MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 185/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 185         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 18 martie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

41. - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

 

333. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

 

42. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative

 

334. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative

 

43. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

 

335. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor  Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

            Decizia nr. 67 din 26 februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

271. - Ordin al ministrului finanţelor publice pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014

 

277. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1,512/2013

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

114. - Ordin privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013

 

Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române cu personalitate juridică, din municipiul Oradea, cărora li s-au acordat subvenţii de la bugetul local în anul 2015, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 73 din 3 decembrie 2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 4 decembrie 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor aii. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2015.

Nr. 41.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2014 pentru aprobarea unor măsuri derogatorii de la dispoziţiile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010 şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 martie 2015.

Nr. 333.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114 din 18 decembrie 2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 24 decembrie 2013, cu următoarele modificări:

1. La articolul 3, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(5) La data semnării protocolului de predare-preluare, Serviciul Român de Informaţii se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» în legătură cu activitatea aferentă imobilului prevăzut la art. 2.”

2. Articolul 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 4. - Se aprobă transmiterea imobilului, construcţie şi teren aferent, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, aflat în proprietatea privată a statului, din administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuită a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei.”

3. Anexa nr. 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilului aflat în proprietatea privată a statului, care se transmite din administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte şi în folosinţa gratuită a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei

 

Adresa imobilului

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristici tehnice

Imobilul Complex hotelier «Bradul», situat în Covasna,

str. Minai Eminescu nr. 225,

judeţul Covasna

Din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat»

CUI: 2351555

În domeniul privat al statului şi administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, în folosinţa gratuită a Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei

CIF: 26429279

Imobil Complex hotelier «Bradul» compus din clădire-anexă, bucătărie, restaurant, terasă, corpuri de cazare, mofetă, bază de tratament, spălătorie, rampă, teren de sport, parc amenajat şi păşune, în suprafaţă totală de 22.763 mp – Carte funciară nr. 26934

Casă izvor apă minerală şi păşune, suprafaţă 35 mp - Carte funciară nr. 26930

Valoare de inventar construcţie: 9.517.036,74 lei

Valoare de inventar teren: 984.805,21 lei”

 

            Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2015.

Nr. 42.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 martie 2015.

Nr. 334.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41 din 18 iunie 2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 26 iunie2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentai României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 17 martie 2015.

Nr. 43.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

În temeiul art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 16 martie 2015.

Nr. 335.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 67

din 26 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public în Dosarul nr. 7.155/303/2013 (190/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 533D/2014.

2. La apelul nominal se prezintă personal partea Emil Niculae, asistată de doamna avocat Floarea Zamfira Stepanescu din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care pune concluzii de admitere a excepţiei astfel cum a fost formulată, arătând că partea pe care o reprezintă a contribuit la descoperirea unor infracţiuni ce intră sub incidenţa legii.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei, deoarece textul legal criticat creează o discriminare între persoanele care facilitează tragerea la răspundere penală a celor care săvârşesc infracţiuni grave. Nu există nicio justificare obiectivă şi rezonabilă pentru această deosebire de tratament între martorii care sunt la rândul lor cercetaţi pentru infracţiuni grave şi cei care sunt cercetaţi pentru fapte mai puţin grave. Aşa fiind, se încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 29 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 7.155/303/2013 (190/2014), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, excepţie ridicată de reprezentantul Ministerului Public într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care se fac cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni la regimul vamal.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, deoarece condiţia impusă de legiuitor cu privire la persoana martorului denunţător de a fi comis o infracţiune gravă creează discriminări sub aspectul beneficului reducerii limitelor pedepsei. În acest sens arată că art. 1 din lege “reglementează asigurarea protecţiei şi asistenţei martorilor a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor informaţii ori date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave, pe care le-au furnizat sau au fost de acord să le furnizeze organelor judiciare şi care au un rol determinant în descoperirea infractorilor şi în soluţionarea unor cauze”- Or, ceea ce interesează în această lege este tragerea la răspundere penală a celor care au săvârşit infracţiuni grave, neavând relevanţă ce faptă a comis cel care denunţă.

7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală opinează că excepţia este întemeiată, deoarece menţinerea condiţiei legale criticate duce la inechităţi în rândul tratamentului penal al martorilor şi, nu în ultimul rând, este contrară scopului pentru care a fost edictat art. 19 din lege, respectiv de a încuraja şi motiva persoanele care au cunoştinţă de infracţiuni grave să denunţe aceste fapte şi să colaboreze cu organele judiciare.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 18 aprilie 2014, care au următorul conţinut: “Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.”

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit expunerii de motive a Legii nr. 682/2002, legiuitorul a urmărit să instituie un sistem de măsuri pentru asigurarea protecţiei şi securităţii martorilor care denunţă si facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni grave. În acest sens, pe lângă măsurile de includere a martorilor într-un program special de protecţie, legiuitorul a prevăzut şi o cauză de reducere a pedepsei instituită de textul legal criticat care constituie, la rândul său, un instrument eficient pentru combaterea infracţiunilor grave, prin determinarea persoanelor care deţin informaţii decisive cu privire la săvârşirea unei astfel de infracţiuni să furnizeze acele informaţii organelor judiciare.

14. Astfel, potrivit dispoziţiilor contestate, persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. Prin infracţiune gravă se înţelege, potrivit art. 2 lit. h) din lege, “infracţiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: genocid şi infracţiuni contra umanităţii şi infracţiuni de război, infracţiunile contra securităţii naţionale, terorism, omor, infracţiunile privind traficul de droguri, traficul de persoane, traficul de minori, spălarea banilor, falsificarea de monede ori de alte valori, infracţiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, nucleare sau al altor materii radioactive, infracţiunile de corupţie, precum şi orice altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei maxim special este de cel puţin 10 ani”.

15. Curtea constată că dispoziţiile legale criticate consacră posibilitatea reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege numai pentru martorul care la rândul său a comis o infracţiune gravă. Astfel, deşi contribuie la furnizarea unor informaţii esenţiale organelor judiciare, martorului îi este aplicat un tratament juridic diferit, respectiv nu beneficiază de reducerea limitelor pedepsei prevăzute de lege, pentru simplul motiv că nu a comis o infracţiune gravă, aşa cum este ea definită de art. 2 lit. h) din Legea nr. 682/2002. Însă, această situaţie nu-şi găseşte justificare în exigenţele constituţionale consacrate de art. 16 alin. (1) din Constituţie potrivit căruia “Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. Cu privire la incidenţa art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, principiul egalităţii în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014).

16. În analiza sa, Curtea constată că în condiţiile în care legea reglementează asigurarea protecţiei şi asistentei martorilor a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor informaţii ori date privind săvârşirea unor infracţiuni grave şi pe care le-au furnizat organelor judiciare, raţiunea cauzei de reducere a limitelor pedepsei reglementată de norma supusă controlului de constituţionalitate este aceea de a institui un instrument eficient pentru combaterea infracţiunilor grave prin determinarea persoanelor care deţin informaţii decisive în acest sens de a le furniza organelor judiciare. Prin urmare, determinantă şi suficientă pentru acordarea beneficului reducerii limitelor pedepsei este acţiunea martorului de a denunţa şl facilita tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni grave, indiferent de natura şi gravitatea faptei penale comise de el însuşi. Altfel spus, atingerea obiectivului urmărit de legiuitor, respectiv acela de combatere a infracţiunilor grave ca urmare a denunţurilor şi informaţiilor furnizate de martori, se realizează şi în ipoteza în care martorul nu a comis o infracţiune gravă. Aşa fiind, comiterea de către martor a unei infracţiuni care nu se încadrează în categoria infracţiunilor grave, aşa cum sunt ele definite în art. 2 lit. h) din lege, nu poate fi un element care să îl excludă pe acesta de la beneficiul cauzei de reducere a limitelor de pedeapsă. Drept urmare, diferenţa operată de norma supusă controlului de constituţionalitate între cele două categorii de martori, după cum aceştia au săvârşit sau nu o infracţiune gravă, nu se bazează pe un criteriu raţional şi nu justifică un tratament juridic diferenţiat Curtea reţinând că cele două categorii de martori se află în situaţii juridice identice din perspectiva incidenţei normei supuse controlului de constituţionalitate.

17. Aşadar, Curtea reţine că nesocotirea principiului egalităţii în drepturi are drept consecinţă neconstituţionalitatea normei care instituie un privilegiu ori o discriminare. În acest sens, Curtea constată că, potrivit jurisprudenţei sale, discriminarea se bazează pe noţiunea de excludere de la un drept/beneficiu (Decizia Curţii Constituţionale nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din

25 februarie 1994), iar remediul constituţional specific, în cazul constatării neconstituţionalităţii discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012, Decizia nr. 164 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 23 mai 2013, sau Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014). Aşadar, Curtea reţine că sintagma “fără privilegii şi fără discriminări din cuprinsul art. 16 alin. (1) din Constituţie priveşte, în cauza de faţă, teza referitoare la interzicerea discriminării. Or, câtă vreme principul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, atunci nu există niciun motiv rezonabil pentru care un martor care a săvârşit o infracţiune care nu se încadrează în enumerarea exhaustivă a art. 2 lit. h) din legea supusă controlului Curţii, dar a contribuit decisiv la tragerea la răspundere penală a unei persoane care a săvârşit o infracţiune gravă, să nu beneficieze, la rândul său, asemeni martorului care a comis o infracţiune gravă, de beneficiul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă.

18. Aşa fiind, Curtea constată că persoana care are calitatea de martor în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr. 682/2002, indiferent dacă este autor al unei infracţiuni grave sau mai puţin grave, se află în aceeaşi situaţie juridică, sens în care, tratamentul juridic nu poate fi decât identic. Aşadar, neconstituţionalitatea discriminării astfel constatate are ca rezultat acordarea beneficiului reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege şi martorilor care au săvârşit infracţiuni ce excedează definiţiei din art. 2 lit. h) din Legea nr. 682/2002.

19. În concluzie, Curtea constată că soluţia legislativă supusă cenzurii sale afectează dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea cetăţenilor în faţa legii.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul Ministerului Public în Dosarul nr. 7.155/303/2013 (190/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi constată că soluţia legislativă reglementată de art. 19 din Legea nr. 682/2002 care exclude de la beneficiul reducerii la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care nu a comis o infracţiune gravă este neconstituţională.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 26 februarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014

În temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice autonome, instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii, inclusiv a bugetelor creditelor interne, bugetelor creditelor externe, bugetelor fondurilor externe nerambursabile, bugetelor fondului de risc şi bugetelor privind activitatea de privatizare, gestionate de instituţiile publice, indiferent de modalitatea de organizare şi finanţare a acestora, aprobate prin Ordinul ministrului delegat pentru buget nr. 720/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 29 mai 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 181, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) în situaţia în care la finele anului instituţia publică beneficiară nu a utilizat în întregime sumele primite ca redistribuiri de disponibilităţi, va proceda la restituirea acestora, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în contul de venituri bugetare al instituţiei publice ierarhic superioare de la care au fost primite, Această operaţiune se va efectua cu respectarea programului calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar, stabilit prin normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.”

2. La articolul 20, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

“(11) în situaţia în care veniturile bugetare aprobate pentru anul curent sunt mai mici decât cheltuielile bugetare aprobate pentru anul curent, ordonatorii de credite ai instituţiilor publice autonome şi instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii vor prezenta unităţii Trezoreriei Statului, ca anexă la bugetul aprobat în condiţiile legii, o notă avizată de ordonatorul de credite ierarhic superior, cu excepţia ordonatorilor principali de credite pentru care aprobarea este în sarcina acestora, prin care vor preciza suma din excedent din care se asigură sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor aprobate suplimentar faţă de veniturile aprobate.

(12) Instituţiile publice autonome şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, înrolate ca instituţii publice pilot în sistemul naţional de raportare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaţionale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările ulterioare, vor depune la unităţile Trezoreriei Statului şi un buget echilibrat, în care sumele din excedentul anilor precedenţi necesare pentru efectuarea de cheltuieli în anul curent se cuprind în buget ca sursă de finanţare la partea de venituri bugetare, la o poziţie distinctă, 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli». Bugetul echilibrat cuprinde veniturile şi cheltuielile bugetare în structura bugetului aprobat, inclusiv sursa de finanţare aprobată la subdiviziunea 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli».”

3. La articolul 20, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în situaţiile prevăzute la alin. (1), (11) şi (12), în execuţie, sumele ce se utilizează din excedentul anilor precedenţi se transferă de către instituţiile publice, prin ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul de excedent al bugetului în contul de venituri bugetare corespunzător subdiviziunii 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli», pe măsura necesităţilor de finanţare.”

4. La articolul 421, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(6) în situaţia în care la finele anului instituţia publică beneficiară nu a utilizat în întregime sumele primite ca redistribuiri de disponibilităţi, va proceda la restituirea acestora, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în contul de venituri bugetare al instituţiei publice ierarhic superioare de la care au fost primite. Această operaţiune se va efectua cu respectarea programului calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar, stabilit prin normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.”

5. La articolul 44, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

“(11) în situaţia în care veniturile bugetare aprobate pentru anul curent sunt mai mici decât cheltuielile bugetare aprobate pentru anul curent, ordonatorii de credite ai instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii vor prezenta unităţii Trezoreriei Statului, ca anexă la bugetul aprobat în condiţiile legii, o notă avizată de ordonatorul de credite ierarhic superior, cu excepţia ordonatorilor principali de credite pentru care aprobarea este în sarcina acestora, prin care vor preciza suma din excedent din care se asigură sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor aprobate suplimentar faţă de veniturile aprobate.

(12) Instituţiile publice finanţate parţial din venituri proprii, înrolate ca instituţii publice pilot în sistemul naţional de raportare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările ulterioare, vor depune la unităţile Trezoreriei Statului şi un buget echilibrat, în care sumele din excedentul anilor precedenţi necesare pentru efectuarea de cheltuieli în anul curent se cuprind în buget ca sursă de finanţare la partea de venituri bugetare, la o poziţie distinctă, 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli». Bugetul echilibrat cuprinde veniturile şi cheltuielile bugetare în structura bugetului aprobat, inclusiv sursa de finanţare aprobată la subdiviziunea 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli».”

6. La articolul 44, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2)în situaţiile prevăzute la alin. (1), (11)şi (12), în execuţie, sumele ce se utilizează din excedentul anilor precedenţi se transferă de către instituţiile publice, prin ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul de excedent al bugetului în contul de venituri bugetare corespunzător subdiviziunii 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli», pe măsura necesităţilor de finanţare.”

7. După articolul 56 se introduc trei noi articole, articolele 561, 562 şi 563, cu următorul cuprins:

“Art. 561. - (1) în cazul în care veniturile bugetare estimate a fi realizate la nivelul unor instituţii publice subordonate unei instituţii publice care are înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii sunt inferioare cheltuielilor bugetare aferente anului bugetar, instituţia publică ierarhic superioară poate redistribui sume pentru echilibrarea bugetului propriu al activităţilor finanţate integral din venituri proprii şi a bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice subordonate, din disponibilităţile realizate la nivelul acesteia sau din veniturile redistribuite de ordonatorii de credite ierarhic inferiori potrivit art. 562, cu respectarea legislaţiei specifice.

(2) Redistribuirea veniturilor bugetare, ca sursă de finanţare, în condiţiile alin. (1), se efectuează astfel:

a) prin cuprinderea în bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii al instituţiei publice ierarhic superioare de la care vor fi efectuate transferurile de venituri bugetare, la subdiviziunea de venituri 41.07.00 «Venituri proprii redistribuite între instituţii publice finanţate integral/parţial din venituri proprii sau între activităţi finanţate integral din venituri proprii», a sumelor care fac obiectul transferului, cu valoare negativă;

b) prin cuprinderea în bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice subordonate care vor primi transferurile de venituri bugetare, la subdiviziunea de venituri 41.07.00 «Venituri proprii redistribuite între instituţii publice finanţate integral/parţial din venituri proprii sau între activităţi finanţate integral din venituri proprii», a sumelor care fac obiectul transferului, cu valoare pozitivă.

(3) Sumele care fac obiectul transferului se cuprind în bugetele individuale ale instituţiilor publice menţionate la alin. (2).

(4) Redistribuirea de venituri bugetare, în condiţiile alin. (2), poate fi efectuată în tot cursul anului bugetar, cu condiţia ca aceasta să nu afecteze plata angajamentelor legale şi bugetare şi să nu genereze deficit în bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice de la care se efectuează redistribuirea.

(5) în execuţie, sumele prevăzute la subdiviziunea de venituri 41.07.00 «Venituri proprii redistribuite între instituţii publice finanţate integral/parţial din venituri proprii sau între activităţi finanţate integral din venituri proprii» se virează pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) în conturile corespunzătoare de venituri bugetare ale instituţiilor publice beneficiare, pe măsura necesităţilor de finanţare a cheltuielilor aprobate în bugetele activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale acestora şi cu condiţia încadrării în disponibilităţile anului curent ale bugetului activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice de la care se efectuează redistribuirea.

(6) în situaţia în care la finele anului instituţia publică beneficiară nu a utilizat în întregime sumele primite ca redistribuiri de disponibilităţi, va proceda la restituirea acestora, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul de venituri bugetare în care au fost încasate în contul de venituri bugetare al instituţiei publice ierarhic superioare de la care au fost primite. Această operaţiune se va efectua cu respectarea programului calendaristic pentru efectuarea prin unităţile Trezoreriei Statului a principalelor operaţiuni de încheiere a exerciţiului bugetar, stabilit prin normele metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Art. 562. - (1) în cazul în care veniturile bugetare estimate a fi realizate la nivelul unor instituţii publice subordonate unei instituţii publice care are înfiinţate activităţi finanţate integral din venituri proprii sunt mai mari decât cheltuielile bugetare aferente anului bugetar ale acestora, instituţia publică ierarhic superioară poate dispune redistribuirea de sume în vederea echilibrării bugetului propriu al activităţilor finanţate integral din venituri proprii al acesteia sau al bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale altor instituţii publice din subordine.

(2) Redistribuirea veniturilor bugetare în condiţiile alin. (1) se efectuează astfel:

a) prin cuprinderea în bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii al instituţiilor publice din subordine a sumelor care fac obiectul transferului, cu valoare negativă, la subdiviziunea de venituri bugetare unde se estimează a fi încasate;

b) prin majorarea, cu sumele care fac obiectul transferului, a subdiviziunii de venituri bugetare corespunzătoare în bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii al instituţiei publice ierarhic superioare.

(3) Redistribuirea de venituri bugetare în condiţiile alin. (2) poate fi efectuată în tot cursul anului bugetar, cu condiţia ca aceasta să nu afecteze plata angajamentelor legale şi bugetare şi să nu genereze deficit în bugetul activităţilor finanţate integral din venituri proprii al instituţiilor publice de la care se efectuează redistribuirea.

(4) în execuţie, sumele prevăzute la alin. (2) se virează de către instituţiile publice din subordine, pe bază de ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din conturile de venituri bugetare în care au fost încasate în conturile corespunzătoare de venituri bugetare ale activităţilor finanţate integral din venituri proprii ale instituţiilor publice ierarhic superioare.

Art. 563. - Prevederile art. 561 şi 562 se aplică în mod corespunzător şi veniturilor proprii ale Ministerului Sănătăţii constituite în baza art. 361 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.”

8. La articolul 57, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

“(11) În situaţia în care veniturile bugetare aprobate pentru anul curent sunt mai mici decât cheltuielile bugetare aprobate pentru anul curent, ordonatorii de credite vor prezenta unităţii Trezoreriei Statului, ca anexă la bugetul aprobat în condiţiile legii, o notă avizată de ordonatorul de credite al instituţiei publice pe lângă care a fost înfiinţată activitatea finanţată integral din venituri proprii, cu excepţia ordonatorilor principali de credite pentru care aprobarea este în sarcina acestora, prin care vor preciza suma din excedent din care se asigură sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielile aprobate suplimentar faţă de veniturile aprobate.

(12) Instituţiile publice înrolate ca instituţii publice pilot în sistemul naţional de raportare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările ulterioare, vor depune la unităţile Trezoreriei Statului şi un buget echilibrat al activităţii finanţate integral din venituri proprii, în care sumele din excedentul anilor precedenţi necesare pentru efectuarea de cheltuieli în anul curent se cuprind în buget ca sursă de finanţare la partea de venituri bugetare, la o poziţie distinctă, 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli». Bugetul echilibrat cuprinde veniturile şi cheltuielile bugetare în structura bugetului aprobat, inclusiv sursa de finanţare aprobată la subdiviziunea 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli».”

9. La articolul 57, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), (11) şi (12), în execuţie, sumele ce se utilizează din excedentul anilor precedenţi se transferă de către instituţiile publice, prin ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul de excedent al bugetului în contul de venituri bugetare corespunzător subdiviziunii 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli», pe măsura necesităţilor de finanţare.”

10. La articolul 69, după alineatul (1) se Introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

“(11) În cazul în care bugetul fondurilor externe nerambursabile este aprobat cu venituri bugetare, precum şi în cazul bugetului fondului de risc, iar veniturile bugetare aprobate pentru anul curent sunt mai mici decât cheltuielile bugetare aprobate pentru anul curent, ordonatorii de credite vor prezenta unităţii Trezoreriei Statului, ca anexă la bugetul aprobat în condiţiile legii, o notă avizată de ordonatorul de credite ierarhic superior, cu excepţia ordonatorilor principali de credite pentru care aprobarea este în sarcina acestora, prin care vor preciza suma din excedent din care se asigură sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielile aprobate suplimentar faţă de veniturile aprobate.

(12) Instituţiile publice înrolate ca instituţii publice pilot în sistemul naţional de raportare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 25/2014, cu modificările ulterioare, vor depune la unităţile Trezoreriei Statului şi un buget echilibrat, în care sumele din excedentul anilor precedenţi necesare pentru efectuarea de cheltuieli în anul curent se cuprind în buget ca sursă de finanţare la partea de venituri bugetare, la o poziţie distinctă, 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli». Bugetul echilibrat cuprinde veniturile şi cheltuielile bugetare în structura bugetului aprobat, inclusiv sursa de finanţare aprobată la subdiviziunea 40.15,00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli».”

11. La articolul 69, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în situaţiile prevăzute la alin. (1), (11) şi (12), în execuţie, sumele ce se utilizează din excedentul anilor precedenţi se transferă de către instituţiile publice, prin ordin de plată pentru Trezoreria Statului (OPT), din contul de excedent al bugetului în contul de venituri bugetare corespunzător subdiviziunii 40.15.00 «Sume utilizate din excedentul anului precedent pentru efectuarea de cheltuieli», pe măsura necesităţilor de finanţare.”

12. În tot cuprinsul normelor metodologice sintagma “41.07.00 «Venituri proprii redistribuite între instituţii publice finanţate integral/parţial din venituri proprii»“ se înlocuieşte cu sintagma “41.07.00 «Venituri proprii redistribuite între instituţii publice finanţate integral/parţial din venituri proprii sau între activităţi finanţate integral din venituri proprii».”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Darius-Bogdan Vâlcov

 

Bucureşti, 17 martie 2015.

Nr. 271.

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.512/2013

 

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică nr. N.B. 1.944/2015, având în vedere prevederile art. 88 alin. (1) şi (2) şi ale art. 125 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 336 şi 337 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 190 alin. (7) şi (8) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Normele metodologice privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.512/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea i, nr. 812 din 20 decembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 10. - (1) Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează două mostre de sânge la interval de o oră una faţă de cealaltă, fiecare mostră fiind reprezentată de o cantitate de 10 ml.

(2) Atunci când rezultatul testării cu un mijloc tehnic certificat nu indică prezenţa alcoolului în aerul expirat, recoltarea celei de-a două mostre de sânge nu mai este necesară, putând fi efectuată numai la cererea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier.

(3) Imediat după recoltare mostra de sânge se distribuie în mod egal, în cantităţi de câte 5 ml, în două tuburi speciale de recoltare vidate, care conţin o substanţă anticoagulantă.

(4) Imediat după introducerea cantităţii de sânge în tubul special de recoltare vidat, personalul medical care a efectuat recoltarea agită conţinutul tuburilor respective în vederea omogenizării.

(5) Mostrele de sânge recoltate în conformitate cu prevederile alin. (1), (2) şi (3) se introduc în containerul trusei standard adecvate, care ulterior se va securiza.”

2. După articolul 10 se introduc două noi articole, articolele 101 şi 102, cu următorul cuprins:

“Art. 101. - Supravegherea persoanei implicate în evenimente sau împrejurări în legătură cu traficul rutier în intervalul de timp de o oră dintre cele două recoltări de sânge revine poliţistului rutier.

Art. 102. – „În cazul în care nu au fost recoltate două mostre de sânge, la un interval de o oră una faţă de cealaltă, nu se va putea efectua estimarea retroactivă a alcoolemiei.”

3. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1) se recoltează cantităţi duble de mostre biologice care se repartizează în cele două truse standard, prevederile art. 10-13 fiind aplicate corespunzător.”

4. Anexele nr. 2-4 se modifică şi se înlocuiesc cu anexele nr. 1-3 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Direcţiile din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucureşti, institutele de medicină legală din laşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş şi Craiova, serviciile judeţene de medicină legală, structurile Ministerului Afacerilor Interne abilitate potrivit legii, precum şi structurile abilitate ale Ministerului Apărării Naţionale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Francisk Iulian Chiriac,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 martie 2015.

Nr. 277.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 2 la normele metodologice)

 

PROCES-VERBAL

de recoltare mostre biologice

 

La data de: ............................ la: .............................................................. (unitatea sanitară/instituţia medico-legală)

au fost recoltate mostrele biologice (sânge/urină) de la numitul/numita .......................................................

CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| posesor/posesoare al/a: BI/CI/paşaport/permis de conducere seria ...... nr. ..................

 

 

Sânge recoltat în vederea determinării alcoolemiei:

Recoltare mostra de sânge I: anul ............ luna .................... ziua ...... ora ...... min .......

Recoltare mostra de sânge II: anul ............ luna .................... ziua ...... ora ...... min .......

 

 

Menţiuni (se vor preciza motivele pentru care nu s-au putut respecta prevederile legale)

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

Persoana refuză să confirme prin semnătură neacceptarea recoltării.

 

Poliţist rutier ............................. (semnătura) Personal medical .............................. (semnătura)

 

 

Mostre biologice recoltate în vederea determinării prezenţei în organism a substanţelor psihoactive

Recoltare sânge: anul ............ luna .................... ziua ...... ora ...... min .......

Recoltare urină: anul ............ luna .................... ziua ...... ora ...... min .......

 

 

 

Menţiuni (se vor preciza motivele pentru care nu s-au putut respecta prevederile legale)

.............................................................................................................................................................

.............................................................................................................................................................

Persoana refuză să confirme prin semnătură neacceptarea recoltării.

 

Poliţist rutier ............................. (semnătura) Personal medical .............................. (semnătura)

 

Parametrii antropometrici: Greutatea (kg) .................. Înălţimea (cm) ..........................

 

 

Menţiuni formulate de persoana supusă recoltării mostrelor biologice în legătură cu consumul de alcool şi/sau de substanţe psihoactive, alimente, antecedente patologice

1. Neagă consumul

2. Confirmă consumul de...................................................................

2.1. Tip şi cantitate de băutură/substanţe psihoactive etc. ......................................

2.2. Intervalul de consum...................................................................

2.3. Consum alimente (tip, cantitate, fel, interval de timp).......................................

2.4. Boli declarate...................................................................

 

 

Recoltarea mostrelor biologice a fost efectuată cu respectarea dispoziţiilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. .................

Trusa standard a fost securizată cu sigiliul nr. .................

 

Semnătura persoanei

Poliţist rutier

(gradul, numele, unitatea)

Personal medical

(numele, gradul profesional, unitatea)

 

 

 

 

Semnătura

Semnătura/parafa

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 3 la normele metodologice)

 

 

Nr. de înregistrare..................

Unitatea emitentă.........................

Laborator de toxicologie

 

 

            Către.......................................................

 

BULETIN DE ANALIZĂ TOXICOLOGICA Nr. ..............

 

Materialul trimis: .................. adus de: ................................................................

Identitatea persoanei ......................................................

CNP |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| posesor al: Bl/CI/paşaport/permis de conducere Seria ....... nr. ..................

Data recoltării mostrelor biologice: anul ............ luna .................... ziua ......

Data primirii mostrelor biologice în laborator: anul ............ luna .................... ziua ......

Data prelucrării mostrelor biologice: anul ............ luna .................... ziua ......

Numele înscris pe flacon ...................................................................

Seria trusei standard ...................................................................

Starea sigiliului/cutiei ...................................................................

 

REZULTATUL

 

1. Cantitatea de alcool exprimată în g la 1.000 ml sânge:

1.1. Proba I: ora recoltării ...................... alcoolemie: .......................................

1.2. Proba II: ora recoltării ...................... alcoolemie: .....................................

Metoda folosită ....................................................................

Alte menţiuni: ......................................................................................................................................

2. Prezenţa/Absenţa în organism a substanţelor psihoactive:

2.1. Mostra de sânge ....................... metoda utilizată .......................................

2.2. Mostra de urină ....................... metoda utilizată ........................................

Alte menţiuni: ......................................................................................................................................

Lucrat de:

1................................................................

(farmacist, chimist, biolog etc.)

2................................................................

(asistent laborator)

Şef de laborator........................................

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 4 la normele metodologice)

 

COMPONENTELE

trusei standard de prelevare a mostrelor biologice pentru determinarea alcoolemiei

 

1. Cutie de carton, împachetată antiefracţie şi inscripţionată, pentru introducerea componentelor necesare prelevării mostrelor biologice

2. Container de plastic pentru cele patru tuburi speciale de recoltare vidate

3. Container de plastic pentru materialele consumabile necesare recoltării

4. Patru tuburi speciale de recoltare vidate cu capacitatea de câte 6 ml, cu substanţă anticoagulantă, respectiv fluorură de sodiu şi fie oxalat de potasiu, fie citrat de sodiu, cu etichete diferit colorate, inscripţionate cu numărul mostrei, seria sigiliului şi casetă liberă pentru consemnarea numelui persoanei supuse recoltării, datei şi orei recoltării mostrei biologice

5. Mănuşi de latex

6. Holder şi două ace de puncţie venoasă

7. Două tampoane de unică folosinţă cu dezinfectant tegumentar nonalcoolic (clorură de benzalconiu)

8. Două benzi adezive (plasture)

9. Formulare înseriate pe hârtie autocopiativă, care trebuie completate cu ocazia recoltării

10. Sigiliu autocolant pentru containerul cu tuburile speciale de recoltare vidate

11. Sigiliu de unică folosinţă, înseriat, cu grad de securitate sporit, cu fir de plastic şi inel metalic, cu părţile componente lipite

 

ACTE ALE CASEI NAŢIONALE DE ASIGURĂRI D E SĂNĂTATE

 

CASA NAŢIONALA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

 

ORDIN

privind modificarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013

 

Văzând Referatul de aprobare nr. D.G. 280 din 24 februarie 2015 al Directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

având în vedere art. 48 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma În domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 124/2013 privind aprobarea programelor naţionale de sănătate pentru anii 2013 şi 2014, cu modificările şi completările ulterioare, Legea bugetului de stat pentru anul 2015 nr. 186/2014.

În temeiul art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. - La capitolul VII, titlul “Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru trimestrul I 2015” din Normele tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2013 şi 2014, aprobate prin Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 190/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 şi 175 bis din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Creditele bugetare şi de angajament aferente programelor naţionale de sănătate curative pentru trimestrul l 2015

 

 

 

- mii lei -

Denumirea indicatorilor

Credite de angajament trimestrul 12015

Credite bugetare trimestrul I 2015

1

2

3

Programul naţional de oncologie, din care:

349.505,33

324.804,86

Subprogramul de tratament al bolnavilor cu afecţiuni oncologice

344.602,33

321.710,86

Subprogramul de monitorizare a evoluţiei bolii la pacienţii cu afecţiuni oncologice prin PET-CT

3.875,00

2.292,00

Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare

605.00

736,00

Subprogramul de diagnostic imunofenotipic, citogenetic şi biomolecular al leucemiei acute

423,00

66,00

Programul naţional de diabet zaharat, din care:

211.433,73

154.775,00

- medicamente

190.045,62

137.787,00

- materiale sanitare

20.705,11

16.016,00

- Sume pentru evaluarea periodică a bolnavilor cu diabet zaharat prin dozarea hemoglobinei glicozilate (HbA1c) - Asistenţa medicală pentru specialităţi paraclinice

245,00

353,00

- pompe insulina şi seturi consumabile pentru pompele de insulina

438,00

619,00

Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană

19.048,49

17.653,00

Programul naţional de tratament pentru boţi rare, din care:

26.263,00

36.413,00

- medicamente

25.762,00

35.357,00

- materiale sanitare

501,00

1.056,00

Programul naţional de tratament al bolilor neurologice

29.641,00

39.846,00

Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei

15.065,00

25.295,00

Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)

2.654,00

3.484,00

Programul naţional de boli endocrine

1.098,37

1.550,00

Programul naţional de ortopedie

13.826,00

19.249,00

Programul naţional da terapie intensivă a insuficienţei hepatice

155,00

293,00

Programul naţional de boli cardiovasculare

 24.953,00

39.321,00

Programul naţional de sănătate mintală, din care:

 341,00

528,00

- medicamente

 305,00

423,00

- materiale sanitare

 36,00

105,00

Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă, din care:

6.573,00

17.277,00

Subprogramul de radiologie intervenţională

 3.508,00

7.153,00

Subprogramul de diagnostic şi tratament al epilepsiei rezistente la tratamentul medicamentos

 2.826,00

9.177,00

Subprogramul de tratament al hidrocefaliei congenitale sau dobândite la copil

 65,00

251,00

Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular

 174,00

696,00

Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

218.378,94

216.527,00

TOTAL

| 918.935,86

897.015,86

 

Art. II. - Direcţiile de specialitate din Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate şi unităţile de specialitate prin care se derulează programe naţionale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate,

Vasile Ciurchea

 

Bucureşti, 27 februarie 2015.

Nr. 114.

 

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI ORADEA

 

ADMINISTRAŢIA SOCIALĂ COMUNITARĂ ORADEA

Serviciul Programe sociale

 

LISTA

cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile române, cu personalitate juridică, din municipiul Oradea, cărora li s-au acordat subvenţii de la bugetul local în anul 2015, în conformitate cu prevederile Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială

 

Nr.

Asociaţia/Fundaţia

Unitatea de asistenţă socială

Subvenţia propusă pentru anul 2015/unitate de asistenţă socială

Subvenţia totală/asociaţie pentru anul 2015

.1

Asociaţia Caritas Catolica

Centrul de îngrijire la domiciliu

2.000 lei

20.000 lei

 

 

Cantina socială

18.000 lei

 

2.

Fundaţia Hospice Emanuel

Centru de îngrijire paliativă şi asistenţă la domiciliu pentru persoane cu handicap

15.000 lei

15.000 lai

3.

 Asociaţia Down Oradea

Centrul de zi “Iedera”

11.000 lei

11.000 lei

4.

Asociaţia Caritas Eparhial Oradea

Serviciu de îngrijire şi asistenţă la domiciliu pentru persoanele vârstnice

7.000 lei

7.000 lei

5.

Fundaţia People to People

Centrul de zi pentru tineri cu dizabilităţi “Amicii”

6.000 lei

6.000 lei

6.

Fundaţia Copiii Făgăduinţei

Centrul de zi

5.000 lei

6.000 lei

Centrul rezidenţial - locuinţă protejată

1.000 lei

 

7.

 Societatea de Binefacere Don Orione

Centrul de zi

5.000 lei

5.000 lei

8.

Asociaţia Ramiluck

Centrul de zi pentru persoane vârstnice

2.000 lei

2.000 lei

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.