare şi fac propuneri privind cuprinderea în proiectul de buget a cheltuielilor aferente acţiunilor pe care le coordonează;

j) întocmesc notele de fundamentare şi colaborează cu Biroul de achiziţii publice pentru elaborarea Programului anual al achiziţiilor publice de bunuri şi servicii pentru acţiunile desfăşurate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

k) întocmesc documentele prevăzute de lege privind angajamentele legale, propunerile de angajare a cheltuielilor, angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată pentru achiziţiile publice pe care le efectuează;

l) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

(3) Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe este condus de un procuror şef serviciu, care exercită următoarele atribuţii:

a) organizează, coordonează, controlează şi răspunde de activitatea personalului din cadrul serviciului;

b) repartizează lucrările spre soluţionare personalului din subordine potrivit dispoziţiilor art. 18 alin. (3) lit. b), care se aplică în mod corespunzător;

c) asigură obţinerea operativă a informaţiilor necesare procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în îndeplinirea funcţiei sale de reprezentant al Ministerului Public în relaţiile cu autorităţile publice sau cu persoanele juridice şi fizice din străinătate;

d) participă la elaborarea şi soluţionarea lucrărilor complexe sau de importanţă deosebită, date în competenţa serviciului;

e) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente, aflate în competenţa sa ori stabilite de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

10. Articolele 49-52 se abrogă.

11. Titlul capitolului X se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,CAPITOLUL X

Biroul de informare şi relaţii publice

12. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. 59. Atribuţii şi conducere

(1) Biroul de informare şi relaţii publice este subordonat direct procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2) Personalul din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice are următoarele atribuţii:

a) îndeplineşte, potrivit legii, activităţile de informare publică;

b) întocmeşte şi actualizează anual Buletinul informativ privind liberul acces la informaţiile publice, potrivit legii;

c) realizează informarea publicului asupra activităţii Ministerului Public, inclusiv publicarea pe site a acestor informaţii, şi răspunde presei în numele instituţiei, prin unul sau mai mulţi purtători de cuvânt;

d) transmite comunicate şi buletine de presă, organizează conferinţe de presă şi interviuri şi asigură reprezentarea Ministerului Public la manifestări care privesc activitatea parchetelor;

e) prezintă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererile de interviuri ale reprezentanţilor mass-mediei şi propune locul şi condiţiile în care vor fi acordate;

f) realizează informarea şi documentarea cu privire la activitatea de urmărire penală din care ar putea rezulta date şi informaţii de interes public;

g) întocmeşte proiectele comunicatelor de presă, iar după aprobarea lor de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, le difuzează operativ mass-mediei;

h) monitorizează articolele din presa centrală şi, cu sprijinul structurilor teritoriale, pe cele din presa locală, cu privire la reflectarea activităţii Ministerului Public, şi întocmeşte zilnic o notă în acest sens;

i) colaborează cu direcţiile, secţiile şi celelalte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea de răspunsuri la subiectele sau activităţile care pot genera interes din partea opiniei publice, în domeniul de activitate al acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, acestea fiind obligate să asigure datele şi informaţiile solicitate, potrivit art. 22 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002;

j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(3) Biroul de informare şi relaţii publice poate fi condus de un procuror desemnat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori de un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen, care exercită în mod corespunzător atribuţiile prevăzute la art. 18 alin. (5) din prezentul regulament. Conducătorul biroului îndeplineşte şi funcţia de purtător de cuvânt,”

13. Articolul 62 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. 62. Structura Departamentului economico-financiar şi administrativ în cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ funcţionează:

A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare:

a) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare;

B. Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu;

C. Serviciul de investiţii şi achiziţii publice:

a) Biroul de achiziţii publice;

D. Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport: a) Biroul administrativ şi întreţinere-deservire;

b) Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto;

E. Compartimentul intern de prevenire şi protecţie”.

14. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,Art. 64. Atribuţii şi conducere

(1) Personalul Serviciului financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii:

A. Atribuţii referitoare la operaţiunile de trezorerie şi casierie:

a) urmăreşte, efectuează şi răspunde de execuţia plăţilor, încasărilor şi decontărilor de orice fel din fondurile bugetare ori extrabugetare;

b) întocmeşte documentele de plată pentru operaţiunile financiare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, şi virează sumele cuvenite;

c) verifică operaţiunile consemnate de Trezoreria Statului în extrasele de cont;

d) efectuează plata drepturilor băneşti ale salariaţilor şi răspunde pentru corecta întocmire a formelor de plată;

e) verifică şi predă zilnic, pentru înregistrare în contabilitate, documentele care stau la baza operaţiunilor de încasare şi plăţi cuprinse în registrul de casă;

f) urmăreşte corectitudinea încasărilor şi a efectuării decontărilor cu alţi ordonatori de credite şi cu persoanele fizice şi juridice;

g) întocmeşte şi ţine evidenţa documentelor de încasări şi plăţi prin casierie, precum şi a celorlalte valori băneşti;

h) întocmeşte situaţia încasărilor din extrasele conturilor de trezorerie şi din registrul de casă;

i) asigură fondurile necesare pentru deplasările în ţară ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor acordate şi verifică deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare;

j) asigură fondurile necesare pentru deplasările în străinătate ale salariaţilor, ţine evidenţa avansurilor acordate şi verifică deconturile, stabilind diferenţele de plată/încasare;

k) asigură fondurile necesare de cofinanţare naţională pentru activităţile desfăşurate în cadrul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă;

l) asigură programarea plăţilor la Trezoreria Statului, conform prevederilor legale;

m) încasează şi virează la bugetul statului sumele provenite din vânzarea, închirierea, concesionarea bunurilor sau închirierea spaţiilor;

n) verifică documentele justificative în baza cărora se efectuează plăţile din fondurile externe nerambursabile şi întocmeşte documentele de plată;

o) organizează activitatea casieriei, în conformitate cu prevederile legale.

B. Atribuţii privind obligaţiile fiscale:

a) răspunde de îndeplinirea obligaţiilor fiscale referitoare la taxe şi impozite şi de contribuţia la fondurile speciale;

b) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile privind îndeplinirea obligaţiilor de natură fiscală, potrivit legii, şi răspunde pentru întocmirea corectă a acestora.

C. Atribuţii privind relaţia cu salariaţii:

a) calculează drepturile băneşti cuvenite salariaţilor;

b) întocmeşte documentele pentru plata drepturilor salariale şi a altor drepturi băneşti care decurg din raporturile de muncă, în conformitate cu prevederile (egale în vigoare;

c) întocmeşte şi depune lunar declaraţiile nominale privind contribuţiile de asigurări sociale, la fondul de sănătate, şomaj şi la bugetul de stat;

d) eliberează adeverinţele solicitate de salariaţi;

e) răspunde, din punct de vedere salarial, de aplicarea ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind încadrarea, promovarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie/desfacerea contractelor de muncă;

f) execută deciziile de reţinere sau imputare avizate de biroul juridic, privind recuperarea pagubelor cauzate de salariaţi;

g) stabileşte şi efectuează vărsămintele la bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, în termenele prevăzute de lege;

h) întocmeşte dările de seamă statistice lunare şi periodice privind indicatorii de muncă şi de salarii, asigurând transmiterea acestora către Institutul Naţional de Statistică;

i) urmăreşte angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor de personal, conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

j) elaborează puncte de vedere la cererile, sesizările şi memoriile primite din partea personalului Ministerului Public privind problematica pe linie de salarizare şi alte drepturi ale acestuia, potrivit legii.

D. Atribuţii privind planificarea, formarea, administrarea, angajarea şi utilizarea fondurilor alocate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

a) fundamentează şi întocmeşte proiectul de buget de venituri şi cheltuieli, inclusiv proiectul de buget rectificat, conform dispoziţiilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi altor reglementări în domeniul fiscal-bugetar;

b) repartizează pe trimestre bugetul aprobat, potrivit legii;

c) întocmeşte necesarul de credite centralizat şi urmăreşte atât încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise, cât şi disponibilul existent în conturile instituţiei şi face propuneri de retragere, când este cazul;

d) analizează situaţia utilizării creditelor bugetare aprobate şi face propuneri de redistribuire, virări de credite sau anulare, în condiţiile legii;

e) întocmeşte note, situaţii şi analize privind finanţarea cheltuielilor aprobate prin bugetul instituţiei, inclusiv a activităţilor cuprinse în programele şi proiectele cu finanţare externă nerambursabilă;

f) evidenţiază şi utilizează veniturile obţinute conform normelor legale în vigoare;

g) întocmeşte documentele prevăzute de lege privind propunerile de angajare a cheltuielilor angajamentele bugetare şi ordonanţările de plată, potrivit competenţelor sale şi reglementărilor din actele de decizie internă, aprobate de conducerea instituţiei;

h) efectuează plăţi din creditele bugetare, numai după ce cheltuielile au fost angajate, lichidate şi ordonanţate de ordonatorul de credite;

i) primeşte şi analizează corespondenţa referitoare la domeniul de activitate;

j) asigură aplicarea legislaţiei în domeniu şi aduce la cunoştinţa conducerii apariţia unor situaţii financiare neprevăzute;

k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege şi regulamente sau stabilite prin dispoziţia procurorului ierarhic superior.

(2) Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare este condus de un şef serviciu.”

15. După articolul 64 se introduce un nou articol, articolul 641, cu următorul cuprins:

,,Art. 641. Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare

(1) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare funcţionează în cadrul Serviciului financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare.

(2) Personalul din cadrul Biroului de contabilitate şi angajamente bugetare are următoarele atribuţii:

A. Atribuţii referitoare la înregistrările în contabilitate şi evidenţa angajamentelor bugetare:

a) asigură aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea şi conducerea contabilităţii şi urmăreşte reflectarea în evidenţa contabilă a întregului proces al executării bugetului de venituri şi cheltuieli, înregistrând cronologic şi sistematic toate operaţiunile privind patrimoniul instituţiei;

b) înregistrează cronologic în contabilitate operaţiunile patrimoniale, cu respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau intrare în instituţie, şi sistematic în conturile sintetice şi analitice, cu ajutorul Registrului jurnal;

c) întocmeşte documentele şi efectuează contabilizarea salariilor şi a decontărilor cu personalul, precum şi a celor privind asigurările de sănătate;

d) întocmeşte registrele contabile obligatorii prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: Registru jurnal, Registrul inventar, Cartea mare;

e) întocmeşte evidenţa contabilă a activelor şi stocurilor;

f) asigură evidenţa contabilă a creanţelor;

g) asigură evidenţa contabilă a imobilizărilor necorporale, imobilizărilor corporale, imobilizărilor în curs şi a imobilizărilor financiare;

h) asigură evidenţa contabilă a furnizorilor;

i) asigură evidenţa contabilă a datoriilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi conturi asimilate;

j) asigură evidenţa contabilă a conturilor de trezorerie;

k) asigură evidenţa contabilă a fondurilor externe nerambursabile;

l) asigură evidenţa contabilă a fondurilor cu destinaţie specială;

m) asigură evidenţa contabilă a cheltuielilor;

n) asigură evidenţa contabilă a finanţărilor şi a veniturilor;

o) asigură evidenţa rezultatului patrimonial;

p) asigură evidenţa contabilă a conturilor în afara bilanţului;

q) ţine evidenţa propunerilor de angajare a cheltuielilor, angajamentelor bugetare, precum şi a ordonanţărilor de plată emise de toate compartimentele din cadrul instituţiei.

B. Atribuţii referitoare la inventarierea patrimoniului:

a) răspunde de organizarea şi efectuarea inventarierii patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asigurând înregistrarea în Registrul inventar a elementelor acestuia, potrivit normelor legale, precum şi valorificarea rezultatelor inventarierii;

b) inventariază bunurile aparţinând altor persoane fizice sau juridice, aflate temporar în incintă, spre păstrare sau în alte scopuri;

c) înregistrează în contabilitate diferenţele dintre soldurile scriptice corespunzătoare bunurilor respective şi stocurile constatate cu ocazia inventarierii, potrivit legii;

d) verifică în fapt bunurile care sunt inventariate conform lit. a).

C. Atribuţii privind evidenţa patrimoniului, inventarierea şi evaluarea elementelor patrimoniale:

a) evaluează la valoarea contabilă bunurile, potrivit legii;

b) întocmeşte situaţia bunurilor depreciate şi fără mişcare şi înaintează propuneri pentru valorificarea lor;

c) stabileşte şi evaluează, potrivit legii, creanţele şi obligaţiile, inclusiv pe cele incerte şi cele în litigiu, precum şi disponibilităţile în devize şi propune măsurile corespunzătoare pentru lichidarea lor;

d) evaluează la valoarea de utilitate fiecare element din bunurile depreciate, în funcţie de utilitatea bunului în instituţie şi de preţul pieţei;

e) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea Ministerului Public, precum st a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia;

f) înregistrează în evidenţa contabilă rezultatele inventarierii, în baza procesului-verbal de inventariere, aprobat de ordonatorul principal de credite, în conformitate cu prevederile legale;

g) analizează şi avizează, în limitele competenţelor, propunerile formulate de comisia de inventariere privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe, casarea şi declasarea mijloacelor fixe şi a altor bunuri fără mişcare, potrivit reglementărilor legale în vigoare;

h) coordonează operaţiunile de valorificare a bunurilor prevăzute la lit. e).

D. Atribuţii referitoare la situaţiile lunare, trimestriale şi anuale:

a) întocmeşte situaţiile financiare trimestriale şi anuale, potrivit normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice;

b) stabileşte totalul sumelor debitoare şi creditoare, precum şi soldul final al fiecărui cont;

c) întocmeşte lunar balanţa de verificare;

d) centralizează balanţele lunare de verificare analitică;

e) întocmeşte raportări privind plăţile restante, indicatorii de bilanţ, execuţia cheltuielilor finanţate din fonduri externe nerambursabile ş.a., la termenele şi în condiţiile prevăzute de lege;

f) întocmeşte situaţiile privind monitorizarea cheltuielilor finanţate prin bugetul aprobat pentru aparatul propriu al Ministerului Public, conform dispoziţiilor legale în vigoare;

g) participă la elaborarea şi aprobarea de norme, instrucţiuni şi precizări pentru Ministerul Public, referitoare la situaţiile financiare, monografiile contabile, planul unitar de conturi.

(3) Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare este condus de un şef birou.”

16. La articolul 65 punctul A, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) repartizează şi supune aprobării bugetul anual şi trimestrializarea veniturilor şi cheltuielilor Ministerului Public, pe unităţile subordonate;”.

17. La articolul 68, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

,,(1) Serviciul administrativ, întreţinere-deservire şi transport este compartimentul intern din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie specializat în activitatea de administrare a sediului, de asigurare a întreţinerii şi deservirii acestuia, de pază şi transport, precum şi în activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor.”

18. La articolul 118, alineatele (6) şi (8) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,(6) Membrul ales ai colegiului de conducere al cărui mandat a încetat potrivit alin. (5) va fi înlocuit de un nou membru ales potrivit alin. (1)-(3), prin organizarea de noi alegeri.

(8) Durata mandatului membrilor colegiilor de conducere aleşi în condiţiile alin. (6) este de 3 ani de la data alegerii potrivit art. 120.”

19. La articolul 118, alineatul (7) se abrogă.

20. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Secţia de resurse umane şi documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. III. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare, orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

 

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

 

Bucureşti, 18 mai 2015.

Nr. 1.650/C.

 

ANEXĂ

(Anexa la regulament)

 

 

 

 

 

 

 

 

PROCUROR GENERAL

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Consilieri ai procurorului general

 

 

 

 

 

Prim adjunct al procurorului general

 

 

 

 

Adjunct al procurorului general

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul de îndrumare şi control

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul de cooperare judiciară internaţională, relaţii internaţionale şi programe

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul de documente clasificate

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Serviciul de tehnologia

informaţiei

 

 

Secţia de urmărire penală şi criminalistică

 

Secţia judiciară

 

Secţia de resurse umane şi documentare

 

Secţia parchetelor militare

 

Departamentul economico

– financiar şi administrativ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul de aplicaţii software

 

 

A. Serviciul de urmărire penală

 

B. Serviciul pentru coordonarea Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

(DPI)

 

A. Serviciul judiciar penal

 

B. Serviciul judiciar civil

 

 

A. Serviciul de documentare şi statistică judiciară

 

A. Serviciul de urmărire penală şi judiciar

 

B. Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico – financiar şi administrativ

 

C. Compartimentul de documente clasificate

 

 

A. Serviciul financiar, salarizare, contabilitate şi angajamente bugetare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul de resurse harware şi comunicaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul de contabilitate şi angajamente bugetare

 

 

 

 

Biroul de urmărire penală

 

 

 

Biroul de recursuri penale în interesul legii

 

Biroul de recursuri civile în interesul legii

 

 

 

B. Serviciul de organizare şi resurse umane

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul economico – financiar şi administrativ

 

 

 

 

B. Serviciul buget şi control financiar preventiv propriu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul de informare şi relaţii publice

 

 

 

Biroul de criminalistică

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C. Serviciul de registratură generală, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul de reprezentare

 

Biroul de reprezentare

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

C. Serviciul de investiţii şi achiziţii publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul juridic

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul de achiziţii publice

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

D. Serviciul administrativ, întreţinere – deservire şi transport

 

Biroul de audit public intern

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unitatea de management a proiectelor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Biroul administrativ şi întreţinere – deservire

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartimentul transporturi şi întreţinere parc auto

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Compartiment intern de prevenire şi protecţie

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 3.530/2015 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ,,Happy Days” din satul Tamaşi

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare Adresa unităţii de învăţământ preuniversitar Grădiniţa ,,Happy Days” din satul Tamaşi nr. 242 din 3 aprilie 2015, înregistrată la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar cu nr. 1.317 din 3 aprilie 2015,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 3.530/2015 privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa ,,Happy Days” din satul Tamaşi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2015, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:

,,Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa «Happy Days», cu sediul în comuna Corbeanca, satul Tamaşi, aleea Veronica nr. 6, judeţul Ilfov, pentru nivelul de învăţământ «preşcolar», limba de predare «română», program «normal» şi «prelungit».”

2. Articolul 6 va avea următorul cuprins:

,,Art. 6. - Societatea Comercială Rilă-Bocănilă - SRL. din comuna Cornu, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa «Happy Days» din satul Tamaşi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ilfov vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2015.

Nr. 3.807.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.491/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 24 martie-13 iunie 2014, începând cu anul şcolar 2014-2015

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 8772006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.491/2014 privind acordarea acreditării pentru nivelurile de învăţământ, specializările şi calificările profesionale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat evaluate în perioada 24 martie-13 iunie 2014, începând cu anul şcolar 2014-2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 9 septembrie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- La unitatea de învăţământ aferentă Judeţului Constanţa, poziţia 1 - Liceul Tehnologic ,,Nicolae Istrăţoiu” din comuna Deleni - se modifică astfel:

 

Nr. crt.

Denumirea unităţii de învăţământ

Hot. ARACIP de evaluare/ data

Denumirea persoanei juridice iniţiatoare

Adresa unităţii de învăţământ, tel./fax, e-mail

Nivelul de învăţământ/ Nivelul de calificare

Profilul/domeniul

Domeniul pregătirii de bază

Calificarea profesională

Limba de predare

Forma de învăţământ

,,1

 

 

Liceul Tehnologic «Nicolae Istrăţoiu»

17/02.05.2014

-

Comuna Deleni,

Str. Şcolii nr. 120

Tel./fax: 0241/854887

Liceal/Nivel 3

(cf. Hotărârii Guvernului nr. 866/2008)

Nivel 4

(cf. Hotărârii Guvernului nr. 918/2013)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Agricultură

Tehnician veterinar

Română

Cu frecvenţă (zi)

Industrie textilă şi pielărie

Industrie alimentară

Tehnician în industria alimentară

Română

Cu frecvenţă (zi), a doua şansă

 

            Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 mai 2015.

Nr. 3.808.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.