MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 175/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 175         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 13 martie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 13 din 15 ianuarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 78 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a dispoziţiilor art. 3 lit. e), art. 4 alin. (1) în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014 şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

147. - Hotărâre privind adoptarea unor măsuri pentru crearea cadrului de aplicare a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, precum şi ale Regulamentului (UE) nr. 655/2013 al Comisiei din 10 iulie 2013 de stabilire a unor criterii comune pentru justificarea declaraţiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice

 

150. - Hotărâre pentru modificarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 183/2005 privind înfiinţarea pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii

 

157. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

158. - Hotărâre privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, pentru finanţarea unui proiect cultural

 

159. - Hotărâre privind revocarea şi numirea unui membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

93. - Decizie privind revocarea, la cerere, a domnului Paul Racoviţă din funcţia de inspector general, cu rang de secretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

94. - Decizie privind numirea domnului Paul Racoviţă în funcţia de inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

95. - Decizie privind numirea domnului Nelu Stelea în funcţia de inspector general, cu rang de secretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

96. - Decizie pentru numirea domnului Florin Silviu Hurduzeu în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informaţională

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

            193. - Ordin al ministrului transporturilor privind regimul de circulaţie pe podul Agigea peste Canalul Dunăre-Marea Neagră pe DN 39, km 8 + 988, judeţul Constanţa

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 13

din 15 Ianuarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, art. 78 alin. (12) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a dispoziţiilor art. 3 lit. e), art. 4 alin. (1) în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014 şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale art. 3 lit. e), art. 4 alin. (1) şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, excepţie ridicată de Maria Pirtea şi Cornel Pirtea în Dosarul nr. 1.359/210/2013 al Tribunalului Arad - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 233D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 18 decembrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, precum şi art. 56 alin. (2) teza a două din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, adoptat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 6/2012, a amânat pronunţarea pentru data de 15 ianuarie 2015, dată la care a pronunţat prezenta decizie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin încheierea din 17 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.359/210/2013, Tribunalul Arad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şl a dispoziţiilor art. 3 lit. e), art. 4 alin. (1) şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013. Excepţia a fost ridicată de Maria Pirtea şi Cornel Pirtea într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei civile prin care s-a respins plângerea împotriva încheierii de carte funciară de respingere a cererii de reexaminare a unei alte încheieri. Prin cererea iniţială formulată de autorii excepţiei se solicita Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Chişineu-Criş modificarea categoriei de folosinţă a unui teren din “păşune” în “arabil”.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii arată că dispoziţiile art. 20 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 [prin care au fost introduse alin. (11)-(13) în art. 78 din Legea fondului funciar nr. 18/1991] precum şi cele ale art. 4 alin. (1) din acelaşi act normativ, contravin principiului neretroactivităţii legii deoarece stabilesc interdicţia schimbării categoriei de folosinţă a pajiştilor înregistrate ca atare în Registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007, după mai mult de 6 ani de la data respectivă. Or, în perioada scursă de la data de 1 ianuarie 2007 şi până la momentul intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în Registrul agricol s-au putut înregistra, în condiţii de deplină legalitate, schimbări ale categoriei de folosinţă din “pajişte” în “arabil”. În măsura în care aceste înregistrări în Registrul agricol s-au efectuat înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în lumina noilor reglementări, sunt lovite de nulitate absolută.

5. Prevederile art. 3 lit. e) şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 aduc atingere principiului egalităţii în faţa legii şi dreptului de proprietate privată, respectiv îngrădesc dreptul de folosinţă al persoanelor fizice ce au în proprietate terenuri, prin instituirea obligaţiei de a menţine categoria de folosinţă pajişti pentru suprafeţele de teren deţinute în proprietate, fără o justă despăgubire sau alte compensaţii băneşti.

6. Tribunalul Arad - Secţia civilă îşi exprimă opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Dispoziţiile art. 78 alin. (11)-(13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 au fost introduse prin art. 20 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, au intrat în vigoare în aprilie 2013 şi reglementează modalitatea în care e posibilă, de la data intrării în vigoare a ordonanţei, schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor, respectiv a terenurilor care erau astfel înregistrate la data de 1 ianuarie 2007. Nu se aduce astfel atingere principiului neretroactivităţii legii. Totodată, prin textele de lege criticate nu sunt încălcate principiul egalităţii şi dreptul de proprietate, ci se reglementează modul de exploatare a pajiştilor permanente conform Regulamentului (CE) nr. 73/2009.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, face referire la prevederile din actele normative ce reglementează regimul juridic al pajiştilor, concluzionând că interesul legiuitorului este acela de a menţine destinaţia de folosinţă a acestei categorii de terenuri. Pentru acest motiv, nu se poate afirma că textele de lege criticate aduc atingere principiului neretroactivităţii legii, în condiţiile în care acestea modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi. De asemenea, textele de lege criticate nu aduc atingere principiului egalităţii în faţa legii, în condiţiile în care sunt aplicabile tuturor celor prevăzuţi în ipoteza normei juridice, statul asigurând un cadru legal menit să permită aplicarea unui tratament egal tuturor persoanelor fizice aflate în situaţii juridice similare, respectiv beneficiarii constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate asupra pajiştilor.

9. Referitor la susţinerile autorilor excepţiei potrivit cărora instituirea obligaţiei de a menţine categoria de folosinţă pajişti pentru suprafeţele de teren deţinute în proprietate îngrădeşte dreptul de folosinţă aparţinând proprietarilor de terenuri, arată că aceasta nu poate fi primită, deoarece, potrivit art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Or, obligaţia de a menţine categoria de folosinţă pajişti a intervenit ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană şi adoptării Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorii excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut prin încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 20 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi dispoziţiile art. 3 lit. e), art. 4 alin. (1) si art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

13. Curtea observă că, potrivit art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Prin urmare, Curtea se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 78 alin. (11)-(13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederilor art. 3 lit. e), art. 4 alin. (1) şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013.

14. Ulterior datei sesizării Curţii Constituţionale, prevederile art. 78 alin. (12) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 au fost modificate prin art. I pct. 5 şi 20 din Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 491 din 2 iulie 2014. Potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, relevante în cauză sunt textele de lege criticate în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014, acestea continuând să-şi producă efectele juridice. Curtea urmează să se pronunţe asupra lor. În aceste condiţii, textele de lege care fac obiectul controlului de constituţionalitate au următorul cuprins:

- Art. 78 alin. (11)-(13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991: “(11) Schimbarea categoriei de folosinţă în alte categorii de folosinţă a pajiştilor, înregistrate ca atare la data de 1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în primul paragraf al alin. (2) al art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006. (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 30 din 31 ianuarie 2009, în Registrul agricol, este interzisă.

(12) Fac excepţie de la prevederile alin. (P) terenurile ocupate de pajişti care, prin degradare sau poluare, şi-au pierdut total ori parţial capacitatea de producţie, terenuri pe care se vor executa lucrări de ameliorare şi amenajare, potrivit reglementărilor legale în vigoare.

(13) Actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (11) sunt lovite de nulitate absolută.”

- Art. 3 lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013: “Sunt supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare următoarele categorii de pajişti: (...) e) pajişti proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice”.

- Art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013: “Deţinătorii de pajişti, astfel cum sunt definiţi la art. 2 lit. f), sunt obligaţi să menţină suprafaţa totală ocupată cu pajişti la 1 ianuarie 2007, aşa cum este prevăzut în primul paragraf al alin, (2) al art. 6 din Regulament, şi înregistrată în registrul agricol ca păşune/fâneaţă la acea dată, inclusiv cele aflate în administrarea ADS.

- Art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013: (3) Beneficiarii constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate potrivit legilor proprietăţii au obligaţia de a menţine categoria de folosinţă pajişti.”

15. Art. 6 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 30 din 31 ianuarie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, la care face trimitere art. 78 alin. (11)-(13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, prevede că: “Statele membre, cu excepţia noilor state membre, se asigură că terenurile utilizate ca păşuni permanente la data prevăzută pentru cererile de ajutor pe suprafaţă din 2003 sunt în continuare utilizate în acest scop.[“.]. Bulgaria şi România se asigură că terenurile utilizate ca păşuni permanente la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate în acest scop.”

16. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi precum şi art. 44 alin. (2), (5) şi (6) privind dreptul de proprietate privată.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că obligaţia României de a menţine terenurile utilizate drept păşune permanentă la data de 1 ianuarie 2007, tot în această categorie, a fost reglementată de art. 5 alin. (2) sfârşitul primului paragraf din Regulamentul (CE) nr. 1.782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2.019/93, (CE) nr. 1.452/2001, (CE) nr. 1.453/2001, (CE) nr. 1.454/2001. (CE) nr. 1,868/94, (CE) nr. 1.251/1999, (CE) nr. 1.254/1999, (CE) nr. 1.673/2000, (CEE) nr. 2.358/71 şi (CE) nr. 2.529/2001, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 270 din 21 octombrie 2003, astfel cum a fost modificat prin Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Cehă, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Estonia, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungară, Republica Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica Polonă, Republica Portugheză, Republica Slovenia, Republica Slovacă, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) şi Republica Bulgaria şi România privind aderarea Republicii Bulgaria şi a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, care prevedea la secţiunea “Agricultură” următoarele: “Cu toate acestea, Bulgaria şi România asigură că terenul care a fost utilizat drept păşune permanentă la data de 1 ianuarie 2007 este menţinut ca păşune permanentă.”

18. Ulterior acestei reglementări, Curtea constată că prin pct. (7) al preambulului Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, s-a reţinut că “Regulamentul (CE) nr. 1.782/2003 a recunoscut efectul pozitiv asupra mediului al păşunilor permanente. Ar trebui menţinute măsurile stipulate în respectivul regulament care urmăresc să încurajeze menţinerea păşunilor permanente existente, pentru a oferi garanţii împotriva transformării masive a acestora în terenuri arabile.” Prin urmare, art. 6 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 73/2009 prevede obligaţia ca România şi Bulgaria să se asigure că terenurile utilizate ca păşuni permanente la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate în acelaşi scop.

19. Din examinarea dispoziţiilor art. 2 lit. a) coroborat cu art. 78 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, precum şi a dispoziţiilor art. 41 alin. (1) lit. e) din Legea zootehniei nr. 72/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002 (abrogat prin art. 33 din Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor), acte normative adoptate anterior aderării României la Uniunea Europeană, Curtea constată că acestea permiteau schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor. Ulterior, prin Legea nr. 214/2011 pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 21 noiembrie 2011 s-a prevăzut în art. 3 că “România menţine şi se asigură că suprafeţele declarate ca pajişti la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate pentru creşterea animalelor şi producerea de furaje”, după care în art. 20 din capitolul III - “Pajişti în indiviziune” se prevede că “Schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor se face cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, autoritatea competentă pentru menţinerea terenurilor destinate păşunilor permanente în România”, Pe de altă parte, prin art. 5 din Legea nr. 214/2011, se interzicea înstrăinarea, împărţirea, grevarea de vreun drept real sau personal, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor proprietate publică şi privată a statului şi a pajiştilor comunale şi urbane care fac parte din domeniul privat al statului şi se află în administrarea consiliilor locale respective [prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)], precum şi a pajiştilor situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate în zonele inundabile ale râurilor şi în Lunca Dunării, care nu intră în categoriile prevăzute la art. 1 aţin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr. 214/2011 şi care sunt folosite numai în timpul prielnic păşunatului, aparţinând domeniului public al statului [prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c)].

20. Din această analiză Curtea constată, pe de-o parte, obligaţia impusă statului român prin regulamentele Consiliului Uniunii Europene anterior menţionate de a menţine ca păşune permanentă terenul utilizat în acest scop la data de 1 ianuarie 2007, iar, pe de altă parte, reglementarea de către legiuitorul român a posibilităţii schimbării categoriei de folosinţă a pajiştilor, cu cele două excepţii prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 214/2011, până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

21. Analizând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea nr. 18/1991, introduse prin pct. 2 al art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, Curtea constată că prin dispoziţiile art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea nr. 18/1991, legiuitorul instituie, pe de-o parte, interdicţia schimbării categoriei de folosinţă a pajiştilor înregistrate ca atare la 1 ianuarie 2007 în Registrul agricol, iar, pe de altă parte, reglementează sancţiunea nulităţii absolute pentru actele administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea alin. (11) al art. 78. Or, între momentul de referinţă 1 ianuarie 2007 şi data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 34/2013, schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor înregistrate ca pajişti a fost permisă de legiuitor, cu cele două excepţii prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. a) şi c)din Legea nr. 214/2011, actele juridice încheiate în această perioadă fiind valabil încheiate. Prin urmare, Curtea constată că excepţia este întemeiată, textele de lege criticate aducând atingere art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală întrucât reglementarea criticată elimină pentru trecut posibilitatea schimbării categoriei de folosinţă a pajiştilor şi instituie sancţiunea nulităţii absolute pentru actele valabil încheiate potrivit normelor legale în vigoare, prin care a fost schimbată categoria de folosinţă a pajiştilor în alte categorii de folosinţă, înainte de data de 13 mai 2013 (data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013).

22. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014, care reglementează obligaţia deţinătorilor de terenuri a căror categorie de folosinţă era înregistrată ca pajişte în Registrul agricol la data de 1 ianuarie 2007 “să menţină” această categorie de folosinţă, Curtea observă că şi aceasta este întemeiată. Textul de lege criticat aduce atingere art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală în situaţia în care categoria de folosinţă a terenurilor înregistrate ca pajişti a fost schimbată înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data încheierii actului.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că, ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării acestei legi, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Însă legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 201 din 13 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 9 mai 2007).

24. Curtea a reţinut, de asemenea, că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (în acest sens sunt Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004 şi Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004).

25. Pornind de la aceste considerente, Curtea reţine că prevederile art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea nr. 18/1991, introduse prin pct. 2 al art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, precum şi dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014, modifică atât starea legală anterioară, în care era permisă schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor în Registrul agricol, cât şi efectele care s-au produs din raportul anterior şi care s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii celei noi, ceea ce aduce atingere art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivităţii legii din Legea fundamentală.

26. Curtea, reţinând că prevederile art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea nr. 18/1991 şi dispoziţiile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014, sunt constituţionale numai în măsura în care modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior, va admite excepţia de neconstituţionalitate şi va constata că prevederile art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt constituţionale în măsura în care schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor în Registrul agricol se realizează de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 şi, de asemenea, va admite excepţia de neconstituţionalitate şi va constata că prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014, sunt constituţionale în măsura în care obligaţia de menţinere în categoria de folosinţă a pajiştilor incumbă deţinătorilor de pajişti înregistrate ca atare în Registrul agricol la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

27. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (12) din Legea nr. 18/1991, introduse prin pct. 2 al art. 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, prin raportare la prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. Astfel, textul de lege criticat instituie o excepţie sub aspectul posibilităţii schimbării categoriei de folosinţă a pajiştilor, afectate de degradare şi poluare, aplicându-se în domeniul propriu de activitate al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, nefiind susceptibil de o interpretare potrivit căreia ar putea fi aplicat retroactiv.

28. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. e) şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, prin raportare la art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta nu poate fi reţinută. Curtea observă că, potrivit acestora, sunt supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare pajiştile proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, iar beneficiarii constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate au obligaţia de a menţine categoria de folosinţă pajişti, ceea ce reprezintă o limitare a folosinţei ca atribut al dreptului de proprietate. Legiuitorul are posibilitatea de a stabili condiţiile şi limitele dreptului de proprietate în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (1) teza a două din Constituţie. Pentru a verifica dacă o astfel de limitare este justificată, Curtea Constituţională va analiza, prin prisma unui test de proporţionalitate dezvoltat în jurisprudenţa sa, dacă aceste obiective subsumate finalităţii urmărite califică scopul reglementării ca fiind unul legitim, dacă limitarea este rezonabilă în raport cu obiectivul urmărit şi nu tinde la transformarea acestui drept într-unui iluzoriu/teoretic (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, şi Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 775 din 24 octombrie 2014).

29. Analizând scopul urmărit de legiuitor prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, Curtea constată că acesta vizează, pe de-o parte, reglementarea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor permanente, în acord cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009, iar, pe de altă parte, menţinerea, întreţinerea şi utilizarea terenului în condiţii de păstrare a compoziţiei floristice a pajiştilor, ceea ce reprezintă un câştig pentru calitatea mediului, precum şi crearea de ferme viabile din punct de vedere economic şi sprijinirea fermierilor în elaborarea unui plan de afaceri şi program de dezvoltare pe termen scurt şi mediu, adaptat la cerinţele pieţei. Curtea constată, astfel, că aceste obiective subsumate finalităţii urmărite, califică scopul ca fiind unul legitim.

30. Faptul că sunt supuse regimului de organizare, administrare şi exploatare reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 şi pajiştile proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, precum şi faptul că beneficiarii constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate au obligaţia de a menţine categoria de folosinţă pajişte reprezintă măsuri adecvate şi necesare pentru îndeplinirea scopului legitim anterior menţionat. Curtea constată că legea respectă justul echilibru între măsurile care au determinat limitarea folosinţei ca atribut al dreptului de proprietate şi scopul legitim urmărit, întrucât între interesele concurente ale colectivităţii şi individului există un raport rezonabil de proporţionalitate, textul criticat asigurând atât protejarea intereselor colectivităţii referitoare la păstrarea fitocenozei specifice pajiştilor, aşadar a unei părţi componente a ecosistemului naţional, cât şi posibilitatea titularului dreptului de proprietate de a folosi pajiştile în conformitate cu natura şi tipologia acestora.

31. Curtea observă că dispoziţiile art. 44 alin. (5) şi (6) din Legea fundamentală nu au incidenţă în prezenta cauză, întrucât conţinutul normativ al textului criticat nu vizează folosirea subsolului unor proprietăţi imobiliare pentru lucrări de interes general.

32. Curtea constată că nu poate fi reţinută nici încălcarea art. 16 alin. (1) referitor la principiului egalităţii din Legea fundamentală, deoarece prevederile legale criticate se aplică tuturor deţinătorilor de pajişti, fără privilegii sau discriminări, de la intrarea actului normativ în vigoare, pentru viitor. Privită din perspectiva unei deosebiri de tratament juridic între proprietarii care au putut schimba categoria de folosinţă înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 şi cei care sunt obligaţi să păstreze categoria de folosinţă pajişti după intrarea în vigoare a ordonanţei menţionate, deosebirea de tratament juridic este întemeiată pe un criteriu obiectiv şi rezonabil. În jurisprudenţa sa, în legătură cu aspectul menţionat, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalităţii în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea 11 prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecinţă, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate, fără ca aceste diferenţe să aibă semnificaţia unei discriminări fa se vedea, în acest sens, Decizia nr. 321 din 10 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 august 2014).

33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Admite excepţia de neconstituţionalitate formulată de Maria Pirtea şi Cornel Pirtea în Dosarul nr. 1.359/210/2013 al Tribunalului Arad - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 78 alin. (11) şi (13) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt constituţionale în măsura în care schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor în Registrul agricol se realizează de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

2. Admite excepţia de neconstituţionalitate, formulată de aceiaşi autori în dosarul aceleiaşi instanţe, şi constată că prevederile art. 4 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, sunt constituţionale în măsura în care obligaţia de menţinere în categoria de folosinţă a pajiştilor incumbă deţinătorilor de pajişti înregistrate ca atare în Registrul agricol la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013.

3. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, formulată de aceiaşi autori în dosarul aceleiaşi instanţe, şi constată că prevederile art. 78 alin. (12) din Legea nr. 18/1991, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 86/2014, art. 3 lit. e) şi art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Arad - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 ianuarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind adoptarea unor măsuri pentru crearea cadrului de aplicare a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, precum şi ale Regulamentului (UE) nr. 655/2013 al Comisiei din 10 iulie 2013 de stabilire a unor criterii comune pentru justificarea declaraţiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice

În temeiul ari 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. IX alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 132/2014,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Prezenta hotărâre stabileşte cadrul necesar aplicării directe a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind produsele cosmetice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 342 din 22 decembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulament, precum şi ale Regulamentului (UE) nr. 655/2013 al Comisiei din 10 iulie 2013 de stabilire a unor criterii comune pentru justificarea declaraţiilor utilizate în legătură cu produsele cosmetice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 190 din 11 iulie 2013.

Art. 2. - (1) Ministerul Sănătăţii reprezintă autoritatea naţională competentă în domeniul produselor cosmetice.

(2) Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate competentă în domeniul produselor cosmetice, are următoarele atribuţii principale:

a) reglementarea în domeniul produselor cosmetice;

b) desemnează reprezentanţi din partea inspectorilor sanitari de stat şi ai Centrului de Toxicologie din România pentru accesul la Portalul notificării produselor cosmetice al Comisiei Europene;

c) asigură administrarea bazelor de date din domeniul produselor cosmetice;

d) asigură supravegherea, inspecţia şi controlul pe piaţă al produselor cosmetice;

e) asigură informarea populaţiei;

f) organizează şi coordonează înregistrarea cazurilor semnalate privind efectele adverse asupra populaţiei cauzate de produsele cosmetice, prin sistemul de cosmetovigilenţă;

g) transmite informaţii şi raportări Comisiei Europene;

h) asigură reprezentarea în comisiile şi grupurile de lucru de la nivel european şi cooperarea cu autorităţile competente ale statelor membre pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei hotărâri.

Art. 3. - (1) Ministerul Sănătăţii coordonează activitatea de Supraveghere a pieţei produselor cosmetice şi întreprinde toate măsurile adecvate pentru a asigura conformarea la prevederile Regulamentului, după cum urmează:

a) solicită persoanei responsabile şi/sau distribuitorilor identificarea distribuitorilor sau persoanelor responsabile către care au furnizat un anumit produs în cadrul lanţului de distribuţie, conform prevederilor art. 7 din Regulament;

b) are acces la dosarul cu informaţii despre produs, aflat la adresa din România indicată pe etichetă, şi cooperează cu autorităţile din celelalte state membre la verificarea acestuia, potrivit art. 11 alin. (3), art. 22 şi art. 30 din Regulament;

c) dispune eşantionarea şi analiza produselor cosmetice existente pe piaţă, potrivit art. 12 şi 22 din Regulament;

d) primeşte informaţii despre substanţe, potrivit art. 24 din Regulament;

e) cel puţin o dată la 4 ani, revizuieşte şi evaluează periodic derularea activităţilor de supraveghere, ale căror rezultate sunt aduse la cunoştinţa Comisiei Europene şi a celorlalte state membre şi sunt puse la dispoziţia publicului, conform prevederilor art. 22 din Regulament;

f) informează persoana responsabilă despre orice decizie luată în temeiul art. 25 şi 27, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din Regulament.

(2) Ministerul Sănătăţii verifică respectarea bunelor practici de fabricaţie, conform prevederilor art. 8 şi 22 din Regulament.

(3) Ministerul Sănătăţii asigură respectarea prevederilor referitoare la interzicerea testărilor pe animale, după cum urmează:

a) verifică indicaţiile şi afirmaţiile de pe etichetă referitoare la lipsa testărilor pe animale, conform art. 20 alin. (3) din Regulament;

b) în situaţii excepţionale, potrivit art. 18 alin. (2) din Regulament, solicită Comisiei Europene derogări de la aplicarea art. 18 alin. (1) din Regulament.

(4) Ministerul Sănătăţii organizează şi coordonează sistemul de supraveghere a efectelor nedorite grave atribuite utilizării produselor cosmetice, denumit sistem de cosmetovigilenţă, adoptând norme de aplicare pentru:

a) comunicarea efectelor nedorite grave de către persoana responsabilă şi/sau distribuitor şi/sau profesionişti din domeniul sănătăţii şi/sau utilizator final, împreună cu informaţiile prevăzute la art. 23 alin. (1) din Regulament;

b) accesul la informaţiile prevăzute la art. 13 alin. (1)-(3) din Regulament, ce au fost notificate Comisiei Europene de către persoana responsabilă, pentru a le folosi în scopuri de tratament medical, potrivit art. 13 alin. (6) din Regulament, prin intermediul Biroului pentru Regulamentul sanitar internaţional şi informare toxicologică din structura Institutului Naţional de Sănătate Publică;

c) asigurarea schimbului de informaţii dintre persoana responsabilă cu sediul în România, distribuitori, utilizator final, autorităţi competente din celelalte state membre şi persoana responsabilă cu sediul în Uniunea Europeană cu privire la efectele nedorite grave existente pe teritoriul României, potrivit art. 23 alin. (2)-(4) din Regulament, după caz.

(5) Ministerul Sănătăţii, prin inspectorii sanitari de stat, constată şi impune acţiuni corective, inclusiv termenul de realizare a acestora, pentru asigurarea conformităţii produsului cosmetic, retragerea produsului de pe piaţă sau rechemarea acestuia, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) lit. a)-h), k) şi l), precum şi prevederilor art. 25 alin. (1) lit. i) referitoare la aplicarea art. 20 alin. (3) şi art. 26, inclusiv clauza de salvgardare conform art. 27 din Regulament.

(6) Ministerul Sănătăţii, prin inspectorii sanitari de stat, întreprinde toate măsurile adecvate pentru a interzice sau a restricţiona punerea la dispoziţie pe piaţă a produsului cosmetic sau pentru a retrage produsul de pe piaţă ori pentru a-l rechema, potrivit prevederilor art. 25 alin. (5) din Regulament.

(7) Ministerul Sănătăţii informează o autoritate competentă a unui stat membru sau, după caz, Comisia Europeană şi autorităţile statelor membre în care produsul a fost pus la dispoziţie, cu privire la măsurile adecvate, impuse unei persoane responsabile stabilite pe teritoriul statului membru respectiv, inclusiv acţiuni corective pentru asigurarea conformităţii unui produs pus la dispoziţie pe teritoriul României, potrivit art. 25 alin. (2) şi (4)-(6) din Regulament, în cazul în care:

a) se constată cel puţin una dintre neconformităţile prevăzute la art. 25 alin. (1) din Regulament;

b) există riscuri grave pentru sănătatea umană;

c) persoana responsabilă nu ia toate măsurile adecvate în termenul prevăzut la art. 25 alin. (1) din Regulament.

(8) Ministerul Sănătăţii, prin structura responsabilă, păstrează informaţiile privind produsele cosmetice primite de la producătorul, importatorul sau reprezentantul autorizat al producătorului extern, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 291/2007 privind aprobarea Procedurii de notificare a produselor cosmetice de uz uman care sunt puse pe piaţă pe teritoriul României, conform prevederilor art. 38 din Regulament.

(9) Ministerul Sănătăţii verifică respectarea prevederilor din Regulamentul nr. 655/2013, conform competenţelor.

Art. 4. - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are următoarele responsabilităţi:

a) verifică respectarea prevederilor referitoare la etichetarea produselor cosmetice, potrivit art. 19 din Regulament;

b) verifică declaraţiile referitoare la produs etichetate, potrivit art. 20 alin. (1) şi (2) din Regulament;

c) verifică accesul publicului la informaţiile legate de produsul cosmetic, pe care persoana responsabilă trebuie să le pună la dispoziţie conform art. 21 şi art. 25 alin. (1) lit. j) din Regulament;

d) aplică măsuri adecvate, inclusiv acţiuni corective, pentru asigurarea conformităţii produsului cu prevederile art. 19, ale art. 20 alin. (1) şi (2) şi ale art. 21 din Regulament;

e) verifică respectarea prevederilor din Regulamentul nr. 655/2013, conform competenţelor.

Art. 5. - Datele prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. b)-d) şi f), după caz, şi la alin. (2)-(4) din Regulament vor fi prezentate în mod obligatoriu în limba română, fără a exclude prezentarea lor şi în alte limbi.

Art. 6. - (1) Pentru produsele cosmetice care nu sunt preambalate, sunt ambalate la punctul de vânzare la cererea cumpărătorului ori preambalate pentru vânzare imediată, trebuie să se indice informaţiile menţionate la art. 19 alin. (1) din Regulament.

(2) Prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor se aprobă norme privind etichetarea produselor cosmetice prevăzute la alin. (1).

Art. 7. - Distribuitorii cooperează cu Ministerul Sănătăţii în vederea respectării prevederilor art. 6 alin. (5) din Regulament privind acţiunea de eliminare a riscurilor generate de produsele cosmetice pe care le-au pus pe piaţă şi pentru furnizarea informaţiilor şi a documentaţiei necesare pentru a demonstra conformitatea produsului cosmetic.

Art. 8. - Producătorii, importatorii sau reprezentanţii autorizaţi ai producătorilor externi care au notificat produsele cosmetice puse pe piaţă pe teritoriul României în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 291/2007 sunt obligaţi să pună la dispoziţia Ministerului Sănătăţii, la cerere, informaţiile păstrate conform prevederilor art. 38 din Regulament.

Art. 9. - În urma efectuării acţiunii de verificare întreprinse de inspectorii sanitari de stat la producătorul, reprezentantul său autorizat ori persoana responsabilă pentru punerea pe piaţă a unui produs cosmetic importat, după caz, acesta este obligat să asigure accesul organelor de control la datele prevăzute la dosar, în cel mult 72 de ore de la solicitare.

Art. 10. - Următoarele fapte constituie contravenţii la aplicarea directă a prevederilor Regulamentului, precum şi a Regulamentului (UE) nr. 655/2013:

a) nerespectarea prevederilor art. 3 din Regulament, în situaţia în care poate fi afectată sănătatea umană, atunci când produsul este utilizat în condiţii de folosire normală sau raţional previzibilă;

b) nerespectarea de către distribuitor a prevederilor ultimului paragraf al art. 6 alin. (3) şi alin. (5) din Regulament, referitoare la informarea Ministerului Sănătăţii şi a persoanei responsabile dacă un produs cosmetic prezintă risc pentru sănătate;

c) nerespectarea de către distribuitor a prevederilor art. 6 alin. (4) din Regulament, referitoare la responsabilitatea distribuitorilor de a asigura condiţii de depozitare şi transport care să nu afecteze siguranţa produsului aflat în responsabilitatea sa;

d) nerespectarea de către persoana responsabilă şi distribuitori a prevederilor art. 7 din Regulament, referitoare la obligaţiile de identificare în cadrul lanţului de distribuţie al produsului, la cererea autorităţii competente;

e) nerespectarea prevederilor art. 8 din Regulament, referitoare la obligativitatea persoanei responsabile de a respecta bunele practici de fabricaţie în conformitate cu standardele armonizate relevante, ale căror trimiteri au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene;

f) nerespectarea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Regulament, referitoare la obligativitatea persoanei responsabile de a actualiza permanent raportul privind siguranţa produsului şi de a elabora rapoarte privind siguranţa produselor care au fost notificate conform procedurii de notificare a produselor cosmetice de uz uman care sunt puse pe piaţă pe teritoriul României;

g) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (1) din Regulament, referitoare la obligativitatea persoanei responsabile de a păstra dosarul cu informaţii despre produs pe o perioadă de 10 ani de la data la care ultimul lot al produsului cosmetic a fost introdus pe piaţă;

h) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Regulament, referitoare la obligativitatea persoanei responsabile de a păstra un dosar cu informaţii şi date despre produs care să conţină o evaluare a siguranţei pe baza informaţiilor relevante, de a elabora raportul privind siguranţa produsului cosmetic, în conformitate cu anexa I la Regulament, potrivit Deciziei 2013/674/UE de punere în aplicare a Comisiei din 25 noiembrie 2013 privind orientările vizând anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.223 al Parlamentului European şi al Consiliului privind produsele cosmetice;

i) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (1) şi (2) din Regulament, referitoare la obligativitatea persoanei responsabile de a transmite către Comisia Europeană informaţiile înainte de a introduce produsul cosmetic pe piaţă, precum şi ale alin. (7) referitoare la actualizarea acestora;

j) nerespectarea prevederilor art. 12 din Regulament, referitoare la obligativitatea persoanei responsabile de a eşantiona şi analiza produsele cosmetice introduse pe piaţă;

k) nerespectarea prevederilor art. 13 alin. (3) din Regulament, referitoare la obligativitatea distribuitorului de a transmite către Comisia Europeană informaţiile despre un produs cosmetic deja introdus pe piaţă în alt stat membru, pentru care a tradus în limba română, din propria iniţiativă, orice element al etichetei, precum şi ale alin. (7) din Regulament referitoare la modificarea acestora;

l) nerespectarea prevederilor art. 14 şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Regulament, referitoare la obligativitatea persoanei responsabile cu privire la substanţele interzise, substanţele restricţionate şi substanţele clasificate drept cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere (CMR);

m) nerespectarea prevederilor art. 17 din Regulament, referitoare la prezenţa sub formă de impurităţi a substanţelor interzise, aflate în concentraţii care nu garantează siguranţa produsului pentru sănătatea consumatorului, potrivit art. 3 din Regulament;

n) nerespectarea prevederilor art. 18 alin. (1) din Regulament, referitoare la interzicerea testării pe animale;

o) nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (1)-(3) din Regulament, referitoare la inscripţionarea informaţiilor din etichetă;

p) nerespectarea prevederilor art. 19 alin. (5) din Regulament, referitoare la inscripţionarea informaţiilor din etichetă în limba română;

q) nerespectarea de către persoana responsabilă a prevederilor art. 21 din Regulament, referitoare la accesul publicului la informaţii;

r) nerespectarea de către persoana responsabilă şi de către distribuitori a prevederilor art. 23 alin. (1) din Regulament, referitoare la notificarea fără întârziere către Ministerul Sănătăţii a efectelor nedorite grave;

s) nerespectarea de către persoana responsabilă a prevederilor art. 24 din Regulament, referitoare la punerea la dispoziţia Ministerului Sănătăţii a listei tuturor produselor cosmetice, care a fost solicitată de acesta printr-o cerere motivată de siguranţa oricărei substanţe;

ş) nerespectarea de către persoana responsabilă a prevederilor art. 25 alin. (3) din Regulament, referitoare la întreprinderea măsurilor pentru toate produsele în cauză puse pe piaţa din România;

t) nerespectarea de către persoana responsabilă a prevederilor art. 27 din Regulament, referitoare la măsurile dispuse de Ministerul Sănătăţii cu privire la aplicarea clauzei de salvgardare;

ţ) nerespectarea de către persoana responsabilă a prevederilor ultimului paragraf al art. 38 din Regulament, referitoare fa păstrarea informaţiilor până la 11 iulie 2020;

u) nerespectarea de către persoana responsabilă a prevederilor art. 20 din Regulament şi ale art. 2 din Regulamentul nr. 655/2013, referitoare la declaraţiile despre produs, după cum urmează:

(i) conformitatea juridică, conform pct. 1 din anexa la Regulamentul nr. 655/2013;

(ii) veridicitatea, conform pct. 2 din anexa la Regulamentul nr. 655/2013;

(iii) elementele probatorii, conform pct. 3 din anexa la Regulamentul nr. 655/2013;

(iv) onestitatea, conform pct. 4 din anexa la Regulamentul nr. 655/2013;

(v) echitatea, conform pct. 5 din anexa la Regulamentul nr. 655/2013;

v) nerespectarea prevederilor art. Salin. (2) din Regulament, referitoare la respectarea datei de minimă durabilitate.

Art. 11. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 10 lit. a), f), i), I), m), r), ş) şi t) se sancţionează cu amendă de la 25.000 lei la 50.000 lei pentru persoane juridice şi cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei pentru persoane fizice.”

(2) Contravenţiile prevăzute la art. 10 lit. b), e), h), j), k), n), o), p), s), lit. u) pct. (iii) şi lit. v) se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei pentru persoane juridice şi cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru persoane fizice.

(3) Contravenţiile prevăzute la art. 10 lit. d), q) şi lit. u) pct. (ii), (iv) şi (v) se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoane juridice şi cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei pentru persoane fizice.

(4) Contravenţiile prevăzute la art. 10 lit. c), g), ţ) şi lit. u) pct. (i) se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoane juridice şi cu amendă de la 100 lei la 500 lei pentru persoane fizice.

Art. 12. - (1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 10 lit. o), p), q), lit. u) pct. (i), (ii), (iv) şi (v) şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 11 se realizează de către persoanele împuternicite ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 10 lit. a)-n), r)-ţ), lit. u) pct. (iii) şi lit. v) şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 11 se realizează de către inspectorii sanitari de stat ai Ministerului Sănătăţii.

(3) Inspectorii sanitari de stat ai Ministerului Sănătăţii şi persoanele împuternicite ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pot dispune acţiuni corective pentru asigurarea conformităţii produsului, retragerea produsului de pe piaţă sau rechemarea acestuia, conform atribuţiilor specifice şi prevederilor art. 25 din Regulament.

(4) Inspectorii sanitari de stat ai Ministerului Sănătăţii şi persoanele împuternicite ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor pot preleva probe de produs cosmetic pe care le consideră necesare, în vederea efectuării de verificări fizice şi de laborator, conform atribuţiilor specifice şi prevederilor art. 22 din Regulament.

(5) Inspectorii sanitari de stat ai Ministerului Sănătăţii şi persoanele împuternicite ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor asigură păstrarea confidenţialităţii datelor conţinute în documente şi despre care au luat cunoştinţă în timpul acţiunilor de control, cu excepţia situaţiilor care constituie un risc pentru sănătatea publică.

Art. 13. - Contravenţiilor prevăzute la art. 10 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 14. - Normele privind organizarea sistemului de cosmetovigilenţă se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Art. 15. - (1) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă:

a) Ordinul ministrului industriei şi resurselor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 309/729/2001 privind inventarul pentru ingredientele folosite în produsele cosmetice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 28 noiembrie 2001;

b) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.448/2005 privind categoriile de produse cosmetice şi listele cuprinzând substanţele ce pot fi utilizate în compoziţia produselor cosmetice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 şi 71 bis din 26 ianuarie 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

c) Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 1.223/512/2005 privind aprobarea limitelor de competenţă în efectuarea controlului pe piaţă al produselor cosmetice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.052 din 25 noiembrie 2005;

d) Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 291/2007 privind aprobarea Procedurii de notificare a produselor cosmetice de uz uman care sunt puse pe piaţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 16 februarie 2007.

(2) Ori de câte ori într-o lege specială sau în alt act normativ anterior se face trimitere la actele normative abrogate potrivit alin. (1), trimiterea se va socoti făcută la dispoziţiile corespunzătoare din Regulament, din Regulamentul nr. 655/2013, precum şi la prezenta hotărâre.

Art. 16. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la 30 de zile de la publicare.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul economiei, comerţului şi turismului,

Mihai Tudose

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor,

Marius Alexandru Dunca,

secretar de stat

 

Bucureşti, 4 martie 2015.

Nr. 147.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 183/2005 privind înfiinţarea pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul 1 din Hotărârea Guvernului nr. 183/2005 privind înfiinţarea pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a unei activităţi finanţate integral din venituri proprii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 18 martie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La alineatul (2), literele a) şi b) vor avea următorul cuprins:

“a) cheltuielile corespunzătoare organizării concursurilor sau examenelor prevăzute de lege, precum şi a celor ocazionate de pretestarea subiectelor incluse în baza de date din care sunt selectate subiectele pentru testele de verificare a raţionamentului logic, în cazul concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii şi al celui de admitere în magistratură;

b) plata cu ora a membrilor comisiilor de organizare a examenelor sau concursurilor, ai comisiilor de elaborare a subiectelor, ai comisiilor de examinare, ai comisiilor de corectare şi ai comisiilor de soluţionare a contestaţiilor, precum şi a supraveghetorilor, numiţi în condiţiile legii.”

2. Alineatul (4) va avea următorul cuprins:

“(4) Membrii comisiilor de elaborare a subiectelor, ai comisiilor de examinare, ai comisiilor de corectare şi ai comisiilor de soluţionare a contestaţiilor pentru examenul de admitere sunt remuneraţi prin plata cu ora, luându-se în calcul indemnizaţia brută lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 4 martie 2015.

Nr. 150.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 al Regiei Autonome “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 11 martie 2015.

Nr. 157.

 

ANEXĂ

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

Regia Autonomă “Autoritatea Aeronautică Civilă Română”

Bucureşti, Bucureşti-Ploieşti nr. 38-40, sectorul 1

Cod unic de înregistrare: RO 5205651

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PE ANUL 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent (2015)

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

49.552,10

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

48.637,10

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

915,00

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

48.767,15

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

47.646,70

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

8.580,92

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

150,17

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

35.960,33

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

27.909,62

C1

ch. cu salariile

13

24.042,82

C2

bonusuri

14

3.866,80

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

180,00

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

180,00

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

1.176,60

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

6,094,11

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

2.955,28

2

 

Cheltuieli financiare

20

1.120,45

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

784,95

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

169,97

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

614,98

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

614,98

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

68,33

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

341,65

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

273,33

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

10.548,10

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

10.548,10

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

238

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

238

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

9.406,33

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

B.410,35

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

204.36

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

984.16

8

 

Plăţi restante

55

 

9

 

Creanţe restante

56

362,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind suplimentarea bugetului Ministerului Culturii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, pentru finanţarea unui proiect cultural

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Culturii, la capitolul 67.01 “Cultură, recreere şi religie”, titlul 20 “Bunuri şi servicii”, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului pe anul 2015, cu suma de 238 mii lei pentru finanţarea participării Teatrului Evreiesc de Stat la New York International Performing Arts Festival.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) poate fi utilizată pentru finanţarea categoriilor de cheltuieli prevăzute la art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea Sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2015.

(3) Pentru finanţarea participării Teatrului Evreiesc de Stat la New York International Performing Arts Festival, finanţarea se acordă pe bază de contract încheiat între Ministerul Culturii şi beneficiar, cu încadrarea în cuantumul prevăzut la alin. (1).

(4) Decontarea cheltuielilor realizate potrivit alin. (3) se face de către Ministerul Culturii, pe baza documentelor justificative întocmite de beneficiar, prezentate Ministerului Culturii.

Art. 2. - Ministerul Finanţelor Publice este autorizat să introducă, la propunerea ordonatorului principal de credite, modificările corespunzătoare în structura bugetului de stat şi în volumul şi în structura bugetului Ministerului Culturii pe anul 2015.

Art. 3. - Ministerul Culturii şi alte organe abilitate de lege vor controla modul de utilizare, în conformitate cu prevederile legale, a sumelor alocate potrivit prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul culturii,

Ioan Vulpescu

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 11 martie 2015.

Nr. 158.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind revocarea şi numirea unui membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială

În temeiul prevederilor art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 14 alin. (2) şi ale art. 15 alin. (2) din Legea nr. 129/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se revoca din funcţia de membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială domnul Liviu Cărare - reprezentant al Ministerului Transporturilor.

Art. 2. - Se numeşte în funcţia de membru în Consiliul director al Fondului Român de Dezvoltare Socială doamna Cristina Magdalena Petrescu - reprezentant al Ministerului Transporturilor.

Art. 3. - Poziţia nr. 3 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 350/2013 privind numirea membrilor Consiliului director al Fondului Român de Dezvoltare Socială, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 357 din 17 iunie 2013, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“3. Cristina Magdalena Petrescu - reprezentant al Ministerului Transporturilor.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 11 martie 2015.

Nr. 159.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind revocarea, la cerere, a domnului Paul Racoviţă din funcţia de inspector general, cu rang de secretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

Având în vedere propunerea ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, formulată prin Adresa nr. 14.838 din 20 februarie 2015, precum şi cererea domnului Paul Racoviţă, înregistrată la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sub nr. 14.532 din 19 februarie 2015,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Paul Racoviţă se revocă, la cerere, din funcţia de inspector general, cu rang de secretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 martie 2015.

Nr. 93.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Paul Racoviţă în funcţia de inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

Având în vedere propunerea ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, formulată prin Adresa nr. 14.838 din 20 februarie 2015,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 14 alin, (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Paul Racoviţă se numeşte în funcţia de inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 martie 2015.

Nr. 94.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Nelu Stelea în funcţia de inspector general, cu rang de secretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

Având în vedere propunerea ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, formulată prin Adresa nr. 14.838 din 20 februarie 2015,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C, aprobată cu modificări prin Legea nr. 707/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie,

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Nelu Stelea se numeşte în funcţia de inspector general, cu rang de secretar de stat, al Inspectoratului de Stat în Construcţii - I.S.C.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 martie 2015.

Nr. 95.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Florin Silviu Hurduzeu în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informaţională

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Florin Silviu Hurduzeu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul pentru Societatea Informaţională.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 13 martie 2015.

Nr. 96.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind regimul de circulaţie pe podul Agigea peste Canalul Dunăre-Marea Neagră pe DN 39, km 8 + 988, judeţul Constanţa

În temeiul art. 44 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă regimul de circulaţie pe podul Agigea peste Canalul Dunăre-Marea Neagră pe DN 39, km 8 + 988, judeţul Constanţa, în perioada cuprinsă între 16 martie 2015 şi 30 iunie 2015, după cum urmează:

a) va fi permisă circulaţia tuturor categoriilor de autovehicule pe cele 4 benzi de circulaţie aferente podului, excepţie făcând autovehiculele şi coloanele agabaritice;

b) restricţionarea vitezei de circulaţie la 50 km/h, pe toată lungimea podului, pe cele 4 benzi de circulaţie.

Art. 2. - Prezentul ordin se aduce la îndeplinire prin Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 16 martie 2015.

 

Ministrul transporturilor,

Ioan Rus

 

Bucureşti, 13 martie 2015.

Nr. 193.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.