MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 846/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 846         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 13 noiembrie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

251. - Lege pentru acceptarea Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

 

Amendamentul de la Doha referitor la Protocolul de la Kyoto

 

785. - Decret privind promulgarea Legii pentru acceptarea Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

 

270. - Lege privind Statutul rezerviştilor voluntari

 

819. - Decret pentru promulgarea Legii privind Statutul rezerviştilor voluntari

 

273. - Lege pentru declararea zilei de 1 octombrie Ziua luptei împotriva cancerului de sân

 

827. - Decret privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 1 octombrie Ziua luptei împotriva cancerului de sân

 

274. - Lege privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului

 

828. - Decret pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului

 

275. - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

 

829. - Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

525. - Ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiţeri din Serviciul Român de Informaţii

 

526. - Ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maiştri militari şi subofiţeri din Serviciul Român de informaţii

 

5.558. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru acceptarea Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se acceptă Amendamentul de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, ratificat prin Legea nr. 3/2001.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 28 octombrie 2015.

Nr. 251.

 

[Sigla Organizaţiei Naţiunilor Unite]

 

Referinţă: C.N.718.2012.TRATATE-XXVIL7.C (Notificare depozitară)

 

AMENDAMENTUL DE LA DOHA*)

referitor la Protocolul de la Kyoto

Doha, 8 decembrie 2012

 

Adoptarea Amendamentului la Protocol

 


*) Traducere.

 

Secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în calitatea sa de depozitar, comunică următoarele:

În data de 8 decembrie 2012, în cadrul celei de-a opta sesiuni a Conferinţei părţilor având rolul de întâlnire a părţilor la Protocolul de la Kyoto (COP), care a avut toc la Doha, Qatar, părţile au adoptat, în conformitate cu articolele 20 şi 21 din Protocol, un amendament la Protocolul de la Kyoto prin Decizia 1/COP.8.

În conformitate cu articolul 20 alineatul 4 şi articolul 21 alineatul 7 ale Protocolului de la Kyoto, Amendamentul intră în vigoare pentru acele părţi care l-au acceptat în cea de-a nouăsprezecea zi după data primirii de către depozitar a unei înştiinţări de acceptare de către cel puţin trei pătrimi din numărul părţilor din cadrul Protocolului de la Kyoto.

În articolul 5 al Deciziei 1/COP.8, COP admite ca părţile să aplice provizoriu Amendamentul până la data intrării în vigoare a acestuia, în conformitate cu articolele 20 şi 21 din Protocolul de la Kyoto. Părţile care intenţionează să aplice provizoriu Amendamentul până la data intrării în vigoare a acestuia în conformitate cu articolele 20 şi 21 ale Protocolului pot trimite către depozitar o notificare privind intenţia lor de a aplica provizoriu Amendamentul.

Se ataşează o copie a textului original al Amendamentului în limbile arabă, chineză, engleză, franceză, rusă şi spaniolă.

 

 

21 decembrie 2012

[semnătură indescifrabilă]

 

            Atenţie: Sunt vizate Tratatul de servicii al Ministerului Afacerilor Externe şi al organizaţiilor internaţionale. Notificările depozitare sunt emise doar în format electronic. Notificările depozitare sunt disponibile pentru misiunile permanente ale Uniunii Tratatelor din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pe internet la adresa http://treaties.un.org, “Notificări Depozitare (CNs)”. În plus, misiunile permanente, precum şi celelalte entităţi interesate pot solicita primirea notificărilor depozitare prin e-mail la secţiunea Tratatului “Servicii de abonare automată”, disponibilă, de asemenea, pe adresa http://treaties.un.org.

 

Amendamentul de la Doha la Protocolul de la Kyoto

 

ARTICOLUL 1

Amendament

 

A. Anexa B la Protocolul de la Kyoto

 

Tabelul următor înlocuieşte tabelul din anexa B la Protocol:

 

1

2

3

4

5

6

Parte

Limitarea emisiilor cuantificate sau angajamentul de reducere (2008-2012) (procent din anul sau perioada de referinţă)

Limitarea emisiilor cuantificate sau angajamentul de reducere (2013-2020) (procent din anul sau perioada de referinţă)

An de referinţă1

Limitarea emisiilor cuantificate sau angajamentul de reducere (2013-2020) (exprimată ca procent din anul de referinţă) 1

Promisiuni de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020 (procent din anul de referinţă)2

Australia

108

99,5

2000

98

-5 până la -15% sau -25% 3

Austria

92

804

NA

NA

 

Belaruss*

 

88

1990

NA

-8%

Belgia

92

804

NA

NA

 

Bulgaria*

92

804

NA

NA

 

Croaţia*

95

806

NA

NA

-20%/-30% 7

Cipru

 

804

NA

NA

 

Cehia*

92

804

NA

NA

 

Danemarca

92

804

NA

NA

 

Estonia*

92

804

NA

NA

 

Uniunea Europeană

92

804

1990

NA

-20%/-30% 7

Finlanda

92

804

NA

NA

 

Franţa

92

804

NA

NA

 

Germania

92

804

NA

NA

 

Grecia

92

804

NA

NA

 

Ungaria*

94

804

NA

NA

 

Islanda

110

808

NA

NA

 

Irlanda

92

804

NA

NA

 

Italia

92

804

NA

NA

 

Kazahstan*

 

95

1990

95

-7%

Letonia*

92

804

NA

NA

 

Liechtenstein

92

84

1990

84

-20%/-30% 9

Lituania*

92

804

NA

NA

 

Luxembourg

92

804

NA

NA

 

Malta

 

804

NA

NA

 

Monaco

92

78

1990

78

-30%

Olanda

92

804

NA

NA

 

Norvegia

101

84

1990

84

-30% până la -40 10

Polonia*

94

804

NA

NA

 

Portugalia

92

804

NA

NA

 

România*

92

804

NA

NA

 

Slovacia*

92

804

NA

NA

 

Slovenia*

92

804

NA

NA

 

Spania

92

804

NA

NA

 

Suedia

92

804

NA

NA

 

Elveţia

92

84,2

1990

NA

-20% până la-30% 11

Ucraina*

100

7612

1990

NA

-20%

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord

92

804

NA

NA

 

Canada 13

94

 

 

 

 

Japonia 14

94

 

 

 

 

Noua Zeelandă 15

100

 

 

 

 

Federaţia Rusă 16*

100

 

 

 

 

 

* Ţări care se află în procesul de tranziţie la economia de piaţă.

 

Abreviere: NA = nu se aplică.

 

Toate notele de subsol de mai jos, cu excepţia notelor de subsol 1,2 şi 5, au fost obţinute în urma comunicării cu părţile respective.


1 Anul de referinţă poate fi folosit de o parte opţional în scopuri proprii pentru a exprima limitarea emisiilor cuantificate sau angajamentul de reducere (LECAR) drept procentaj pentru emisiile din anul respectiv, ceea ce nu se supune la nivel internaţional prevederilor Protocolului de la Kyoto, alături de enumerarea LECAR în conformitate cu anul de referinţă în cea de-a două şi în a treia coloană din prezentul tabel, în conformitate cu normele legale la nivel internaţional.

2 Informaţii ulterioare legate de prezentele promisiuni se găsesc în documentele FCCC/SB/2011/INF.1/Rev.1 şi FCCC/KP/AWG/2012/MISC.1, anexa 1 şi anexa 2.

3 LECAR-ul Australiei, conform celei de-a două perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto, este în concordanţă cu îndeplinirea obiectivului necondiţionat al Australiei din 2020 de 5 la sută sub nivelurile din 2000. Australia îşi păstrează opţiunea de a se încadra mai târziu în obiectivul din 2020 de 5 până la 15 sau 26 de procente sub nivelurile din 2000, sub rezerva întrunirii anumitor condiţii.

4 LECAR-ul pentru Uniunea Europeană şi pentru statele membre pentru a două perioadă de angajament în conformitate cu Protocolul de la Kyoto se bazează pe înţelegerea faptului că prezentul LECAR va fi îndeplinit împreună cu Uniunea Europeană şi statele sale membre, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul de la Kyoto. LECAR-ul nu aduce atingere notificării ulterioare a Uniunii Europene şi a statelor membre la acordul de îndeplinire a angajamentelor comune în conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto.

5 Ataşat la anexa B printr-un amendament adoptat ca urmare a Deciziei 1(WCOR2. Acest amendament nu a intrat încă în vigoare.

6 LECAR-ul Croaţiei pentru a două perioadă de angajament în conformitate cu Protocolul de la Kyoto se bazează pe înţelegerea faptului ca prezentul LECAR va fi îndeplinit împreună cu Uniunea Europeană şi statele sale membre, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul de la Kyoto. Ca o consecinţă, aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană nu va afecta participarea acesteia la îndeplinirea angajamentului în conformitate cu articolul 4 sau a LECAR-ului.

7 Ca parte a unui acord global şi multilateral pentru perioada de după 2012, Uniunea Europeană îşi reiterează oferta sa condiţionată de a trece la O reducere de 30 la sută până în 2020, comparativ cu nivelurile din 1990. cu condiţia ca şi alte ţări dezvoltate să se angajeze la reduceri comparabile ale emisiilor, iar ţările în curs de dezvoltare să contribuie în mod adecvat în conformitate cu responsabilităţile şi posibilităţile proprii.

8 LECAR-ul Islandei pentru a două perioadă de angajament în conformitate cu Protocolul de la Kyoto se bazează pe înţelegerea faptului că prezentul LECAR va fi îndeplinit împreună cu Uniunea Europeană şi statele sale membre, în conformitate cu articolul 4 din Protocolul de la Kyoto.

9 LECAR-ul prezentat în coloana a treia se referă la o reducere-ţintă de 20 la sută până în 2020 comparativ cu nivelurile din 1990. Liechtenstein are în vedere o reducere-ţintă de până la 30 la sută până în 2020 comparativ cu nivelurile din 1990, în condiţiile în care şi celelalte state dezvoltate se angajează să facă reduceri apreciabile de emisii şi ţările mai dezvoltate din punct de vedere economic să contribuie în mod adecvat în conformitate cu responsabilităţile şi posibilităţile proprii.

10 LECAR-ul Norvegiei de 84 este conform cu reducerea-ţintă de 30 la sută a emisiilor până în 2020 comparativ cu 1990. În cazul în care acest lucru poate contribui la acordul global şi multilateral în care majoritatea părţilor care au emisii convin să reducă emisiile în linie cu o ţintă de 2°C, Norvegia va avansa la un nivel de reducere de 40 la sută până în 2020 comparativ cu nivelurile din 1990. Această referinţă păstrează statutul angajamentului făcut în conformitate cu Acordurile de la Cancun şi nu echivalează cu un nou angajament din punct de vedere juridic în temeiul prezentului protocol.

11 LECAR-ul menţionat în a treia coloană a prezentului tabel se referă la o reducere-ţintă de 20 la sută până în 2020 comparativ cu nivelurile din 1990. Elveţia are în vedere o reducere-ţintă de până la 30 la sută până în 2020 comparativ cu nivelurile din 1990, în condiţiile acordului de reducere a emisiilor din partea altor ţări dezvoltate şi cu contribuţii apreciabile din partea ţărilor în curs de dezvoltare, în conformitate cu responsabilităţile şi posibilităţile proprii, cu o valoare-ţintă de 2®C. Această referinţă păstrează statutul angajamentului făcut în conformitate cu Acordurile de la Cancun şi nu echivalează cu un nou angajament din punct de vedere juridic în temeiul prezentului protocol sau al regulilor şi metodelor conexe.

12 Trebuie să fie îndeplinit îh totalitate, întrucât nu se acceptă niciun fel de anulare sau limitare pentru folosirea acestei proprietăţi absolute dobândite în mod legitim.

13 În 15 decembrie 2011 depozitarul a primit o notificare scrisă privind retragerea Canadei din Protocolul de la Kyoto. Această acţiune intră în vigoare pentru Canada în 15 decembrie 2012.

14 Într-o comunicare datată 10 decembrie 2010, Japonia înştiinţează că după anul 2012 nu are niciun fel de intenţie de a se supune prevederilor din perioada celui de-al doilea angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto.

15 Noua Zeelandă rămâne parte în cadrul Protocolului de la Kyoto. În conformitate cu Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, în perioada 2013-2020 se va ajunge la o reducere-ţintă a emisiilor cuantificate pentru întreaga economie.

16 într-o comunicare datată 8 decembrie 2010, care a fost primită de secretariat în 9 decembrie 2010, Federaţia Rusă înştiinţează că nu intenţionează să îşi asume limitarea emisiilor cantitative sau angajamentul de reducere în perioada celui de-al doilea angajament.

 

B. Anexa A la Protocolul de la Kyoto

 

Următoarea listă înlocuieşte lista cu titlul “Gaze cu efect de seră” din anexa A la Protocol:

 

Gaze cu efect de seră

 

Dioxid de carbon (CO2)

Metan (CH4)

Protoxid de azot (N2O)

Hidrofluorocarburi (HFCS)

Perfluorocarburi (PFCS)

Hexafluorură de sulf (SF6)

Trifluorură de azot (NF3)1


1 Se aplică doar de la începutul perioadei celui de-al doilea angajament.

 

C. Articolul 3 alineatul 1 bis

 

Următorul alineat se adaugă după alineatul 1 din articolul 3 din Protocol:

1 bis. Părţile incluse în anexa I, în mod individual sau în comun, se asigură că emisiile echivalente antropice agregate de dioxid de carbon a gazelor cu efect de seră enumerate în anexa A să nu depăşească valorile menţionate, calculate în conformitate cu limitarea emisiilor cuantificate şi angajamentelor de reducere înscrise în coloana a treia din tabelul cuprins în anexa B, şi în conformitate cu dispoziţiile prezentului articol, cu scopul de a reduce emisiile globale de astfel de gaze cu cel puţin 18 procente sub nivelurile din 1990, în perioada de angajament 2013-2020.

 

D. Articolul 3 alineatul 1 ter

 

Următorul alineat se adaugă după alineatul 1 bis din articolul 3 din Protocol:

1 ter. O parte indusă în anexa B, poate propune o modificare pentru a reduce procentul înscris în coloana a treia din anexa B a propriei limitări a emisiilor cuantificate şi a angajamentului de reducere înscris în coloana a treia din tabelul de la anexa B. O propunere pentru o astfel de modificare trebuie să fie comunicată părţilor de către secretariat cu cel puţin trei luni înainte de reuniunea din cadrul Conferinţei părţilor care funcţionează ca întâlnire a părţilor care au aderat la prezentul Protocol la care este propusă pentru adoptare.

 

E. Articolul 3 alineatul 1 quater

 

Următorul alineat se adaugă după alineatul 1 ter din articolul 3 din Protocol:

1 quater. O modificare propusă de o parte inclusă în anexa I pentru a creşte marja de limitare a emisiilor cuantificate şi angajamentul de reducere, în conformitate cu articolul 3 alineatul 1 ter de mai sus, este considerată adoptată de Conferinţa părţilor care funcţionează ca întâlnire a părţilor care au aderat la prezentul protocol, cu excepţia cazului în care mai mult de trei sferturi din numărul părţilor prezente şi care participă la vot sunt împotriva adoptării sale. Modificarea adoptată va fi comunicată de către secretariat Depozitarului, care o va transmite tuturor părţilor, şi va intra în vigoare la data de 1 ianuarie a anului care urmează comunicării de către Depozitar. Astfel de modificări sunt obligatorii pentru părţi.

 

F. Articolul 3 alineatul 7 bis

 

Următorul alineat se adaugă după punctul 7 ai articolului 3 din Protocol:

7 bis. În a două perioadă de limitare a emisiilor cuantificate şi a angajamentului de reducere, din 2013 până în 2020, valoarea menţionată pentru fiecare parte inclusă în anexa I trebuie să fie egală cu valoarea înscrisă pentru aceasta în coloana a treia din tabelul de la anexa B a emisiilor echivalente antropice agregate de dioxid de carbon a gazelor cu efect de seră enumerate în anexa A, în 1990, sau anul/perioada de referinţă determinate în conformitate cu alineatul 5 de mai sus, înmulţit cu opt. Aceste părţi, incluse în anexa I, pentru care schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultura au constituit o sursă clară de emisii de gaze cu efect de seră în 1990, trebuie să includă în emisiile din anul 1990 sau din perioada de referinţă emisiile echivalente antropice agregate de dioxid de carbon din surse minus reţinerea prin absorbţie din anul 1990 în urma schimbării utilizării terenurilor în scopul calculării valorii alocate lor.

 

G. Articolul 3 alineatul 7 ter

 

Următorul alineat se adaugă după alineatul 7 bis al articolului 3 din Protocol:

7 ter. Orice diferenţă pozitivă între valoarea atribuită în a două perioadă de angajament pentru o parte inclusă în anexa I şi emisiile medii anuale pentru primii trei ani ai perioadei de angajament precedente înmulţit cu opt va fi transferată în contul de anulare al părţii respective.

 

H. Articolul 3 alineatul 8

 

La alineatul 8 al articolului 3 din Protocol, cuvintele: calculele menţionate în alineatul 7 de mai sus vor fi înlocuite de:

calculele menţionate în alineatele 7 şi 7 bis de mai sus.

 

I. Articolul 3 alineatul 8 bis

 

Următorul alineat se adaugă după alineatul 8 al articolului 3 din Protocol:

8 bis. Orice parte inclusă în anexa I poate folosi anul 1995 sau 2000 ca an de referinţă pentru trifluorură de azot în scopul calculului menţionat la alineatul 7 bis de mai sus.

 

J. Articolul 3 alineatele 12 bis şi 12 ter

 

Următoarele alineate se adaugă după alineatul 12 al articolului 3 din Protocol:

12 bis. Orice valori generate de mecanisme de piaţă care urmează să fie stabilite în temeiul Convenţiei sau instrumentele sale pot fi utilizate de către părţile incluse în anexa I pentru a le ajuta în realizarea conformităţii cu limitarea emisiilor cuantificate şi angajamentele de reducere în temeiul articolului 3. Orice astfel de valori dobândite de o parte de la o altă parte la Convenţie se adaugă la valoarea atribuită părţii care achiziţionează şi se scade din valoarea de unităţi deţinute de partea care efectuează transferul.

12 ter. Conferinţa părţilor care funcţionează ca întâlnire a părţilor care au aderat la prezentul protocol se asigură că, în cazul în care valorile din activităţile aprobate în temeiul mecanismelor bazate pe piaţă, menţionate la alineatul 12 bis de mai sus, sunt utilizate de către părţile incluse în anexa I, pentru a le ajuta în realizarea conformităţii cu limitarea emisiilor cuantificate şi a angajamentelor de reducere în conformitate cu articolul 3, o parte din aceste valori este folosită pentru a acoperi cheltuielile administrative, precum şi pentru a asista părţile reprezentate de ţări în curs de dezvoltare, care sunt deosebit de vulnerabile la efectele negative ale schimbărilor climatice, cu scopul de a acoperi costurile de adaptare în cazul în care aceste valori sunt dobândite în temeiul articolului 17.

 

K. Articolul 4 alineatul 2

 

Următoarele cuvinte se adaugă la sfârşitul primei fraze a alineatului 2 din articolul 4 al Protocolului: sau la data depunerii documentelor de acceptare a oricărei modificări la anexa B, în conformitate cu articolul 3 alineatul 9.

 

L. Articolul 4 alineatul 3

 

În alineatul 3 al articolului 4 din Protocol, cuvintele:

alineatul 7

se înlocuiesc cu: la care se referă.

 

ARTICOLUL 2

Intrarea în vigoare

 

Acest amendament intră în vigoare în conformitate cu articolele 20 şi 21 din Protocolul de la Kyoto.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru acceptarea Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1)şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru acceptarea Amendamentului de la Doha, adoptat la Doha la 8 decembrie 2012, la Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 28 octombrie 2015.

Nr. 785.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind Statutul rezerviştilor voluntari

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Rezerviştii voluntari reprezintă personalul selecţionat pe bază de voluntariat, care consimte, pe bază de contract individual pe durată determinată, denumit în continuare contract, să încadreze funcţii în statele de organizare ale structurilor din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Rezerviştii voluntari sunt cetăţeni români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul în România, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru recrutare şi selecţie şi au încheiat contractul prevăzut la alin. (1).

(3) La instituirea stării de asediu, precum şi la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, contractele rezerviştilor voluntari se suspendă, iar aceştia sunt concentraţi/mobilizaţi, în condiţiile legii, şi sunt încadraţi pe aceleaşi funcţii. La desconcentrare sau la declararea demobilizării, rezerviştii voluntari sunt desconcentraţi sau demobilizaţi, iar contractele se derulează în continuare până la expirarea acestora.

(4) Rezervistul voluntar este încadrat pe funcţia prevăzută în contract la semnarea acestuia.

Art. 2. - (1) Rezerviştii voluntari provin din:

a) rezervişti;

b) cetăţeni care nu au îndeplinit serviciul militar activ, dar care optează pentru îndeplinirea serviciului militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar.

(2) Rezerviştii voluntari pot fi:

a) cadre militare rezervişti voluntari;

b) soldaţi şi gradaţi rezervişti voluntari.

 

CAPITOLUL II

Îndatoriri şi drepturi

 

SECŢIUNEA 1

Îndatoririle rezerviştilor voluntari

 

Art. 3. - Pe durata contractului, rezerviştii voluntari au următoarele îndatoriri:

a) să fie devotaţi statului român şi instituţiei cu care au încheiat contractul;

b) să respecte şi să apere valorile democraţiei constituţionale;

c) să respecte jurământul militar, prevederile regulamentelor militare şi să execute întocmai şi la timp ordinele comandanţilor şi şefilor; rezerviştilor voluntari nu li se pot da ordine care contravin legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, iar neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea juridică a acestora;

d) să îndeplinească cu loialitate şi profesionalism îndatoririle specifice funcţiei în care sunt încadraţi;

e) să participe necondiţionat la instruire şi îndeplinirea misiunilor, pe teritoriul naţional, şi la misiuni în afara teritoriului naţional, potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate internaţionale, în funcţie de cerinţele Ministerului Apărării Naţionale, conform legii;

f) să îşi perfecţioneze pregătirea şi să se instruiască temeinic pentru îndeplinirea misiunilor primite;

g) să acţioneze pentru întrebuinţarea regulamentară şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului, precum şi pentru folosirea şi administrarea eficientă a bunurilor din dotare;

h) să înştiinţeze de îndată unitatea cu care au încheiat contract despre modificările apărute în datele de evidenţă şi anunţare, precum şi despre părăsirea localităţii de domiciliu/reşedinţă pentru o perioadă mai mare de 48 de ore;

i) să preţuiască onoarea şi tradiţiile de luptă ale instituţiei cu care au încheiat contract şi ale armei de care aparţin, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei pe care o poartă;

j) să păstreze cu stricteţe secretul de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al activităţilor pe care le desfăşoară şi al informaţiilor pe care le deţin.

Art. 4. - Pentru fapte comise pe timpul instruirii iniţiale şi derulării contractului, rezerviştii voluntari răspund penal, contravenţional, material şi disciplinar, după caz, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege şi regulamentele militare pentru personalul în activitate.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Drepturile rezerviştilor voluntari

 

Art. 5. - (1) Rezerviştii voluntari sunt asiguraţi şi declaraţi în continuare în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi în sistemul asigurărilor de şomaj pentru perioadele în care participă la instruire şi la îndeplinirea misiunilor în structurile prevăzute la art. 1 alin. (1) în care sunt încadraţi, beneficiind de următoarele drepturi şi facilităţi:

a) drepturi salariale potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate;

b) primă de fidelitate, egală cu solda de funcţie şi de grad, prevăzute de reglementările aplicabile personalului militar în activitate, pentru gradul militar deţinut şi funcţia încadrată la data plăţii, acordată la semnarea fiecărui contract cu o durată de minimum 3 ani, încheiat în condiţiile prevăzute la art. 18 alin. (2);

c) drepturi de echipare şi de hrană, conform reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate;

d) măsuri de protecţie socială, asistenţă medicală şi medicamente, potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate;

e) recuperare după participarea la misiuni militare, potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate;

f) pensii şi despăgubiri, în caz de invaliditate sau deces, ca urmare a unor evenimente produse în timpul şi din cauza activităţilor desfăşurate în perioadele pregătirii, concentrării şi mobilizării, conform prevederilor legale aplicabile personalului militar în activitate;

g) recompense prevăzute de regulamentele militare pentru personalul militar în activitate;

h) cursuri gratuite, potrivit reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate, în funcţie de nevoile unităţilor militare;

i) decontarea cheltuielilor de deplasare în afara garnizoanei de reşedinţă pe timpul chemării de către unităţile militare, în condiţiile stabilite prin ordinul ministrului apărării naţionale;

j) selecţionarea, cu prioritate, în vederea pregătirii în sistemul formării personalului militar în activitate.

(2) în perioada pentru care se acordă drepturile prevăzute la alin. (1) lit. a), rezerviştii voluntari beneficiază, prin efectul legii, de drepturile corespunzătoare celor declaraţi în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi în sistemul asigurărilor de şomaj. Contribuţiile datorate de angajat şi de angajator se reţin şi se virează, pentru perioada respectivă, de către unităţile militare plătitoare de venituri salariale din Ministerul Apărării Naţionale, conform legii. În această perioadă, rezerviştii voluntari asiguraţi sunt declaraţi, în continuare, în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi în sistemul asigurărilor de şomaj şi datorează contribuţiile sociale potrivit legii,

(3) în caz de dispariţie, răpire sau cădere în captivitate pe timpul mobilizării sau în cazul stării de război, precum şi al executării misiunilor în cadrul structurii în care sunt încadraţi, rezerviştii voluntari îşi păstrează calitatea de militar şi beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege, sunt declaraţi în sistemul public, fără plata contribuţiilor prevăzute de lege pentru angajat şi angajator în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor de sănătate şi în sistemul asigurărilor de şomaj până la reapariţie sau eliberare, sau până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti de declarare a dispariţiei, respectiv a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii celui dispărut. La înapoierea în ţară a celor căzuţi în captivitate, în termen de cel mult 3 luni, comisiile de specialitate, stabilite prin dispoziţii ale şefului Statului Major General, vor cerceta condiţiile căderii în captivitate şi comportarea celor în cauză pe timpul acesteia. În funcţie de situaţie vor beneficia sau nu de drepturile stabilite, conform legilor în vigoare.

(4) Rezerviştii voluntari cărora le încetează contractul în baza prevederilor art. 27 alin. (1) lit. o) şi p) sunt expertizaţi de către comisiile de expertiză medico-militară, care decid cu privire la aptitudinea sau inaptitudinea pentru îndeplinirea serviciului militar ce rezervist voluntar, pe baza aceloraşi criterii de expertizare ale personalului militar în activitate.

Art. 6. - Rezerviştii voluntari, în perioada în care nu participă la instruire sau la misiuni în cadrul structurilor în care sunt încadraţi sunt, în continuare, declaraţi în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi în sistemul asigurărilor de şomaj, beneficiază lunar de o remuneraţie, în cuantum de 10% din suma reprezentând solda de funcţie pe care sunt încadraţi, conform contractului încheiat şi solda gradului deţinut. În această perioadă, rezerviştii voluntari sunt contribuabili ai sistemului de asigurări sociale, iar remuneraţia lunară este venit supus impozitului pe venit şi bază de calcul al contribuţiilor sociale, datorate potrivit legii.

Art. 7. - Pentru servicii excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism săvârşite pe durata îndeplinirii îndatoririlor militare ori pentru merite deosebite în activitate, rezerviştilor voluntari li se pot acorda recompense similare personalului militar în activitate, inclusiv decoraţii şi distincţii militare onorifice.

Art. 8. - (1) Pe timpul derulării contractului ca rezervişti voluntari, aceştia sunt înaintaţi în gradul următor, în raport cu nevoile forţelor armate, după expirarea stagiului minim în grad, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru cadrele militare, respectiv pentru soldaţii şi gradaţii profesionişti în activitate. Stagiul minim în grad se calculează prin însumarea perioadelor stabilite prin contractele încheiate în condiţiile prezentei legi.

(2) Promovarea în funcţie a rezerviştilor voluntari se efectuează în limita locurilor aprobate anual prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 9. - Rezerviştii voluntari beneficiază de asistenţă familială acordată de autorităţile militare şi civile, în condiţiile stabilite prin lege.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Interzicerea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi

 

Art. 10. - (1) Rezerviştilor voluntari, pe durata participării la instruire sau la misiuni în structurile în care sunt încadraţi, le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

a) să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi, în favoarea partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;

b) să declare sau să participe la grevă.

(2) Rezerviştilor voluntari, pe durata participării la instruire sau la misiuni în structurile în care sunt încadraţi, le este restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

a) exprimarea opiniilor politice;

b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate;

c) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune;

d) deplasarea în străinătate fără informarea prealabilă, cu cel puţin două zile înainte de plecare, a comandantului/şefului structurii în care este încadrat ca rezervist voluntar.

(3) Condiţiile în care vor putea să prezinte public informaţii militare sunt stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 11. - Rezerviştii voluntari pot rămâne membri ai partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, dar le este interzisă desfăşurarea în unităţile militare a oricăror activităţi cu caracter politic sau de sindicat în interesul acestora, pe timpul participării la instruire sau la misiuni.

 

CAPITOLUL III

Recrutarea, selecţia şi formarea rezerviştilor voluntari

 

SECŢIUNEA 1

Recrutarea şi selecţia rezerviştilor voluntari

 

Art. 12. - (1) Cetăţenii români care urmează să devină rezervişti voluntari trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) să îndeplinească criteriile generale şi specifice de recrutare şi selecţie a rezerviştilor voluntari, potrivit baremelor corespunzătoare categoriei de personal din care fac parte;

b) să nu fi fost condamnaţi penal printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia situaţiei în care cei condamnaţi au fost reabilitaţi sau amnistiaţi;

c) să nu facă parte din organizaţii interzise de legislaţia română şi să nu fie membri ai unor organizaţii incompatibile cu regulile, activităţile şi atribuţiile specifice profesiei militare;

d) să nu aparţină unor culte, asociaţii religioase sau grupări religioase care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi celor care încalcă bunele moravuri sau afectează desfăşurarea profesiei militare;

e) să cunoască limba română, scris şi vorbit;

f) să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 55 de ani.

(2) Criteriile şi baremele prevăzute la alin. (1) lit. a) se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 13. - Structurile şi numărul de funcţii pe categorii de rezervişti voluntari se stabilesc anual prin ordin al ministrului apărării naţionale, în funcţie de fondurile aprobate cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 14. - (1) Recoltarea şi selecţia rezerviştilor voluntari se organizează şi se execută de către structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale.

(2) Cheltuielile necesare pentru recrutarea şi selecţia rezerviştilor voluntari se suportă din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Cetăţenii care optează să devină rezervişti voluntari şi renunţă, din motive imputabile lor, la semnarea angajamentului prevăzut la alin. (5), pe timpul recrutării şi selecţiei, sunt obligaţi să restituie cheltuielile generate de acestea.

(3) Modul de executare a selecţiei rezerviştilor voluntari pe corpuri de personal militar se stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale. Selecţia este obligatorie pentru toţi cetăţenii care optează să devină rezervist voluntar, indiferent dacă au satisfăcut sau nu serviciul militar în una dintre formele prevăzute de lege.

(4) Dacă după efectuarea selecţiei cetăţenii declaraţi admişi nu mai doresc să devină rezervişti voluntari, sunt obligaţi să suporte cheltuielile generate de recrutare şi selecţie.

(5) După executarea selecţiei, cetăţenii care nu au îndeplinit serviciul militar activ, declaraţi admişi, semnează un angajament, prin care se obligă ca, după finalizarea perioadei de instruire iniţiată, să încheie contractul ca rezervist voluntar.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Formarea rezerviştilor voluntari

 

Art. 15. - (1) După semnarea angajamentului, cetăţenii prevăzuţi la art. 14 alin. (5) parcurg un program de instruire iniţială în cadrul structurilor specializate ale Ministerului Apărării Naţionale. Structurile specializate, modul de executare a instruirii iniţiale şi durata acesteia se stabilesc prin ordin al şefului Statului Major Generat.

(2) Pe durata programului de instruire iniţială, participanţii au aceleaşi drepturi, facilităţi şi îndatoriri ca şi soldaţii profesionişti în activitate. Ei beneficiază, lunar, de o sumă egală cu solda de funcţie corespunzătoare unui soldat profesionist în activitate, la care se adaugă solda gradului minim al fiecărui corp de personal militar pentru care se instruieşte. Suma primită pe durata programului de instruire iniţială constituie venit asimilat salariilor în înţelesul impozitului pe venit şi bază de calcul al contribuţiilor sociale.

(3) Cetăţenii care au îndeplinit serviciul militar activ nu parcurg programul de instruire iniţială.

Art. 16. - (1) Nerespectarea de către participanţii la instruirea iniţială a angajamentului prevăzut la art. 14 alin. (5), precum şi întreruperea instruirii iniţiale din motive imputabile lor atrag plata cheltuielilor efectuate pentru recrutare, selecţie şi instruirea iniţială.

(2) Metodologia de determinare a cheltuielilor efectuate pe timpul recrutării, selecţiei şi instruirii iniţiale, precum şi modalitatea de restituire a cheltuielilor generate de acestea se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art. 17. - La finalul perioadei de instruire iniţiala, cetăţenii care au participat la aceasta depun jurământul militar prevăzut de lege.

 

CAPITOLUL IV

Serviciul militar În rezervă în calitate de rezervist voluntar

 

SECŢIUNEA 1

Raporturile de serviciu dintre rezerviştii voluntari şi Ministerul Apărării Naţionale

 

Art. 18. - (1) Raporturile de serviciu dintre rezerviştii voluntari şi Ministerul Apărării Naţionale se stabilesc în baza contractului.

(2) Contractul se încheie între Ministerul Apărării Naţionale şi cetăţenii care consimt, pe bază de voluntariat, să îndeplinească serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar, în condiţiile legii, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 12 alin. (1).

(3) Contractul conţine, cel puţin, clauze privind obiectul şi durata contractului, drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale, stabilite de lege, precum şi răspunderea contractuală în cazul încălcării clauzelor acestuia.

(4) Calitatea de rezervist voluntar se acordă cetăţenilor prevăzuţi la alin. (2), numai după semnarea contractului.

Art. 19. - Primul contract se încheie, în condiţiile prevăzute de lege, pe o perioadă de 4 ani, iar următoarele pe o perioadă de maximum 3 ani, având în vedere încadrarea în clasele de evidenţă ca rezervist stabilite de lege.

Art. 20. - (1) Ministerul Apărării Naţionale poate încheia contracte cu rezerviştii proveniţi din rândul cadrelor militare, soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, care au încetat raporturile de serviciu cu aceste instituţii şi îndeplinesc condiţiile prevăzute te art. 12 alin. (1).

(2) în situaţia în care contractul prevăzut la alin. (1) se încheie în termen de 3 ani de la trecerea în rezervă, rezerviştii nu mai participă la instruirile anuale.

(3) Durata primului contract, precum şi a următoarelor contracte încheiate în condiţiile prevăzute la alin, (1) sunt de maximum 3 ani fiecare.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Îndeplinirea serviciului militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar

 

Art. 21. - (1) Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi, după caz, pentru participare la instruire sau la misiuni în structurile În care sunt încadraţi, potrivit legii.

(2) Rezerviştii voluntari sunt concentraţi/mobilizaţi şi pentru îndeplinirea unor misiuni în afara teritoriului naţional, în raport cu nevoile forţelor destinate apărării, potrivit legii.

(3) Chemarea rezerviştilor voluntari, în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), se face prin ordine de chemare, care cuprind motivele chemării şi perioada concentrării, întocmite şi înmânate prin grija structurilor în care sunt încadraţi, astfel:

a) până la data de 20 decembrie a fiecărui an, pentru participarea la instruirile prevăzute în contract pentru anul următor;

b) cu cel puţin 60 de zile înainte, pentru concentrările în vederea participării la misiuni cu o durată mai mare de 15 zile sau la alte forme de instruire neprevăzute expres în contract;

c) imediat, la declararea stării de război, a mobilizării, instituirea stării de asediu, a stării de urgenţă, precum şi pe timpul antrenamentelor/exerciţiilor de mobilizare, precum şi altor activităţi stabilite prin ordin al şefului Statului Major General.

(4) Modificările privind motivele chemării şi perioadele de desfăşurare ale instruirilor prevăzute la alin. (3) lit. a) se comunică rezerviştilor voluntari cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestora.

(5) în perioada în care deţin calitatea de rezervist voluntar, cetăţenii nu pot fi mobilizaţi la locul de muncă şi nu pot fi folosiţi pentru prestări de servicii, în condiţiile legii.

Art. 22. - (1) Rezerviştii voluntari execută instruirea în unitatea la care sunt încadraţi, pe durata a 15 zile calendaristice, anual.

(2) Modul de executare a instruirilor se stabileşte prin ordin al şefului Statului Major General.

(3) Rezerviştii voluntari sunt obligaţi să se prezinte la unitatea militară, la solicitarea comandantului acesteia, pentru actualizarea datelor de evidenţă.

Art. 23. - Planificarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea instruirii rezerviştilor voluntari, pe timpul concentrărilor pentru instruire, se stabilesc prin ordin al şefului Statului Major General.

Art. 24. - În baza ordinului de chemare, rezerviştii voluntari sunt obligaţi să înştiinţeze angajatorii cu care au încheiate raporturi de muncă sau de serviciu, despre participarea la concentrări, prezentând totodată documentele justificative, astfel:

a) pentru instruirile prevăzute în contractul încheiat în condiţiile legii, înştiinţarea se face cu cel puţin 15 zile înainte de data prezentării la concentrare;

b) pentru concentrările în vederea participării la misiuni sau instruiri cu o durată mai mare de 15 zile, înştiinţarea se face cu cel puţin 45 de zile înainte de termenul prevăzut pentru prezentarea la concentrare;

c) imediat după primirea ordinului de chemare, în situaţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. c).

Art. 25. - (1) Pe durata concentrării, rezerviştii voluntari pot fi detaşaţi în alte structuri din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, în condiţiile legii.

(2) Competenţele cu privire la aprobarea detaşării rezerviştilor voluntari în condiţiile alin. (1), precum şi cu privire la durata acesteia sunt similare cu cele referitoare la personalul militar în activitate.

Art. 26. “ (1) Raporturile de muncă sau de serviciu, după caz, dintre rezerviştii voluntari şi angajatori se suspendă, în condiţiile prevăzute de lege, pe perioada îndeplinirii misiunilor prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2).

(2) Pe perioada îndeplinirii misiunilor prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2), raporturile de muncă sau de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot înceta, din iniţiativa angajatorului, decât în urma dizolvării operatorilor economici ori a desfiinţării instituţiilor publice. În aceste situaţii, reconversia profesională a respectivelor persoane, pentru profesii care sunt cerute pe piaţa forţei de muncă, se asigură, în mod gratuit, de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă sau de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Încetarea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar

 

Art. 27. - (1) Rezerviştilor voluntari le poate înceta contractul în următoarele situaţii:

a) la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul, dacă una dintre părţi nu este de acord cu reînnoirea acestuia;

b) la desfiinţarea funcţiilor pe care sunt încadraţi ca urmare a restructurării sau modificării prevederilor statelor de organizare ale unităţilor, în situaţia în care nu sunt posibilităţi de încadrare pe o altă funcţie vacantă în aceeaşi structură, corespunzător gradului, specialităţii militare şi pregătirii profesionale a acestora, în funcţie de necesităţile Ministerului Apărării Naţionale;

c) cu acordul părţilor;

d) la trecerea îndeplinirii serviciului militar activ;

e) la împlinirea limitei de vârstă pentru scoaterea din evidenţa militară ca rezervist;

f) pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale;

g) prin demisie;

h) când se constată că, în mod nejustificat, se sustrag de la participarea la instruire sau la misiuni;

i) când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale;

j) când, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, au fost condamnaţi la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării acesteia sau la o pedeapsă neprivativă de libertate, cu excepţia situaţiei în care cei condamnaţi au fost reabilitaţi sau amnistiaţi;

k) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti;

I) când nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (1);

m) după retragerea, de către autorităţile competente, a avizului de securitate;

n) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a dispariţiei, respectiv a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii celui dispărut sau a punerii sub interdicţie a rezervistului voluntar;

o) când sunt clasaţi “inapt pentru serviciul militar” de către comisiile de expertiză medico-militară;

p) când sunt clasaţi “apt limitat” de comisiile prevăzute la lit. o);

q) când pleacă în străinătate pe o perioadă mai mare de 60 de zile, cu excepţia situaţiilor când este trimis în misiune de Ministerul Apărării Naţionale;

r) la încadrarea funcţiei cu personal care îndeplineşte serviciul militar activ, în situaţia în care nu sunt posibilităţi de încadrare pe o altă funcţie vacantă în aceeaşi structură, corespunzător gradului, specialităţii militare şi pregătirii profesionale a acestora, în funcţie de necesităţile Ministerului Apărării Naţionale;

s) când încalcă prevederile art. 10;

ş) la data decesului rezervistului voluntar.

(2) Pe durata stării de urgenţă, precum şi pe timpul pregătirii şi executării misiunilor în afara teritoriului statului naţional, rezerviştilor voluntari nu le poate înceta contractul ca urmare a demisiei.

Art. 28. - (1) Contractul încetează de drept în situaţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. a), d), e), k), n)-p) şi ş).

(2) Contractul încetează ca urmare a deciziei comandanţilor sau şefilor structurilor militare care au semnat contractul, la propunerea comandanţilor sau şefilor direcţi, înaintată ierarhic, în situaţiile prevăzute la art. 27 alin. (1) lit. b), c), h)-j), l), m) şi q-s).

Art. 29. - În situaţia în care termenele contractelor rezerviştilor voluntari expiră pe timpul pregătirii şi îndeplinirii unor misiuni în afara teritoriului statului român, acestea se prelungesc până la încetarea misiunii.

Art. 30. - Data şi motivele încetării contractului se comunică rezerviştilor voluntari în scris, printr-o trimitere de corespondenţă recomandată, de către comandantul structurii care a semnat contractul.

Art. 31. - Rezerviştii voluntari ale căror raporturi de serviciu încetează în condiţiile prevederilor art. 27 alin. (1) lit. g)-m), q) şi s) sunt obligaţi să restituie cheltuielile pentru selecţie şi instruire iniţială, proporţional cu perioada din primul contract rămasă neexecutată, precum şi prima de fidelitate acordată în baza art. 5 alin. (1) lit. b).

 

SECŢIUNEA a 4-a

Evidenţa rezerviştilor voluntari

 

Art. 32. - Evidenţa rezerviştilor voluntari se realizează, potrivit actelor normative în vigoare, de către structurile cu care aceştia au încheiate contracte, precum şi de centrele militare pe a căror rază de responsabilitate domiciliază aceştia, pentru toate instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.

Art. 33. - La încetarea contractului, rezerviştii voluntari sunt trecuţi în poziţia de rezervist, în rezerva de mobilizare, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 5-a

Raporturile cu angajatorii

 

Art. 34. - Structurile Ministerului Apărării Naţionale cu care cetăţenii au semnat angajamentul prevăzut la art. 14 alin. (5) au obligaţia să înştiinţeze angajatorii cu care aceştia au raporturi de muncă sau de serviciu, după caz, despre perioada în care are loc programul de instruire iniţială, cu cel puţin 30 de zile înainte de începerea acesteia.

Art. 35. - (1) Angajatorii suspendă raporturile de muncă sau de serviciu, după caz, cu rezerviştii voluntari şi cu persoanele care au semnat angajamentul prevăzut la art. 14 alin. (5), pe perioada participării acestora la concentrare/mobilizare, conform contractului, sau la instruirea iniţială prevăzută în angajament.

(2) Raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au semnat angajamentul prevăzut la art. 14 alin. (5) nu pot înceta decât în condiţiile prevăzute la art. 26 alin. (2)

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 36. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2017.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, capitolul V din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, cuprinzând art. 51-67, se abrogă.

Art. 37. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cetăţenii români care îndeplinesc serviciul militar activ în una dintre formele prevăzute de lege, precum şi funcţionarii publici cu statut special din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, la încetarea

raporturilor de serviciu, în situaţia în care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. f), îşi pot exprima, în scris, opţiunea de a încheia contract în calitate de rezervist voluntar, în condiţiile legii.

Art. 38. - Contractele încheiate în temeiul art. 51 din Legea nr. 384/2006, cu modificările şi completările ulterioare, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia.

Art. 39. - Drepturile băneşti acordate rezerviştilor voluntari prevăzute în prezenta lege se supun reglementărilor aplicabile personalului militar în activitate în domeniul fiscal şi al contribuţiilor sociale.

Art. 40. - Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi, anual se asigură, potrivit legii, sumele necesare în bugetul Ministerului Apărării Naţionale.

Art. 41. - În aplicarea prezentei legi, ministrul apărării naţionale este abilitat să emită norme metodologice, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 42. - (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător cetăţenilor care consimt, pe bază de voluntariat, să îndeplinească serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar şi rezerviştilor voluntari din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale care, potrivit legii, au în structurile proprii această categorie de personal militar.

(2) Prin expresiile “Ministerul Apărării Naţionale” şi “ministrul apărării naţionale”, stabilite prin prezenta lege, se înţelege, după caz, instituţiile prevăzute la alin. (1), respectiv conducătorii acestora, iar prin “şeful Statului Major General” se înţelege înlocuitorul conducătorilor acestor instituţii.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

AUGUSTIN-CONSTANTIN MITU

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2015.

Nr. 270.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind Statutul rezerviştilor voluntari

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind Statutul rezerviştilor voluntari şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 9 noiembrie 2015.

Nr. 819.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru declararea zilei de 1 octombrie Ziua luptei împotriva cancerului de sân

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se declară ziua de 1 octombrie Ziua luptei împotriva cancerului de sân.

Art. 2. - Autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân.

Art. 3. - Unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele cu leziuni precursoare sau incipiente către servicii medicale specializate de diagnostic şi tratament.

Art. 4. - Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate Zilei luptei împotriva cancerului de sân.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2015.

Nr. 273.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 1 octombrie Ziua luptei împotriva cancerului de sân

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru declararea zilei de 1 octombrie Ziua luptei împotriva cancerului de sân şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2015.

Nr. 827.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - Se declară ziua de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului. Art. 2. - Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile nonguvernamentale pot acorda, de Ziua luptei împotriva cancerului, sprijin material şi financiar pentru organizarea de evenimente dedicate creşterii nivelului de educaţie sanitară şi al gradului de conştientizare în ceea ce priveşte această maladie.

Art. 3. - Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot realiza şi pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2015.

Nr. 274.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1)şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind declararea zilei de 4 februarie Ziua luptei împotriva cancerului şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2015.

Nr. 828.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 15 din 19 august 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, adoptată în temeiul art. 1 pct. IV. 2 din Legea nr. 119/2014 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 28 august 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 11 noiembrie 2015.

Nr. 275.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1)şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2015.

Nr. 829.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor ofiţeri din Serviciul Român de Informaţii

În temeiul art. 32 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 4 alin. (1) lit. d) şi art. 6 din Legea nr. 573/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru ofiţeri şi funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de ofiţeri, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul Serviciului Român de Informaţii emite următorul ordin:

Art. 3. - La data de 1 decembrie 2015 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate în

Art. 1. - La data de 1 decembrie 2015 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, ofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 1.

Art. 2. - La data de 1 decembrie 2015 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, ofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 2. domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, ofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

Eduard Hellvig

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2015.

Nr. 525.


*) Anexele nr. 1-3 conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

 

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

 

ORDIN

privind conferirea Semnului onorific În Serviciul Patriei unor maiştri militari şi subofiţeri din Serviciul Român de Informaţii

În temeiul art. 32 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 4 alin. (1) lit. d) şi art. 6 din Legea nr. 574/2004 privind Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru maiştri militari, subofiţeri şi pentru funcţionari publici cu statut special, cu grade profesionale echivalente cu gradele de maiştri militari şi subofiţeri, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor art. 23 alin. 3 din Legea nr. 14/1992 privind organizare şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul Serviciului Român de Informaţii emite următorul ordin:

Art. 1. - La data de 1 decembrie 2015 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 15 ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, maiştrilor militari şi subofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 1,

Art. 2. - La data de i decembrie 2015 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 20 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, maiştrilor militari şi subofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 2.

Art. 3. - La data de 1 decembrie 2015 se conferă Semnul onorific În Serviciul Patriei pentru 25 de ani de activitate în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, pentru rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională, maiştrilor militari şi subofiţerilor nominalizaţi în anexa nr. 3.

Art. 4. - Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul Serviciului Român de Informaţii,

Eduard Hellvig

 

Bucureşti, 2 noiembrie 2015.

Nr. 526.


*) Anexele nr. 1-3 conţin informaţii clasificate şi urmează regimul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ

 

În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ţinând cont de prevederile art. 4 alin. (2) şi art. 19 alin. (1) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului naţional de definitivare În învăţământ, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.802/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă programele pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ, începând cu sesiunea 2016, prevăzute în anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Disciplinele de examen pentru care sunt aprobate programele din anexa nr. 1 sunt cuprinse în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, programele pentru examenul de definitivare în învăţământ, aprobate anterior prin ordine de ministru, îşi pierd valabilitatea.

Art. 4. - Direcţia generată management şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi inspectoratele şcolare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 27 octombrie 2015.

Nr. 5.558.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial “, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.