MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 816/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 816         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 3 noiembrie 2015

 

SUMAR

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

49. - Ordonanţă de urgenţă privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării

 

894. - Hotărâre privind actualizarea anexei nr. 31 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

897. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.848/2004 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului din sistemul administraţiei penitenciare

 

900. - Hotărâre privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură, precum şi a ajutoarelor specifice care se finanţează din Fondul european de garantare agricolă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.356. - Ordin al ministrului sănătăţii pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 78/2015 privind aprobarea sumelor pentru serviciile publice de ambulanţă pentru anul 2015

 

2.221. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

 

Decizia nr. 15 din 21 septembrie 2015 (Completul competent să judece recursul în interesul legii)

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ

privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării

 

Având în vedere faptul că, în prezent, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) gestionează alocarea financiară a României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime (FEPAM) pentru perioada de programare 2007-2013, printr-un act normativ naţional distinct - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările şi completările ulterioare, special adaptat particularităţilor fondurilor menţionate, care susţin o multitudine de măsuri în domeniul agricol, al dezvoltării rurale şi al pescuitului, diferenţiate între ele de elemente cu grad ridicat de specificitate, iar pentru perioada de programare 2014-2020, de asemenea, MADR asigură gestionarea fondurilor alocate României din FEADR, FEGA şi FEPAM şi întrucât este în sarcina statelor membre să adopte toate actele cu putere de lege şi administrative necesare aplicării regulamentelor europene şi protejării intereselor financiare ale acesteia, este necesară adoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ, elaborat de MADR, astfel încât să existe cadrul normativ naţional care să permită gestionarea şi absorbţia fondurilor europene nerambursabile, în condicile în care prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală s-au depus deja proiecte care se află în procedură avansată de evaluare şi fără promovarea acestui act normativ nu se pot încheia contractele de finanţare.

Neadoptarea prezentei ordonanţe de urgenţă este de natură să întârzie punerea în aplicare a programelor, încheierea contractelor de finanţare şi implicit absorbţia fondurilor europene nerambursabile, ducând la pierderi de cca 1 mld. euro şi în final compromiterea programelor de dezvoltare rurală şi pescuit şi afaceri maritime pe anul 2015, cu repercusiuni foarte grave pe întreaga perioadă de programare. De asemenea, neadoptarea în regim de urgenţă a prevederilor cuprinse în cap. III este de natură să genereze rezilierea unor contracte de finanţare cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, care ar fi putut fi realizate, iar în acest caz sumele aferente finanţării acestora ar fi declarate neeligibile şi ar trebui rambursate Uniunii Europene, iar cheltuiala aferentă ar fi suportată de la bugetul de stat.

Trebuie ţinut cont şi de faptul că pachetul legislativ european aplicabil perioadei de programare 2014-2020 a fost publicat în Jurnalul Oficial ai Uniunii Europene la finele anului 2013 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014, iar procesul de elaborare şi de negociere a programelor cu structurile tehnice ale Comisiei Europene a presupus o analiză laborioasă şi mult timp pentru agrearea formelor finale, în condiţiile regulamentelor europene, impunându-se adoptarea de măsuri imediate pentru evitarea riscului producerii de mari pierderi de absorbţie a fondurilor europene pentru agricultură gestionate de MADR.

 

 

În considerarea faptului că aspectele sus-menţionate constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Definiţii

 

Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul financiar general pentru gestionarea în lei şi euro a asistenţei financiare nerambursabile alocate României, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, precum şi a prefinanţării şi cofinanţării aferente acestei asistenţe, în vederea asigurării unui management financiar eficient al fondurilor provenite din Fondul European de Garantare Agricolă, denumit în continuare FEGA, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, denumit în continuare FEADR, şi Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, denumit în continuare FEPAM, pentru perioada de programare 2014-2020.

Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) „neregulă”, „creanţe bugetare rezultate din nereguli” şi „autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene” au înţelesurile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare;

b) contribuţia financiară a Uniunii Europene - sumele care se transferă Guvernului României de către Comisia Europeană, cu titlu de contribuţie financiară nerambursabilă acordată României de către Uniunea Europeană, potrivit cadrului financiar multianual prevăzut prin Acordul interinstituţional şi alocările prevăzute pentru România de către Comisia Europeană;

c) prefinanţare - sumele transferate de către Comisia Europeană din FEADR şi FEPAM sub forma avansurilor pentru susţinerea începerii şi/sau pe parcursul implementării proiectelor finanţate în cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală şi Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, în vederea derulării corespunzătoare a acestora;

d) sprijin financiar aferent FEGA - sumele provenite din alocaţii de la bugetul de stat şi/sau din venituri din privatizare alocate temporar prin hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea cheltuielilor aferente schemelor de sprijin direct şi măsurilor FEGA, potrivit art. 17 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/1978, (CE) nr. 165/1994, (CE) nr. 2.799/1998, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, până la transferarea plăţilor lunare de către Comisia Europeană, inclusiv a avansurilor acordate beneficiarilor FEGA pentru măsurile prevăzute de următoarele regulamente:

- Regulamentul (UE) nr. 1.144/2014 al Parlamentului European şi ai Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului;

- Regulamentul (CE) nr. 501/2008 al Comisiei din 5 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare ale Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe;

- Regulamentul (CE) nr. 826/2008 ai Comisiei din 20 august 2008 de stabilire a normelor comune de acordare a ajutorului pentru depozitarea privată a anumitor produse agricole,

- Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

- Regulamentul (CE) nr. 657/2008 al Comisiei din 10 iulie 2008 de Stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte acordarea de ajutoare comunitare pentru furnizarea laptelui şi a anumitor produse lactate elevilor din instituţii şcolare;

- Regulamentul (CE) nr. 1.580/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de stabilire a normelor de aplicare ale Regulamentelor (CE) nr. 2.200/1996, (CE) nr. 2.201/1996 şi (CE) nr. 1.182/2007 ale Consiliului în sectorul fructelor şi legumelor;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate;

- Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieţei vitivinicole în ceea ce priveşte programele de sprijin, comerţul cu ţările terţe, potenţialul de producţie şi privind controalele în sectorul vitivinicol;

- Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/1972, (CEE) nr. 234/1979, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului;

- Regulamentul (CE) nr. 691/2009 al Comisiei din 30 iulie 2009 privind acordarea de avansuri, începând cu data de 16 octombrie 2009, la prima pentru produsele lactate şi plăţile suplimentare, la plăţile pe suprafaţă pentru culturile arabile, la plăţile directe în temeiul măsurilor stabilite în programele POSEI şi în cele privind insulele din Marea Egee, la schema de plată unică, la plata specifică pentru culturile de orez, la prima pentru plantele proteaginoase, la primele pentru sectoarele ovinelor şi caprinelor, la plăţile pentru carnea de vită şi mânzat şi la schema de plată unică pe suprafaţă;

- Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013;

- Regulamentul (CE) nr. 612/2009 al Comisiei din 7 iulie 2009 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole;

- Regulamentul (UE) nr. 1.272/2009 al Comisiei din 11 decembrie 2009 de stabilire a de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului cu privire la achiziţionarea şi vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenţie publică;

- Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 908/2014 al Comisiei, din 6 august 2014, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare şi transparenţa;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809 din 17 iulie 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 ai Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte sistemul integrat de administrare şi control, măsurile de dezvoltare rurală şi ecocondiţionalitatea;

- Regulamentul (CE) nr. 452/2009 al Comisiei din 29 mai 2009 de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.898/2005 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.255/1999 al Consiliului în ceea ce priveşte măsurile de comercializare a smântânii, a untului şi a untului concentrat pe piaţa comunitară;

- Regulamentul (UE) nr. 1,370/2013 al Consiliului din 16 decembrie 2013 privind măsuri pentru stabilirea anumitor ajutoare şi restituţii în legătură cu organizarea comună a pieţelor produselor agricole;

- Regulamentul (UE) nr. 578/2010 al Comisiei din 29 iunie 2010 privind punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.216/2009 al Consiliului în ceea ce priveşte regimul de acordare a restituirilor la export pentru anumite produse agricole exportate sub formă de mărfuri care nu sunt incluse în anexa I la tratat, precum şi criteriile de stabilire a cuantumurilor sumelor respective;

e) cofinanţare publică - orice contribuţie pentru finanţarea cheltuielilor eligibile, din sumele aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-g) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 1 alin. (2) lit. a)-d) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cofinanţarea acordată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, pentru beneficiarii Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015) 3.508 din 26 mai 2015, denumit în continuare PNDR 2014-2020, Programului Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, denumit în continuare POPAM, şi ai măsurilor finanţate din FEGA;

f) cofinanţare privată - orice contribuţie a beneficiarului la finanţarea cheltuielilor eligibile, alta decât cea prevăzută la lit. e), aferentă proiectelor finanţate, după caz, din FEGA, FEADR sau FEPAM;

g) cheltuieli eligibile - cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanţate, după caz, din FEGA, FEADR sau FEPAM, care pot fi finanţate atât din contribuţia financiară a Uniunii Europene, cât şi din cofinanţarea publică şi/sau cofinanţarea privată, conform reglementărilor legale ale Uniunii Europene şi naţionale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor;

h) cheltuieli neeligibile - cheltuielile efectuate de beneficiar, aferente proiectelor finanţate, după caz, din FEGA, FEADR sau FEPAM, care nu pot fi finanţate din contribuţia financiară a Uniunii Europene sau din cofinanţarea publică, conform reglementărilor legale ale Uniunii Europene şi naţionale în vigoare privind eligibilitatea cheltuielilor;

i) contribuţie publică naţională totală - totalul fondurilor publice necesare implementării schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA, a PNDR 2014-2020 şi a POPAM, format din cofinanţarea publică şi fondurile aferente cheltuielilor publice, altele decât cele eligibile;

j) valoarea totală a proiectului/cheltuielii directe - totalul fondurilor aferente cheltuielilor necesare implementării proiectelor/cheltuielilor directe din cadrul, după caz, schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA, a celor din PNDR 2014-2020, inclusiv a schemelor de ajutor de stat şi de minimis, precum şi a celor din POPAM, la nivelul beneficiarului, format din contravaloarea contribuţiei financiare a Uniunii Europene, cofinanţarea publică şi/sau privată, precum şi din cheltuieli publice/private, altele decât cele eligibile;

k) Acordul interinstituţional - acordul încheiat între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană, la data de 2 decembrie 2013, privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare şi buna gestiune financiară;

l) programe - documentele de programare elaborate de România şi aprobate de Comisia Europeană, respectiv PNDR 2014-2020, finanţat din FEADR şi POPAM, finanţat din FEPAM;

m) structuri de implementare - autorităţile de management, agenţiile de plată şi organisme intermediare, precum şi organisme-suport, definite ca structuri care îndeplinesc prin delegare funcţii de gestionare şi implementare a asistenţei financiare nerambursabile pentru Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, inclusiv structurile care desfăşoară activităţi de natură juridică care fac parte integrantă din activităţile de gestionare a asistenţei financiare nerambursabile din fondurile Uniunii Europene, dacă acestea nu sunt asigurate de către personalul autorităţilor de management, structuri cu sau fără personalitate juridică, precum şi alte entităţi prevăzute în regulamentele europene şi în legislaţia din domeniul politicii agricole comune şi a politicii în domeniul pescuitului, acvaculturii şi afacerilor maritime;

n) autorităţi de management - structuri organizatorice din cadrul MADR, responsabile pentru:

- managementul PNDR 2014-2020, caz în care autoritatea de management este Direcţia generală de dezvoltare rurală - Autoritatea de management pentru PNDR, denumită în continuare DGDRAM-PNDR;

- managementul POPAM, caz în care autoritatea de management este Direcţia generală - Autoritatea de management pentru POPAM;

o) agenţii de plată - structuri organizatorice din cadrul şi din subordinea MADR, responsabile cu:

- plăţi aferente schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA, caz în care agenţia de plată este Agenţia de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA;

- plăţi aferente PNDR, caz în care agenţia de plată este Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, denumită în continuare AFIR;

- plăţi aferente POPAM, caz în care plata se face de către MADR prin organismul intermediar reprezentat de Direcţia generală buget finanţe şi fonduri europene;

- plăţi aferente Reţelei de Informaţii Contabile Agricole, denumite în continuare RICA, caz în care plata se face de către MADR prin organismul intermediar reprezentat de Direcţia generală buget finanţe şi fonduri europene;

p) autoritatea de coordonare a agenţiilor de plăţi-organism responsabil cu transmiterea declaraţiilor de cheltuieli şi a cererilor de plată către Comisia Europeană, reprezentat de organismul de coordonare a agenţiilor de plăţi, structură din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

q) contract/decizie de finanţare - documentul juridic încheiat între AFIR şi beneficiar, prin care se stabilesc obiectul, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata de execuţie, valoarea, plata, precum şi alte dispoziţii şi condiţii specifice, prin care se acordă asistenţă financiară nerambursabilă din FEADR şi de la bugetul de stat, în scopul atingerii obiectivelor măsurilor cuprinse în PNDR şi care constituie titlu executoriu;

r) beneficiari - persoane fizice şi/sau juridice prevăzute în PNDR, POPAM şi în regulamentele UE care reglementează managementul fondurilor FEGA, FEADR sau FEPAM, după caz, care semnează contract de finanţare sau sunt beneficiari ai unui ordin sau decizii de finanţare;

s) solicitant - persoane fizice şi/sau juridice prevăzute în PNDR, POPAM şi în regulamentele UE care depun solicitarea de accesare a FEGA, FEADR sau FEPAM, după caz;

ş) parteneriat public-privat - forma de cooperare între autorităţile publice, entităţi private şi organizaţii neguvernamentale, pe baza acordului liber consimţit în temeiul art. 1.169 şi/sau art. 1.172 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, în concordanţă cu prevederile art. 61 din Regulamentul (CE) nr. 508/2014 privind Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2.328/2003, (CE) nr. 861/2006, (CE) nr. 1.198/2006 şi (CE) nr. 791/2007 ale Consiliului şi a Regulamentului (UE) nr. 1.255/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului;

t) grup de acţiune locală - parteneriat local/regional, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor şi autorităţilor publice, ai sectorului privat şi ai societăţii civile, constituit potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, în care majoritatea în toate forurile decizionale este deţinută de reprezentanţii sectorului privat şi ai societăţii civile, denumit în continuare GAL pentru PNDR şi FLAG pentru POPAM;

ţ) sistemul informatic de contabilitate pentru agricultură - RICA, Agenţia de Legătură a României pentru Comisia Europeană în conformitate cu următoarele regulamente:

- Regulamentul (CE) nr. 1.217/2009 al Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind crearea unei reţele de colectare de informaţii contabile privind veniturile şi activitatea economică a exploataţilor agricole în Comunitatea Europeană;

- Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 220/2015 al Comisiei din 3 februarie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.217/2009 al Consiliului privind crearea unei reţele de colectare de informaţii contabile privind veniturile şi activitatea economică a exploataţilor agricole în Uniunea Europeană.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Managementul financiar al sumelor provenite din FEGA, FEADR şi FEPAM

 

Art. 3. - (1) Guvernul, prin MADR, gestionează contribuţia financiară a Uniunii Europene din FEGA, FEADR şi FEPAM şi asigură respectarea utilizării acesteia, conform reglementărilor Uniunii Europene şi naţionale în vigoare.

(2) Prin hotărâri ale Guvernului se pot aloca temporar sume din veniturile din privatizare în lei şi în valută, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului şi în contul curent în valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României, MADR, în scopul asigurării sumelor prevăzute în bugetul fondurilor externe nerambursabile, anexă la bugetul MADR, aferente schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA.

Art. 4. - (1 j MADR este autorizat să gestioneze contribuţia financiară a Uniunii Europene, în limita plafoanelor anuale şi alocărilor stabilite pentru România.

(2) MADR asigură gestionarea contribuţiei financiare a Uniunii Europene, prin conturi deschise la Trezoreria Statului sau printr-un cont analitic deschis pe numele acestuia în cadrul contului de valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României.

(3) Conturile aferente gestionării contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi a contribuţiei publice naţionale totale deschise pe numele MADR şi agenţiilor de plăţi sunt după cum urmează:

a) echivalentul în lei al fondurilor externe nerambursabile, reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene, se gestionează prin conturi de disponibilităţi sau ale bugetului fondurilor externe nerambursabile deschise la Trezoreria Statului;

b) contribuţia publică naţională totală se gestionează prin conturi de cheltuieli bugetare aprobate în bugetele instituţiilor publice care au calitatea de agenţii de plăţi.

(4) Sumele aferente derulării schemelor, măsurilor, respectiv proiectelor finanţate, după caz, din FEGA, FEADR sau FEPAM, existente în conturile beneficiarilor, nu sunt supuse executării silite pe perioada de valabilitate a contractelor/deciziilor de finanţare, cu excepţia situaţiei în care executarea silită priveşte creanţe bugetare rezultate din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Plăţile aferente schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA, cât şi măsurilor delegate finanţate din FEADR se efectuează integral numai în contul beneficiarului, declarat la APIA, respectiv AFIR, pentru plăţile aferente PNDR 2014-2020, în conformitate cu prevederile art. 11 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013.

(6) MADR efectuează, conform art. 4 alin. (2) lit. (c) şi (d) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, plăţile aferente activităţii RICA şi prestările de servicii pentru colectarea datelor din sumele FEGA transmise de Comisia Europeană pentru chestionarele validate.

(7) Debitele recuperate de la beneficiari reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene şi contribuţia publică naţională totală vor fi colectate de APIA, AFIR şi MADR, în calitate de agenţii de plăţi, în conturi de disponibil deschise la Trezoreria Statului şi, în termen de 3 zile lucrătoare, pentru fiecare agenţie de plată vor fi virate în conturile corespunzătoare de disponibilităţi sau cheltuieli bugetare, după caz. Prin excepţie, debitele recuperate de la beneficiarii măsurilor delegate reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene şi contribuţia publică naţională totală vor fi transferate de APIA către AFIR, care, ulterior, va transfera către MADR în 15 zile de la terminarea trimestrului.

(8) Disponibilităţile din echivalentul în lei al contribuţiei financiare a Uniunii Europene aflate în contul de disponibilităţi al MADR deschis la Trezoreria Statului, inclusiv sumele recuperate în contul respectiv, sunt purtătoare de dobândă. Dobânda se bonifică şi se utilizează pentru finanţarea schemelor de sprijin direct şi a măsurilor finanţate, inclusiv a schemelor de ajutor de stat şi de minimis, din FEADR sau FEPAM.

Art. 5. - (1) Contribuţia financiară a Uniunii Europene, aferentă FEGA, FEADR şi FEPAM, se alocă şi se derulează în baza prevederilor regulamentelor europene în materie şi a deciziilor Comisiei Europene.

(2) Sumele transferate de Comisia Europeană din FEADR şi FEPAM către MADR, sub forma prefinanţării, vor fi utilizate pentru susţinerea începerii şi/sau implementării proiectelor finanţate în cadrul PNDR şi POPAM, în vederea derulării corespunzătoare a acestora.

 

CAPITOLUL II

Mecanismul de finanţare din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat aferente FEGA, FEADR şi FEPAM

 

 

SECŢIUNEA a 3-a

Sprijinul financiar aferent FEGA

 

Art. 6. - (1) în bugetul MADR se cuprinde valoarea aferentă implementării schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA, cu respectarea prevederilor art. 8, astfel:

a) sumele reprezentând sprijinul financiar aferent FEGA asigurate din bugetul de stat;

b) sumele reprezentând cofinanţare publică asigurată de la bugetul de stat;

c) sumele necesare finanţării costurilor aferente transferului de fonduri din conturile MADR în scopul efectuării plăţilor;

d) sumele pentru acoperirea plăţii taxei pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi execuţiei de lucrări, finanţate integral sau parţial din contribuţia financiară a Uniunii Europene;

e) sumele aferente plăţii unor debite datorate bugetului Uniunii Europene, pentru nereguli, inclusiv a majorărilor de întârziere ca urmare a nerecuperării la timp de la beneficiari;

f) sumele necesare finanţării diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate de MADR;

g) sumele aferente efectuării plăţilor cu întârziere către beneficiari, potrivit art. 5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014;

h) sumele aferente efectuării plăţilor ca urmare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile, a cazurilor de forţă majoră definite la art. 2 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013;

i) sumele rezultate din punerea în aplicare a Deciziei de lichidare a conturilor şi a Deciziei de lichidare referitoare la conformitate;

j) sumele necesare pentru acoperirea consecinţelor financiare ale suspendării plăţilor de către Comisia Europeană în conformitate cu prevederile regulamentelor comunitare;

k) sumele necesare acoperirii cheltuielilor de funcţionare, prestări servicii, instruirea personalului structurilor implicate, organizarea activităţii de audit, dezvoltarea şi funcţionarea infrastructurii de tehnologia informaţiei la nivel central şi local aferentă activităţii RICA.

(2) în anexa la bugetul MADR reprezentând bugetul fondurilor externe nerambursabile se cuprind sumele aferente schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. a).

Art. 7. - Sumele aferente fondurilor europene se transferă de către MADR, prin intermediul APIA, către beneficiarii schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA, la termene prevăzute de regulamentele Consiliului Uniunii Europene şi ale Comisiei Europene şi în funcţie de prevederile bugetare anuale şi trimestriale aprobate cu această destinaţie.

Art. 8. - Propunerile de credite de angajament şi de credite bugetare necesare asigurării sumelor prevăzute la art. 6 se stabilesc de MADR pe baza propunerilor transmise de APIA privind estimarea valorii schemelor de sprijin direct şi a măsurilor ce se finanţează din FEGA şi se propun spre aprobare, în vederea includerii în buget.

Art. 9. - Sumele lunare rambursate de Comisia Europeană până în a treia zi lucrătoare din a două lună care urmează celei în care s-a efectuat plata de către APIA şi încasate de MADR se virează de către MADR în conturile corespunzătoare de venituri ale bugetului de stat sau, după caz, restituie sumele aferente veniturilor din privatizare, în cazul în care Ministerul Finanţelor Publice a alocat temporar MADR venituri din privatizare pentru plata schemelor de plăţi directe pentru agricultură, a măsurilor de piaţă şi intervenţie În agricultură, precum şi a ajutoarelor specifice care se finanţează din FEGA.

Art. 10. - (1) Beneficiarii publici şi privaţi ai sprijinului financiar acordat prin FEGA pot solicita APIA plata unui avans, potrivit regulamentelor prevăzute la art. 2 lit. d), cu excepţia celor prevăzuţi la art. 14.

(2) Cuantumul avansului acordat beneficiarului FEGA este cel prevăzut în regulamentele Comisiei Europene prevăzute la art. 2 lit. d) şi plata acestuia trebuie să fie subordonată constituirii unei garanţii care corespunde procentului prevăzut în aceleaşi regulamente.

(3) Beneficiarii privaţi vor constitui garanţia în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) La efectuarea plăţilor către beneficiari, reprezentând finanţarea schemelor de sprijin direct şi a măsurilor finanţate din FEGA, avansurile acordate vor fi deduse din sumele cuvenite.

(5) Sumele reprezentând avansuri acordate şi nejustificate până la termenele specificate în regulamentele europene vor fi recuperate de APIA prin executarea garanţiilor. Sumele astfel recuperate, inclusiv sumele în numerar, constituite sub forma depozitelor în trezorerie înainte de acordarea avansurilor, se vor vira după cum urmează:

a) în cazul sumelor alocate de la bugetul de stat, sumele recuperate se virează în conturile corespunzătoare de cheltuieli bugetare;

b) în cazul sumelor alocate din venituri din privatizare, acestea se virează în contul MADR din care au fost încasate, urmând a fi utilizate cu prioritate pentru restituirea sumelor alocate;

c) în cazul în care sumele alocate din venituri din privatizare au fost restituite integral, sumele astfel recuperate se virează în conturile corespunzătoare de cheltuieli bugetare.

(6) în cazul nejustificării avansurilor la termenele prevăzute în regulamentele europene, recuperarea sumelor de către APIA se face cu perceperea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente creanţelor bugetare, calculate conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada de când s-au acordat şi până în momentul recuperării. Sumele astfel încasate se vor vira de APIA la MADR, care la rândul său le va transfera după cum urmează:

a) creanţa bugetară va reconstitui conturile corespunzătoare prevăzute la alin. (5), după caz;

b) dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente creanţelor bugetare se vor vira în contul de venituri ale bugetului de stat.

(7) Este interzisă acordarea avansurilor beneficiarilor FEGA care au beneficiat anterior de avansuri pe care nu le-au justificat sau de la care nu au fost recuperate în termenele stabilite în regulamentele europene.

Art. 11. - (1) APIA poate plăti un avans, în conformitate cu dispoziţiile europene, către beneficiarii privaţi ai schemei de plată unică pe suprafaţă, după ce au fost finalizate verificările condiţiilor de eligibilitate, potrivit prevederilor art. 75 din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, şi pentru care au fost emise decizii de plată în avans.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1), plata avansului se va face fără constituirea unei garanţii.

Art. 12. - Plăţile aferente finanţării cheltuielilor de înfiinţare şi susţinere a sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultură se efectuează de MADR.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Mecanismul de finanţare din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat aferent FEADR

 

Art. 13. - (1) în bugetul MADR se cuprind următoarele:

a) sumele reprezentând transferuri de la bugetul de stat către AFIR pentru asigurarea cofinanţării publice asigurate de la bugetul de stat pentru beneficiarii proiectelor cuprinse în PNDR 2014--2020, alţii decât cei prevăzuţi la art. 14 alin. (1), şi pentru beneficiarii proiectelor preluate integral sau parţial din perioada de programare 2007-2013 în perioada de programare 2014- 2020, cu finanţare potrivit cap, 19 „Dispoziţii tranzitorii” din PNDR 2014-2020;

b) sumele alocate temporar de la bugetul de stat, reprezentând transferuri către AFIR, pentru asigurarea finanţării componentei reprezentând fondurile externe nerambursabile, aferente măsurilor din PNDR 2014-2020, numai pe perioada de indisponibilitate a sumelor de la Comisia Europeană;

c) sumele necesare finanţării costurilor aferente transferului de fonduri din conturile MADR, în scopul efectuării plăţilor de către AFIR;

d) sumele reprezentând transferuri către AFIR, pentru asigurarea acoperirii plăţii taxei pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi execuţiei de lucrări, finanţate integral sau parţial din contribuţia financiară a Uniunii Europene şi/sau din cofinanţarea publică, ai căror beneficiari sunt prevăzuţi la art. 43 alin. (1);

e) sumele necesare finanţării valorii totale a cheltuielilor efectuate direct şi în cadrul proiectelor de către beneficiarii măsurii de asistenţă tehnică, potrivit capitolului „15,6. Descrierea modului de utilizare a asistenţei tehnice, inclusiv a acţiunilor legate de pregătirea, gestionarea, monitorizarea, evaluarea, informarea şi controlul programului şi de implementarea acestuia, precum şi a activităţilor referitoare la perioadele de programare precedente sau ulterioare menţionate la articolul 59 alineatul (1 > din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013”, denumit în continuare capitolul 15.6, şi proiectelor finanţate prin măsura 1 - «Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare”, măsura 2 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei” din PNDR 2014- 2020;

f) sumele necesare finanţării diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate de MADR;

g) sumele reprezentând transferuri către AFIR pentru asigurarea finanţării diferenţei nefavorabile de curs valutar, aferente plăţilor efectuate de către beneficiarii măsurilor de investiţii prevăzute de PNDR 2014-2020, inclusiv beneficiarii schemelor de ajutor de stat sau de minimis cofinanţate din FEADR, către furnizori pentru achiziţiile de utilaje şi/sau echipamente contractate în euro, în limita de până la 15% din valoarea iniţială a contractului în lei;

h) sumele aferente achitării unor debite datorate bugetului Uniunii Europene pentru înregistrarea unor nereguli în procesul de derulare a FEADR, inclusiv a majorărilor de întârziere ca urmare a nerecuperării la timp de la beneficiari;

i) sumele rezultate din punerea în aplicare a deciziilor Comisiei Europene de lichidare a conturilor şi cele referitoare la conformitate;

j) sumele reprezentând transferuri către AFIR pentru asigurarea acoperirii consecinţelor financiare ale suspendării plăţilor de către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene;

k) sumele necesare plăţii creanţelor bugetare ale bugetului Uniunii Europene şi/sau bugetului de stat, neimputabile beneficiarilor, stabilite în conformitate cu prevederile naţionale şi europene;

l) sumele reprezentând transferuri către AFIR, pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive, pronunţate în litigiile având ca obiect implementarea măsurilor din PNDR 2014-2020, inclusiv după închiderea programului;

m) sumele necesare acoperirii drepturilor prevăzute pentru personalul beneficiarilor de asistenţă tehnică, potrivit capitolului 15.6 din PNDR 2014-2020, alocate temporar pentru aceste cheltuieli care se suportă din FEADR;

n) sumele necesare instrumentelor financiare aferente beneficiarilor PNDR 2014-2020.

(2) în bugetul AFIR, anexă la bugetul MADR, se cuprind sumele necesare implementării PNDR 2014-2020, la poziţii distincte de venituri şi cheltuieli.

Art. 14. - (1) în bugetele beneficiarilor care sunt finanţaţi integral din bugetul de stat şi din bugetul fondurilor speciale se cuprind integral, la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii, finanţate din FEADR.

(2) În bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetul de stat se cuprind integral, la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii finanţate din FEADR.

Art. 15. - Pentru proiectele preluate integrai sau parţial din perioada de programare 2007-2013 în perioada de programare 2014-2020, beneficiarii prevăzuţi la art. 14 sunt autorizaţi să introducă în buget creditele de angajament şi creditele bugetare respective, repartizate pe ani, în conformitate cu prevederile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 16, - (1) în bugetele MADR, APIA şi AFIR, după caz, se cuprind integral sumele necesare finanţării valorii totale a contractelor/a cheltuielilor efectuate direct de către APIA, AFIR, DGDR AM-PNDR, autoritatea competentă, denumită în continuare AC, şi organismul de coordonare, denumit în continuare OC, după caz, în calitate de beneficiari ai măsurii de asistenţă tehnică, aşa cum se prevede în capitolul 15.6 din PNDR 2014-2020.

(2) Sumele aferente măsurii de asistenţă tehnică destinate beneficiarilor acestei măsuri - DGDR AM-PNDR, AC şi OC, pe de o parte, precum şi AFIR şi APIA, pe de altă parte, activităţile desfăşurate de acestea, modalităţile de implementare şi responsabilităţile acestora se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, care poate fi modificat ulterior numai în baza unor justificări temeinic motivate, cu avizul DGDR AM-PNDR.

Art. 17. - (1) în bugetele beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local se cuprind integral, la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii, precum şi a proiectelor ai căror beneficiari sunt entităţi finanţate integral din bugetele acestora.

(2) în bugetele beneficiarilor care sunt entităţi publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele locale se cuprind integral, la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii finanţate din FEADR.

(3) Pentru proiectele preluate integral sau parţial din perioada de programare 2007-2013 în perioada de programare 2014- 2020, în condiţiile capitolului 19 din PNDR 2014-2020, beneficiarii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) sunt autorizaţi să introducă în buget creditele de angajament şi creditele bugetare respective, repartizate pe ani, în conformitate cu prevederile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(4) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pe parcursul execuţiei bugetare, pentru asigurarea resurselor de finanţare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot aproba contractarea de finanţări rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu contribuţia asumată.

Art. 18. - (1) Sumele cuvenite beneficiarilor în cadrul măsurilor cuprinse în PNDR 2014-2020 se transferă de MADR către AFIR în vederea plăţii beneficiarilor.

(2) Sumele reprezentând finanţarea publică în cadrul instrumentelor financiare finanţate prin PNDR 2014-2020 se transferă de MADR gestionarilor instrumentelor financiare prin intermediul AFIR.

(3) în cazul măsurii de asistenţă tehnică, sumele reprezentând plata serviciilor/bunurilor/cheltuielilor directe se suportă de către beneficiarii măsurii din bugetul de stat şi ulterior vor face obiectul rambursării din FEADR de către AFIR, în baza deciziilor de finanţare iniţiale.

(4) în cazul măsurii 1 - „Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare” din PNDR 2014-2020, pentru situaţiile în care beneficiarii sunt selectaţi prin procedura de achiziţie publică, în baza legislaţiei naţionale în domeniu şi a acordului încheiat între cele două instituţii, sumele aferente contractelor de achiziţie publică se transferă de către MADR beneficiarilor, prin intermediul AFIR.

(5) în cazul măsurii 2 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei” din PNDR 2014-2020, sumele aferente contactelor de achiziţie publică se transferă de către MADR beneficiarilor, prin intermediul AFIR, în baza acordului încheiat între cele două instituţii.

Art. 19. - (1) După încasarea contribuţiei financiare a Uniunii Europene, aferente plăţilor efectuate către beneficiari din sume alocate temporar de la bugetul de stat pe perioada de indisponibilitate a fondurilor externe nerambursabile pentru componenta de finanţare externă, MADR virează sumele respective în contul de venituri ale bugetului de stat.

(2) Pentru beneficiarii finanţaţi integral de la bugetul de stat, AFIR virează sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene în contul de venituri al bugetului de stat.

(3) Pentru beneficiarii finanţaţi integral din bugetele fondurilor speciale, AFIR virează, distinct, sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene în conturile de venituri ale bugetelor fondurilor speciale din care au fost finanţate proiectele respective.

(4) Pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 14 alin. (2), AFIR virează, distinct, sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene şi cofinanţarea acordată de la bugetul de stat, aferente proiectelor proprii, în conturile de venituri ale bugetelor de venituri şi cheltuieli.

(5) Beneficiarii prevăzuţi la art. 14 alin. (2), care au utilizat sume din subvenţia primită de la bugetul de stat sau bugetele fondurilor speciale pentru susţinerea proiectelor PNDR, restituie din sumele rambursate de AFIR, în termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării acestora, fondurile utilizate, în conturile de cheltuieli bugetare ale ordonatorului principal de credite din care au fost acordate subvenţiile.

(6) în cazul în care restituirea subvenţiei prevăzute la alin. (5) se efectuează în anul bugetar următor, se aplică prevederile art. 8 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 17 alin. (1), AFIR virează, distinct, sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene şi cofinanţarea acordată de la bugetul de stat, aferente proiectelor proprii, precum şi proiectelor ai căror beneficiari sunt entităţi finanţate integral din bugetul acestora, în conturile de venituri ale bugetelor locale.

(8) Pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 17 alin. (2), AFIR virează, distinct, sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene şi cofinanţarea acordată de la bugetul de stat, aferente proiectelor proprii, în conturile de venituri ale acestora.

Art. 20. - (1) După efectuarea verificărilor cererilor de plată, AFIR virează beneficiarilor prevăzuţi la art. 43 alin. (1) contravaloarea taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor declarate eligibile, într-un cont de disponibil distinct, deschis pe numele acestor beneficiari la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

(2) În ziua următoare efectuării virării, AFIR transmite beneficiarilor prevăzuţi la alin. (1) o notificare, al cărei model se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, ce va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) numărul, data şi valoarea facturii/facturilor care face/fac obiectul cererii de plată;

b) Codul de identificare fiscală şi denumirea furnizorilor de bunuri/prestatorilor de servicii/executanţilor de lucrări, emitenţi ai facturilor prevăzute la lit. a);

c) valorile taxei pe valoarea adăugată aferente atât cheltuielilor declarate eligibile, cât şi cheltuielilor declarate neeligibile, pentru care trebuie prezentate ordinele de plată.

(3) O copie a notificării transmise beneficiarului, care are calitatea de ordonator de credite, împreună cu ordinele de plată, se depun de către acesta la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care îşi are deschis contul distinct, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la încasarea sumelor în contul respectiv.

(4) în situaţia în care, pentru plăţile care urmează a fi efectuate din sumele încasate potrivit prevederilor alin. (1), nu au fost aprobate credite în bugetele locale, ordonatorii de credite au obligaţia de a majora bugetele locale cu sumele respective, în condiţiile art. 82 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În aceleaşi condiţii vor fi majorate şi bugetele instituţiilor publice locale, după caz, finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Beneficiarii care au calitatea de ordonatori de credite prezintă la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, pentru fiecare factură în parte, ordine de plată, întocmite distinct pe fiecare element prevăzut la alin. (2) lit. b) şi c). La rubrica „Reprezentând” din ordinele de plată se vor înscrie obligatoriu informaţii legate de numărul şi data facturii care se achită.

(6) La primirea ordinelor de plată prevăzute la alin. (5), unităţile Trezoreriei Statului verifică:

a) încadrarea în prevederile bugetare aprobate;

b) existenţa creditelor bugetare deschise, dacă este cazul;

c) concordanţa dintre denumirea furnizorului/codul de identificare fiscală şi suma înscrisă în notificare cu datele din ordinele de plată depuse de beneficiari pentru documentele justificative de tip factură;

d) concordanţa dintre numărul şi data facturii, înscrise în notificare, cu cele înscrise în rubrica „Reprezentând” din ordinul de plată;

e) dacă suma din ordinele de plată întocmite potrivit alin. (5) este egală cu suma înscrisă în notificare, potrivit detalierilor prevăzute la alin. (2), pentru fiecare factură în parte;

f) dacă suma totală a ordinelor de plată este egală cu suma totală din notificarea prevăzută la alin. (2).

(7) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (6), unităţile Trezoreriei Statului virează suma totală primită de la AFIR din contul deschis potrivit alin. (1) într-un cont de venituri distinct al bugetului local sau, după caz, în contul distinct de venituri al instituţiilor publice locale finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cel al instituţiilor publice finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Operaţiunile prevăzute la alin. (6) se efectuează la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului în aceeaşi zi în care s-au primit ordinele de plată de la beneficiarul care are calitatea de ordonator de credite al bugetului local.

(9) în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la alin. (2), beneficiarul depune la AFIR, în copie, extrasele de cont aferente, ca dovadă de achitare a taxei pe valoarea adăugată aferente atât cheltuielilor declarate eligibile, cât şi cheltuielilor declarate neeligibile.

(10) în cazul în care beneficiarii sumelor nu depun documentele prevăzute la alin. (5) pentru toată suma menţionată în notificare, în termenul prevăzut la alin. (9), sau nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (6), unităţile Trezoreriei Statului restituie integral în conturile AFIR sumele primite de acestea^

(11) în situaţia în care beneficiarii finanţaţi potrivit art. 67 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă prevederile alin. (9), AFIR solicită în scris Ministerului Finanţelor Publice sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare. Alocarea şi utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost sistate în condiţiile altor acte normative, se menţin.

(12) La primirea documentelor prevăzute la alin. (9), AFIR notifică în scris Ministerul Finanţelor Publice, care dispune încetarea restricţiilor prevăzute la alin. (11).

(13) Sumele prevăzute la alin. (1), virate beneficiarilor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), nu pot fi utilizate pentru o altă destinaţie decât cea pentru care au fost acordate.

(14) Beneficiarii sunt responsabili de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor, precum şi de restituirea fondurilor virate, în cazul în care aceştia nu justifică utilizarea lor.

(15) Pentru sumele virate şi nejustificate prin cereri de plată, AFIR notifică beneficiarilor, în termen de 5 zile lucrătoare de la momentul constatării, obligaţia restituirii acestora.

(16) AFIR virează sumele prevăzute la alin. (10), restituite de trezorerie, în conturile MADR din care s-au efectuat plăţile, deschise la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

Art. 21. - (1) Beneficiarii măsurilor din cadrul PNDR 2014- 2020, alţii decât cei prevăzuţi la art. 14-17, denumiţi în continuare beneficiari privaţi, la depunerea spre decontare a cererii de plată, procedează după cum urmează:

a) anexează documentele solicitate prin anexa privind instrucţiunile de plată la contractul de finanţare, inclusiv ordinele de plată şi extrasele de cont sau alte documente cu valoare echivalentă care dovedesc efectuarea plăţilor atât pentru partea de contribuţie publică, cât şi pentru cea proprie; sau

b) anexează documentele solicitate prin anexa privind instrucţiunile de plată la contractul de finanţare, inclusiv cele care dovedesc plata integrală a taxei pe valoarea adăugată aferente fiecărei facturi, cu excepţia ordinelor de plată şi/sau a extraselor de cont ori a altor documente cu valoare echivalentă care dovedesc efectuarea plăţilor pentru partea de contribuţie publică.

(2) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), beneficiarul privat trebuie să deschidă un cont distinct de disponibil la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului în raza căreia este înregistrat fiscal, derularea operaţiunilor specifice decontării cererilor de plată urmând a se efectua cu respectarea următoarelor etape;

a) după efectuarea verificărilor dosarului cererii de plată şi autorizării plăţii, AFIR virează beneficiarului privat valoarea cheltuielilor rambursabile pentru cheltuielile eligibile, reprezentând contribuţia publică, în contul distinct de disponibil, deschis pe numele beneficiarului privat la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului;

b) în ziua imediat următoare efectuării viramentului, AFIR notifică beneficiarul privat cu privire la efectuarea plăţii, iar o copie a notificării transmise beneficiarului privat se transmite unităţii teritoriale a Trezoreriei Statului la care acesta are deschis contul;

c) beneficiarul privat prezintă la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încasarea în cont a contribuţiei publice, pentru fiecare factură în parte, ordine de plată pentru suma reprezentând contribuţia publică, precum şi pentru sumele declarate neeligibile în urma verificării cererii de plată de către AFIR.

(3) Notificarea prevăzută la alin. (2) lit. b) trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) numărul şi data facturilor;

b) codul de identificare fiscală şi denumirea furnizorilor de bunuri/prestatorilor de servicii/executanţilor de lucrări;

c) suma aferentă fiecărei facturi, care trebuie să fie plătită de beneficiarul privat din suma primită de la AFIR, detaliată pe cheltuială eligibilă şi contravaloarea taxei pe valoarea adăugată, în cazul în care aceasta reprezintă o cheltuială eligibilă;

d) suma aferentă fiecărei facturi care trebuie să fie plătită de beneficiarul privat din contribuţia acestuia, reprezentând cheltuielile solicitate la plată şi declarate neeligibile în urma verificării cererii de plată de către AFIR, precum şi contravaloarea taxei pe valoarea adăugată, după caz.

(4) Unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, la prezentarea ordinelor de plată de către beneficiarii privaţi aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), verifică existenţa următoarelor condiţii:

a) concordanţa dintre denumirea furnizorului de bunuri/executantului de lucrări/prestatorului de servicii/codul de identificare fiscală şi suma înscrisă în notificare cu datele din ordinele de plată depuse de beneficiarii privaţi pentru facturi;

b) concordanţa dintre numărul şi data facturii înscrise în notificare şi cele înscrise în rubrica „Reprezentând” din ordinul de plată;

c) dacă suma din ordinele de plată este egală cu suma înscrisă în notificare, potrivit detalierilor prevăzute la alin. (3), pentru fiecare factură în parte;

d) dacă suma totală din ordinele de plată este egală cu suma totală din notificarea prevăzută la alin. (2) lit. b).

(5) Beneficiarii privaţi aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), care derulează operaţiuni aferente proiectului/proiectelor prin conturi deschise la bănci comerciale, au obligaţia de a-şi transfera contribuţia proprie în contul pe care aceştia au obligaţia să îl deschidă la unitatea Trezoreriei Statului în raza căreia sunt înregistraţi fiscal, reprezentând cheltuieli declarate neeligibile de AFIR.

(6) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (4), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în cazul constatării concordanţei de date, virează suma totală primită de la AFIR din contul prevăzut la alin. (2) în contul prevăzut la alin. (5).

(7) Operaţiunile prevăzute la alin. (4) şi (5) se efectuează în aceeaşi zi în care s-au primit ordinele de plată de la beneficiari.

(8) În cazul în care beneficiarul privat nu depune ordinele de plată conform cerinţelor şi termenului prevăzute la alin. (2), pentru toată suma prevăzută în notificare, sau nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (4), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului restituie integral în conturile AFIR sumele primite de acestea din contul indicat la alin. (2).

(9) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data încasării sumelor virate de către AFIR, beneficiarii privaţi au obligaţia de a depune la AFIR ordinele de plată şi extrasele de cont aferente plăţilor efectuate din contribuţia publică.

(10) AFIR virează sumele restituite de trezorerie, prevăzute la alin. (8), în conturile MADR din care s-au efectuat plăţile, deschise la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(11) în cazul plăţilor efectuate în valută către furnizorii externi, neînregistraţi fiscal în România, în cadrul proiectelor, beneficiarii privaţi care primesc sume potrivit alin. (1)-(10) transferă sumele încasate, aferente acestor plăţi, într-un cont propriu deschis la o instituţie bancară, în vederea efectuării plăţilor în valută, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea sumelor potrivit prevederilor alin. (1)-(10). Costurile aferente efectuării plăţilor în valută vor fi suportate de beneficiarii privaţi de la alin. (1) din bugetul propriu.

(12) în cazul plăţilor prevăzute la alin. (11), în notificarea prevăzută la alin. (3), la rubricile „Denumire furnizor” şi „Cod de identificare fiscală al furnizorului” se vor completa datele beneficiarilor privaţi pentru care s-a întocmit notificarea.

Art. 22. - (1) Propunerile de credite de angajament şi de credite bugetare necesare asigurării sumelor prevăzute la art. 13 se stabilesc de MADR, pe baza valorii contractelor aferente proiectelor din cadrul măsurii de asistenţă tehnică aflate în implementare, a proiectelor aprobate şi/sau a estimării valorii proiectelor ce urmează a fi finanţate în cadrul PNDR 2014- 2020, şi se cuprind la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014- 2020”.

(2) Creditele de angajament şi creditele bugetare aferente sumelor prevăzute la art. 13 alin. (2) se aprobă de către MADR, cu încadrarea în creditele de angajament şi creditele bugetare prevăzute la art. 47 alin. (2).

(3) Autorităţile responsabile de implementarea PNDR 2014- 2020 sunt autorizate să încheie contracte/decizii de finanţare/angajamente multianuale de plată, a căror valoare poate determina depăşirea sumelor alocate în euro la nivel de măsură din alocarea publică prevăzută în program, în limita sumelor rezultate din creanţe bugetare, economii, reduceri procentuale, decertificarea definitivă şi deducerea procentuală definitivă, aplicate potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi din rezilierea contractelor de finanţare, estimate a se realiza cu încadrarea în creditele de angajament aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale.

(4) Contractele/Deciziile de finanţare, precum şi cererile de ajutor prin care se stabilesc, după caz, obiectul, drepturile şi obligaţiile părţilor, durata de execuţie, valoarea, plata, precum şi alte dispoziţii şi condiţii specifice, prin care se acordă asistenţă financiară nerambursabilă din FEADR, în scopul atingerii obiectivelor măsurilor cuprinse în PNDR, constituie titlu executoriu.

(5) Beneficiarii proiectelor finanţate din PNDR 2014-2020, care au încheiat contracte de finanţare, potrivit prevederilor alin. (3), şi care nu finalizează proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, vor suporta din bugetul propriu sumele necesare finalizării proiectelor după această perioadă.

Art. 23. - (1) Beneficiarii publici, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 14 alin. (1), precum şi beneficiarii privaţi ai unui sprijin pentru investiţii, beneficiarii submăsurii 19.4 „Sprijin pentru cheltuieli de funcţionare şi animare”, denumite În continuare submăsura 19.4, în ceea ce priveşte cheltuielile pentru funcţionare şi animare, finanţate din FEADR, pot solicita AFIR plata unui avans, în conformitate cu prevederile din PNDR 2014-2020.

(2) Cuantumul avansului prevăzut la alin. (1) nu poate depăşi 50% din contribuţia financiară a Uniunii Europene şi contribuţia publică naţională.

(3) Plata avansului trebuie să fie subordonată constituirii unei garanţii, prezentate sub formă de scrisoare de garanţie bancară sau scrisoare de garanţie eliberată de instituţii financiare nebancare înregistrate în Registrul special al Băncii Naţionale a României, care corespunde procentului de 100% din suma avansului, potrivit prevederilor art. 63 alin, (1) din Regulamentul (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului. În cazul beneficiarilor privaţi ai sprijinului pentru investiţii, precum şi al beneficiarilor submăsurii 19.4, plata avansului poate fi subordonată şi unei poliţe de asigurare, care corespunde procentului de 100% din suma avansului, eliberate de o societate de asigurări autorizată conform legislaţiei în vigoare.

(4) Garanţia este eliberată în cazul în care AFIR constată că suma cheltuielilor reale efectuate care corespund contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi contribuţiei publice naţionale depăşeşte suma avansului.

(5) Suma avansului se justifică pe bază de documente, până la expirarea duratei de execuţie a proiectului prevăzute în contractul de finanţare, respectiv la ultima tranşă de plată, prin derogare de la prevederile Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Sumele reprezentând avansuri acordate şi nejustificate până la termenele stabilite prin contractul de finanţare sau până cel târziu cu 5 zile lucrătoare înainte de expirarea termenului de valabilitate a garanţiei pentru care nu S-a obţinut prelungirea acestuia se recuperează de AFIR prin executarea garanţiei.

(6) Beneficiarul poate primi avansul după semnarea contractului de finanţare cu AFIR, conform procedurilor de lucru ale acesteia, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăti pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015.

(7) Sumele reprezentând avansuri acordate şi nejustificate până la termenul prevăzut la alin. (5) se recuperează de AFIR prin executarea garanţiilor.

(8) Sumele recuperate potrivit alin. (7) se restituie de AFIR MADR, în conturile corespunzătoare de disponibilităţi sau de cheltuieli bugetare, după caz, deschise la Trezoreria Statului pe numele MADR, cu respectarea intensităţii financiare aferente contribuţiei publice nerambursabile.

(9) Este interzisă acordarea unui avans către un beneficiar FEADR care a primit anterior avans pe care nu l-a justificat şi de la care nu a fost recuperat în termenele stabilite în regulamentele europene şi legislaţia naţională.

(10) în cazul nejustificării avansurilor la termenele prevăzute în procedurile de lucru, prin derogare de la prevederile art. 52 alin. (12) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, recuperarea sumelor prin executarea scrisorilor de garanţie sau a poliţelor de asigurare, după caz, de către AFIR se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi, calculate şi datorate conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada cuprinsă între data acordării avansului şi data recuperării integrale a acestuia. Procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii datorate, emis de AFIR, constituie titlu executoriu, se comunică debitorului şi se transmite ANAF în vederea recuperării. Dobânzile astfel încasate se virează de către AFIR la MADR, care la rândul său le va transfera în contul de venituri al bugetului de stat.

(11) Procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii şi penalităţii datorate, emis de AFIR, constituie titlu de creanţă şi este act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Modelul procesului-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii şi penalităţii datorate se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(13) Creanţele bugetare se înscriu în titlul de creanţă în lei, utilizându-se cursul de referinţă comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data întocmirii titlului de creanţă.

(14) Titlul de creanţă se comunică debitorului în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.

(15) împotriva titlului de creanţă se poate formula contestaţie, aceasta fiind o cale administrativă de atac şi nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ, în condiţiile legii.

(16) Contestaţia administrativă se formulează în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanţă, se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă care este contestat şi nu este supusă taxelor de timbru.

(17) Autoritatea publică emitentă a titlului de creanţă se va pronunţa prin decizie motivată cu privire la admiterea, în tot sau în parte, a contestaţiei sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestaţiei.

(18) Decizia de soluţionare a contestaţiei este definitivă în sistemul căilor administrative de atac.

(19) Deciziile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor pot fi atacate de către contestatar la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(20) Constituie titlu executoriu:

a) procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii şi penalităţii datorate de la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) hotărârea judecătorească rămasă definitivă, dată de instanţa de judecată ca urmare a pronunţării acesteia cu privire la decizia prevăzută la alin. (19);

c) cererea de executare a scrisorii de garanţie/poliţei de asigurare, creanţele rezultate din executarea scrisorilor de garanţie şi a poliţelor de asigurare, executate de AFIR, având regim de creanţă bugetară.

(21) Titlul executoriu prevăzut la alin. (20) lit. a), necontestat de către debitor, precum şi cel prevăzut la alin. (20) lit. b), se înaintează organelor competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul în vederea efectuării procedurii de executare silită.

(22) Sumele încasate potrivit alin. (21) se virează, de îndată, în conturile indicate în titlul de creanţă sau comunicate de către AFIR, aceasta din urma virându-le la MADR, instituţie ce va transfera sumele în contul de venituri ale bugetului de stat.

Art. 24. - (1) Disponibilităţile din fonduri nerambursabile FEADR, rămase la sfârşitul anului bugetar în contul MADR, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

(2) Disponibilităţile din fondurile nerambursabile FEADR, râmase la sfârşitul anului bugetar în conturile APIA şi AFIR, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Mecanismul de finanţare din fonduri externe nerambursabile şi de la bugetul de stat aferent FEPAM

 

Art. 25. - (1) în bugetul MADR se cuprind următoarele:

a) sumele reprezentând cofinanţare publică asigurată de la bugetul de stat pentru beneficiarii proiectelor finanţate din FEPAM, alţii decât cei prevăzuţi la art. 34;

b) sumele alocate temporar de la bugetul de stat pentru finanţarea componentei reprezentând fondurile externe n8rambursabile, aferente măsurilor din POPAM, numai pe perioada de indisponibilitate a sumelor de la Comisia Europeană;

c) sumele necesare finanţării costurilor aferente transferului de fonduri din conturile MADR în scopul efectuării plăţilor;

d) sumele necesare acoperirii plăţii taxei pe valoarea adăugată, aferente livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi execuţiei de lucrări, finanţate integral sau parţial din contribuţia financiară a Uniunii Europene şi/sau din cofinanţarea publică, ai căror beneficiari sunt prevăzuţi la art. 43 alin. (1);

e) sumele necesare finanţării valorii totale a cheltuielilor efectuate direct şi în cadrul proiectelor de către beneficiarii fondurilor de asistenţă tehnică, potrivit POPAM 2014-2020, inclusiv a acţiunilor legate de pregătirea, gestionarea, monitorizarea, evaluarea, informarea şi controlul programului şi de implementarea acestuia, precum şi a activităţilor referitoare la perioadele de programare precedente sau ulterioare;

f) sumele necesare finanţării diferenţelor nefavorabile de curs valutar aferente operaţiunilor efectuate de MADR;

g) sumele necesare finanţării diferenţei nefavorabile de curs valutar aferente plăţilor efectuate de către beneficiarii măsurilor prevăzute de POPAM 2014-2020 către furnizori pentru achiziţiile de utilaje şi/sau echipamente contractate în euro, în limita de până la 15% din valoarea iniţială a contractului în lei;

h) sumele aferente plăţii unor debite datorate bugetului Uniunii Europene, pentru nereguli, în procesul de derulare a FEPAM, inclusiv a majorărilor de întârziere ca urmare a nerecuperării la timp de la beneficiari;

i) sumele rezultate din punerea în aplicare a deciziilor Comisiei Europene de lichidare a conturilor şi a celor referitoare la conformitate;

j) sumele necesare pentru acoperirea consecinţelor financiare ale suspendării plăţilor de către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile regulamentelor europene;

k) sumele necesare plăţii creanţelor bugetare ale bugetului Uniunii Europene şi/sau bugetului de stat, neimputabile beneficiarilor, stabilite în conformitate cu prevederile naţionale şi europene;

l) sumele reprezentând plăţi pentru punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive, pronunţate în litigiile având ca obiect implementarea măsurilor din POPAM 2014-2020, inclusiv după închiderea programului;

m) sumele necesare acoperirii drepturilor prevăzute pentru personalul beneficiarilor de asistenţă tehnică, potrivit POPAM 2014-2020, alocate temporar pentru aceste cheltuieli care se suportă din FEPAM;

n) sumele alocate de la bugetul de stat, care acoperă atât cofinanţarea naţională, cât şi temporar contribuţia FEPAM, pentru asigurarea tranziţiei la noua perioadă de programare 2014-2020, respectiv până la momentul decontării cheltuielilor eligibile de către Comisia Europeană, aferente angajamentelor legale încheiate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 508/2014; o) sumele necesare instrumentelor financiare aferente beneficiarilor POPAM 2014-2020.

(2) în bugetul fondurilor externe nerambursabile, anexa la bugetul MADR, se cuprind sumele aferente contribuţiei financiare a Uniunii Europene pentru beneficiarii proiectelor finanţate din FEPAM.

Art. 26. - În cazul în care, în conformitate cu prevederile art. 37 şi 38 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, se instituie instrumente financiare pentru sprijinirea implementării măsurilor POPAM, metodologia de implementare a acestor instrumente se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 27. - (1) După efectuarea verificărilor cererilor de plată a taxei pe valoarea adăugată, MADR virează beneficiarilor, prevăzuţi la art. 43 alin. (1), contravaloarea taxei pe valoarea adăugată, proporţional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil prevăzut în contractul/ordinul/decizia de finanţare aferentă cheltuielilor declarate eligibile, într-un cont de disponibil distinct, deschis pe numele acestui beneficiar la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului.

(2) în ziua următoare efectuării virării, MADR transmite beneficiarilor, prevăzuţi la art. 43 alin. (1), o notificare, al cărei model se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, ce va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

a) numărul, data şi valoarea facturii/facturilor care face/fac obiectul cererii de plată;

b) codul de identificare fiscală şi denumirea furnizorilor de bunuri/prestatorilor de servicii/executanţilor de lucrări, emitenţi ai facturilor prevăzute la lit. a);

c) valorile taxei pe valoarea adăugată aferente atât cheltuielilor declarate eligibile, cât şi cheltuielilor declarate neeligibile pentru care trebuie prezentate ordinele de plată.

(3) O copie a notificării transmise beneficiarilor împreună cu ordinele de plată care dovedesc plata integrală a taxei pe valoarea adăugată, atât pentru contribuţia publică, cât şi pentru contribuţia proprie, se depun de către acesta la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care îşi are deschis contul distinct, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la încasarea sumelor în contul respectiv.

(4) în situaţia în care, pentru plăţile care urmează a fi efectuate din sumele încasate potrivit prevederilor alin. (1), nu au fost aprobate credite în bugetele locale, ordonatorii de credite au obligaţia de a majora bugetele proprii cu sumele respective, în condiţiile art. 82 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare. În aceleaşi condiţii vor fi majorate şi bugetele instituţiilor publice locale, după caz, finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Beneficiarii prezintă la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, pentru fiecare factură în parte, ordine de plată, întocmite distinct pe fiecare element prevăzut la alin. (2) lit. b) şi

c). La rubrica „Reprezentând” din ordinele de plată se vor înscrie obligatoriu informaţii legate de numărul şi data facturii care se achită.

(6) La primirea ordinelor de plată prevăzute la alin. (5), unităţile Trezoreriei Statului verifică:

a) încadrarea în prevederile bugetare aprobate;

b) existenţa creditelor bugetare deschise, dacă este cazul;

c) concordanţa dintre denumirea furnizorului/codul de identificare fiscală şi suma înscrisă în notificare cu datele din ordinele de plată depuse de beneficiari pentru documentele justificative de tip factură;

d) concordanţa dintre numărul şi data facturii, înscrise în notificare, cu cele înscrise în rubrica „Reprezentând” din ordinul de plată;

e) dacă suma din ordinele de plată întocmite potrivit alin. (5) este egală cu suma înscrisă în notificare, potrivit detalierilor prevăzute la alin. (2), pentru fiecare factură în parte;

f) daca suma totală a ordinelor de plată este egală cu suma totală din notificarea prevăzută la alin. (2).

(7) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (6), unităţile Trezoreriei Statului virează suma totală primită de la MADR din contul deschis potrivit alin. (1) într-un cont de venituri distinct al bugetului local sau, după caz, în contul distinct de venituri al instituţiilor publice locale finanţate în condiţiile art. 67 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cel al instituţiilor publice finanţate în condiţiile art. 62 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Operaţiunile prevăzute la alin. (6) se efectuează la nivelul unităţilor Trezoreriei Statului în aceeaşi zi în care s-au primit ordinele de plată de la beneficiar, care are calitatea de ordonator de credite al bugetului local.

(9) în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea notificării prevăzute la alin. (2), beneficiarul depune la AM POP, în copie, ordinele de plată şi extrasele de cont aferente ca dovadă de achitare a taxei pe valoarea adăugată, aferente atât cheltuielilor declarate eligibile, cât şi cheltuielilor declarate neeligibile.

(10) în cazul în care beneficiarii sumelor nu depun ordinele de plată prevăzute la alin. (5), pentru toată suma prevăzută în notificare, în termenul prevăzut la alin. (9), sau nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (6), unităţile Trezoreriei Statului restituie integral în conturile MADR AM POP din care au fost încasate sumele primite de acestea.

(11) în situaţia în care beneficiarii finanţaţi conform art. 67 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu respectă prevederile alin. (9), MADR solicită, în termen de 3 zile lucrătoare, în scris, Ministerului Finanţelor Publice sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare. Alocarea şi utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit şi a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost sistate în condiţiile altor acte normative, se menţin.

(12) La primirea documentelor prevăzute la alin. (9), MADR notifică în scris Ministerul Finanţelor Publice, care dispune încetarea restricţiilor prevăzute la alin. (11).

(13) Sumele prevăzute la alin. (1), virate beneficiarilor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), nu pot fi utilizate pentru o altă destinaţie decât cea pentru care au fost acordate.

(14) Beneficiarii sunt responsabili de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor, precum şi de restituirea fondurilor virate, în cazul în care aceştia nu justifică utilizarea lor.

(15) Pentru sumele virate şi nejustificate prin cereri de plată, AM POP notifică beneficiarilor în termen de 5 zile lucrătoare obligaţia restituirii acestora.

Art. 28. - (1) Beneficiarii privaţi ai măsurilor din cadrul POPAM, la depunerea spre decontare a cererii de plată, pot proceda după cum urmează:

a) anexează documentele, ordinele de plată şi extrasele de cont sau alte documente cu valoare echivalentă care dovedesc efectuarea plăţilor, atât pentru partea de contribuţie publică, cât şi pentru cea proprie; sau

b) anexează documentele, ordinele de plată şi extrasele de cont sau alte documente cu valoare echivalentă care dovedesc efectuarea plăţilor, cu excepţia ordinelor de plată şi/sau a extraselor de cont ori a altor documente cu valoare echivalentă care dovedesc efectuarea plăţilor pentru partea de contribuţie publică.

(2) Pentru situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), beneficiarul privat trebuie să deschidă un cont distinct de disponibil la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului în raza căreia este înregistrat fiscal, derularea operaţiunilor specifice decontării cererilor de plată urmând a se efectua cu respectarea următoarelor etape:

a) după efectuarea verificărilor dosarului cererii de plată şi autorizării plăţii, MADR AM POP virează beneficiarului privat valoarea cheltuielilor rambursabile pentru cheltuielile eligibile, reprezentând contribuţia publică, în contul distinct de disponibil, deschis pe numele beneficiarului privat la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului;

b) în ziua imediat următoare efectuării viramentului, AM POP notifică beneficiarul privat cu privire la efectuarea plăţii, iar o copie a notificării transmise beneficiarului privat se transmite unităţii teritoriale a Trezoreriei Statului la care acesta are deschis contul;

c) beneficiarul privat prezintă la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la încasarea în cont a contribuţiei publice, pentru fiecare factură în parte, ordine de plată pentru suma reprezentând contribuţia publică, precum şi pentru sumele declarate neeligibile în urma verificării cererii de plată de către AM POP.

(3) Notificarea prevăzută la alin. (2) lit. b), al cărei model se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

a) numărul şi data facturilor;

b) codul de identificare fiscală şi denumirea furnizorilor de bunuri/prestatorilor de servicii/executanţilor de lucrări;

c) suma aferentă fiecărei facturi, care trebuie să fie plătită de beneficiarul privat din suma primită de la MADR AM POP, detaliată pe cheltuială eligibilă şi contravaloarea taxei pe valoarea adăugată, în cazul în care aceasta reprezintă o cheltuială eligibilă;

d) suma aferentă fiecărei facturi care trebuie să fie plătită de beneficiarul privat din contribuţia acestuia reprezentând cheltuielile solicitate la plată şi declarate neeligibile în urma verificării cererii de plată de către AM POP, precum şi contravaloarea taxei pe valoarea adăugată, după caz.

(4) Unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, la prezentarea ordinelor de plată de către beneficiarii privaţi aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), verifică existenţa următoarelor condiţii:

a) concordanţa dintre denumirea furnizorului de bunuri/executantului de lucrări/prestatorului de servicii/codul de identificare fiscală şi suma înscrisă în notificare cu datele din ordinele de plată depuse de beneficiarii privaţi pentru facturi;

b) concordanţa dintre numărul şi data facturii înscrise în notificare şi cele înscrise în rubrica «Reprezentând», din ordinul de plată;

c) dacă suma din ordinele de plată este egală cu suma înscrisă în notificare, potrivit detalierilor prevăzute la alin. (3), pentru fiecare factură în parte;

d) dacă suma totală din ordinele de plată este egală cu suma totală din notificarea prevăzută la alin. (2) lit. b).

(5) Beneficiarii privaţi aflaţi în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), care derulează operaţiuni aferente proiectului/proiectelor prin conturi deschise la bănci comerciale, au obligaţia de a-şi transfera contribuţia proprie în contul pe care aceştia au obligaţia să îl deschidă la unitatea Trezoreriei Statului în raza căreia sunt înregistraţi fiscal, reprezentând cheltuieli declarate neeligibile de AM POP,

(6) După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (4), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului, în cazul constatării concordanţei de date, virează suma totală primită de la MADR AM POP, din contul prevăzut la alin. (2) în contul prevăzut la alin. (5).

(7) Operaţiunile prevăzute la alin. (4) şi (5) se efectuează în aceeaşi zi în care s-au primit ordinele de plată de la beneficiari.

(8) În cazul în care beneficiarul privat nu depune ordinele de plată conform cerinţelor şi termenului prevăzute la alin. (2), pentru toată suma prevăzută în notificare, sau nu respectă condiţiile prevăzute la alin. (4), unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului restituie integral, în conturile MADR AM POP din care au fost încasate, sumele primite de acestea din contul prevăzut la alin. (2).

(9) în termen de maximum 10 zile lucrătoare de Ia data încasării sumelor virate de către MADR AM POP, beneficiarii privaţi au obligaţia de a depune la AM POP ordinele de plată şi extrasele de cont aferente plăţilor efectuate din contribuţia publică.

(10) în cazul plăţilor efectuate în valută către furnizorii externi, neînregistraţi fiscal în România, în cadrul proiectelor, beneficiarii privaţi care primesc sume potrivit alin. (1)-(9) transferă sumele încasate, aferente acestor plăţi, într-un cont propriu deschis la o instituţie bancară, în vederea efectuării plăţilor în valută, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la primirea sumelor potrivit alin. (1)-(9). Costurile aferente efectuării plăţilor în valută vor fi suportate de beneficiarii privaţi de la alin. (1) din bugetul propriu.

(11) în cazul plăţilor prevăzute la alin. (10), în notificarea prevăzută la alin. (2) lit. b), la rubrica „Denumire furnizor” şi „Cod de identificare fiscală al furnizorului” se vor completa datele beneficiarilor privaţi pentru care s-a întocmit notificarea.

Art. 29. - (1) MADR, prin Direcţia generală pescuit - Autoritate de management pentru POP, la cererea beneficiarilor, poate acorda un avans pentru realizarea contractelor de finanţare.

(2) Pentru beneficiarii care sunt instituţii publice, cu excepţia celor prevăzute la art. 34, unităţi administrativ-teritoriale, asociaţii ale acestora ale căror cereri de finanţare au fost selectate potrivit legii, avansul poate fi de până la 50% din valoarea totală a sprijinului financiar nerambursabil, cu posibilitatea retragerii de către AM POP a părţii de avans nejustificat de beneficiar înainte de ultima tranşă de plată.

(3) Pentru beneficiarii privaţi, avansul poate fi de până la 50% din valoarea totală a sprijinului nerambursabil aferent cheltuielilor eligibile ale căror cereri de finanţare au fost contractate, potrivit legii, şi se justifică până la ultima transă de plată.

(4) Pentru toate categoriile de beneficiari, avansul poate fi de până la 100% din valoarea totală eligibilă nerambursabilă a tranşei de plată, cu excepţia ultimei tranşe, pentru care nu se acordă acest avans. Acest avans se acordă beneficiarilor pe baza facturii/facturilor aferente tranşei de plată. Avansul se justifică, în termen de 7 zile, de către beneficiar, prin prezentarea ordinului/ordinelor de plată aferent/aferente facturii/facturilor pentru care s-a eliberat avansul.

(5) în cazul beneficiarilor privaţi ai sprijinului financiar nerambursabil, plata avansului este subordonată constituirii unei garanţii, prezentate sub formă de scrisoare de garanţie bancară - SGB, scrisoare de garanţie eliberată de fondurile de garantare înregistrate în Registrul special al Băncii Naţionale a României sau unei poliţe de asigurare eliberate de o societate de asigurări autorizată conform legislaţiei naţionale în vigoare, care corespunde procentului de 100% din suma avansului.

(6) Suma maxima a avansului este prevăzută în contractul de finanţare încheiat între beneficiar şi MADR, prin AM POP,

(7) Garanţia este eliberată în cazul în care MADR, prin AM POP, constată că suma cheltuielilor reale efectuate, care corespund contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi contribuţiei publice naţionale, depăşeşte suma avansului.

(8) Suma avansului se justifică pe bază de documente, până la expirarea duratei de execuţie a proiectului, prevăzute în contractul de finanţare, respectiv până la ultima tranşă de plată. Sumele reprezentând avansuri acordate şi nejustificate până la termenele stabilite prin contractul de finanţare sau până cel târziu cu 15 zile lucrătoare înainte de expirarea termenului de valabilitate a garanţiei, se recuperează de MADR, prin AM POP, prin executarea garanţiei.

(9) Beneficiarul poate primi avansul după semnarea contractului de finanţare cu MADR, prin AM POP, conform procedurilor de lucru ale acesteia, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(10) Sumele reprezentând avansuri acordate şi nejustificate până la termenul prevăzut la alin. (3), (4) şi (8) se recuperează de MADR, prin AM POP, prin executarea garanţiilor. Sumele astfel recuperate se restituie în conturile de cheltuieli corespunzătoare, deschise la Trezoreria Statului, aferente contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi în contul de venituri al bugetului de stat, sumele aferente contribuţiei publice naţionale, cu respectarea intensităţii financiare aferente contribuţiei publice nerambursabile.

(11) Este interzisă acordarea unui avans către un beneficiar POPAM care a primit anterior avans pe care nu l-a justificat şi de la care nu a fost recuperat în termenele stabilite în regulamentele europene şi legislaţia naţională.

(12) în ceea ce priveşte avansurile şi garanţiile, sumele care urmează a fi plătite sau sumele garantate sunt fixate în euro în conformitate cu legislaţia sectorială.

(13) Perioada de valabilitate a garanţiilor trebuie să fie mai mare cu minimum 15 zile lucrătoare faţă de durata de execuţie a contractului în cazul avansurilor acordate conform alin. (3).

(14) în cazul executării garanţiei de către MADR, prin AM POP, beneficiarul poate plăti suma executată în maximum 5 zile lucrătoare de la depunerea de către MADR, prin AM POP, la instituţiile financiar bancare sau la societăţile de asigurare, după caz, a cererii de executare a scrisorii de garanţie/poliţei de asigurare. În cazul în care contul de debite MADR este creditat cu suma executată, va depune cererea de anulare a executării, iar, în caz contrar, MADR, prin AM POP, va notifica instituţia care a acordat garanţia, pentru continuarea executării.

(15) în cazul nejustificării avansurilor la termenul prevăzut la alin. (3), (4) şi (8), prin derogare de la prevederile art. 52 alin. (12) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, recuperarea sumelor prin executarea scrisorilor de garanţie bancară sau a garanţiilor sau a poliţelor de asigurare, după caz, de către MADR se face cu perceperea de dobânzi, calculate şi datorate conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada cuprinsă între data acordării avansului şi data recuperării integrale a acestuia.

(16) Procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii şi penalităţii datorate, emis de MADR, constituie titlu de creanţă şi este act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art. 23 alin. (12)-(19) aplicându-se în mod corespunzător.

(17) Constituie titlu executoriu:

a) procesul-verbal de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din aplicarea dobânzii şi penalităţii datorate de la data la care creanţa bugetară este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut în procesul-verbal, conform art. 141 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) hotărârea judecătorească definitivă, dată de instanţa de judecată ca urmare a pronunţării acesteia cu privire la decizia prevăzuta la art. 23 alin. (19);

c) cererea de executare a scrisorii de garanţie/poliţei de asigurare, creanţele rezultate din executarea scrisorilor de garanţie şi a poliţelor de asigurare, executate de MADR, având regim de creanţă bugetară.

(18) Titlul executoriu prevăzut la alin. (17) lit. a), necontestat de către debitor, precum şi cel prevăzut la alin, (17) lit. b) se înaintează organelor competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul în vederea efectuării procedurii de executare silită.

(19) Sumele încasate potrivit alin. (18) se virează, de îndată, în conturile indicate în titlul de creanţă sau comunicate de către MADR, ce le va transfera, după cum urmează:

a) creanţa bugetară va reconstitui conturile corespunzătoare prevăzute la alin. (8), după caz;

b) dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente creanţelor bugetare se vor vira în contul de venituri ale bugetului de stat.

(20) Pentru grupurile locale/regionale din domeniul pescuitului, FLAG, se poate acorda un avans de maximum 20% din valoarea cheltuielilor de funcţionare, dar nu mai mult de echivalentul a 40.000 de euro. Avansul care se acordă este subordonat constituirii unei garanţii, prezentate sub formă de scrisoare de garanţie bancară - SGB, scrisoare de garanţie eliberată de fondurile de garantare înregistrate în Registrul special al Băncii Naţionale a României sau unei poliţe de asigurare eliberate de o societate de asigurări autorizată conform legislaţiei naţionale în vigoare, care corespunde procentului de 100% din suma avansului. Avansul se justifică şi se recuperează conform prevederilor de la alin. (5)-(15). Pentru un avans de maximum 20.000 euro nu se constituie garanţii, acesta trebuind să fie justificat până la ultima cerere de plată, justificarea realizându-se conform prevederilor de la alin. (8). În cazul în care avansul nu este justificat la ultima cerere de plată, recuperarea se va realiza în această ordine: din cererile de plată autorizate la plată, dar care nu au fost efectiv plătite, din sumele existente în contul FLAG-ului prin plata voluntară sau poprire pe conturi, din executarea silită a reprezentantului legal care a semnat cererea de avans. În cazul în care reprezentantul legal care a semnat cererea de avans nu mai îndeplineşte această funcţie, i se acordă sau nu descărcare de gestiune conform prevederilor statutare proprii, urmând ca persoana care preia atribuţiile să preia şi obligaţiile de justificare a avansului. Procedura de recuperare a avansului se reglementează prin norme proprii, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(21) Beneficiarul privat poate primi avansul numai după avizarea favorabilă de către AM POP a procedurii de achiziţii, conform procedurilor de lucru ale acesteia.

Art. 30. - (1) Contractele de finanţare nerambursabilă încheiate cu beneficiarii POPAM constituie titluri executorii.

(2) Categoriile de solicitanţi/beneficiari ai măsurilor/ submăsurilor de investiţii derulate prin POPAM, restricţionate de la finanţare, sunt, după caz:

a) solicitanţii/beneficiarii, după caz, înregistraţi în Registrul debitorilor MADR AM POP, pentru POP 2007-2013, până la achitarea integrală a datoriei faţă de MADR AM POP, inclusiv a accesoriilor;

b) beneficiarii cofinanţării FEP, care se află în situaţii litigioase cu MADR AM POP, până la pronunţarea definitivă a instanţei de judecată în litigiul dedus judecăţii.

Art. 31. - Creanţele rezultate din executarea scrisorilor de garanţie bancară, garanţiilor şi poliţelor de asigurare, executate de MADR, au regim de creanţă bugetară, asimilate creanţelor fiscale. Cererea de executare a scrisorii de garanţie bancară/garanţiei/poliţei de asigurare reprezintă titlu executoriu.

Art. 32. - Sumele aferente instrumentelor financiare, cu excepţia cheltuielilor aferente comisionului, atât pentru componenta de cofinanţare publică, cât şi pentru prefinanţarea şi/sau contribuţia financiară a Uniunii Europene, din cadrul POPAM, sunt prevăzute în bugetul MADR.

Art. 33. - În bugetul MADR, în calitate de autoritate de management pentru POPAM, se va include suma necesară finanţării valorii totale a proiectelor propuse în cadrul axei Asistenţă tehnică.

Art. 34, - în bugetele beneficiarilor care sunt finanţaţi integral din bugetul de stat, se cuprind integral, la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, la codul de clasificaţie corespunzător, sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii, finanţate din FEPAM.

Art. 35. - În bugetele beneficiarilor publici finanţaţi integral sau parţial de la bugetul de stat sau din venituri proprii, se cuprind integral sumele reprezentând finanţarea măsurilor cuprinse în cadrul axei „Asistenţă tehnica” din POPAM.

Art. 36. - În bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetul de stat ori bugetele fondurilor speciale, se cuprind integral, la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, la codul de clasificaţie corespunzător, sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii finanţate din FEPAM.

Art. 37. - (1) în bugetele beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local se cuprind integral, la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, la codul de clasificaţie corespunzător, sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii, precum şi a proiectelor ai căror beneficiari sunt entităţi finanţate integral din bugetele acestora.

(2) în bugetele beneficiarilor care sunt entităţi publice locale finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetele locale se cuprind, la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, la codul de clasificaţie corespunzător, sumele necesare finanţării valorii totale a proiectelor proprii finanţate din FEPAM.

(3) Prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pe parcursul execuţiei bugetare, pentru asigurarea resurselor de finanţare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale pot aproba contractarea de finanţări rambursabile, inclusiv pentru proiectele implementate de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară din care fac parte, proporţional cu contribuţia asumată.

Art. 38. - (1) Sumele reprezentând finanţarea în cadrul măsurilor cuprinse în POPAM se transferă de MADR beneficiarilor, aşa cum sunt definiţi în POPAM şi în strategiile de dezvoltare locală.

(2) în cazul proiectelor de asistenţă tehnică aferente axei «Asistenţă tehnică» din POPAM, sumele reprezentând plata serviciilor/bunurilor se transferă prestatorilor/furnizorilor, de MADR.

Art. 39. - (1) După încasarea contribuţiei financiare a Uniunii Europene, aferente plăţilor efectuate către beneficiari din sume alocate temporar de la bugetul de stat pe perioada de indisponibilitate a fondurilor externe nerambursabile pentru componenta de finanţare externă, MADR virează sumele respective în contul de venituri ale bugetului de stat.

(2) Lunar, după autorizarea cererilor de plată privind plăţile efectuate pentru „Asistenţă tehnică”, MADR virează sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene în contul de venituri ale bugetului de stat.

(3) Pentru beneficiarii finanţaţi integral de la bugetul de stat, MADR virează sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene în contul de venituri al bugetului de stat.

(4) Pentru beneficiarii finanţaţi integral din bugetele fondurilor speciale, MADR virează, distinct, sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene în conturile de venituri ale bugetelor fondurilor speciale din care au fost finanţate proiectele respective.

(5) Pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 37 alin. (2), MADR virează distinct sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene şi cofinanţarea acordată de la bugetul de stat, aferente proiectelor proprii, în conturile de venituri ale acestora.

(6) Beneficiarii prevăzuţi la art. 30 alin. (2) care au utilizat sume alocate temporar de la bugetul de stat sau bugetele fondurilor speciale pentru susţinerea proiectelor destinate politicii de pescuit, restituie din sumele rambursate de AM POPAM, în termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării acestora, fondurile utilizate, în conturile de cheltuieli bugetare ale ordonatorului principal de credite din care au fost acordate.

(7) în cazul în care restituirea sumelor prevăzute la alin. (6) se efectuează în anul bugetar următor, se aplică prevederile art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(8) Pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 37 alin. (1), MADR virează, distinct, sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene şi cofinanţarea acordată de la bugetul de stat, aferente proiectelor proprii, precum şi a proiectelor ai căror beneficiari sunt entităţi finanţate integral din bugetul acestora, în conturile de venituri ale bugetelor locale.

(9) Pentru beneficiarii prevăzuţi la art. 37 alin. (2), MADR virează, distinct, sumele reprezentând contribuţia financiară a Uniunii Europene şi cofinanţarea acordată de la bugetul de stat, aferente proiectelor proprii, în conturile de venituri bugetare ale bugetelor de venituri şi cheltuieli ale acestora.

Art. 40. - Propunerile de credite de angajament şi de credite bugetare necesare asigurării sumelor prevăzute la art. 25 se stabilesc de MADR, în calitate de autoritate de management pentru POPAM, pe baza valorii proiectelor aprobate şi/sau a estimării valorii proiectelor ce urmează a fi finanţate în cadrul POPAM, şi se cuprind la titlul „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014- 2020”.

Art. 41. - Disponibilităţile din fonduri nerambursabile FEPAM, rămase la sfârşitul anului bugetar în contul MADR, se reportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

 

SECŢIUNEA a 6-a

Alte dispoziţii privind mecanismul financiar al FEGA, FEADR şi FEPAM

 

Art. 42. - (1) Fondurile cuprinse în bugetul MADR, destinate proiectelor finanţate din FEGA, FEADR şi FEPAM, se utilizează exclusiv cu această destinaţie şi nu pot fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor de altă natură prin virări de credite ori prin cedarea la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat.

(2) Din fondurile prevăzute la alin. (1) se pot efectua cheltuieli curente şi de capital pentru derularea corespunzătoare a proiectelor finanţate din FEGA, FEADR şi FEPAM.

(3) Se autorizează MADR să efectueze pe tot parcursul exerciţiului bugetar redistribuiri de fonduri între proiectele finanţate/propuse la finanţare din FEGA, FEADR şi FEPAM, precum şi virări de credite de la alte titluri sau capitole de cheltuieli, astfel încât să se asigure implementarea corespunzătoare a acestor proiecte şi/sau să se asigure finanţarea unor proiecte noi, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Aceste modificări vor fi comunicate lunar Ministerului Finanţelor Publice.

(4) în condiţiile regulamentelor europene specifice fondurilor prevăzute la alin. (1), este interzisă efectuarea plăţilor către beneficiarii în privinţa cărora se constată că au creat condiţii artificiale pentru obţinerea oricărui avantaj, iar în cazul constatării ulterior efectuării plăţii, aceştia sunt obligaţi să returneze sprijinul financiar respectiv, precum şi dobânzile aferente aplicate conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Listele cu cheltuielile eligibile, aferente funcţionării RICA, şi activităţile desfăşurate în acest sector conform cerinţelor Comisiei Europene, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Cheltuielile eligibile cuprinse îh liste vor respecta prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 67/2004 privind instituirea la nivel naţional a Reţelei de Informaţii Contabile Agricole, aprobată cu modificări prin Legea nr. 465/2004, ale Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 şi ale Regulamentului (CE) nr. 1.217/2009.

Art. 43. - (1) Sumele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. d) şi art. 25 alin. (1) lit. d) se acordă proporţional cu intensitatea sprijinului financiar nerambursabil prevăzut în contractul/ ordinul/decizia de finanţare, prin AFIR şi MADR, după caz, următorilor beneficiari:

a) instituţii publice finanţate integral din bugetul local, precum şi cele finanţate integral din venituri proprii şi/sau finanţate parţial de la bugetul de stat ori bugetele fondurilor speciale, precum şi regii autonome de interes naţional;

b) instituţii publice finanţate parţial din bugetul local;

c) instituţii publice de subordonare locală finanţate integral din venituri proprii;

d) grupuri de acţiune locală/regională cu personalitate juridică, autorizate de autorităţile de management care funcţionează în domeniul dezvoltării rurale şi/sau de pescuit;

e) organisme neguvernamentale nonprofit, cu personalitate juridică, pentru activitatea desfăşurată fără scop patrimonial;

f) unităţi de cult şi structuri ale cultelor aparţinând cultelor religioase recunoscute în România, conform prevederilor în vigoare privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor;

g) administraţiile parcurilor, reprezentând unităţi cu personalitate juridică din structura Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor-Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare, cu modificările şi completările ulterioare;

h) organizaţii/federaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, constituite conform Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în cazul proiectelor care intră sub incidenţa ajutorului de stat/de minimis, sumele prevăzute la alin. (1) se acordă beneficiarilor prevăzuţi la alin. (1), numai cu respectarea condiţiei de nedepăşire a intensităţii maxime admise a ajutorului de stat/de minimis.

(3) Beneficiarii prevăzuţi la alin. (1), care, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, îşi exercită dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din FEADR şi FEPAM, au obligaţia să restituie la bugetul de stat sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată dedusă, a cărei contravaloare a fost plătită beneficiarilor potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, în condicile stabilite prin normele metodologice.

Art. 44. - Pentru derularea operaţiunilor financiare aferente derulării schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate de la bugetul de stat, din FEGA, precum şi a proiectelor finanţate, după caz, din FEADR sau FEPAM, instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, au obligaţia să deschidă conturi în sistemul Trezoreriei Statului, potrivit prevederilor legale în vigoare. Celelalte categorii de beneficiari pot opta pentru deschiderea acestor conturi în sistemul Trezoreriei Statului sau la instituţii financiar bancare.

Art. 45. - Pentru cererile de plată ale solicitanţilor de sprijin în cadrul schemelor/măsurilor de sprijin pe suprafaţă în sectorul vegetal, eligibile la plată în urma controalelor efectuate de către APIA, autorizarea şi efectuarea plăţii se efectuează numai pentru sume mai mari de 10 lei.

Art. 46. - (1) Creanţele bugetare datorate de beneficiar, inclusiv accesorii stabilite conform reglementarilor legale în vigoare aplicate în materia prevenirii, constatării şi sancţionării neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora, realizate din derularea de către APIA a schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate prin FEGA şi FEADR, se deduc din rambursările/plăţile datorate debitorului conform art. 38 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în cazul deducerilor efectuate conform art. 38 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, creanţele beneficiarului generate de derularea fondurilor europene pentru agricultură se compensează cu obligaţii ale acestuia aferente aceluiaşi fond, urmând ca diferenţa rămasă să se compenseze cu obligaţiile datorate celorlalte fonduri şi bugetului de stat.

(3) Sumele reprezentând debite FEADR compensate din FEGA se vor solicita de către APIA şi se vor vira AFIR pentru stingerea acestora.

(4) Sumele reprezentând avansuri acordate şi nejustificate până la termenele stabilite prin contractul de finanţare sau cele care sunt aferente unor documente de garanţie aflate în situaţia de a expira termenul de valabilitate se recuperează de agenţia de plată/organismul intermediar prin executarea garanţiilor. Sumele astfel recuperate de către APIA, inclusiv sumele în numerar, constituite sub forma depozitelor în trezorerie înainte de acordarea avansurilor, se restituie MADR, care, la rândul său, transferă sumele în contul de cheltuieli corespunzătoare.

(5) în cazul nejustificării avansurilor la termenele prevăzute în regulamentele europene, recuperarea sumelor de către agenţia de plată/organismul intermediar se face cu perceperea dobânzilor şi penalităţilor de întârziere existente pentru creanţe bugetare. Sumele astfel încasate se vor vira de agenţia de plată/organismul intermediar la MADR, care, la rândul său, le va transfera în contul de venituri ale bugetului de stat.

 

SECŢIUNEA a 7-a

Angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor aferenta schemelor de sprijin direct şi măsurilor FEGA şi celor de la nivelul programelor PNDR 2014-2020 şi POPAM

 

Art. 47. - (1) Proiectele implementate în cadrul programelor PNDR 2014-2020 şi POPAM sunt considerate acţiuni multianuale.

(2) Creditele de angajament şi creditele bugetare necesare implementării schemelor de sprijin direct şi măsurilor finanţate din FEGA, programelor PNDR 2014-2020 şi POPAM se stabilesc având în vedere deciziile Comisiei Europene de adoptare a acestora şi se reflectă în anexa la bugetul MADR.

(3) în cazul plăţilor aferente schemelor de sprijin direct şi măsurilor FEGA, APIA efectuează angajarea cheltuielilor, lichidarea, ordonanţarea şi plata acestora.

(4) în cazul plăţilor aferente proiectelor implementate în cadrul PNDR 2014-2020, prin deschidere de credite bugetare, din bugetul MADR se alimentează conturile de venituri ale AFIR deschise cu această destinaţie, pentru asigurarea fondurilor necesare cofinanţării şi cheltuielilor neeligibile, iar fondurile reprezentând contribuţia Comisiei Europene se virează de MADR, din contul de disponibil prevăzut la art. 4 alin. (3) lit. a), la o poziţie distinctă de venituri în bugetul AFIR. AFIR efectuează angajarea cheltuielilor, lichidarea, ordonanţarea şi plata acestora.

(5) Direcţia generală buget, finanţe şi fonduri europene din cadrul MADR este delegată ca organism intermediar, pentru îndeplinirea funcţiei de plată pentru Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime 2014-2020 în cazul proiectelor implementate în cadrul POPAM, MADR efectuează angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor.

(6) Plăţile aferente RICA se efectuează de MADR prin Direcţia generală buget, finanţe şi fonduri europene. În cazul plăţilor aferente funcţionarii RICA conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 220/2015, MADR efectuează angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi piaţa cheltuielilor.

 

SECŢIUNEA a 8-a

Păstrarea documentelor, control, audit, nereguli

 

Art. 48. - (1) Controlul financiar preventiv şi auditul intern al fondurilor derulate la nivelul programelor se exercită la nivelul autorităţilor de management/agenţiilor/structurii de plată din cadrul MADR. În conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(2) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, controlul financiar preventiv delegat nu se exercită asupra proiectelor de operaţiuni iniţiate la nivelul Autorităţii de management/agenţiilor/structurii de plată din cadrul MADR în vederea gestionării financiare a programelor finanţate din fondurilor europene, cu excepţia proiectelor de operaţiuni privind proiectele pentru care aceste structuri au calitatea de beneficiar.

Art. 49. - (1) Beneficiarul unui proiect cofinanţat din FEADR sau FEPAM are obligaţia îndosarierii şi păstrării în bune condiţii a tuturor documentelor aferente proiectului.

(2) Beneficiarul are obligaţia de a asigura accesul neîngrădit al autorităţilor naţionale cu atribuţii de verificare, control şi audit, al serviciilor Comisiei Europene, al Curţii Europene de Conturi, al reprezentanţilor serviciului specializat al Comisiei Europene - Oficiul European pentru Lupta Antifraudă (OLAF), precum şi al reprezentanţilor Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), în limitele competenţelor care le revin, în cazul în care aceştia efectuează verificări/controale/audit la faţa locului şi solicită declaraţii, documente sau informaţii.

(3) în cazul nerespectării prevederilor alin. (1) şi (2), beneficiarul este obligat să restituie întreaga sumă primită, aferentă proiectului, reprezentând asistenţa financiară nerambursabilă din fondurile europene şi cofinanţarea publică aprobată în bugetele ordonatorilor principali de credite cu rol de autoritate de management, după caz, inclusiv dobânzile/ penalizările aferente.

Art. 50. - Sumele aferente FEGA, FEADR şi FEPAM, virate eronat de către instituţiile publice responsabile, respectiv MADR, AFIR şi APIA, în conturile de venituri ale bugetului de stat, se restituie de către unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului din conturile de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate, în conturile din care au fost dispuse plăţile, la cererea scrisă a instituţiilor publice cu rol de agenţii de plăţi care au efectuat virarea eronată. Răspunderea privind sumele ce se restituie din conturile de venituri ale bugetului de stat în care s-a efectuat plata eronată revine exclusiv instituţiei publice care solicită restituirea.

 

CAPITOLUL III

Modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării

 

Art. 51. - Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 20 februarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Titlul va avea următorul cuprins:

„LEGE

privind stimularea absorbţiei fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi a faceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susţinerea obiectivelor naţionale de politică agricolă”

2. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

(1) în scopul susţinerii instrumentelor financiare pe care instituţiile de credit le pun la dispoziţie beneficiarilor fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul European pentru pescuit şi afaceri maritime şi Fondul european de garantare agricolă, precum şi pentru susţinerea obiectivelor de politică agricolă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se constituie la dispoziţia ministerului Fondul de creditare şi garantare a creditelor, denumit în continuare fond. Fondul se constituie din alocări de la bugetul de stat, din sumele rambursate de beneficiarii creditelor acordate în baza Legii nr. 231/2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din sumele care rămân la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale rezultate ca urmare a încheierii schemelor de garantare din FEADR şi POP pentru perioada de programare 2007-2013 şi reconstituite din sumele disponibilizate ca urmare a încheierii angajamentelor asumate. Sumele derulate prin fond au statut de împrumuturi subordonate, sunt înregistrate distinct în gestiunea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, corespunzător surselor de finanţare şi măsurilor sprijinite, şi se derulează în baza actelor normative care reglementează aceste măsuri. Prin normele metodologice prevăzute la art. 13 sunt stabilite condiţiile de accesare a sumelor din fond, utilizarea acestora în susţinerea instrumentelor financiare şi a măsurilor de politică agricolă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.”

Art. 52. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 19 iunie 2013, aprobată cu modificări prin Legea nr. 289/2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul capitolului 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

„CAPITOLUL II

Garantarea creditelor acordate de Instituţiile finanţatoare fermierilor pentru achiziţia de terenuri agricole, pentru finanţarea producţiei agricole şi dotarea fermelor, precum şi pentru creditele acordate beneficiarilor privaţi ai PNDR 2014-2020”

 

2. La articolul 3, după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:

,,d) garantarea de până la 80% a creditelor acordate de instituţiile finanţatoare beneficiarilor PNDR 2014-2020.”

3. La articolul 6, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) în scopul prevăzut la art. 3 lit. a)-d) pot fi utilizate de către fondurile de garantare sumele existente la dispoziţia acestora şi care se disponibilizează ca urmare a finalizării garanţiilor acordate beneficiarilor SAPARD în baza Legii nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor alocate României pentru agricultură, dezvoltare rurală, pescuit şi afaceri maritime, gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin instrumente financiare de garantare şi creditare, precum şi pentru susţinerea obiectivelor naţionale de politică agricolă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi beneficiarilor publici ai FEADR, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale, aprobată prin Legea nr. 373/2009, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. 53. - Articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 30 iunie 2009, aprobată prin Legea nr. 373/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) în scopul facilitării accesului la sprijinul finanţat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, denumit în continuare PNDR 2007-2013, şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, denumit în continuare PNDR 2014-2020, fondurile de garantare pot acorda scrisori de garanţie în favoarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, denumită în continuare AFIR, beneficiarilor care prezintă contracte de finanţare încheiate cu AFIR.

(2) Valoarea scrisorii de garanţie acordate de un fond de garantare fiecărui beneficiar va fi de 110% din valoarea avansului pentru contractele finanţate din PNDR 2007-2013 şi de 100% din valoarea avansului pentru contractele finanţate din PNDR 2014-2020.”

Art. 54. - Articolul 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/2013 privind reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanţare nerambursabilă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul operaţional pentru pescuit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 7 august 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 332/2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Finanţările aprobate de instituţiile de finanţare care pot fi garantate de fondurile de garantare vor fi acordate pentru:

a) emiterea scrisorilor de garanţie bancară necesare beneficiarilor prevăzuţi la art. 3 pentru încasarea avansului prevăzut în contractele de finanţare nerambursabilă încheiate cu Agenţia de Finanţare a Investiţiilor Rurale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

b) creditele de investiţii necesare pentru realizarea obiectivelor de investiţii cofinanţate din FEADR de către beneficiarii prevăzuţi la art. 3 lit. b), cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

c) emiterea scrisorilor de garanţie bancară necesare beneficiarilor prevăzuţi la art. 11 pentru încasarea avansului prevăzut în contractele de finanţare nerambursabilă încheiate cu MADR prin Direcţia generală pescuit - Autoritatea de management pentru Programul operaţional pentru pescuit 2007-2013, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.”

Art. 55. - Garanţiile acordate pe seama schemelor de garantare finanţate din PNDR, pentru scrisorile de garanţie bancară emise de către instituţiile finanţatoare beneficiarilor privaţi ai măsurilor din PNDR 2007-2013, care depun ultima tranşă de plată, ca urmare a finalizării proiectului până la 31 decembrie 2015, şi cei care intră sub incidenţa art. 57 alin. (1), care se află în evidenţa gestionarului schemelor de garantare la 31 decembrie 2015, vor produce efecte până la Stingerea obligaţiilor rezultate din contractele de garantare şi vor fi acoperite din fondurile acordate potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 20/2013 privind reglementarea unor măsuri necesare derulării proiectelor cu finanţare nerambursabilă din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul operaţional pentru pescuit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 332/2013.

Art. 56. - În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, MADR va modifica şi completa prevederile Normelor metodologice de aplicare a actelor normative din domeniul garantării, care fac obiectul acestui capitol, conform modificărilor şi completărilor prevăzute la art. 51-55.

 

CAPITOLUL IV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 57. - (1) în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1.310/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014 şi ale art. 16 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 807/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de introducere a unor dispoziţii tranzitorii, pentru angajamentele legale încheiate de AFIR conform regulilor din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, se pot efectua plăţi din bugetul PNDR 2014-2020, în conformitate cu prevederile capitolului 19 „Dispoziţii tranzitorii din Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2014-2020”, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015) 3508 din 26 mai 2015.

(2) Detalierea condiţiilor de plată a cheltuielilor eligibile potrivit angajamentelor de finanţare prevăzute la alin. (1) se realizează conform procedurilor de lucru elaborate de AFIR şi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

(3) Pentru angajamentele legale aferente măsurilor care nu fac obiectul plăţilor prevăzute la art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 1.310/2013 şi la art. 16 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 807/2014, respectiv la capitolul 19 din PNDR 2014-2020, şi care nu se finalizează până la data de 31 decembrie 2015, beneficiarii acestora au posibilitatea finalizării proiectelor până la data de 31 decembrie 2016, exclusiv din surse proprii de finanţare, conform prevederilor contractului de finanţare.

(4) Pentru angajamentele legale prevăzute la alin. (3), beneficiarii acestora care au încasat avansul şi ale căror scrisori de garanţie bancare expiră la data de 31 decembrie 2015, au posibilitatea finalizării proiectelor până la data de 31 decembrie 2016, exclusiv din surse proprii de finanţare, numai cu condiţia justificării avansului sau executării scrisorii de garanţie bancară aferente avansului încasat şi nejustificat, până la data de 27 noiembrie 2015.

(5) Pentru angajamentele legale aferente măsurilor finanţate prin POP 2007-2013, care nu se finalizează până la data de 31 decembrie 2015, beneficiarii acestora au posibilitatea finalizării proiectelor până la data de 15 decembrie 2016, exclusiv din surse proprii de finanţare, conform prevederilor contractului de finanţare.

(6) Pentru angajamentele legale aferente măsurilor finanţate prin POP 2007-2013, care nu se finalizează pana la data de 31 decembrie 2015 şi pentru care au fost efectuate plăţi în avans de către MADR, beneficiarii acestora au posibilitatea finalizării proiectelor până la data de 15 decembrie 2016, exclusiv din surse proprii de finanţare, conform prevederilor contractului de finanţare, numai cu condiţia restituirii avansului încasat şi nejustificat pana la date de 15 decembrie 2015 pentru POP.

Art. 58. - (1) După expirarea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor aferente PNDR 2007-2013 şi POP 2007-2013, sumele provenite din capitalul schemelor de garantare, conform art. 52 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi art. 34 din Regulamentul (CE) nr. 498/2007 al Comisiei de stabilirea unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.198/2006 al Consiliului privind Fondul european pentru pescuit, care se restituie de către gestionarul schemelor, precum şi veniturile acumulate, se virează în contul fondului aflat la dispoziţia MADR, constituit conform Legii nr. 218/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, până la închiderea conturilor anuale ale PNDR 2007-2013 şi POP 2007-2013.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) declarate eligibile în urma închiderii conturilor de către Comisia Europeană se utilizează de către MADR pentru finanţarea instrumentelor financiare de creditare şi garantare în sprijinul beneficiarilor PNDR 2014- 2020 şi POPAM 2014-2020 şi se gestionează prin Fondul constituit în baza Legii nr. 218/2005, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

(3) La închiderea PNDR 2007-2013 şi POP 2007-2013, suma din capitalul schemelor de garantare finanţate din aceste programe, necesară pentru acoperirea garanţiilor aflate în sold la 31 decembrie 2015, rămâne la dispoziţia gestionarilor, va fi înregistrată în evidenţa contabilă a acestora ca împrumut subordonat şi va fi restituită pe măsura finalizării contractelor de garantare.

(4) Termenele şi modalitatea de restituire a sumelor prevăzute la alin. (1) şi (3), fluxul financiar şi regimul aplicabil garanţiilor rămase în sold la 31 decembrie 2015, precum şi dobânzilor şi primelor de garantare aferente acestora, vor fi prevăzute prin normele metodologice aprobate potrivit art. 59.

Art. 59. - În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin hotărâre a Guvernului vor fi aprobate normele metodologice de aplicare a acesteia.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul fondurilor europene,

Marius Nica

p. Ministrul afacerilor externe,

George Ciamba,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 octombrie 2015.

Nr. 49.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind actualizarea anexei nr. 31 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, ai art. 867 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se aprobă scăderea din inventarul centralizat al bunurilor din domeniului public ai statului a imobilelor aflate în administrarea Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 1, ca urmare a retrocedării, în condiţiile legii.

Art. 2. - Se aprobă actualizarea codurilor de clasificare, a caracteristicilor tehnice şi a valorilor de inventar ale unor bunuri imobile ce alcătuiesc domeniul public al statului, aflate în administrarea Casei de Asigurări de Sănătate Bacău şi Casei de Asigurări de Sănătate Olt, potrivit anexei nr. 2.

Art. 3. - Se aprobă înscrierea unor imobile în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în

administrarea Casei de Asigurări de Sănătate Maramureş şi Casei de Asigurări de Sănătate Oft, din subordinea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3.

Art. 4. - Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor Publice vor opera în mod corespunzător datele din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 27 octombrie 2015.

Nr. 894.

 

ANEXA Nr. 1

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în administrarea Casei de Asigurări de Sănătate Brăila, din subordinea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care se scad din inventarul centralizat ca urmare a retrocedării către persoane îndreptăţite, în condiţiile legii

 

Nr. M.F.P.

Cod de clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare ale imobilelor

Valoarea părţii retrocedate

Baza legală

Descrierea tehnică a părţii retrocedate

Adresa

Administrator: Casa de Asigurări de Sănătate Brăila

62528

8.29.14

Imobil

RÎ = P + 3E

Ac = 749 mp

Ad = 3.425 mp

Sistem structural cadre beton + zid cărămidă

Calea Călăraşilor nr. 14,

Brăila, judeţul Brăila

430

- Decizia nr. 2.192 din 16.03.2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă

- Proces-verbal de predare-preluare încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate Brăila şi Casa Judeţeană de Pensii Brăila nr. 19.527/21.12.2004/ 53.030/21.12.2004

- Sentinţa civilă nr. 341/19.09.2002 a Tribunalului Brăila - Secţia civilă

62529

8.29.14

Teren

S = 2.483 mp

Calea Călăraşilor nr. 14,

Brăila, judeţul Brăila

0

- Decizia nr. 2.192 din 16.03.2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă

- Proces-verbal de predare-preluare încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate Brăila şi Casa Judeţeană de Pensii Brăila nr. 19.527/21.12.2004/ 53,030/21.12.2004

- Sentinţa civilă nr. 341/19.09.2002 a Tribunalului Brăila - Secţia civilă

62530

8.29.14

Bazin acoperit

Capacitate = 40 tone

Beton armat

Calea Călăraşilor nr. 14,

Brăila, judeţul Brăila

4

- Decizia nr. 2.192 din 16,03,2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă

- Proces-verbal de predare-preluare încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate Brăila şi Casa Judeţeană de Pensii Brăila nr. 19.527/21.12.2004/ 53.030/21.12.2004

- Sentinţa civilă nr. 341/19.09.2002 a Tribunalului Brăila - Secţia civilă

62531

8.29.14

Împrejmuire

Gard zidărie = 91,8 mp

Calea Călăraşilor nr. 14,

Brăila, judeţul Brăila

3

- Decizia nr. 2.192 din 16.03.2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia civilă

- Proces-verbal de predare-preluare încheiat între Casa de Asigurări de Sănătate Brăila şi Casa Judeţeană de Pensii Brăila nr. 19.527/21.12.2004/ 53.030/21.12.2004

- Sentinţa civilă nr. 341/19.09.2002 a Tribunalului Brăila - Secţia civilă

 

ANEXA Nr. 2

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale bunurilor imobile aflate în administrarea caselor de asigurări de sănătate din subordinea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ale căror coduri de clasificare, caracteristici tehnice şi valori de inventar se actualizează

 

Nr. M.F.P.

Cod de clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Datele de identificare ale imobilelor

Valoarea de inventar

(lei)

Descriere tehnică

Adresa

Administrator: Casa de Asigurări de Sănătate Bacău

28305

8.29.08

Imobil clădire sediu CAS Bacău

C1 + C2 + C3

RÎ = S + P + 2E

SC = 1.177,43 mp

SD = 4.707,51 mp

CF 73426

Calea Mărăşeşti nr. 13,

Bacău, judeţul Bacău

6.140.905

28306

8.29.08

Teren aferent sediu CAS Bacău

1.759 mp

CF 73426

Calea Mărăşeşti nr. 13,

Bacău, judeţul Bacău

1.641.246

Administrator: Casa de Asigurări de Sănătate Olt

62542

8.29.08

Imobil clădire sediu CAS Olt

RÎ = S + P+1E

SC = 531,00 mp

SD = 1.771,00 mp

CF 55859

Aleea Muncii nr. 1-3,

Slatina, judeţul Olt

1.833.740

 

ANEXA Nr. 3

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale Imobilelor aflate în domeniul public ai statului care se înscriu în inventarul centralizat şi se dau în administrare caselor de asigurări de sănătate din subordinea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, CUI 11697800

 

Nr. M.F.P.

Cod de clasificare

Denumirea bunului care face obiectul actului normativ

Date de identificare ale imobilului

Valoarea de inventar (lei)

Descrierea tehnică

Vecinătăţi

Adresa

Administrator: Casa de Asigurări de Sănătate Maramureş

nou

8.29.08

Imobil construcţie sediu CÂS Maramureş

H = P + 1 E

SC = 634 mp

SU = 529,85 mp

CF 25085 şi CF 22433

S – creşă

N - drum acces

E – blocuri

V - cabinet stomatologic

Str. Gheorghe Bilaşcu nr. 22/A,

Baia Mare, judeţul Maramureş

967,645

nou

8.29.08

Teren aferent sediu CAS Maramureş

S = 329 mp

CF 25085

S – creşă

N - drum acces

E – blocuri

V - cabinet stomatologic

Str. Gheorghe Bilaşcu nr. 22/A,

Baia Mare, judeţul Maramureş

42.759

Administrator: Casa de Asigurări de Sănătate Olt

nou

8.29.08

Teren aferent sediu CAS Olt

S = 2.121 mp

CF 55859

N - Aleea Muncii

E - Aleea Muncii

S - teren Consiliul local, bloc FB 8 şi FB 9

V - teren Consiliul Local Slatina

Aleea Muncii nr. 1-3,

Slatina, judeţul Olt

761.439

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.848/2004 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului din sistemul administraţiei penitenciare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.848/2004 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.112 din 27 noiembrie 2004, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - Normele de aplicare a prezentei hotărâri se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.”

2. În anexa Normele de hrană zilnice, plafoanele calorice şi categoriile de personal pentru care se acordă”, norma nr. 8 va avea următorul cuprins:

 

Denumirea normelor de hrană

Numărul de calorii ornezi

Categoriile de personal pentru care se acordă

„Norma nr. 8

4462

Se acordă gratuit:

- elevilor instituţiei proprii de învăţământ care pregăteşte agenţii de penitenciare;

- personalului căruia i se aplică Statutul funcţionarului public din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, personalului încadrat pe bază de contract, precum şi funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor care beneficiază de norma nr. 6, când urmează diferite forme de pregătire profesională, indiferent de durata lor, dacă pe perioada respectivă nu li se acordă diurnă de delegare.”

 

3. În anexă, norma 13 (ţigări) se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 27 octombrie 2015.

Nr. 897.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind reglementarea unor măsuri financiare temporare pentru stimularea gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură aferente schemelor de plăţi directe şi pentru măsuri de piaţă în agricultură, precum şi a ajutoarelor specifice care se finanţează din Fondul european de garantare agricolă

 

Având în vedere prevederile:

- Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.782/2003;

- Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului din 17 decembrie 2007 privind acţiunile de informare şi promovare pentru produsele agricole pe piaţa internă şi în ţările terţe;

- Regulamentului (UE) nr. 1.144/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terţe şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 932/2014 al Comisiei din 29 august 2014 de stabilire a unor măsuri excepţionale cu caracter temporar de sprijinire a producătorilor de anumite fructe şi legume şi de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 913/2014;

- Regulamentului delegat (UE) nr. 1.031/2014 al Comisiei din 29 septembrie 2014 de stabilire a unor măsuri de sprijin excepţionale cu caracter temporar suplimentare pentru producătorii de anumite fructe şi legume;

- Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilirea unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şt de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului;

- Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului;

- Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şt de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 543/2011 al Comisiei din 7 iunie 2011 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte sectorul fructelor şi legumelor şi sectorul fructelor şi legumelor prelucrate;

- Regulamentului (UE) nr. 1.310/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilirea anumitor dispoziţii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte resursele şi repartizarea acestora pentru anul 2014 şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi a Regulamentelor (UE) nr. 1.307/2013, (UE) nr. 1.306/2013 şi (UE) nr. 1.308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte aplicarea acestora în anul 2014;

- Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 1.748/2015 al Comisiei din 30 septembrie 2015 de derogare, pentru anul de cerere 2015, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale, precum şi de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce priveşte plăţile directe,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 28 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 11 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) în vederea stimulării gradului de absorbţie a fondurilor alocate pentru agricultură în cadrul schemelor de plăţi directe pentru agricultură, a măsurilor de piaţă şi intervenţie în agricultură, precum şi a ajutoarelor specifice care se finanţează din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), se aprobă, până la finele anului 2015, alocarea temporară din venituri din privatizare de către Ministerul Finanţelor Publice a sumei de 1.616.000 mii lei, în echivalent euro, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Sumele alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din veniturile din privatizare şi utilizate vor fi rambursate Ministerului Finanţelor Publice, în euro, din sumele restituite cu această destinaţie de către Uniunea Europeană, până la data de 30 decembrie 2015.

(3) Din suma prevăzută la alin. (1) se decontează doar cheltuielile eligibile aferente măsurilor de piaţă şi intervenţie în agricultură, a ajutoarelor specifice, precum şi cele aferente schemelor de plată directe pe suprafaţă, inclusiv avansul aferent anului 2015, implicate în derularea FEGA.

(4) Avansul privind plata unică pe suprafaţă aferentă anului 2015 corespunde unui cuantum al plăţii unice pe suprafaţă de minimum 77,42 euro/ha.

Art. 2. - (1) Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia generală de trezorerie şi datorie publică, efectuează transferul în euro al sumei prevăzute la art. 1 alin. (1), în maximum două zile lucrătoare de la data solicitării de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(2) Echivalentul în euro al sumei prevăzute la art. 1 alin. (1) se determină pe baza cursului Băncii Naţionale a României valabil la data efectuării transferului sumelor în valută din contul 3216.800000EUR „Disponibil la vedere. Alte depozite atrase MFP/EURO”, deschis la Banca Naţională a României pe numele Ministerului Finanţelor Publice, în contul analitic denominat în euro 3216800200EUR „Disponibil fonduri nerambursabile aferente politicii agricole comune şi a politicii de pescuit”, deschis la Banca Naţională a României, administrat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale efectuează schimbul valutar al întregii sume în euro transferate potrivit alin. (1)şi virează echivalentul în lei al sumei rezultate în contul 54.04.03.31 „Disponibil de la bugetul de stat sau din alte surse reprezentând prefinanţare şi fonduri în cazul indisponibilităţilor temporare F.E.G.A.”, deschis la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

Art. 3. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale virează în contul 54.04.03.31 „Disponibil de la bugetul de stat sau din alte surse reprezentând prefinanţare şi fonduri în cazul indisponibilităţilor temporare F.E.G.A.”, deschis pe numele Agenţiei de Plăti şi Intervenţie pentru Agricultură, denumită în continuare APIA, la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti, suma rezultată în urma operaţiunii de schimb valutar prevăzute la art. 2 alin. (3), eşalonat pe baza solicitărilor de fonduri ale acesteia.

(2) Decontarea plăţilor reprezentând cheltuieli aferente schemelor de plăţi directe, a ajutoarelor specifice şi măsurilor de piaţă şi intervenţie se efectuează de către APIA prin virament în contul beneficiarului până la data de 30 noiembrie 2015.

(3) APIA va restitui Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sumele neutilizate până la data de 2 decembrie 2015, urmând ca acesta să restituie la rândul său Ministerului Finanţelor Publice contravaloarea în euro a sumelor neutilizate din veniturile din privatizare în contul prevăzut la art. 2 alin. (2), până la data de 30 decembrie 2015.

(4) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale raportează Ministerului Finanţelor Publice sumele virate APIA, potrivit alin. (1), la data efectuării acestui transfer.

Art. 4. - (1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are obligaţia ca, în termen de 3 zile lucrătoare de la data încasării sumelor de la Comisia Europeană, să reconstituie veniturile din privatizare utilizate, prin transferarea echivalentului în euro, din contul analitic denominat în euro „Disponibil fonduri nerambursabile aferente politicii agricole comune şi a politicii comune de pescuit”, deschis la Banca Naţională a României pe numele său, în contul Ministerului Finanţelor Publice „Disponibil la vedere. Alte depozite atrase MFP/EURO”, deschis la Banca Naţională a României.

(2) în cazul în care sumele restituite de Uniunea Europeană, reprezentând cheltuielile efectuate pe seama veniturilor din privatizare, sunt diminuate cu sumele corespunzătoare prevăzute la art. 6 lit. e)-g) şi i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol de dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 371/2009, cu modificările şi completările ulterioare, reconstituirea veniturilor din privatizare în euro până la sfârşitul perioadei prevăzute la art. 1 alin. (1) se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Contravaloarea în euro a acestor sume se virează în contul Ministerului Finanţelor Publice „Disponibil la vedere. Alte depozite atrase MFP/EURO”, deschis la Banca Naţională a României, prevăzut la art. 2 alin. (2).

Art. 5. - Sumele în euro încasate potrivit art. 3 alin. (4) şi art. 4, până la concurenţa totală a sumei alocate de Ministerul Finanţelor Publice potrivit prevederilor art. 2 alin. (2), se înregistrează ca venituri din privatizare în valută şi se stinge obligaţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de restituire a sumei alocate din venituri din privatizare în euro.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Daniel Constantin

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 27 octombrie 2015.

Nr. 900.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 78/2015 privind aprobarea sumelor pentru serviciile publice de ambulanţă pentru anul 2015

 

Văzând Referatul de aprobare nr. NB 11.139 din 29 octombrie 2015 al Serviciului de medicină de urgenţă,

având în vedere prevederile art. 100 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I, - Anexa la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 78/2015 privind aprobarea sumelor pentru serviciile publice de ambulanţă pentru anul 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 16 februarie 2015, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul sănătăţii

Francisk Iulian Chiriac,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 octombrie 2015.

Nr. 1.356.

 

ANEXĂ

(Anexa la Ordinul nr. 7B/2015)

 

 

Nr. crt.

JUDEŢUL

Suma aprobată

- mii lei -

1.

Alba

15.481,00

2.

Arad

13.144,00

3.

Argeş

24.470,00

4.

Bacău

20.372,00

5.

Bihor

28.429,00

6.

Bistriţa-Năsăud

9.939,00

7.

Botoşani

14.196,00

8.

Braşov

17.731,20

9.

Brăila

14.070,00

10.

Buzău

14.876,00

11.

Caraş-Severin

13.577,00

12.

Călăraşi

12.606,50

13.

Cluj

24.612,00

14.

Constanţa

26.135,00

15.

Covasna

8.068,00

16.

Dâmboviţa

14.934,00

17.

Dolj

21.114,00

18.

Galaţi

16.807,00

19.

Giurgiu

11.861,50

20.

Gorj

14.076,00

21.

Harghita

17.054,00

22.

Hunedoara

18.071,00

23.

Ialomiţa

11.790,00

24.

Iaşi

33.130,00

25.

Maramureş

15.223,00

26.

Mehedinţi

12,951,00

27.

Mureş

18.125,00

28.

Neamţ

21.226,00

29.

Olt

19.257,00

30.

Prahova

23.025,80

31.

Satu Mare

12.689,00

32.

Sălaj

11.873,00

33.

Sibiu

11.231,00

34.

Suceava

21.341,00

35.

Teleorman

16.812,00

36.

Timiş

31.802,00

37.

Tulcea

12.718,50

38.

Vaslui

17.188,00

39.

Vâlcea

16.988,00

40.

Vrancea

15.750,00

41.

Bucureşti - Ilfov

64.155,00

Total Judeţe

758.899,50

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru completarea anexei nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 37.805 din 14 octombrie 2015 al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale,

în baza prevederilor:

- art. 18 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015;

- Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 din 17 decembrie 2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilirea unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;

- Acordului de delegare a sarcinilor privind implementarea unor măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, susţinute financiar de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi bugetul de stat, încheiat între AM PNDR şi AFIR nr. 78.061/6.960/2015;

- Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 - PNDR 2014-2020, aprobat conform Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015)3.508 din 26 mai 2015;

- art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat;

- art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. I. - Subsecţiunea 2.2 „Fişe specifice de verificare” din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 1.997/2015 privind aprobarea Manualului de procedură specifică pentru evaluarea, selectarea şi contractarea cererilor de finanţare pentru proiecte aferente submăsurilor, măsurilor şi schemelor de ajutor de stat sau de minimis aferente Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 şi 731 bis din 30 septembrie 2015, se completează după cum urmează:

- după anexa nr. 2.2,9 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 2.2.10-2.2.12, având conţinutul prevăzut în anexele nr. 1-3,

Art. II. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

George Octavian Turtoi,

secretar de stat

 

Bucureşti, 22 octombrie 2015.

Nr. 2.221.


*) Anexele nr. 1-3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 816 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL COMPETENT SĂ JUDECE RECURSUL ÎN INTERESUL LEGII

DECIZIA Nr. 15

din 21 septembrie 2015

 

Dosar nr. 10/2015

 

Ionuţ Mihai Matei - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului

Lavinia Curelea - preşedintele Secţiei I civile

Roxana Popa - preşedintele delegat al Secţiei a II-a civile

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal

Mirela Sorina Popescu - preşedintele Secţiei penale Francisca Maria Vasile - judecător la Secţia penală

Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală

Leontina Şerban - judecător Secţia penală

Anca Mădălina Alexandrescu - judecător Secţia penală

Ştefan Pistol - judecător la Secţia penală

Lucia Tatiana Rog - judecător la Secţia penală

Ana Maria Dascălu - judecător la Secţia penală

Rodica Aida Popa - judecător la Secţia penală

Săndel Lucian Macavei - judecător la Secţia penală - judecător-raportor

Aurel Gheorghe Ilie - judecător la Secţia penală

Silvia Cerbu - judecător la Secţia penală

Cristina Geanina Arghir - judecător la Secţia penală

Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală

Lavinia Valeria Lefterache - judecător la Secţia penală

Florentin Sorin Drăguţ - judecător la Secţia I civilă

Elena Floarea - judecător la Secţia I civilă

Eugenia Voicheci - judecător la Secţia a II-a civilă

Lucia Paulina Brehar - judecător la Secţia a II-a civilă

Doina Duican - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Gabriela Elena Bogasiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 10/2015 este constituit conform prevederilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală, art. 271 şi art. 272 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa este prezidată de către vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecător Ionuţ Mihai Matei.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror Marinela Mincă, procurorul şef al Biroului de Reprezentare din cadrul Serviciului Judiciar Penal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Adina Andreea Ciuhan Teodoru, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizând interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare.

Magistratul-asistent referă cu privire la faptul că la dosar au fost depuse raportul întocmit de judecătorul-raportor, care a fost comunicat tuturor membrilor completului de judecată, precum şi cereri de intervenţie formulate în cauză de către Tuluş Marin, avocat în structura „UNBR 2004”, Tanco Corneliu, avocat în structura „UNBR 2004”, „Uniunea Naţională a Barourilor”, prin avocat Viorel Nimerincu şi Teodorescu Nicuşor.

Preşedintele Completului competent să judece recursul în interesul legii acordă cuvântul reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la cererile de intervenţie depuse la dosarul cauzei.

Doamna procuror, având cuvântul, pune concluzii de respingere ca inadmisibile a cererilor de intervenţie, arătând că recursul în interesul legii este un instrument procedural prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii, în realizarea rolului fundamental ce îi revine potrivit dispoziţiilor art. 126 alin, (3) din Constituţie, fiind o procedură necontencioasă. Totodată, doamna procuror precizează că soluţiile se pronunţă în interesul legii, nu au efect asupra hotărârilor judecătoreşti examinate şi nici cu privire la situaţia părţilor din acele dosare.

După deliberare, Completul competent să judece recursul în interesul legii a respins, ca inadmisibile, cererile de intervenţie formulate în cauză, în raport cu dispoziţiile art. 61 din Codul de procedură civilă, ale art. 471 alin. (1) şi 474 alin. (2) din Codul de procedură penală.

Constatând că nu mai există alte chestiuni prealabile, preşedintele Completului acordă cuvântul reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru susţinerea recursului în interesul legii.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arată că examenul jurisprudenţial efectuat a evidenţiat mai multe orientări cu privire la obiectul recursului în interesul legii şi, prin urmare, caracterul neunitar al practicii judiciare.

Astfel, potrivit unei orientări jurisprudenţiale, instanţele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995 republicată, cu modificările ulterioare, şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, săvârşesc infracţiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior).

Într-o altă abordare, dimpotrivă, instanţele au considerat că persoanele mai sus menţionate nu pot fi trase la răspundere penală pentru comiterea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, motivat de lipsa formei de vinovăţie prevăzute de lege.

Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul că, în cazul desfăşurării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoanele care nu au dobândit această calitate prin modalităţile prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi nu sunt membre ale unui barou constituit în temeiul acestei legi, ne aflăm în prezenţa infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi.

Domnul judecător Săndel Lucian Macavei a solicitat reprezentantului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să precizeze dacă prezenta sesizare vizează exclusiv fapte comise după apariţia Legii nr. 255/2004, având în vedere susţinerile orale din cursul şedinţei, precum şi faptul că în anexele Dosarului nr. 10/2015 se regăsesc şi hotărâri pronunţate anterior intrării în vigoare a acestei legi.

Cu referire la solicitarea domnului judecător Săndel Lucian Macavei, reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie st Justiţie a arătat că prin modificarea Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 255/2004 este îndeplinită şi condiţia previzibilităţii legii, consacrată de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât ulterior acestei date nu s-armai putea invoca ambiguitatea legislaţiei, aceasta având suficientă precizie şi claritate pentru a permite destinatarilor ei să o înţeleagă şi să-şi dea seama că li se adresează.

În consecinţă, s-a precizat că, în situaţia anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004, activităţile specifice profesiei de avocat exercitate de persoanele care nu făceau parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi-ar fi putut găsi o eventuală justificare prin invocarea hotărârilor judecătoreşti anterior menţionate, însă ulterior modificărilor aduse prin această lege toate argumentele de ordin jurisprudenţial care confirmau legalitatea înfiinţării acestor structuri nu mai sunt valabile.

Preşedintele Completului competent să judece recursul în interesul legii, constatând că nu mai sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, declară dezbaterile închise, iar Completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursului în interesul legii.

ÎNALTA CURTE,

Completul competent să judece recursul în interesul legii, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

1. Problema de drept ce a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a arătat că în practica judiciară naţională nu există un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent ai art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare.

2. Examenul jurisprudenţial

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a învederat că, în urma verificării jurisprudenţei la nivel naţional referitor la aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, s-au evidenţiat două orientări, conturând astfel caracterul neunitar al practicii judiciare sub acest aspect.

3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti

3.1. Într-o primă orientare, instanţele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, săvârşesc infracţiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior).

În acest sens s-a arătat că faptele acestor persoane, săvârşite în exercitarea profesiei de avocat, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, fiind îndeplinită condiţia laturii obiective a acesteia, iar în plan subiectiv sunt comise cu forma de vinovăţie impusă de lege.

3.2. Într-o a două orientare a practicii, alte instanţe au considerat că persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti nu pot fi trase la răspundere penală pentru comiterea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi motivat de lipsa formei de vinovăţie prevăzute de lege, respectiv a intenţiei.

Această concluzie a fost fundamentată pe faptul că „barourile” din care fac parte aceste persoane au fost constituite prin intermediul unor asociaţii a căror personalitate juridică a fost recunoscută prin hotărâri judecătoreşti şi care aveau printre obiectele de activitate şi „Înfiinţarea de barouri”.

4. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Soluţia propusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este în sensul orientării jurisprudenţiale potrivit căreia persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, ci îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, săvârşesc infracţiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal (art. 281 din Codul penal anterior), fiind îndeplinite condiţiile laturii obiective a acesteia, iar în plan subiectiv fiind comise cu forma de vinovăţie impusă de lege.

În susţinerea acestei opinii s-a argumentat că prin Legea nr. 255/2004 care a modificat Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, structurile de tipul celor în care activau aceste persoane au fost obligate să îşi înceteze de drept activitatea (art. 113 alin. (1)], iar actele de constituire şi de înregistrare ale acestora erau considerate nule de drept [art. 1 alin. (3)].

Prin urmare, după această modificare legislativă persoanele care activează în alte structuri decât cele consfinţite de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi desfăşoară activităţi specifice profesiei de avocat, exercită fără drept această profesie, având reprezentarea urmărilor acestor fapte şi acceptând posibilitatea producerii acestor urmări.

Această concluzie s-a apreciat a răspunde inclusiv exigenţelor de accesibilitate şi previzibilitate a legii impuse de art. 7 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, acestea fiind asigurate şi garantate.

5. Raportul asupra recursului în interesul legii

Judecătorul-raportor, prin raportul întocmit în cauză privind sesizarea referitoare la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal, a constatat că recursul în interesul legii este admisibil.

Rezumând problema de drept care a primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti, prin hotărâri judecătoreşti definitive, judecătorul-raportor a arătat că aceasta ar viza:

- pe de o parte, latura obiectivă a infracţiunii, reţinându-se că este sau nu îndeplinită condiţia săvârşirii faptei „fără drept”;

- pe de altă parte, latura subiectivă a acesteia, arătându-se că autorii infracţiunilor au comis actele de executare considerând că funcţionează într-un cadru legal şi nu au urmărit sau acceptat producerea urmărilor specifice acestor fapte ori dimpotrivă;

- un alt element tratat neunitar a avut în vedere respectarea rigorilor de accesibilitate şi previzibilitate a legii, astfel cum sunt acestea interpretate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Prin prisma celor mai sus arătate, judecătorul-raportor şi-a exprimat opinia că, în speţă, obiectul recursului în interesul legii vizează, în concret, aspectul îndeplinirii sau neîndeplinirii condiţiei tipicităţii infracţiunii reclamate raportat la situaţia dată.

Pentru a se putea concluziona în privinţa acestei condiţii, s-a apreciat necesar a fi examinat modul în care au fost înfiinţate structurile din care fac parte persoanele care desfăşoară activităţi specifice profesiei de avocat şi dacă acestea respectă dispoziţiile legale mai sus menţionate.

Astfel, s-a reţinut că prin Legea nr. 3/1948 au fost desfiinţate barourile şi Uniunea barourilor (art. 1) şi s-au înfiinţat, în locul acestora, colegiul şi uniunea colegiilor care aveau aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi entităţile desfiinţate (art. 2),

Din articolele enunţate şi din economia legii a rezultat că este vorba de o înlocuire, de o modificare formală, fondul structurilor rămânând acelaşi.

În această formă a colegiilor, avocatura a funcţionat până la apariţia Decretului-lege nr. 90/1990 prin care s-a revenit la denumirea de barouri (art. 3).

Avocatura ca activitate care concură la realizarea serviciului public al justiţiei şi structurile în care se realizează nu pot fi înfiinţate decât prin lege sau, în formularea art. 28 din Decretul nr. 31/1954, prin actul de dispoziţie al organului de stat competent. Aceasta înseamnă emiterea de către Parlament a unei legi privind avocatura.

Prin urmare, s-a apreciat că Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, este un act valabil emis, de înfiinţare a actualelor structuri în care funcţionează avocatura şi se exercită profesia de avocat.

În ceea ce priveşte celelalte entităţi constituite în vederea practicării acestei profesii, s-a reţinut că acestea au fost înfiinţate prin intermediul mai multor hotărâri judecătoreşti.

În esenţă s-a reţinut că, întrucât asociaţiile prin intermediul cărora au fost înfiinţate aceste „barouri” au fost desfiinţate, fie prin hotărâri judecătoreşti, fie ca efect al Legii nr. 51/1995, această condiţie esenţială care vizează latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), respectiv exercitarea profesiei „fără drept”, este îndeplinită.

Totodată, s-a reţinut că legalitatea funcţionării acestor structuri a fost cenzurată expres prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Astfel, potrivit art. 1 alin, (2) şi (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România. Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept.

Totodată, art. 82 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege (devenit art. 113 după republicarea legii) statuează că la data intrării în vigoare a legii „persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.”

De asemenea, de la aceeaşi dată „Încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi.”

În consecinţă, s-a reţinut că ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 255/2004, activităţile specifice profesiei de avocat exercitate de persoanele care nu făceau parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, nu mai puteau fi justificate prin invocarea hotărârilor judecătoreşti anterior menţionate.

Prin urmare, s-a concluzionat în sensul că nu este posibilă îndeplinirea unei asemenea profesii în afara cadrului instituţionalizat de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, câtă vreme dispoziţiile din actul normativ arătat, având caracter de lege specială cu privire la modul de exercitare a profesiei de avocat, conţin anumite cerinţe imperative. Susţinerea că „barourile” care au fost înfiinţate prin hotărâre judecătorească funcţionează în mod legal nu poate fi considerată justă.

Cu privire la latura subiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 348 din Codul penal s-a reţinut că întrunirea, respectiv lipsa formei de vinovăţie prevăzute de lege (intenţia reală) cu care persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti, este nespecifică în abordarea unui recurs în interesul legii.

În concluzie, s-a apreciat că, raportat la îndeplinirea condiţiei tipicităţii infracţiunii reclamate pentru situaţia dată, în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, cerinţa săvârşirii faptei „fără drept” este îndeplinită, iar persoanele respective pot fi trase la răspundere penală pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 348 din Codul penal.

6. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sesizarea cu recurs în interesul legii, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi dispoziţiile legale ce se solicită a fi interpretate în mod unitar, reţine următoarele:

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost legal sesizată, fiind îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 471 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării şi la depunerea hotărârilor definitive ce atestă existenţa unei jurisprudenţe neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretată.

Practica neunitară ce formează obiectul recursului în interesul legii a fost generată de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior) în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare.

În esenţă, aspectele care au condus la o jurisprudenţă neunitară au vizat, pe de o parte, latura obiectivă a infracţiunii, cu referire la condiţia săvârşirii faptei „fără drept”, iar, pe de altă parte, latura subiectivă a acesteia, cu referire la forma de vinovăţie cu care au acţionat persoanele cercetate pentru comiterea acestei infracţiuni.

Potrivit art. 348 din Codul penal, constituie infracţiune „exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale”.

Textul de lege are corespondent în legislaţia penală anterioară în cuprinsul art. 281 din Codul penal şi nu a suferit modificări de natură a influenţa problema de drept ce constituie obiectul recursului în interesul legii.

Din economia normelor de incriminare sus-menţionate rezultă că pentru a fi întrunită latura obiectivă a infracţiunii este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerinţe:

- profesia sau activitatea pentru care legea cere autorizaţie să fie exercitată fără drept sau în alte condiţii decât cele legale;

- legea specială să prevadă expres că săvârşirea unei astfel de fapte (exercitarea fără drept a acelei profesii) se sancţionează potrivit legii penale.

Reglementarea art. 348 din Codul penal are caracterul unei norme cadru („norme în alb”), întrucât nu indică profesiile sau activităţile a căror exercitare fără drept, sau în alte condiţii decât cele legale, constituie infracţiune; aceste profesii sau activităţi sunt reglementate prin legi speciale extrapenale care, stabilind pentru fiecare în parte condiţiile şi limitele de exercitare, completează în acest fel prevederile-cadru ale art. 348 din Codul penal.

În acest sens se reţine că art. 26 din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, stipulează că: „Exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.

În ce priveşte verificarea îndeplinirii condiţiei exercitării „fără drept” a profesiei de avocat, aceasta presupune analiza modului în care sunt reglementate organizarea şi exercitarea profesiei de avocat în România.

Organizarea profesiei liberale de avocat s-a realizat pentru prima dată în România prin Legea nr. 1.709 din 4 decembrie 1864 pentru corpul de advocaţi.

Prin Legea din 12 martie 1907 pentru organizarea corpului de advocaţi 1, structurile teritoriale ale ordinului avocaţilor au dobândit personalitate juridică.

Conform legii, exercitarea profesiei de avocat se făcea de persoane înscrise în tabloul avocaţilor (art. 1), fiind interzis oricărei persoane care nu avea calitatea de avocat să aibă un birou de avocatură (art. 31).

Denumirea utilizată a continuat să fie cea de „corpul advocaţilor”, iar corpul avocaţilor din fiecare district (noţiunea privită în sens restrâns) era persoană juridică (art. 35), nu şi corpul privit în sens larg (totalitatea avocaţilor din România).

Corpurile avocaţilor, care preexistau, au dobândit personalitate juridică, direct prin dispoziţia legii.

Legea din 21 februarie 1923 pentru organizarea şi unificarea corpului de avocaţi 2 a utilizat, ca sinonime, expresiile „corpul advocaţilor” (în sens restrâns, la nivel teritorial) şi „baroul”.

Potrivit legii, exercitarea profesiei de avocat se făcea de membrii corpului avocaţilor (art. 1). Corpul avocaţilor sau baroul din fiecare district (noţiunea privită în sens restrâns) era persoană juridică (art. 55). Potrivit acestei legi s-a înfiinţat la nivel naţional „Uniunea Advocaţilor din România”, persoană juridică, ca organ general al barourilor (corpurilor) de avocaţi din România.

Legea din 28 decembrie 1931 (Decret nr. 4.221) pentru organizarea Corpului de Advocaţi a fost modificată şi completată în 1932, în 1934, în 1936, în 1938, în 1939 şi republicată în 30 martie 1939.

Prin această lege, barourile şi Uniunea Avocaţilor din România devin, pentru prima dată, „persoane juridice de drept public” (art. 6).

Prin Decretul-lege din 26 octombrie 1939 pentru numirea şi funcţionarea comisiunilor interimare la Uniunea avocaţilor şi la Barourile avocaţilor din ţară 3 au fost dizolvate organele alese de conducere ale acesteia, care au fost înlocuite cu organe numite, acestea devenind organele de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România, care a continuat să existe, nefiind în niciun fel afectată existenţa structurilor ordinului profesional al avocaţilor.

În anul 1940 a fost adoptată Legea nr. 509 din 5 septembrie 1940 pentru organizarea Corpului de avocaţi din România 4. Actul normativ prevedea existenţa Uniunii Barourilor din România, alcătuită din toate barourile din ţară (art. 5). Aceasta era persoană juridică de drept public (art. 6).

Ca dispoziţii tranzitorii şi finale, erau prevăzute alegeri pentru constituirea organelor centrale ale corpului de avocaţi (art. 291) şi organe interimare la conducerea Uniunii Barourilor din România (art. 292).

A fost introdusă o nouă denumire a structurii centrale a ordinului avocaţilor, şi anume Uniunea Barourilor avocaţilor din România, în loc de Uniunea Avocaţilor din România. Uniunea Barourilor avocaţilor din România a continuat să fie compusă din barouri (iar nu din avocaţi) şi să aibă personalitate juridică, legea prevăzând expres natura de persoană juridică de drept public.

Prin Legea nr. 3 din 17 ianuarie 1948 pentru desfiinţarea Barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de Avocaţi din România 5, barourile, ca şi Uniunea Barourilor avocaţilor din România au fost desfiinţate, iar în locul lor au fost înfiinţate, prin efectul legii, colegii de avocaţi în fiecare judeţ, respectiv Uniunea Colegiilor de Avocaţi din România, calificate ca fiind persoane juridice de drept public, care au preluat de drept patrimoniile fostelor barouri, respectiv al Uniunii Barourilor (a se vedea art. 1-3).

Este evident astfel că asociaţiile denumite „colegii”, respectiv „Uniunea Colegiilor” sunt succesoarele universale şi de plin drept, în temeiul legii, ale fostelor „barouri”, respectiv a „Uniunii Barourilor” menţionate în legislaţia anterioară .

Prin Decretul nr. 39/1950 privitor la profesiunea de avocat 6, Uniunea Colegiilor de Avocaţi din România a fost desfiinţată, însă colegiile de avocaţi au continuat să existe, ca singura formă de structurare - la nivel teritorial - a ordinului avocaţilor, cu personalitate juridică şi aflate sub îndrumarea şi controlul Ministerului Justiţiei (art. 3).

Prin Decretul nr. 281/1954 pentru organizarea avocaturii în Republica Populară Română 7, a fost înfiinţat Colegiul Central al Colegiilor de Avocaţi din Republica Populară Română, cu personalitate juridică, pentru organizarea, conducerea şi îndrumarea activităţilor avocaţiale din România (art. 19), conducerea generală a avocaturii fiind exercitată în continuare de Ministerul Justiţiei (art. 25).

Prin Decretul-lege nr. 90/28.02.1990 privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România 8, s-a revenit la denumirea anterioară a formei de organizare a profesiei de avocat, respectiv „barou” în loc de „colegiu”, şi s-a reînfiinţat Uniunea Avocaţilor din România, compusă din toţi avocaţii înscrişi în barouri, având (ca şi acestea din urmă) personalitate juridică (art. 3 şi art. 12).

Acest act normativ a fost urmat de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat 9 care a suferit de-a lungul timpului numeroase modificări, prin care s-a urmărit clarificarea statutului profesiei de avocat şi a condiţiilor în care se poate accede în profesie.

Din succesiunea în timp a actelor normative enumerate mai sus rezultă că formele de organizare la nivel teritorial a profesiei de avocat, indiferent de denumirea acestora („barouri”, „colegii*), nu au fost niciodată desfiinţate în România, operaţiunea juridică utilizată de legiuitor fiind aceea a transformării persoanei juridice, în sensul că prin acelaşi act normativ s-a prevăzut desfiinţarea persoanelor juridice existente, concomitent cu înfiinţarea în locul acestora a unor alte persoane juridice, ca succesoare în drepturi şi obligaţii ale celor dintâi.

Aceeaşi este situaţia şi în privinţa formelor de organizare la nivel naţional („Uniunea Avocaţilor din România”, „Uniunea Barourilor din România”, „Uniunea Colegiilor de Avocaţi din România” „Consiliul Central al Colegiilor de Avocaţi”, „Uniunea Naţională a Barourilor din România*), cu singura menţiune că pentru o scurtă perioadă de timp, între 14 februarie 1950 (data publicării îh Buletinul Oficial a Decretului nr. 39/1950) şi 21 iulie 1954 (data publicării în Buletinul Oficial a Decretului nr. 281/1954), profesia de avocat a rămas fără o structură organizatorică la nivel naţional.

Din această perspectivă, se poate spune că în România a existat o continuitate a organizării şi exercitării profesiei de avocat, iar înfiinţarea persoanelor juridice succesoare s-a făcut direct în temeiul legii, fără nicio altă formalitate ulterioară.

Organizarea exercitării prin lege a profesiei de avocat, ca, de altfel, a oricărei activităţi ce reprezintă interes pentru societate este firească şi necesară în vederea stabilirii competenţei, a modului şi mijloacelor în care se exercită profesia, precum şi a limitelor dincolo de care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii profesionale.

Legiuitorul a reglementat prin legi speciale toate activităţile care contribuie la realizarea interesului public, organizându-le în asociaţii profesionale ce dobândesc personalitate juridică în temeiul acestor legi.

În acest context, Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, reglementează forme unice şi exclusive de organizare profesională a avocaţilor în România, în sensul că această profesie poate fi exercitată numai de avocaţi înscrişi în barou (existând şi funcţionând câte un singur barou în fiecare judeţ), component din Uniunea Naţională a Barourilor din România (U.N.B.R .), ca unică structură naţională a ordinului profesional al avocaţilor din România [a se vedea art. 1 alin. (2), art. 10 alin. (2) şi art. 60 alin. (1) din lege].

Mai mult, deşi acest lucru era de domeniul evidenţei, prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, s-a interzis în mod expres constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B R., sub sancţiunea nulităţii de drept a actelor de constituire şi de înregistrare a acestora [a se vedea art. 1 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare].

Totodată, art. 82 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege (devenit art. 113 după republicarea legii) statuează că „la data intrării în vigoare a legii persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale.”

De asemenea, de la aceeaşi dată „Încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi”.*11

Aşa cum rezultă din expunerea de motive a iniţiativei legislative, devenită ulterior Legea nr. 255/2004, o parte dintre modificările propuse şi adoptate au vizat:

„- aşezarea barourilor la baza organizării, funcţionării şi realizării activităţii avocaţiale, ca unică şi exclusivă formă de organizare şi funcţionare â profesiei de avocat;

- însumarea tuturor barourilor în Uniunea Naţională a Barourilor din România, fără putinţa de a exista şi de a funcţiona barouri în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România.” Realitatea socială care a impus aceste modificări a constat în „practicarea activităţilor avocaţiale de către persoane fără calitate legală”, menţionându-se în acest context că „s-au înregistrat chiar cazuri în care instanţe judecătoreşti au încuviinţat prin hotărâri înfiinţarea şi funcţionarea de asemenea practici ilegale”.

Chestiunea referitoare la modul de exercitare a profesiei de avocat în România a format obiectul analizei Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Astfel, Curtea Constituţională a statuat că „avocatura este un serviciu public care este organizat şi funcţionează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat şi funcţionând după reguli stabilite de lege. Această opţiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituţională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistenţe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcţionează nu contravin principiilor constituţionale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea şi să accepte regulile impuse de aceasta.

Astfel se explică de ce condiţiile de organizare şi exercitare a profesiei de avocat sunt prevăzute într-o lege specială şi nu se supun normei generale cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările ulterioare.” 10

Totodată, s-a reţinut că: „deşi avocatura este o profesie liberală şi independentă, exercitarea sa trebuie să se desfăşoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor măsuri coercitive, raţiuni care au impus constituirea unor structuri organizatorice unitare şi prohibirea constituirii în paralei a altor structuri destinate practicării aceleiaşi activităţi, fără suport legal.” 11

La rândul său, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, având a se pronunţa asupra asistenţei juridice acordate în procesul penal unui învinuit sau inculpat de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată şi completată prin Legea nr. 255/2014, a reţinut că: „câtă vreme dispoziţiile din actul normativ arătat, având caracter de lege specială cu privire la modul de exercitare a profesiei de avocat, conţin anumite cerinţe imperative, este de la sine înţeles că nu este posibilă îndeplinirea unei asemenea profesii în afara cadrului instituţionalizat de acea lege”, astfel încât asistenţa juridică acordată de către o asemenea persoană echivalează cu lipsa de apărare a învinuitului sau inculpatului. 12

De asemenea, declarând inadmisibilă cererea ce i-a fost adresată de o asociaţie din România, care a reclamat încălcarea libertăţii de asociere prevăzută de art. 11 din Convenţia Europeană, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut Că „printre obiectivele statutare ale asociaţiei figura crearea de barouri, ceea ce contravenea prevederilor Legii nr. 51/1995 care interzice crearea de barouri şi exercitarea profesiei de avocat îh afara Uniunii Avocaţilor din România”, aceasta din urmă neputând fi analizată ca o asociaţie în sensul art. 11 din Convenţie, căci „ordinele profesiilor liberale sunt instituţii de drept public, reglementate de lege şi care urmăresc scopuri de interes general”. 13

Prin urmare, apare ca fiind evident faptul că singura modalitate legală de exercitare a profesiei de avocat este cea prevăzută de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, şi este condiţionată de înscrierea în tabloul unul barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, formă de organizare profesională unică şi exclusivă.

Această condiţie nu este îndeplinită în cazul persoanelor care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi paralele cu cele care fiinţează în mod legal şi sunt succesoare în drepturi ale celor existente anterior, chiar dacă aceste entităţi ar utiliza, contrar dispoziţiilor legale exprese, denumiri identice.

Simpla invocare a dispoziţiilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, în deciziile emise de aceste entităţi, nu poate să conducă la concluzia dobândirii calităţii de avocat în mod legal, în condiţiile în care emitentul nu are abilitatea conferită de lege de a organiza examenul de accedere în profesia de avocat, fiind în realitate doar o structură paralelă înfiinţată pentru eludarea dispoziţiilor Legii nr. 51/1995, aşa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 255/2004. într-o asemenea ipoteză, este îndeplinită cerinţa exercitării „fără drept” a activităţilor specifice profesiei de avocat, esenţială pentru existenţa laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 348 din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii se comite cu intenţie directă (când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei) sau indirectă (când făptuitorul prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nud urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui).

Or, aşa cum s-a arătat, Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, reglementează în mod explicit condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a profesa avocatura în România, iar prin modificările aduse odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2004 a fost Instituită în mod expres interdicţia de a se constitui şi de a funcţiona barouri în afara Uniunii Naţionale a Barourilor din România, cu referire, de asemenea, explicită la activităţile desfăşurate anterior intrării în vigoare a legii, a căror continuare după această dată „constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale”.

Prin urmare, persoanele care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor barouri paralele cu cele care fiinţează în temeiul legii, indiferent dacă acestea au fost/vor fi (fost) constituite după intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2004 ori au existat şi anterior, dar şi-au continuat activitatea ulterior acestei date, au reprezentarea subiectivă a faptului că acţionează dincolo de cadrul legal în vigoare, căci acesta are suficientă precizie şi claritate pentru a permite destinatarilor ei să îl înţeleagă şi să-şi conformeze conduita dispoziţiilor sale, fiind astfel exclusă posibilitatea invocării erorii, ca o cauză de neimputabilitate prevăzută de art. 30 din Codul penal.

Cu alte cuvinte, latura subiectivă a infracţiunii analizate se află în strânsă legătură cu latura ei obiectivă, mai precis cu cerinţa esenţială a exercitării „fără drept” a activităţilor specifice profesiei de avocat, a cărei îndeplinire conduce la concluzia că o persoană aflată într-o asemenea situaţie acţionează cu intenţia de a leza valorile sociale ocrotite prin norma juridică incriminatoare, urmând ca organele judiciare să analizeze în concreta vinovăţia fiecărei persoane cercetate pentru săvârşirea ace_stei infracţiuni.

În considerarea celor expuse, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 348 din Codul penai, fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 din Codul penal.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 473 şi art. 474 din Codul de procedură penală,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE şi JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:

Admite recursul în interesul legii.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 348 din Codul penal stabileşte: „Fapta unei persoane care exercită activităţi specifice profesiei de avocat în cadrul unor entităţi care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi prevăzută de art. 348 Cod penal.”

Obligatorie, potrivit art. 474 alin. (4) din Codul de procedură penală.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 21 septembrie 2015.

 

VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

IONUŢ MIHAI MATEI

Magistrat-asistent,

Adina Andreea Ciuhan Teodoru

 


1 Publicată în Monitorul Oficial nr. 277 din 12 martie 1907.

2 Publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 21 februarie 1923.

3 Publicat în Monitorul Oficial nr. 248 din 26 octombrie 1939.

4 Publicată în Monitorul Oficial nr. 205 din 5 septembrie 1940.

5 Publicată în Monitorul Oficial nr. 15 din 17 ianuarie 1948.

6 Publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 14 februarie 1950.

7 Publicat în Buletinul Oficial nr. 34 din 21 iulie 1954.

8 Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 1 martie 1990.

9 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 9 iunie 1995.

10 Decizia nr. 195 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 14 iunie 2004.

11 Decizia nr. 260 din 12 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 28 iunie 2005.

12 Decizia în interesul legii nr. XXVII din 16 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 14 noiembrie 2007.

13 Decizia din 12 octombrie 2004 cu privire la admisibilitatea cererii nr. 24.057/03 prezentată de Pompiliu Bota împotriva României, tradusă şi publicată pe www.ier.ro.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.