MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 215/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 215         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 31 martie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

60. - Lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” - S.A., în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, judeţul Cluj

 

366. - Decret pentru promulgarea Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” – S.A., în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, judeţul Cluj

 

            379. - Decret privind trecerea în rezervă a unui general din Ministerul Apărării Naţionale

 

DECIZN ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 429, art. 430 alin. (2), art. 1.039, art. 1.040, art. 1.041 alin. (2)-(5), art. 1.042 şi art. 1.044 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Decizia nr. 31 din 3 februarie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

            215. - Hotărâre pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2014 privind aprobarea componenţei, atribuţiilor şi modului de funcţionare ale Comitetului de privatizare, concesionare şi arendare al Agenţiei Domeniilor Statului

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

345. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii

 

496. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană acordată personalului poliţiei locale

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

193. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007

 

Rectificări la:

 - Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 217/2015

 

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” - S.A., în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej,

judeţul Cluj

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unui teren situat în comuna Cuzdrioara, judeţul Cluj, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” - S.A., în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, judeţul Cluj, pentru investiţii de utilitate publică.

(2) Contractul de concesiune încheiat între Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” - S.A. se va modifica în mod corespunzător, în condiţiile legii.

Art. 2. - Predarea-preluarea terenului transmis potrivit prevederilor art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 3. - Ministerul Transporturilor va iniţia un proiect de hotărâre a Guvernului privind modificarea corespunzătoare a anexei nr. 16 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PETRU GABRIEL VLASE

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 26 martie 2015.

Nr. 60.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a terenului care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor şi aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” - S.A. În domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, judeţul Cluj

 

Locul unde este situat terenul care se transmite

Persoana juridică de la care | se transmite terenul

Persoana juridică la care se transmite terenul

Caracteristicile tehnice ale terenului care se transmite

Nr. MFP/ Cod de clasificare

Judeţul Cluj,

Comuna Cuzdrioara

 Domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului

Transporturilor şi aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” - SA CU. I. -11054529

în domeniul public al municipiului Dej

şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, judeţul Cluj C.U.I. -4349179

Teren - suprafaţă de 2.505 mp

Nr. topo. 937/4

CF 50377 Cuzdrioara

 147814 (parţial)

8.10.06

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” - S.A., în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, judeţul Cluj

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR” - S.A., în domeniul public al municipiului Dej şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Dej, judeţul Cluj şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 25 martie 2015.

Nr. 366.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind trecerea în rezervă a unui general din Ministerul Apărării Naţionale

În temeiul prevederilor art. 94 lit. b) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului apărării naţionale,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Domnul general Oprişor Gheorghe Ion trece în rezervă.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 31 martie 2015.

Nr. 379.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 25

din 3 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 429, art. 430 alin. (2), art. 1.039, art. 1.040, art. 1.041 alin. (2)-(5), art. 1.042 şi art. 1.044 alin. (1) din Codul de procedură civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 429, art. 430 alin. (2). art. 1.039, art. 1.040, art. 1.041 alin. (2)-(5), art. 1.042 şi art. 1.044 alin, (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gherghina Olteanu în Dosarul nr. 3.161/327/2014 al Judecătoriei Tulcea şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 579D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 429 şi art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, deoarece aceste dispoziţii legale nu aduc atingere accesului liber la justiţie, ci, dimpotrivă, asigură securitatea şi stabilitatea juridică. În privinţa celorlalte dispoziţii legale care instituie norme de procedură specială în privinţa soluţionării cererii de evacuare, arată că, în realitate, criticile vizează o pretinsă omisiune legislativă, respectiv faptul că hotărârea pronunţată nu este supusă recursului. Apreciază că este vizat art. 1.041 alin. (5) din Codul de procedură civilă, iar critica este neîntemeiată, deoarece textul asigură două grade de jurisdicţie, fond şi apel, total devolutiv, iar existenţa recursului nu este impusă cu valoare de principiu constituţional.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 5 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 3.161/327/2014, Judecătoria Tulcea a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei do neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 429, art. 430 alin. (2), art. 1.039, art. 1.040, art. 1.041 alin. (2)-(5), art. 1.042 ŞI art. 1.044 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Gherghina Olteanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în evacuare a acesteia, întemeiată pe dispoziţiile art. 1.033-1.048 din Codul de procedură civilă.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textele legale criticate încalcă dreptul de acces liber la justiţie prin aceea că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu beneficiază de calea de atac a recursului, fiind astfel limitat triplul grad de jurisdicţie consacrat de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. A mai arătat că dispoziţiile legale criticate îi încalcă dreptul de a beneficia de o şedinţă publică, astfel cum prevede art. 6 din Convenţie, şi, totodată, încalcă dreptul de proprietate astfel cum este consacrat de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. Mai precizează că îi este limitat dreptul de a se adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului, deoarece art. 412 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură civilă are un caracter facultativ şi nu obligă instanţa de fond să suspende cauza chiar dacă se face dovada existenţei unei cauze aflate pe rolul Curţii de la Strasbourg. În continuare arată că îi este încălcat dreptul la căsătorie şi dreptul la viaţă privată şi familială, astfel cum acestea sunt prevăzute de art. 12, respectiv art. 8 din Convenţie.

6. Judecătoria Tulcea apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că dispoziţiile art. 429 şi art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează efectele hotărârilor judecătoreşti cu privire la dezînvestirea instanţei după pronunţare şi, respectiv, efectele autorităţii de lucru judecat, dispoziţii legale care nu încalcă dreptul la viaţă, la integritate fizică şi psihică, libertatea individuală şi dreptul la apărare garantate de Constituţie. Mai arată că reglementările legale criticate sunt garanţii ale desfăşurării normale a procesului civil. Cu privire la celelalte dispoziţii criticate din Codul de procedură civilă, instanţa apreciază, de asemenea, că sunt conforme cu Legea fundamentală, acestea reglementând procedura specială în cazul acţiunilor de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept, iar în conţinutul acestora sunt cuprinse inclusiv prevederi care asigură dreptul părţii pârâte la un proces echitabil, prin garantarea exercitării tuturor drepturilor procesuale. În privinţa invocării unor dispoziţii din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instanţa arată că prevederile convenţionale nu impun un anumit număr al gradelor de jurisdicţie sau un anumit număr al căilor de atac, ci presupun existenţa posibilităţii efective de a supune judecăţii unei instanţe naţionale cazul violării unui drept consacrat de Convenţie.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 429, art. 430 alin. (2), art. 1.039, art. 1.040, art. 1.041 alin. (2)-(5), art. 1.042 şi art. 1.044 alin. (1) din Codul de procedură civilă, texte legale care au următorul cuprins:

- Art. 429 - Dezînvestirea instanţei: “După pronunţarea hotărârii instanţa se dezînvesteşte şi niciun judecător nu poate reveni asupra părerii sale.”;

- Art. 430 alin. (2): ,.(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.”;

- Art. 1.039 - Evacuarea voluntară: “(1) Dacă locatarul sau ocupantul care a fost notificat în condiţiile prezentului titlu a părăsit imobilul, locatorul sau proprietarul poate intra în posesia acestuia, de drept fără nicio procedură judiciară de evacuare. În caz contrar, sunt incidente dispoziţiile prezentului capitol.

(2) Se prezumă că imobilul este părăsit în caz de încetare a activităţii economice ori de încetare a folosirii imobilului de către locatar sau ocupant ori de către persoanele aflate sub controlul lor, precum şi în cazul returnării cheilor imobilului, ridicării echipamentelor, mărfurilor sau altor bunuri mobile din imobil.”;

- Art. 1.040. - Sesizarea instanţei: “Dacă locatarul sau ocupantul notificat în condiţiile prezentului titlu refuză să evacueze imobilul ori dacă locatarul a renunţat la dreptul său de a fi notificat şi a pierdut, din orice motive, dreptul de a folosi imobilul, locatorul sau proprietarul va solicita instanţei să dispună, prin hotărâre executorie, evacuarea imediată a locatarului sau ocupantului din imobil, pentru lipsă de titlu.”;

- Art. 1.041 alin. (2) - (5): “(2) Cererea de evacuare se judecă de urgenţă, în camera de consiliu, cu dezbateri sumare, dacă s-a dat cu citarea părţilor.

(3) întâmpinarea nu este obligatorie.

(4) Dacă s-a solicitat şi plata chiriei ori a arenzii exigibile, instanţa, cu citarea părţilor, va putea dispune odată cu evacuarea şi obligarea pârâtului la plata acestora, inclusiv a sumelor devenite exigibile în cursul judecăţii.

(5) Hotărârea de evacuare este executorie şi poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă s-a dat CU Citarea părţilor, sau de la comunicare, când s-a dat fără citarea lor.”;

- Art. 1.042 - Apărările pârâtului în cazul judecării cu citare: “(1) Pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii prevăzute în prezentul titlu, nu poate formula cerere reconvenţională, de chemare în judecată a altei persoane sau în garanţie, pretenţiile sale urmând a fi valorificate numai pe cale separată.

(2) Pârâtul poate invoca apărări de fond privind temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantului.”;

- Art. 1.044 alin. (1): “Executarea hotărârii de evacuare nu va putea fi suspendată. Cu toate acestea, în cazul evacuării pentru neplata chiriei sau a arenzii se va putea dispune suspendarea executării hotărârii în cadrul contestaţiei la executare sau a apelului exercitat de către pârât numai dacă acesta consemnează în numerar, la dispoziţia creditorului, chiria sau arenda la care a fost obligat, suma stabilită pentru asigurarea ratelor de chirie sau arendă datorate până la data cererii de suspendare, precum şi cea aferentă ratelor de chirie sau arendă ce ar deveni exigibile în cursul judecăţii procesului.”

11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 22 privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, art. 23 privind libertatea individuală şi art. 24 privind dreptul la apărare. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate reiese că este invocată în susţinerea acesteia şi dispoziţia constituţională a art. 21 privind accesul liber la justiţie. De asemenea, sunt invocate şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi familiale, art. 12 privind dreptul la căsătorie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 privind protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, în privinţa dispoziţiilor art. 429 şi art. 430 alin. (2) din Codul de procedură civilă, că aceste dispoziţii vizează efectele hotărârilor judecătoreşti cu privire la dezînvestirea instanţei după pronunţarea hotărârii şi, respectiv, efectele autorităţii de lucru judecat. Referitor la aceste principii de drept, prin Decizia nr. 478 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 21 iulie 2006, Curtea a reţinut că principiul potrivit căruia, după pronunţarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate nu numai că nu încalcă prevederile Constituţiei, ci, dimpotrivă, reprezintă o componentă esenţială a ideii de justiţie, a asigurării autorităţii de lucru judecat şi a ocrotirii drepturilor procesuale ale părţilor, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorităţii lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunţată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca efect juridic al acestei reguli, care ţine de ordinea publică, pronunţarea hotărârii are şi efect de desistare a instanţei, iar judecătorul care s-a pronunţat nu poate reveni asupra părerii sale în respectiva cauză, cu menţiunea că părţilor le rămâne posibilitatea de a cere doar îndreptarea greşelilor materiale care s-ar strecura în hotărâre. De altfel, acest principiu fundamental al procedurii civile, recunoscut în numeroase ţări de drept romano-germanic, este consacrat şi în dreptul anglo-saxon sub numele de functus officio, adagiu din care decurge faptul că, după pronunţarea unei hotărâri definitive, instanţele nu mai pot reveni asupra acesteia, singura posibilitate de schimbare sau corectare a soluţiei rămânând exercitarea căilor de atac recunoscute de lege.

13. În privinţa dispoziţiilor art. 1.039, art. 1.040, art. 1.041 alin. (2)-(5), art. 1.042 şi art. 1.044 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că aceste dispoziţii legale reglementează procedura specială a evacuării din imobile folosite sau ocupate fără drept. Dispoziţiile legale criticate au fost adoptate de legiuitor în cadrul competenţei sale astfel cum este consacrată prin prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (2) şi art. 129 potrivit cărora “Competenta instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, iar “Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii”.

14. Potrivit art. 1.041 din Codul de procedură civilă, cererea de evacuare se soluţionează, de principiu, cu citarea părţilor în vederea unor dezbateri sumare, în camera de consiliu. Ca excepţie, atunci când cererea de evacuare este întemeiată pe un contract ce reprezintă titlu executoriu, citarea nu mai este necesară. Curtea reţine că hotărârea de evacuare este executorie şi poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la pronunţare, dacă părţile au fost citate, sau de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor, ceea ce denotă faptul că procedura specială de soluţionare a cererii de evacuare are un caracter urgent. Împotriva executării hotărâri de evacuare cei interesaţi pot introduce contestaţie la executare potrivit legii. Apărările pârâtului în cazul judecării cu citare sunt cele referitoare la temeinicia motivelor de fapt şi de drept ale cererii introductive, precum şi cele privind lipsa titlului în virtutea căruia reclamantul solicită evacuarea. În consecinţă, Curtea observă că procedura evacuării reglementată de dispoziţiile legale criticate conţine prevederi care asigură dreptul părţilor la un proces echitabil, prin garantarea exercitării tuturor drepturilor procesuale, fără a fi încălcate dispoziţiile art. 22-24 din Constituţie.

15. Referitor la critica privind limitarea accesului liber la justiţie prin îngrădirea căii de atac a recursului, Curtea reţine că principiul triplului grad de jurisdicţie nu este un principiu constituţional care să impună legiuitorului garantarea accesului persoanelor la trei grade de jurisdicţie. Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicţie ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituţie, stabilirea căilor de atac este de competenţa exclusivă a legiuitorului.

16. De altfel, în jurisprudenţa sa, (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 99 din 23 mai 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, nr. 230 din 16 noiembrie 2000. publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 16 decembrie 2000, nr. 226 din 18 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004, nr. 572 din 3 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 19 decembrie 2005 sau nr. 967 din 20 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 18 decembrie 2012), Curtea a reţinut că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiţie, atât timp cât părţilor interesate le este asigurată posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătoreşti considerate defavorabilă. Astfel, departe de a îngrădi drepturi consacrate constituţional, prevederile legale criticate constituie o garanţie a aplicării principiului prevăzut de art. 6 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţi lor fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părţilor, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluţionării unui proces. Curtea a reţinut, de asemenea (spre exemplu, prin Decizia nr. 288 din 3 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 5 august 2003 sau Decizia nr. 126 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 7 aprilie 2011), că reglementările internaţionale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicţie sau la toate căile de atac prevăzute de legislaţiile naţionale, art. 13 din aceeaşi Convenţie consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în faţa unei instanţe naţionale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicţie (Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 26 octombrie 2000, pronunţată în Cauza Kudla împotriva Poloniei, paragraful 157).

17. Totodată, Curtea reţine că instanţa de la Strasbourg, prin Hotărârea din 25 februarie 1975, pronunţată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragrafele 37-38, a statuat că “Dreptul de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care convenţia l-a recunoscut fără să-l definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conţinutul oricărui drept.”

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gherghina Olteanu în Dosarul nr. 3.161/327/2014 al Judecătoriei Tulcea şi constată că dispoziţiile art. 429, art. 430 alin. (2), art. 1.039, art. 1.040, art. 1.041 alin. (2)-(5), art. 1.042 şi art. 1.044 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Tulcea şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 februarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 31

din 3 februarie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru  bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Andreea Costin - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Constantin Dicu, Sorin Dicu, Radian Dicu, Stelică Samoveanu, Maria Doina Şiclovan şi Gabriela Şerban (fostă Moflic) în Dosarul nr. 77/42/2013* al Curţii de Apel Ploieşti -  Secţia a Ii-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 733D/2014.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 873D/2014 având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, excepţie ridicată de Octavian Covali în Dosarul nr. 10.620/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

4. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că la dosarul cauzei au fost depuse note scrise prin care autorul reiterează excepţia de neconstituţionalitate.

6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor.

7. Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

8. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 873D/2014 la Dosarul nr. 733D/2014, care este primul înregistrat.

9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate sub aspectul criticilor de neconstituţionalitate extrinseci. Apreciază că la momentul adoptării ordonanţei de urgenţă criticate erau îndeplinite condiţiile prevăzute de Constituţie pentru adoptarea acesteia. Referitor la critica de constituţionalitate formulată prin raportare la art. 115 alin. (6) din Constituţie, apreciază că măsura legislativă criticată are o natură pozitivă, deoarece măsura suspendării este doar pe o perioadă determinată, care s-a încheiat la 31 decembrie 2014. Prin urmare, chiar dacă se poate vorbi de restrângerea unor drepturi fundamentale, această măsură apare ca fiind proporţională cu scopul urmărit şi răspunde exigenţelor pe care Curtea Constituţională Ie-a impus prin declararea ca neconstituţională a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

10. Prin încheierea din 16 iunie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 77/42/2013*, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şl din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Constantin Dicu, Sorin Dicu, Radian Dicu, Stelică Samoveanu, Maria Doina Şiclovan şi Gabriela Şerban (fostă Moflic) într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care a fost respinsă acţiunea privind obligarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la plata sumei reprezentând tranşa a două din despăgubirile stabilite prin ordinul de validare al hotărârii Comisiei Municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

11. Prin încheierea din 10 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 10.620/3/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şl fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, excepţie ridicată de Octavian Covali, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în contencios administrativ prin care se solicită obligarea la emiterea hotărârii într-un dosar de despăgubiri.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă criticată a fost emisă de Guvern în condiţiile în care nu exista o situaţie extraordinară, iar elementele cuprinse în preambulul său nu sunt de natură să justifice adoptarea acesteia, în condiţiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituţie. Legea nr. 9/1998 şi Legea nr. 290/2003 sunt legi reparatorii, iar dosarele ar fi trebuit soluţionate până în prezent pe cale administrativă, în termenele de soluţionare stabilite de aceste legi.

13. Se mai arată că prin măsurile luate este afectat dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite să primească despăgubiri, ele fiind lipsite de un bun, astfel cum este interpretată noţiunea de “bun” de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Suspendarea plăţilor pentru o anumită perioadă de timp, în condiţiile în care anterior plata a fost eşalonată pe un termen de 10 ani, reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate.

14. Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, se susţine că în urma măsurii de suspendare a plăţilor, care intervine după o perioadă îndelungată de eşalonare a acestora, acţiunea în justiţie va fi respinsă ca neîntemeiată. Arată că executivul a avut la dispoziţie mai bine de 4 luni pentru a găsi o soluţie legislativă viabilă în vederea acordării drepturilor cuvenite, însă acesta a preferat varianta suspendării plăţii despăgubirilor în temeiul actului normativ atacat, fiind, în acest mod, încălcat dreptul la soluţionarea unui proces într-un termen rezonabil, aşa cum este prevăzut de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

15. În continuare se arată că se încalcă şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013 prin care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 a fost constatată ca fiind neconstituţională, în ansamblul său, întrucât atât eşalonarea, cât şi suspendarea plăţilor încalcă dreptul de proprietate.

16. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Arată că, în contextul în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 a fost emisă în acelaşi spirit cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 care a fost constatată ca fiind neconstituţională cu numai trei luni înainte, măsura de suspendare a plăţii despăgubirilor, potrivit art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, este de natură a încălca dreptul părţilor la un proces echitabil şi dreptul de proprietate, părţile fiind în imposibilitatea de a-şi valorifica din nou drepturile de creanţă, executarea fiind o fază a procesului. De asemenea, prin dispoziţiile legale criticate se creează situaţii discriminatorii între acele categorii de persoane care au încasat sumele de bani într-un termen rezonabil şi acele categorii de persoane care au intrat sub incidenţa atât a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, cât şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, intrată în vigoare la numai trei luni de la constatarea neconstituţionalităţii celei dintâi.

17. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal apreciază că măsura suspendării soluţionării, respectiv a plăţii despăgubirilor, nu constituie o soluţie viabilă, având în vedere că termenul iniţial prevăzut de ordonanţa de urgenţă criticată a fost deja prelungit prin legea de aprobare. În acest sens invocă considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013, precum şi lipsa unui plan privind modalitatea de soluţionare pe cale administrativă a dosarelor şi de plată a despăgubirilor.

18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

19. Avocatul Poporului, prin punctul de vedere transmis în Dosarul nr. 873D/2014, apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. În opinia sa, măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, fiind deci o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile unei crize financiare accentuate.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum rezultă din încheierile de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 14 martie 2014. Curtea constată faptul că dispoziţiile legale criticate au fost modificate prin Legea nr. 112/2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, în sensul prelungirii perioadei de suspendare, respectiv până la data de 31 decembrie 2014. Având în vedere acestea, precum şi faptul că structura actului normativ cuprinde numai cele două articole criticate de autorii excepţiei, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 184 din 14 martie 2014, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014

23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 privind dreptul de proprietate, art. 61 privind Parlamentul şi art. 115 alin. (4) şi (6) privind regimul adoptării ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, arată că se încalcă şi Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, prin care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013.

24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că acordarea despăgubirilor cetăţenilor români care au suferit pierderi într-o anumită perioadă de timp istorică a fost stabilită prin Legea nr. 9/1998 şi Legea nr. 290/2003, iar prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014, criticata în prezenta cauză, a fost suspendată acordarea acestor despăgubiri, suspendare care a operat pentru perioada 14 martie-31 decembrie 2014. Prin urmare, Curtea reţine că ordonanţa de urgenţă criticată, astfel cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 112/2014, reprezintă un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp.

25. În privinţa criticilor de neconstituţionalitate extrinsecă, având în vedere jurisprudenţa sa referitoare la limitele prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituţie (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Curtea a analizat motivele invocate de Guvern pentru a stabili dacă măsura criticată se circumscrie situaţiei extraordinare. Astfel, Curtea reţine că, potrivit preambulului ordonanţei de urgenţă şi Notei de fundamentare, Guvernul a emis ordonanţa de urgentă criticată în scopul suspendării activităţilor de emitere de noi hotărâri la nivelul comisiilor judeţene şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, precum şi a plăţii despăgubirilor în cazul dosarelor deja soluţionate până la aprobarea prin lege a noului cadru normativ prin care să se reglementeze măsuri clare şi precise pentru instituirea unui regim echitabil de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003, precum şi ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013 prin care a fost constatată ca fiind neconstituţională Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013. Astfel, întrucât dispoziţiile legale prin care a fost reglementat modul de plată a despăgubirilor acordate potrivit celor două legi reparatorii au fost constatate ca fiind neconstituţionale, necesitatea suspendării activităţilor de emitere de noi hotărâri şi a plăţii despăgubirilor apare ca fiind justificată până la aprobarea prin lege a noului cadru normativ. În acest sens, Curtea reţine că, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei de constatare a neconstituţionalităţii, Guvernul a adoptat în data de 26 iunie 2014 şi a depus la Parlament, spre dezbatere, la data de 3 iulie 2014, un proiect de lege privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998, precum şi al Legii nr. 290/2003, prin care s-a reglementat modalitatea de acordare a despăgubirilor, ele fiind eşalonate pe o perioadă de 5 ani. Din analiza procesului legislativ rezultă că acest proiect de lege a fost adoptat de Parlament, devenind Legea nr. 164/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. Prin urmare, Guvernul şi-a îndeplinit obligaţia de a interveni legislativ pentru urgentarea şi finalizarea procesului de acordare a despăgubirilor băneşti persoanelor îndreptăţite, iar măsura suspendării instituită prin ordonanţa de urgenţă criticată este justificată, actul normativ analizat îndeplinindu-şi scopul pentru care a fost adoptat.

26. În concluzie, din analiza istoricului modalităţii de plată a despăgubirilor acordate potrivit Legii nr. 9/1998 şi Legii nr. 290/2003, precum şi a motivelor invocate de Guvern, rezultă că situaţia extraordinară a fost determinată, pe de o parte, de admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, iar, pe de altă parte, de necesitatea acordării unui interval de timp în care să se reglementeze un nou cadru legal necesar accelerării şi finalizării procesului de acordare de despăgubiri cetăţenilor români. Astfel, Guvernul a invocat că necesitatea instituirii unui nou cadru legal este determinată de asigurarea menţinerii unui echilibru bugetar şi, în mod implicit, respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvern, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar. În aceste condiţii, Curtea reţine Că adoptarea reglementării criticate a fost determinată de o situaţie care nu suporta amânare, fiind astfel justificată urgenţa reglementării, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie; însă, în acest domeniu particular, analiza urgenţei reglementării nu poate fi disociată de analiza respectării condiţiei cuprinse în art. 115 alin. (6) din Constituţie referitoare la interzicerea afectării, printr-o ordonanţă de urgenţă, a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale.

27. În acest sens, se impune să se analizeze dacă măsura de suspendare a procedurilor de acordare a despăgubirilor şi a plăţii unei creanţe asupra statului, după ce, iniţial, au fost eşalonate pe o perioadă de 2 ani [prin art. 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, republicată, art. 38 alin. (5) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, şi art. 10 alin. (2) din Legea nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare, plata despăgubirilor mai fiind eşalonată în două tranşe, pe parcursul a 2 ani consecutivi], la care s-ar fi adăugat o perioadă preconizată de 10 ani [Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 28 februarie 2013, a reglementat modalitatea de plată a despăgubirilor stabilind că plata acestora se face în tranşe anuale egale, al căror cuantum nu poate fi mai mic de 20.000 lei, eşalonat pe o perioadă de 10 ani], este una rezonabilă, de natură a nu afecta, în sensul art. 115 alin. (6) din Constituţie, dreptul de proprietate, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dacă perioada de suspendare respectă exigenţele caracterului rezonabil al duratei unei proceduri judiciare, în sensul art. 21 alin. (3) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, executarea hotărârilor judecătoreşti fiind parte a procesului civil (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009).

28. În jurisprudenţa sa, spre exemplu prin Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008, Curtea a stabilit înţelesul constituţional al verbului “a afecta”, statuând că sensul juridic al noţiunii, sub diferite nuanţe, ar fi: “a suprima”, “a aduce atingere”, “a prejudicia”, “a vătăma”, “a leza”, “a antrena consecinţe negative”. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, din interpretarea art. 115 alin. (6) din Constituţie se poate deduce că, în domeniul reglementării drepturilor, libertăţilor şi a îndatoririlor fundamentale, ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă “afectează”, dacă au consecinţe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.

29. Având în vedere această situaţie, Curtea reţine că măsura instituită de Guvern pe calea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 reprezintă o soluţie temporară, limitată în timp, având ca scop - care nu poate fi decât legitim - evitarea unor eventuale disfuncţionalităţi ale procedurilor de restituire, până la adoptarea unui nou cadru legislativ, coerent, care să asigure realizarea efectivă a drepturilor la despăgubire acordate potrivit celor două legi reparatorii, precum şi pentru identificarea surselor de finanţare necesare. Prin urmare, Curtea constată că prin actul normativ criticat nu a fost negat dreptul la despăgubire, aşadar dreptul de proprietate privată, al persoanelor îndreptăţite, statul urmând să continue procesul de restituire potrivit noii legi adoptate în această materie. Termenul rezonabil al unei proceduri judiciare este respectat, în condiţiile în care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 reprezintă un act normativ cu aplicabilitate limitată în timp, iar statul a depus diligentele necesare continuării procedurilor de despăgubire. Aşadar, Curtea apreciază că măsura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 constituie o măsură adecvată şi necesară în vederea atingerii scopului legitim urmărit, fiind de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat, respectiv asigurarea echilibrului bugetar, şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, respectiv despăgubirea efectivă a acestora.

30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Dicu, Sorin Dicu, Radian Dicu, Stelică Samoveanu, Maria Doina Şiclovan şi Gabriela Şerban (fostă Moflic) în Dosarul nr. 77/42/2013* al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi de Octavian Covali în Dosarul nr. 10.620/3/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 3 februarie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Andreea Costin

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2014 privind aprobarea componenţei, atribuţiilor şi modului de funcţionare ale Comitetului de privatizare, concesionare şi arendare al Agenţiei Domeniilor Statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - La anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.172/2014 privind aprobarea componenţei, atribuţiilor şi modului de funcţionare ale Comitetului de privatizare, concesionare şi arendare al Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 30 decembrie 2014, numerele curente 2, 4 şi 6 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

„2.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Mihaela-Maria Ciuciureanu

…………………………………………………

4.

Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

Marius-Lucian Mănişor

…………………………………………………

6.

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

Teodor Dulceaţă”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Preşedintele

Agenţiei Domeniilor Statului,

Ilie Dumitru Haralambie Mitea

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Graţiela Leocadia Gavrilescu

 

Bucureşti, 25 martie 2015.

Nr. 215.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 2.776 din 2015 al Direcţiei generale de asistenţă medicală şi sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 16 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) şi ale art. 11 din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 25 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 7, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Membrii comisiilor sunt obligaţi, în termen de 30 de zile de la numire, să întocmească şi să depună o declaraţie de interese, pe propria răspundere, cu privire la funcţiile şi activităţile pe care le-au desfăşurat în ultimul an calendaristic până la momentul numirii, precum şi angajamentul de confidenţialitate.”

2. În anexa nr. 2, la articolul 2, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - (1) Comisia de specialitate este formată din personalităţi ale lumii medicale sau/şi din specialişti în domeniu, numiţi prin ordin de către ministrul sănătăţii.”

3. În anexa nr. 2, la articolul 3, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

“(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în situaţia în care numărul membrilor cu drept de vot este par şi există egalitate privind votul, votul preşedintelui este decisiv.”

4. În anexa nr. 4, la punctul II “Componenţa nominală a comisiilor de specialitate”, numerele curente 1, 6, 13, 15, 16 şi 17 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“1. Comisia de anestezie şi terapie intensivă

Preşedinte: dr. Cristian Boroş - Bucureşti

Vicepreşedinte: dr. Loredana Luca - Timişoara

Secretar: dr. Dumitru Bejan - Bucureşti

Membri:

Dr. Bianca Grigorescu - Târgu Mureş

Dr. Victor Diaconescu - Iaşi

Dr. Simona Cucu - Cluj

Dr. Laura Popa - Bucureşti

...............................................................................................

6. Comisia de endocrinologie

Preşedinte; prof. dr. Constantin Dumitrache - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Marian Bistriceanu - Craiova

Secretar: dr. Sabina Elena Oros - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Mihai Coculescu - Bucureşti

Conf. dr. Ionela Paşcanu - Târgu Mureş

Conf. dr. Ioan Horea Ursu - Bucureşti

Şef lucrări dr. Dana Liana Stoian - Timişoara

Şef lucrări dr. Adina Mariana Ghemigian - Bucureşti

Dr. Iuliana Gherlan - Bucureşti

...............................................................................................

13. Comisia de medicină de urgenţă şi dezastre

Preşedinte: dr. Mihai Grecu - Timişoara

Vicepreşedinte: dr. Hadrian Liviu Borcea - Oradea

Secretar: dr. Olguţa Andreea Medinţu - Bucureşti

Membri:

Dr. Adela Golea - Cluj-Napoca

Dr. Luciana Rotam - Craiova

Dr. Leonida Iancu - Timişoara

Dr. Bogdan Oprită - Bucureşti

Dr. Vasile Popescu - Constanţa

Dr. Alis Grasu - Bucureşti

Dr. Cristina Agnes Vecerdi - Braşov

Dr. Fiorin Croitoru - Craiova

Dr. Horia Simu - Cluj-Napoca

Dr. Sorin Lâcan - Cluj-Napoca

Dr. Andrei Hâncu - Iaşi

...............................................................................................

15. Comisia de medicina muncii

Preşedinte: prof. dr. Eugenia Naghi - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Elena Ana Păuncu - Timişoara

Secretar: dr. Marina Ruxandra Oţelea - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Marilena Oargă - Cluj-Napoca

Prof. dr. Ion Toma - Craiova

Şef lucrări dr. Stelian Morariu - Arad

Şef lucrări dr. Mihaela Stoia - Sibiu

Dr. Adriana Todea - Bucureşti

16. Comisia de nefrologie

Preşedinte: conf. dr. Ionel Checheriţă - Bucureşti

Vicepreşedinte: conf. dr. Dorin Ionescu - Bucureşti

Secretar: asist. univ. dr. Ileana Peride - Bucureşti

Membri:

Şef lucrări dr. Mirela Gliga - Târgu Mureş

Dr. Gianina Gabriela Şotilă - Constanţa

Asist. univ. dr. Carmen Bogeanu - Bucureşti

17. Comisia de neurologie, neurologie pediatrică

Preşedinte: conf. dr. Valeria Tudorică - Craiova

Vicepreşedinte: dr. Adina Crăciunoiu - Bucureşti

Secretar: dr. Daniela Anghel - Bucureşti

Membri:

Conf. dr. Dana Chirileanu – Timişoara

Dr. Diana Hodorog – Iaşi

Dr. Dana Răcăşan - Cluj-Napoca

Dr. Cristina Motoescu - Bucureşti”.

5. În anexa nr. 4, la punctul II “Componenţa nominală a comisiilor de specialitate”, numărul curent 20.1 se modifică şl va avea următorul cuprins:

“20.1. Subcomisia de neonatologie

Preşedinte: şef lucrări dr. Cătălin Cârstoveanu - Bucureşti

Membri:

Praf. dr. Gabriela Zaharie - Cluj Napoca

Dr. Mihaela Demetrian - Bucureşti

Dr. Mihaela Bizubac - Bucureşti”.

6. În anexa nr. 4, la punctul II “Componenţa nominală a comisiilor de specialitate”, numerele curente 21, 22, 23, 24, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 35, 36, 38, 39, 41, 44, 49 şi 50 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“21. Comisia de pneumologie

Preşedinte: conf. dr. Dragoş Bumbăcea - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Miron Alexandru Bogdan - Bucureşti

Secretar: dr. Diana Ligia Ioniţă - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Ioan Paul Stoicescu - Bucureşti

Prof. dr. Bogdan Dragoş Grigoriu - Iaşi

Conf. dr. Ovidiu Fira-Mladinescu - Timişoara

Şef lucrări dr. Irina Ruxandra Strâmbu - Bucureşti

Şef lucrări dr. Claudia Lucia Toma - Bucureşti

22. Comisia de psihiatrie şi psihiatrie pediatrică

Preşedinte: şef lucrări dr. Ion Udriştoiu - Craiova

Vicepreşedinte: prof. dr. Iuliana Dobrescu - Bucureşti

Secretar: dr. Ileana Botezat-Antonescu - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Ştefan Milea - Bucureşti

Asist. univ. dr. Laura Mateescu - Bucureşti

Dr. Simona Macovei - Bucureşti

Dr. Elena Bordea - Bucureşti

Dr. Dan Roşea - Bucureşti

Dr. Brânduşa Vornicu - Iaşi

Dr. Victoria Irimia - Piteşti

23. Comisia de reabilitare medicală

Preşedinte: şef lucrări dr. Dan Blendea - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Mihai Drăgoi - Timişoara

Secretar: dr. Liviu Iordache - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Anca Ionescu - Bucureşti

Conf. dr. Liliana Pădure - Bucureşti

Conf. dr. Olga Surdu - Techirghiol

Asist. univ. dr. Gabriela Dogaru - Cluj-Napoca

Asist. univ. dr. Anatoli Covaleov - Eforie Nord

Dr. Stela Badea - Buziaş

Dr. Constantin Zamfirescu - Băile Olăneşti

Dr. Dan Curelea - Bucureşti

Dr. Alina Daniela Totorean - Timişoara

Dr. Mihaela Chicu - Iaşi

Fiziokinetoterapeut Simona Thiery - Bucureşti

24. Comisia de reumatologie

Preşedinte: Conf. dr. Denisa Predeţeanu - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Coman Tănăsescu - Bucureşti

Secretar: dr. Claudiu Popescu - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Rodica Chirieac - Iaşi

Dr. Corina Nedelcovici - Piteşti

Dr. Eugenia Mociran - Baia Mare

27. Comisia de chirurgie generală

Preşedinte:

Prof. dr. Ion Georgescu - Craiova

Vicepreşedinte: Cercetător ştiinţific I dr. Narcis Copcă - Bucureşti

Secretar: şef lucrări dr. Sorin Constantin Păun - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Florian Popa – Bucureşti

Prof. dr. Ştefan Georgescu – Iaşi

Prof. dr. Vasile Sârbu – Constanţa

Prof. dr. Fulger Lazăr – Timişoara

Conf. dr. Horia Doran – Bucureşti

Conf. dr. Lică Ion – Bucureşti

Şef lucrări dr. Cristian Iorga – Bucureşti

Asist. univ. dr. Ionuţ Negoi – Bucureşti

Dr. Gheorghe Borcean – Caransebeş

Dr. Viorel Crihana – Bucureşti

Dr. Gabriel Mitulescu - Bucureşti

28. Comisia de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă

Preşedinte: prof. dr. Dan Mircea Enescu - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Ioan Bordeianu - Constanţa

Secretar: şef lucrări Cristian-Sorin Hariga - Bucureşti

Membri:

Conf. dr. Marek Vâlcu - Bucureşti

Prof. dr. Ioan Petre Florescu - Bucureşti

Prof. dr. Alexandru Georgescu - Cluj-Napoca

Prof. dr. Toma Mugea - Cluj-Napoca

Prof. dr. Teodor Stamate - Iaşi

Prof. dr. Florian Bodog - Oradea

Conf. dr. Horia Pârvănescu - Craiova

Şef lucrări dr. Dragoş Zamfirescu - Bucureşti

Dr. Dan Chelariu - Bacău

Dr. Dorin Dorobanţu - Târgu Mureş

29. Comisia de chirurgie toracică

Preşedinte: prof. dr. Ioan Cordoş - Bucureşti

Vicepreşedinte: şef lucrări dr. Cristian Paleru - Bucureşti

Secretar: dr. Ciprian Nicolae Bolea - Bucureşti

Membri:

Şef lucrări dr. Burlacu Ovidiu - Timişoara

Şef lucrări dr. Cristina Grigorescu - Iaşi

Şef lucrări dr. Claudiu Eduard Nistor - Bucureşti

Dr. Vasile Popa - Bucureşti

Dr. Dan Nicolau - Cluj-Napoca

30. Comisia de chirurgie pediatrică

Preşedinte: prof. dr. Constantin Tica - Constanţa

Vicepreşedinte: şef lucrări dr. Ovidiu Ciobanu - Craiova

Secretar: dr. Ovidiu Bărbuţă - Iaşi

Membri:

Şef lucrări dr. Horaţiu Viorel Gocan - Cluj-Napoca

Dr. Constantin Ionescu - Constanţa

31. Comisia de neurochirurgie

Preşedinte: prof. dr. Vlad Ciurea - Bucureşti

Vicepreşedinte: conf. dr. Dumitru Mohan - Oradea

Secretar: asist. univ. dr. Corneliu Toader - Bucureşti

Membri:

Dr. Vasile Gheorghe Ciubotaru - Bucureşti

Dr. Florin-Eduard Exergian - Bucureşti Şef lucrări dr. Florin Ştefănescu - Bucureşti

32. Comisia de obstetrică-ginecologie

Preşedinte: prof. dr. Nicolae Cernea - Craiova

Vicepreşedinte: prof. dr. Florin Stamatian - Cluj-Napoca

Secretar: dr. Cristian Poalelungi - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Decebal Hudiţă - Bucureşti

Prof. dr. Nicolae Suciu - Bucureşti

Prof. dr. Gabriel Bănceanu - Bucureşti

Prof. dr. Dimitrie Nanu - Bucureşti

Prof. dr. Mircea Onofriescu - Iaşi

35. Comisia de ortopedie pediatrică

Preşedinte: prof. dr. Gheorghe Bumei - Bucureşti

Vicepreşedinte: dr. Zeno Moldovan - Arad

Secretar: dr. Costel Vlad - Bucureşti

Membri:

Dr. Dan Apostol - Iaşi

Dr. Liviu Muntean - Braşov

Dr. Dorin Roşea - Bucureşti 36. Comisia de otorinolaringologie

Preşedinte: şef lucrări dr. Şerban Gabriel Vifor Berteşteanu - Bucureşti

Vicepreşedinte: dr. Felician Chirtes - Cluj-Napoca

Secretar: asist. univ. dr. Bogdan Popescu - Bucureşti

Membri:

Conf. dr. Marius Claudiu Manea - Bucureşti

Şef lucrări dr. Simona Şerban - Bucureşti

Asist. univ. dr. Ramona Denise Mălin - Craiova

Asist. univ. dr. Răzvan Hainăroşie - Bucureşti

Dr. Marian Stamate - Bucureşti

Dr. Alexandru Vlase - Iaşi

38. Comisia de anatomie patologică

Preşedinte: prof. dr. Maria Sajin - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Cristiana Simionescu - Craiova

Secretar: conf. dr. Mariana Costache - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Imre Egyed -Târgu Mureş

Prof. dr. Irina Draga Căruntu - Iaşi

Prof. dr. Elena Roşea - Oradea

Prof. dr. Mariana Aşchie - Constanţa

Conf. dr. Doinita Crişan - Cluj-Napoca

Conf. dr. Sorina Maria Taban - Timişoara

Dr. Teodora Vlădescu - Bucureşti

39. Comisia de epidemiologie

Preşedinte: dr. Graţiana Chicin - Timişoara

Vicepreşedinte: dr. Florin Popovici - Bucureşti

Secretar: dr. Alina Zaharia - Bucureşti

Membri:

Dr. Carmen Sima - Baia Mare

Dr. Camelia Truică - Călăraşi

41. Comisia de medicină legală

Preşedinte: prof. dr. Dan Dermengiu - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Alexandra Enache - Timişoara

Secretar: dr. Cătălin Dogăroiu - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Roxana Zăvoi - Craiova

Prof. dr. Dan Perju Dumbravă - Cluj-Napoca

Prof. dr. Cristian Curcă - Bucureşti

Conf. dr. Gabriel Mihalache - Oradea

Conf. dr. Silviu Morar - Sibiu

Conf. dr. Dan Mânu - Piteşti

Conf. dr. Diana Bulgaru Iliescu - Iaşi

Şef lucrări dr. Viorel Hădărean - Târgu Mureş

44. Comisia de igienă

Preşedinte: prof. dr. Brigitta Vlaicu -Timişoara

Vicepreşedinte: şef lucrări dr. Maria Niţescu - Bucureşti

Secretar: şef lucrări dr. Alexandra Cucu - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Monica Tarcea - Târgu Mureş

Prof. dr. Monica Popa - Cluj-Napoca

Conf. dr. Lucian Indrei - Iaşi

Dr. Mariana Vlad - Cluj-Napoca

Dr. Corina Zugravu - Bucureşti

Dr. Andra Neamţu - Bucureşti

49. Comisia de alergologie şi imunologie clinică

Preşedinte: prof. dr. Bradu Iamandescu - Bucureşti

Vicepreşedinte: prof. dr. Carmen Panaitescu - Timişoara

Secretar: Cercetător ştiinţific principal II dr. Cornel Ursaciuc - Bucureşti

Membri:

Prof. dr. Victor Cristea - Cluj-Napoca

Prof. dr. Virgil Păunescu - Timişoara

50. Comisia de transfuzii

Preşedinte: dr. Aurel Marc Andrei Rosin - Bucureşti

Vicepreşedinte: conf. dr. Ligia Olivia Burtă - Bihor

Secretar: dr. Corina Posea - Bucureşti

Membri:

Dr. Doina Goşa - Bucureşti

Dr. Georgeta Hanganu - Prahova

Dr. Alina Dobrotă - Constanţa”.

7. În anexa nr. 4, la punctul II “Componenţa nominală a comisiilor de specialitate”, după numărul curent 52 se introduce un nou număr, numărul curent 53, cu următorul cuprins:

53. Comisia de medicină alternativă şi antropologie

Preşedinte: acad. prof. dr. Mircea Ifrim - Bucureşti

Vicepreşedinte: dr. Corneliu Moldovan - Bucureşti

Secretar: acad. Ioan Bujor - Bucureşti

Membri:

Conf. dr. Chirilă Ioan - Bucureşti

Acad. prof. dr. Cristina Glavce - Bucureşti”.

Art. II. - Membrii comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii şi direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Francisk Iulian Chiriac,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 martie 2015.

Nr. 345.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană acordata personalului poliţiei locale

 

Ţinând cont de prevederile art. 351 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

luând în considerare prevederile art. 2 alin. (1), ale art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Adresa Ministerului Apărării Naţionale nr. 165 din 30 martie 2015 prin care comunică contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană,

în temeiul art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 171/2015 privind stabilirea metodologiei şi a regulilor de aplicare a drepturilor prevăzute la art. 351 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010 şi al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Contravaloarea alocaţiei valorice a normei de hrană, stabilită în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 171/2015 privind stabilirea metodologiei şi a regulilor de aplicare a drepturilor prevăzute la art. 351 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 25 martie 2015, este: a) norma nr. 1, potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - 18 lei/zi;

b) norma nr. 6, potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - 24 lei/zi;

c) norma nr. 12 “B”, potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare - 2 lei/zi.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Shhaideh Sevil,

secretar de stat

 

Bucureşti, 30 martie 2015.

Nr. 496.

 

ACTE ALE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

PLENUL

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor

şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007

 

Având în vedere dispoziţiile art. 39 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 133 alin. (5) şi (7) din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 23 alin. (1) şi ale art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotărăşte:

Art. 1. - Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 29 noiembrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 25 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:

„c1) pentru procurorii consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, 2 procurori desemnaţi de colegiul de conducere şi un membru supleant;”.

2. La articolul 25, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

,,(51) Evaluarea prim-adjunctului şi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a adjunctului procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a adjunctului procurorului şef ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face de comisia prevăzută la alin. (5).”

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii,

Bogdan Gabor

 

Bucureşti, 3 martie 2015.

Nr. 193.

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 217/2015 pentru modificarea şi completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al ministrului delegat pentru buget nr. 41/2014 privind reglementarea procedurii de raportare a unor indicatori economico-financiari de către operatorii economici cu capital/patrimoniu integral ori majoritar deţinut direct sau indirect de autorităţile publice centrale ori locale, precum şi a procedurii de transmitere a datelor în vederea întocmirii Raportului anual conform art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 9 martie 2015, se fac următoarele rectificări:

- la art. I pct. 6 [cu referire la norma de la art. 5 alin. (1) lit. d) din actul de bază], în loc de: “... prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. e).”se va citi: “... prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b).”;

- la art. I pct. 7 [cu referire la norma de la art. 5 alin. (1) lit. e) din actul de bază], în loc de: “... prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b), ...”se va citi: “... prevăzuţi la art. 3 alin. (1) lit. e),...”

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.