MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 872/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 872         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 23 noiembrie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 614 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 616 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

2.122. - Ordin al ministrului afacerilor externe pentru aprobarea Procedurii de aplicare a Codului etic pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României

 

2.127. - Ordin al ministrului afacerilor externe privind publicarea Programului de cooperare în domeniile educaţiei, culturii şi în alte domenii conexe dintre Guvernul României şi Guvernul Palestinei, semnat la Ramallah la 19 octombrie 2015

 

Program de cooperare în domeniile educaţiei, culturii şi în alte domenii conexe între Guvernul României şi Guvernul Palestinei

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 614

din 6 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1)pct. IV lit. b)din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Iosif Cimpoeşu în Dosarul nr. 1.284/103/2013 al Judecătoriei Roman şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 926D/2015,

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, deoarece autorul acesteia solicită Curţii Constituţionale interpretarea şi aplicarea textului de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 16 aprilie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 1.284/103/2013, Judecătoria Roman a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Iosif Cimpoeşu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate - ce constituie temeiul legal care a stat la baza determinării creanţei supuse executării silite - contravin prevederilor art. 16, art. 22, art. 41, art. 47 şi art. 56 alin. (2) din Constituţie, deoarece, potrivit interpretării pe care o dă Casa Judeţeană de Pensii Neamţ, membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale şi persoanele fizice autorizate sunt obligaţi să plătească contribuţie la sistemul public de pensii pentru toate încasările (cifra de afaceri a entităţii economice) dacă acestea sunt mai mari de 4 salarii brute pe ţară. Astfel, potrivit acestei interpretări, contribuţia la pensii se aplică şi asupra cheltuielilor deductibile fiscal ale întreprinderii. Or, consideră că interpretarea corectă este aceea potrivit căreia membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale şi persoanele fizice autorizate nu sunt obligaţi să plătească contribuţie la sistemul public de pensii pentru toate încasările - cifra de afaceri a entităţii economice - chiar dacă acestea sunt ceva mai mari de patru salarii medii brute pe ţară, dacă prin scăderea din cifra de afaceri a întreprinderii a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit rezultă un venit impozabil mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut pe ţară, conform art. 29622 din Codul fiscal. Mai arată că dispoziţiile de lege criticate creează discriminări între categoriile profesionale prin interpretarea abuzivă a definiţiei privind venitul brut, întrucât managerilor şi administratorilor prevăzuţi la lit. a) a aceluiaşi articol li se aplică o contribuţie la pensii în procent de 10,5% din retribuţia personală, iar nu de 31,3%, inclusiv din cheltuielile deductibile fiscal ale întreprinderii, nu doar din venitul personal obţinut din scăderea din cifra de afaceri a întreprinderii a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit. În final, consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin şi prevederilor art. 22 privind dreptul la viaţă, art. 41 privind dreptul la măsuri de protecţie socială, art. 47 privind nivelul de trai decent şi art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale, deoarece contribuţia la pensii este un impozit - o taxă forfetară.

6. Judecătoria Roman apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, iar în ceea ce priveşte modul în care dispoziţiile de lege criticate sunt interpretate sau aplicate, precum şi aspectele referitoare la o eventuală eroare în aplicarea legislaţiei într-un anumit domeniu nu sunt chestiuni ce aparţin sferei de competenţă a Curţii Constituţionale.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece autorul acesteia este nemulţumit de modul în care Casa Judeţeană de Pensii Neamţ a interpretat şi aplicat dispoziţiile de lege criticate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [...] IV. persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cei puţin de 4 ori câştigul salariat mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi care se află în una dintre situaţiile următoare: [...] b) membri ai întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale;”.

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. *16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 privind dreptul la viaţă, art. 41 privind dreptul la măsuri de protecţie socială, art. 47 privind nivelul de trai decent şi art. 56 alin. (2) privind aşezarea justă a sarcinilor fiscale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia critică interpretarea Casei Judeţene de Pensii Neamţ, potrivit căreia membrii întreprinderilor individuale, ai întreprinderilor familiale şi persoanele fizice autorizate sunt obligaţi să plătească contribuţie la sistemul public de pensii pentru toate încasările (cifra de afaceri a entităţii economice) dacă acestea sunt mai mari de 4 salarii brute pe ţară. Astfel, potrivit acestei interpretări, contribuţia la pensii se aplică şi asupra cheltuielilor deductibile fiscal ale întreprinderii. Din susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate reiese că acesta nu critică soluţia legislativă a art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ci interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege referitoare la contribuţia de asigurări sociale.

14. Or, Curtea reţine că textul de lege criticat stabileşte categoriile de persoane care sunt asigurate în mod obligatoriu în cadrul sistemului public de pensii, iar nu baza şi modalitatea de calcul ale contribuţiei de asigurări sociale, prevederi care sunt cuprinse în Codul fiscal.

15. În concluzie, ţinând cont de prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii textului de lege cu care a fost sesizată, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, întrucât priveşte chestiuni de interpretare şi aplicare a unor texte de lege, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin, (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Iosif Cimpoeşu în Dosarul nr. 1.284/103/2013 al Judecătoriei Roman. Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Roman şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 616

din 6 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, excepţie ridicata de Paul Cosmin Dumitrescu în Dosarul nr. 22.514/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3S4D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată, în esenţă, că reglementarea criticată a transpus o directivă europeană, iar soluţia legislativă criticată se înscrie în marja de apreciere a statului. Faptul că dreptul în discuţie este netransferabil nu aduce atingere dispoziţiilor Constituţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 27 octombrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 22.514/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantul Paul Cosmin Dumitrescu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea deciziei emise de pârâta Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Municipiului Bucureşti, prin care a fost obligat la restituirea indemnizaţiei de creştere a copilului aferente lunii februarie 2013.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 26 privind viaţa familială, art. 47 privind nivelul de trai şi art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, precum şi celor ale art. 11 alin. (1) raportate la Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creşterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP şi CES şi de abrogare a Directivei 96/34/CE. În acest sens, arată că, în contextul realităţilor sociale şi economice actuale, reducerea indemnizaţiei cu o lună şi a concediului pentru creşterea copilului plasează persoanele care au calitatea de beneficiari într-o situaţie defavorabilă. Or, dreptul la concediu de maternitate este un drept fundamental. Mai mult, se aduce atingere şi principiului protecţiei aşteptărilor legitime ale cetăţenilor cu privire la un anumit nivel al protecţiei şi securităţii sociale. Faptul că se reduce cu o lună indemnizaţia de creşterea copilului în condiţiile în care celălalt părinte nu beneficiază de aceasta conduce către un „dezechilibru financiar al familiei”. Totodată, susţine că efectul acestei prevederi aduce atingere şi art. 49 din Constituţie privind protecţia copiilor şi tinerilor în sensul că beneficiarul final al acestei indemnizaţii este însuşi copilul, deoarece restrângerea duratei plăţii indemnizaţiei de creştere a copilului cu o lună creează „lipsuri în creşterea şi educaţia copilului”,

6. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorul excepţiei.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 28 iunie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins: „Dreptul la concediul pentru creşterea copilului stabilit potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) se acordă pe bază netransferabilă persoanelor ai căror copii se nasc începând cu data de 1 martie 2012, precum şi celor aflate în situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2), începând cu această dată, în situaţia în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condiţiile de acordare a acestuia, după cum urmează: [...] b) în situaţia în care persoana prevăzută la lit. a) nu solicită dreptul la concediul care îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia.„

11. Autorul excepţiei susţine că dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 26 privind viaţa familială, art. 47 privind nivelul de trai, art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor şi art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, precum şi celor ale art. 11 alin. (1) raportate la Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creşterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP şi CES şi de abrogare a Directivei 96/34/CE.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor instituie posibilitatea părinţilor de a opta între două tipuri de concediu (pentru creşterea copilului în vârstă de până la 1 an sau pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani) şi indemnizaţia corespunzătoare, iar cuantumul indemnizaţiei este determinat de durata concediului solicitat. Dispoziţiile criticate prevăd că dreptul la concediul pentru creşterea copilului se acordă pe bază netransferabilă părinţilor, după cum urmează: cel puţin o lună din perioada totală a concediului de creştere a copilului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept, iar în situaţia în care această persoană nu solicită dreptul la concediul care îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia.

13. Cu privire la critica autorului excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit căreia reducerea indemnizaţiei cu o lună şi a concediului pentru creşterea copilului contravine dreptului fundamentai la concediu de maternitate, Curtea constată că această critică este neîntemeiată, de vreme ce, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, cetăţenii au dreptul la „concediu de maternitate plătit”şi, prin urmare, numai concediul de maternitate (cu indemnizaţia aferentă) reprezintă un drept fundamental, nefiind consacrat ca atare şi concediul pentru creşterea copilului, reglementat de dispoziţiile de lege criticate. Astfel, premisa de la care pleacă autorul excepţiei în argumentarea acesteia este falsă, întrucât Constituţia garantează concediul de maternitate plătit, acesta fiind prevăzut de Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi reglementat de art. 23 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, potrivit căruia „Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate.”

14. Referitor la natura indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, Curtea, în jurisprudenţa sa constantă, a statuat, de exemplu, prin Decizia nr. 788 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 22 noiembrie 2012, sau prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, că dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului nu este un drept constituţional, ci constituie una dintre măsurile de protecţie socială instituite de stat prin lege în virtutea rolului de stat social, dar nenominalizate expres în Constituţie. Caracteristic unui astfel de drept este că legiuitorul este liber să aleagă, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional, care sunt măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor. Totodată, prin Decizia nr. 455 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 2 iunie 2011, Curtea a statuat că „indemnizaţia pentru creşterea copilului constituie o măsură concretă de protecţie socială, fiind dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească modalitatea de acordare a acesteia, fără a aduce atingere existenţei dreptului în sine”.

15. Ţinând cont de acestea, Curtea nu poate reţine nici încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 47 privind nivelul de trai sau ale art. 49 privind protecţia copiilor şi a tinerilor.

16. Cu privire la invocarea prevederilor constituţionale ale art. 26 privind viaţa familială şt ale art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii, Curtea constată că acestea nu au incidenţă în cauza de faţă, care priveşte analiza constituţionalităţii dispoziţiilor de lege ce reglementează condiţiile de acordare a concediului pentru îngrijirea copilului.

17. În final, referitor la Directiva 2010/18/UE a Consiliului din 8 martie 2010 de punere în aplicare a Acordului-cadru revizuit privind concediul pentru creşterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME. CEEP şi CES şi de abrogare a Directivei 96/34/CE, Curtea observă că, potrivit Clauzei 2.2 din acest Acord, „Concediul se acordă pentru o perioadă de cel puţin patru luni şi, pentru a promova egalitatea de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei, ar trebui, în principiu, să se acorde pe o bază netransferabilă. Pentru a încuraja egalitatea între cei doi părinţi în materie de luare a concediului pentru creşterea copilului, cel puţin una dintre cele patru luni se va acorda pe o bază netransferabilă. Modalităţile de aplicare a perioadei netransferabile se stabilesc la nivel naţional prin intermediul legislaţiei şi/sau ai convenţiilor colective, luând în considerare dispoziţiile în materie de concediu existente în statele membre.„ Totodată, în Preambulul Acordului, la „Consideraţii generale” ct. 16, se prevede că „dreptul la concediu pentru creşterea copilului în prezentul acord reprezintă un drept individual şi, în principiu, nu poate fi cedat, iar statele membre sunt abilitate să îi confere caracter cesionabil. Experienţa arată că caracterul cesionabil al concediului poate reprezenta un stimulent pozitiv pentru ca taţii să ia acest tip de concediu şi, prin urmare, partenerii sociali europeni convin asupra faptului că o parte din concediu nu este cesionabilă”. În consecinţă, susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia dispoziţiile de lege criticate ar contraveni acestei Directive, care pune în aplicare Acordul-cadru revizuit privind concediul pentru creşterea copilului încheiat de BUSINESSEUROPE, UEAPME, CEEP şi CES (acord care stabileşte cerinţele minimale menite să faciliteze concilierea între responsabilităţile parentale şi profesionale), este neîntemeiată.

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Paul Cosmin Dumitrescu în Dosarul nr. 22.514/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 11 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

pentru aprobarea Procedurii de aplicare a Codului etic pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată, ale Hotărârii Guvernului nr. 215/2012 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015 şi ale Ordinului ministrului afacerilor externe nr. 890/2014 privind aprobarea Codului etic pentru Corpul diplomatic şi consular al României,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul afacerilor externe emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Procedura de aplicare a Codului etic pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a procedurii prevăzute la art. 1 se abrogă Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.963/2014*), precum şi orice prevederi contrare.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - Corpul de control şi evaluare diplomatică va acţiona pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

 

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2015.

Nr. 2.122.


*) Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.963/2014 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

ANEXĂ

 

PROCEDURĂ

de aplicare a Codului etic pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

ARTICOLUL 1

Atribuţiile Corpului de control şi evaluare diplomatică în domeniul eticii

 

(1) Corpul de control şi evaluare diplomatică deţine, pe lângă alte atribuţii, competenţa de a verifica modul de respectare a normelor de etică.

(2) Corpul de control şi evaluare diplomatica, prin consilierii de etică, asigură coordonarea, monitorizarea, raportarea şi controlul aplicării Codului etic pentru personalul diplomatic şi consular al României.

 

ARTICOLUL 2

Reguli generale privind activitatea de evaluare diplomatică în domeniul eticii

 

(1) Activitatea de evaluare în domeniul eticii diplomatice, precum şi activitatea Comisiei de etică se realizează cu respectarea principiilor legalităţii, confidenţialităţii, proporţionalităţii, contradictorialităţii, independenţei, echidistanţei şi imparţialităţii.

(2) Semnalarea cu bună credinţă a încălcării normelor de etică nu poate să atragă consecinţe negative sau sancţiuni pentru persoana care a formulat-o.

 

CAPITOLUL II

Consilierul de etică pentru Corpul diplomatic şi consular al României

 

ARTICOLUL 3

Desemnarea şi revocarea consilierului de etică pentru Corpul diplomatic şi consular ai României

 

(1) Conducerea Corpului de control şi evaluare diplomatică coordonează activitatea consilierilor de etică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi propune ministrului afacerilor externe desemnarea şi revocarea consilierilor de etică pentru personalul cu statut diplomatic şi consular.

(2) Departamentul resurse umane asigură sprijin de specialitate pentru identificarea candidaţilor pentru calitatea de consilier de etică.

 

ARTICOLUL 4

Obligaţiile consilierului de etică

 

În exercitarea atribuţiilor, consilierul de etică are următoarele obligaţii:

a) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a Constituţiei, a legilor interne şi reglementărilor internaţionale;

b) respectarea principiului legalităţii;

c) îndeplinirea atribuţiilor cu profesionalism, loialitate şi corectitudine, abţinându-se de la orice fapte care ar putea aduce prejudicii instituţiei;

d) adoptarea unei atitudini independente, imparţiale şi echidistante.

 

ARTICOLUL 5

Condiţii pentru desemnarea consilierului de etică pentru Corpul diplomatic şi consular

 

(1) Poate fi desemnat consilier de etică diplomatul de carieră care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are vechimea minimă de 5 ani ca membru al Corpului diplomatic şi consular al României;

b) deţine cel puţin gradul diplomatic de secretar II, respectiv viceconsul;

c) se bucură de bună reputaţie profesională şi morală;

d) are studii superioare juridice sau studii superioare, de regulă, în ştiinţele psihosociale şi ale comunicării;

e) a efectuat, de regulă, cel puţin o misiune externă de minimum 3 luni în Serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe;

f) este autorizat pentru acces la informaţii clasificate nivelul cel puţin „Secret „;

g) nu a fost sancţionat disciplinar în ultimii 5 ani sau sancţionat penal potrivit legii şi nu face obiectul unei cauze disciplinare sau penale pe rolul organelor competente.

(2) Absolvirea unor forme de pregătire în domeniul eticii diplomatice poate constitui un avantaj.

 

ARTICOLUL 6

Incompatibilităţi pentru exercitarea funcţiei de consilier de etică

 

(1) Consilierul de etică are obligaţia de a se abţine de la instrumentarea unui dosar de etică, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a) este rudă sau afin până la gradul IV inclusiv cu vreuna dintre persoanele care fac obiectul dosarului de etică sau cu persoana care face sesizarea;

b) are sau a avut calitatea de soţ/soţie/logodnic(ă), concubin(ă) al/a vreuneia dintre persoanele care fac obiectul dosarului de etica;

c) se află în relaţii de duşmănie cu vreuna dintre aceste persoane;

d) are un interes personal în cauza ce face obiectul dosarului de etică.

(2) Consilierul de etică aflat în una dintre situaţiile menţionate mai sus are obligaţia de a formula declaraţie de abţinere, pe care o supune spre aprobare inspectorului general.

(3) Declaraţia de abţinere şi modul de soluţionare a acesteia se consemnează în Registrul general al lucrărilor de etică.

 

ARTICOLUL 7

Numărul consilierilor de etică pentru Corpul diplomatic şi consular

 

(1) în cadrul Corpului de control şi evaluare diplomatică îşi desfăşoară activitatea, de regulă, trei consilieri de etică.

(2) în funcţie de necesităţi, ministrul afacerilor externe poate decide, prin ordin, majorarea numărului consilierilor de etică pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României.

(3) în mod excepţional, ministrul afacerilor externe poate decide desemnarea unui număr suplimentar de cel mult patru consilieri de etică, la propunerea secretarilor de stat coordonatori sau a secretarului general şi cu avizul Corpului de control şi evaluare diplomatică, ce îşi desfăşoară în continuare activitatea la departamentele din care provin, fiind subordonaţi inspectorului general în ceea ce priveşte instrumentarea lucrărilor de etică.

(4) Departamentul politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni şi Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii

de Pretutindeni pot avea câte un consilier de etică desemnat de ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, din rândul personalului propriu.

(5) Pentru problematica institutelor culturale româneşti din străinătate şi a relaţiei dintre Ministerul Afacerilor Externe şi Institutul Cultural Român, ministrul afacerilor externe poate desemna un consilier de etică din cadrul Direcţiei diplomaţie publică, culturală şi ştiinţifică, propus de secretarul de stat coordonator cu avizul conducerii Institutul Cultural Român.

 

ARTICOLUL 8

Mandatul consilierului de etică pentru Corpul diplomatic şi consular

 

(1) Consilierul de etică poate fi numit pentru un mandat de 2 ani.

(2) Mandatul consilierul de etică poate fi reînnoit la propunerea conducerii Corpului de control şi evaluare diplomatică.

 

ARTICOLUL 9

Atribuţiile consilierului de etică

 

(1) Consilierul de etică are următoarele atribuţii, pe care le exercită sub coordonarea conducerii Corpului de control şi evaluare diplomatică:

a) întocmeşte şi ţine evidenţa sesizărilor, lucrărilor şi dosarelor de etică repartizate în Registrul dosarelor/lucrărilor de etică;

b) analizează şi soluţionează sesizările şi reclamaţiile cu privire la cazurile privind nerespectarea normelor de etică de către personalul cu statut diplomatic şi consular;

c) acordă consiliere cu privire la respectarea normelor de etică;

d) organizează, din oficiu sau la cerere, şedinţe de conciliere, pe cale amiabilă, pentru situaţiile de încălcare a normelor de etică, în vederea stingerii conflictelor dintre angajaţi;

e) elaborează statistici şi rapoarte privind monitorizarea şi controlul aplicării Codului etic pentru Corpul diplomatic şi consular al României;

f) colaborează la întocmirea raportului semestrial al Ministerului Afacerilor Externe în domeniul Strategiei Naţionale Anticorupţie, pe componenta de etică;

g) planifică şi organizează sesiuni de formare iniţială şi continuă pentru personalul din Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi personalul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României din străinătate, prin organizarea de reuniuni, dezbateri şi cursuri pe teme specifice În domeniul eticii;

h) elaborează chestionare şi fişe de evaluare în domeniul său de competenţă şi asigură implementarea acestora;

i) asigură Secretariatul Comisiei de etică;

j) întocmeşte actul de sesizare a Comisiei de etică în dosarele pe care le instrumentează, atunci când apreciază că este necesară învestirea acesteia;

k) dacă persoana/persoanele care fac obiectul procedurii solicită sesizarea Comisiei de etică, atunci consilierul de etică întocmeşte actul de sesizare, în care expune şi concluziile sale;

l) întocmeşte un referat către conducerea Corpului de control şi evaluare diplomatică cu propunerile corespunzătoare atunci când starea de fapt ţine de competenţa altei autorităţi publice sau vizează în mod direct probleme disciplinare, indicând starea de fapt reţinută şi normele încălcate.

(2) Consilierii de etică desemnaţi să funcţioneze în cadrul altor departamente au competenţă numai asupra personalului din respectivele structuri.

 

CAPITOLUL III

Raportarea şi controlul

 

ARTICOLUL 10

Raportarea încălcărilor normelor de etică

 

(1) Corpul de control şi evaluare diplomatică poate fi sesizat cu privire la încălcarea legii şi a normelor de etică în Ministerul Afacerilor Externe, astfel:

a) din dispoziţia ministrului afacerilor externe;

b) din oficiu;

c) la solicitarea Consiliului de onoare;

d) la solicitarea oricărei persoane interesate.

(2) Consemnarea sesizării de la alin. (1) lit. b) se realizează prin proces-verbal.

(3) Sesizarea de la alin. (1) lit. d) trebuie să fie efectuată în scris, cu respectarea regulilor generale privind petiţiile.

(4) Consiliul de onoare sesizează Corpul de control şi evaluare diplomatică, atunci când apreciază că starea de fapt cu care este învestit trebuie examinată din punctul de vedere al normelor etice.

(5) Sesizarea se transmite la Corpul de control şi evaluare diplomatică, în vederea înregistrării şi repartizării unui consilier de etică.

 

ARTICOLUL 11

Avertizorul de integritate

 

(1) Prevederile legale privind instituţia avertizării în interes public şi protecţia avertizorului de integritate se aplică în mod corespunzător.

(2) Orice sesizare trebuie făcută cu bună-credinţă şi trebuie să reflecte realitatea obiectivă.

 

ARTICOLUL 12

Înregistrarea sesizărilor privind încălcarea normelor etice.

 

Registrul generai al lucrărilor de etică

(1) Pentru înregistrarea dosarelor, sesizărilor şi lucrărilor se constituie Registrul general al lucrărilor de etică, denumit în continuare RGLE.

(2) Toate sesizările care au ca obiect încălcarea normelor etice se înregistrează în RGLE.

(3) Toate actele şi corespondenţa privind lucrările de etică se înscriu în acelaşi registru, cu menţiunea emitentului, a destinatarului, a datei de emitere şi a celei de primire, precum şi a obiectului acesteia, pe scurt.

 

ARTICOLUL 13

Soluţiile pe care le poate propune consilierul de etică

 

(1) Consilierul de etică poate propune una dintre următoarele soluţii:

a) clasarea lucrării, când apreciază că nu există o încălcare a normelor de etică;

b) întrunirea Comisiei de etică, atunci când apreciază că s-a produs o încălcare a normelor de etică;

c) înregistrarea lucrării în registrele specifice activităţii de inspecţie din cadrul Corpului de control şi evaluare diplomatică, pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile sau, după caz, sesizarea organelor de urmărire penală, dacă există indicii de săvârşire a unei abateri disciplinare sau a unei fapte mai grave.

(2) Consilierul de etică înregistrează soluţia propusă şi o consemnează ca atare în RGLE.

 

ARTICOLUL 14

Proceduri interne în cadrul Corpului de control şi evaluare diplomatică

 

(1) La finalizarea verificărilor, consilierul de etică înaintează referatul cu propuneri corespunzătoare, împreună cu dosarul de etică, inspectorului general spre aprobare.

(2) Primind lucrarea, inspectorul general poate să aprobe propunerea consilierului de etică sau poate să îi restituie acestuia lucrarea, cu îndrumări scrise privind instrumentarea dosarului în continuare, respectiv continuarea verificărilor sau reevaluarea soluţiei propuse.

(3) La finalizarea verificărilor, consilierul de etică poate să consulte ceilalţi membri ai Corpului de control şi evaluare diplomatică cu privire la evaluarea stării de fapt şi identificarea încadrării juridice a acesteia.

 

ARTICOLUL 15

Instrumentarea sesizărilor

 

(1) Sesizările se instrumentează de către consilierul de etică desemnat, de regulă, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării acestora în RGLE.

(2) Lucrările împreună cu propunerile corespunzătoare formulate de consilierul de etică se depun la mapa inspectorului general spre analiză în termenul stabilit la alin. (1).

(3) Depăşirea termenului de la alin. (1) şi (2) se aprobă de către inspectorul general sau adjunctul acestuia pentru motive temeinice, la solicitarea consilierului de etică desemnat să instrumenteze lucrarea.

(4) Sesizarea Comisiei de etică sau înregistrarea dosarului/lucrării în registrul special pentru cercetări disciplinare prealabile ori sesizarea organelor de urmărire penală se realizează, de regulă, în cel mult 45 de zile de la data înregistrării lucrării în evidenţele Corpului de control şi evaluare diplomatică.

(5) în exercitarea atribuţiilor sale, consilierul de etică poate audia persoane din aparatul de lucru ai Ministerului Afacerilor Externe şi al instituţiilor sale subordonate sau aflate în coordonarea Ministerului Afacerilor Externe şi care au cunoştinţă despre starea de fapt ce face obiectul dosarului de etică.

(6) Consilierul de etică poate audia, cu acordul lor şi cu aprobarea inspectorului general, persoanele din afara Ministerului Afacerilor Externe care au semnalat abaterile de conduită sau au cunoştinţă despre acestea.

(7) Interviurile se consemnează în scris, se semnează de către persoana audiată şi de către consilierul de etică, după care se depun la dosarul constituit. Documentul scris se semnează de orice altă persoană care a asistat în mod voluntar, cu acordul consilierului de etică, la realizarea interviului.

(8) Consilierul de etică poate încheia procese-verbale cu privire la constatările sale, contrasemnate de eventualii martori asistenţi.

(9) în ipoteza în care persoana invitată la interviu, în temeiul prezentei proceduri, refuză să facă depoziţii/declaraţii, consilierul de etică încheie în mod obligatoriu un proces-verbal în acest sens.

(10) în procesele-verbale se menţionează: numele consilierului de etică, al celorlalte persoane la care se referă procesul-verbal sau care asistă la încheierea acestuia, data redactării şi o descriere succintă a activităţilor desfăşurate.

(11) Procesele-verbale de constatare conţin descrieri detaliate ale aspectelor cu privire la care sunt redactate.

(12) Pentru instrumentarea dosarului de etică, consilierul de etică poate propune inspectorului general corespondenţă cu instituţiile publice din România în limitele competenţelor legale ale Corpului de control şi evaluare diplomatică.

(13) Actele întocmite de consilierii de etică sunt valabile şi pot fi valorificate în cursul procedurii de cercetare disciplinară prealabilă.

 

CAPITOLUL IV

Monitorizarea respectării normelor de etică.

Formarea profesională în domeniul eticii

 

ARTICOLUL 16

Misiunile Corpului de control şi evaluare diplomatică în domeniul eticii

 

(1) Pentru prevenirea, evaluarea şi verificarea încălcărilor prevederilor legale în materia eticii şi a normelor interne în funcţionarea misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României din străinătate, precum şi a structurilor specifice, departamente, direcţii şi servicii/birouri independente din Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi unităţile subordonate, Corpul de control şi evaluare diplomatică poate organiza şi desfăşura următoarele:

a) misiuni de prevenire şi evaluare;

b) misiuni reactive de verificare a unor semnalări punctuale;

c) seminarii, mese rotunde şi alte acţiuni de pregătire profesională iniţială şi continuă, în mod independent sau cu sprijinul altor entităţi din aparatul Ministerului Afacerilor Externe ori din afara acestuia.

(2) în misiunile sale, personalul Corpului de control şi evaluare diplomatică poate verifica încălcarea oricăror prevederi legale, procedând în consecinţă.

 

ARTICOLUL 17

Planificarea activităţilor de prevenire a încălcării normelor de etică şi a misiunilor de prevenire şi evaluare

 

(1) în luna decembrie a fiecărui an, Corpul de contrai şi evaluare diplomatică întocmeşte şi supune spre aprobare ministrului afacerilor externe un plan de activităţi de prevenire a încălcării normelor de etică în funcţionarea misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României din străinătate, precum şi a structurilor specifice, departamente, direcţii şi servicii/birouri independente din Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi unităţile subordonate, inclus în Planul general de control al Corpului de control şi evaluare diplomatică pentru anul următor.

(2) în Planul anual al activităţilor de prevenire sunt incluse cursurile de formare a membrilor Corpului diplomatic şi consular al României.

 

ARTICOLUL 18

Cursuri de formare profesională în domeniul eticii

 

(1) Corpul de control şi evaluare diplomatică, în colaborare cu Institutul Diplomatic Român şi cu sprijinul departamentelor de specialitate din Ministerului Afacerilor Externe, poate organiza cursuri de formare profesională iniţială şi continuă atât pentru membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cât şi pentru celelalte categorii de personal din Ministerului Afacerilor Externe, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.

(2) Pentru organizarea cursurilor de formare profesională iniţială şi continuă, Ministerul Afacerilor Externe poate încheia protocoale de colaborare cu instituţii de învăţământ sau autorităţi publice care desfăşoară activităţi şi beneficiază de expertiză în domeniul eticii.

(3) în organizarea programelor de pregătire şi formare profesională, Corpul de control şi evaluare diplomatică este sprijinit de departamentele de specialitate ale Ministerul Afacerilor Externe pentru atragerea unor proiecte cu finanţare europeană şi internaţională utile pentru implementarea planurilor de pregătire.

 

ARTICOLUL 19

Misiunile de prevenire şi evaluare

 

(1) Misiunile de prevenire şi evaluare se organizează conform Planului anual al activităţilor de prevenire a încălcării normelor de etică în funcţionarea misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României în străinătate, precum şi a structurilor specifice, departamente, direcţii şi servicii/birouri independente din Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi unităţile subordonate. Misiunile de prevenire şi evaluare pe linia eticii se planifică şi se execută împreună cu misiuni de îndrumare şi control preventiv ale compartimentului de inspecţie, alcătuindu-se în acest sens echipe mixte.

(2) în cadrul misiunilor de prevenire şi evaluare este asigurată componenta preventivă prin prezentarea normelor de etică şi aprecierea gradului de cunoaştere a acestora de către personalul Ministerului Afacerilor Externe.

(3) în urma misiunii de prevenire şi evaluare se redactează un raport în care se consemnează rezultatele activităţii de control şi sunt formulate propuneri cu privire la toate domeniile controlate. Raportul se transmite spre aprobare ministrului afacerilor externe.

(4) După caz, în instrumentarea unor lucrări de etică, consilierul de etică poate efectua verificări prin transmiterea unor chestionare şi seturi de întrebări, solicitări de informaţii care să permită verificarea stării de fapt.

 

ARTICOLUL 20

Misiunile reactive de verificare

 

(1) Misiunile de verificare pot fi dispuse de ministrul afacerilor externe ca măsură reactivă faţă de semnalări privind încălcări ale prevederilor legale şi normelor de etică în funcţionarea misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României din străinătate, precum şi a structurilor specifice, departamente, direcţii şi servicii/birouri independente din Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi unităţile subordonate.

(2) De regulă, misiunile de verificare de tip reactiv din domeniul eticii se cumulează şi se completează cu obiective specifice compartimentului de inspecţie din cadrul Corpului de control şi evaluare diplomatică, pentru a ilustra o imagine unitară asupra modului de funcţionare a oficiului diplomatic sau consular/departamentului sau altor entităţi din Centrala Ministerului Afacerilor Externe care constituie obiectul misiunii reactive de control.

(3) în urma misiunii de verificare se redactează un raport în care se consemnează rezultatele activităţii de control şi sunt formulate propuneri. Raportul se transmite spre aprobare ministrului afacerilor externe.

(4) în situaţiile urgente, un raport preliminar al echipei de control este transmis, după caz, ministrului afacerilor externe, pentru a putea fi dispuse măsuri operative provizorii impuse de context.

 

ARTICOLUL 21

Monitorizarea respectării normelor de etică

 

(1) Consilierul de etică întocmeşte şi prezintă rapoarte anuale şi semestriale către conducerea Corpului de Control şi Evaluare Diplomatică cu privire la respectarea normelor de etică prevăzute de Codul etic pentru Corpul diplomatic şi consular al României, semnalând abaterile constatate şi soluţiile adoptate în perioada de raportare.

(2) în cadrul rapoartelor prevăzute la alin. (1), consilierul de etică poate formula şi alte propuneri de îmbunătăţire a cadrului normativ intern sau de organizare a unor forme aprofundate de pregătire profesională continuă.

(3) Cazuistica relevantă este prezentată de către conducerea Corpului de Control şi Evaluare Diplomatică cu ocazia Reuniunii anuale a Diplomaţiei Române.

(4) Sinteza anuală a activităţii Corpului de control şi evaluare diplomatică în domeniul eticii se transmite tuturor structurilor Ministerului Afacerilor Externe, sub forma unei circulare, pentru a fi adusă la cunoştinţa întregului personalul.

 

ARTICOLUL 22

Analize şi studii cu privire la riscuri şi vulnerabilităţi

 

(1) Consilierul de etică întocmeşte analize şi studii cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile din activitatea angajaţilor Ministerului Afacerilor Externe, din perspectiva eticii, experienţa altor state în materie, în vederea îmbunătăţirii continue a standardului în acest domeniu.

(2) Corpul de Control şi Evaluare Diplomatică prezintă analizele şi studiile efectuate semestrial ministrului afacerilor externe.

 

CAPITOLUL V

Organizarea şi funcţionarea Comisiei de etică

 

ARTICOLUL 23

Comisia de etică

 

(1) Comisia de etică este o structură independentă în exercitarea atribuţiilor ce îi revin şi are competenţa de a media stările conflictuale dintre angajaţii Ministerului Afacerilor Externe şi de a implementa, în cazuri concrete, respectarea normelor de etică. Comisia de etică nu soluţionează conflictele de muncă în sensul legislaţiei specifice şi nici nu se poate substitui altor departamente cu atribuţii în această materie.

(2) Comisia de etică nu poate fi sesizată în materie disciplinară şi nu poate soluţiona dosare disciplinare.

(3) Trimiterea membrilor Corpului diplomatic şi consular al României în faţa Comisiei de etică se face la propunerea consilierului de etică, cu avizul inspectorului general şi aprobarea ministrului afacerilor externe.

(4) La propunerea consilierului de etică, inspectorul general, cu aprobarea secretarului general, procedează la convocarea Comisiei de etică.

 

ARTICOLUL 24

Componenţa Comisiei de etică

 

(1) Comisia de etică se compune din trei membri şi poate fi alcătuită din următoarele persoane:

a) şefii nemijlociţi pe linie ierarhică ai persoanelor supuse procedurii;

b) directorul Direcţiei management resurse umane;

c) directorul Direcţiei protocol;

d) o persoană cu funcţie de conducere din cadrul Direcţiei cancelarie şi protecţia informaţiilor clasificate;

e) o persoană cu funcţie de conducere din cadrul Departamentului de afaceri juridice;

f) un consilier de la Cabinetul ministrului afacerilor externe;

g) directorul adjunct al Corpului de control şi evaluare diplomatică.

(2) Directorul adjunct al Corpului de control şi evaluare diplomatică este membru de drept în Comisia de etică.

(3) Componenţa Comisiei de etică şi preşedintele acesteia se stabilesc, pentru fiecare caz în parte, la propunerea secretarului general, dintre membrii menţionaţi la alin. (1), prin memorandum aprobat de ministrul afacerilor externe.

(4) Membrii Comisiei de etică care nu pot participa la şedinţe vor fi înlocuiţi prin memorandum aprobat de ministrul afacerilor externe, la propunerea secretarului general.

(5) Corpul de control şi evaluare diplomatică semnalează, după caz, secretarului general situaţiile în care se impune înlocuirea unui membru al Comisiei de etică.

 

ARTICOLUL 25

Persoane care mai pot participa la lucrările Comisiei de etică

 

(1) La şedinţele Comisiei de etică pot asista, la solicitarea persoanelor care fac obiectul procedurii: un membru al Corpului diplomatic şi consular aflat în activitate desemnat de acestea sau un apărător ales, în condiţiile legii.

(2) în funcţie de necesităţi, Comisia de etică poate coopta specialişti din aparatul de lucru al Ministerului Afacerilor Externe din următoarele domenii: sociologie, psihologie, psihopedagogie, comunicare şi management, fără a se limita la acestea.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) nu au drept de vot şi nu participă la deliberări.

 

ARTICOLUL 26

Incompatibilităţile membrilor Comisiei de etică

 

(1) Nu poate face parte din Comisia de etică persoana care:

a) este rudă sau afin până la gradul IV inclusiv cu vreuna dintre persoanele care fac obiectul dosarului de etică sau cu persoana care face sesizarea;

b) are sau a avut calitatea de soţ/soţie/logodnică), concubin(ă) al/a vreuneia dintre persoanele care fac obiectul dosarului de etică;

c) se află în relaţii de conflict cu vreuna dintre aceste persoane;

d) are un interes personal în cauza ce face obiectul dosarului de etică.

(2) Membrii Comisiei de etică aflaţi în una dintre situaţiile menţionate la alin. (1) au obligaţia de a formula cerere de abţinere şi de a solicita secretarului general înlocuirea lor din Comisia de etică.

(3) Secretarul general analizează cauzele de incompatibilitate şi, după caz, propune ministrului afacerilor externe un alt membru în Comisia de etică. Secretarul general poate solicita Corpului de control şi evaluare diplomatică un punct de vedere cu privire la cauza de incompatibilitate semnalată.

 

ARTICOLUL 27

Secretariatul Comisiei de etică

 

(1) Secretariatul Comisiei de etică este asigurat de un consilier de etică desemnat de inspectorul general.

(2) Secretariatul Comisiei de etică are următoarele atribuţii:

a) ţine evidenţa dosarelor aflate pe rolul Comisiei de etică în RGLE;

b) convoacă membrii Comisiei de etica, persoanele care fac obiectul procedurii şi persoanele care pot asista:

c) redactează documentele de şedinţă ale Comisiei de etică;

d) redactează soluţia adoptată de Comisia de etică, pe baza minutei şi considerentelor puse la dispoziţie de membrii acesteia;

e) efectuează orice alte lucrări necesare în vederea desfăşurării activităţii Comisiei de etică;

f) asigură primirea, înregistrarea şi transmiterea corespondenţei Comisiei de etică.

 

ARTICOLUL 28

Obiectul activităţii Comisiei de etică

 

(1) Comisia de etică, pe baza sesizării formulate în condiţiile prezentei proceduri, verifică respectarea Codului etic de către membrii Corpului diplomatic şi consular al României.

(2) Comisia de etică nu poate efectua activităţi de cercetare disciplinară.

 

ARTICOLUL 29

Procedura în faţa Comisiei de etică

 

(1) Şedinţele Comisiei de etică nu sunt publice.

(2) La termenele fixate pentru şedinţele Comisiei de etică, persoanele care fac obiectul cauzei se pot prezenta în faţa acesteia însoţite de persoanele prevăzute la art. 25 alin. (1).

(3) La începutul şedinţei, după apelul persoanelor prezente, preşedintele Comisiei de etică acordă cuvântul consilierului de etică pentru a expune starea de fapt şi concluziile sale.

(4) Preşedintele sau membrii Comisiei de etică pot pune întrebări şi cere lămuriri consilierului de etică cu privire la cauza în discuţie.

(5) Persoanele care fac obiectul procedurii sunt ascultate de către Comisia de etică în legătură cu starea de fapt ce face obiectul cauzei.

(6) Membrii Comisiei de etică pot pune întrebări sau cere lămuriri suplimentare persoanelor convocate.

(7) Atunci când sunt necesare lămuriri suplimentare în cauză de la Corpul de control şi evaluare diplomatică sau de la alte departamente sau structuri ale Ministerului Afacerilor Externe, Comisia de etică stabileşte un termen de cel mult 5 zile pentru furnizarea acestora, motivând amânarea.

(8) Comisia de etică nu poate dispune mai mult de patru amânări pentru obţinerea unor lămuriri suplimentare în cauză.

 

ARTICOLUL 30

Deliberările Comisiei de etică

 

(1) Deliberările Comisiei de etică sunt confidenţiale şi trebuie să se desfăşoare în termen de cel mult 10 zile de la data sesizării Comisiei de etică.

(2) Rezultatul deliberărilor Comisiei de etică se consemnează într-o minută pe care o semnează toţi membrii Comisiei de etică în ziua deliberării.

(3) Hotărârea Comisiei de etică se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor săi, toţi membrii acesteia având obligaţia de a vota cu ocazia deliberării.

(4) Deliberarea are ca obiect încălcarea normelor de etică, fiind obligatorie evaluarea stării de fapt, aşa cum a fost reţinută de Comisia de etică, precum şi încadrarea juridică a acesteia, pe baza analizei judicioase a probatoriului administrat în cauză.

(5) Atunci când îşi exercită atribuţia de mediere a conflictelor între angajaţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi de fiecare dată când constată încălcarea unor norme etice, Comisia de etică stabileşte măsurile pe care le apreciază necesare pentru a se asigura respectarea Codului etic pentru personalul diplomatic şi consular al României de către persoanele care au făcut obiectul procedurii.

 

ARTICOLUL 31

Hotărârea Comisiei de etică

 

(1) Rezultatul deliberării Comisiei de etică şi motivarea soluţiei se consemnează într-o hotărâre.

(2) Hotărârea se motivează, prin grija preşedintelui Comisiei de etică şi cu contribuţia membrilor săi.

(3) Hotărârea de soluţionare cuprinde: starea de fapt, normele etice încălcate, concluziile consilierului de etică, susţinerile celorlalţi participanţi la procedura în faţa Comisiei de etică, soluţia adoptată şi motivarea. Opiniile separate se consemnează în hotărâre şi se motivează.

(4) Hotărârea se redactează în 5 exemplare; câte un exemplar pentru Comisia de etică, Corpul de control şi evaluare diplomatică, Departamentul resurse umane şi părţile la care se referă procedura. La cererea motivată a persoanelor interesate, Corpul de control şi evaluare diplomatică, cu avizul Departamentului resurse umane şi aprobarea secretarului general, poate elibera copie a hotărârii, făcând menţiune în acest sens în RGLE.

(5) Hotărârile Comisiei de etică se înregistrează în RGLE.

(6) Hotărârea se avizează de către Direcţia juridică, legislaţie şi contencios şi se aprobă de ministrul afacerilor externe.

(7) Forma şi circuitul documentelor Comisiei de etică se realizează în conformitate cu normele de redactare şi de gestionare a documentelor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

 

ARTICOLUL 32

Soluţiile care pot fi dispuse de Comisia de etică

 

Comisia de etică adoptă hotărâri conţinând măsuri sau recomandări, care nu au caracter de sancţiune disciplinară, în funcţie de gravitatea încălcării, după cum urmează:

A. În cazul în care apreciază că gravitatea faptelor analizate poate atrage răspunderea disciplinară, Comisia de etică sesizează Corpul de control şi evaluare diplomatică în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile şi convocării Consiliului de onoare.

B. În cazul în care apreciază că gravitatea faptelor analizate nu poate atrage răspunderea disciplinară, Comisia de etică poate dispune:

a) atenţionarea scrisă, ca rezultat al aprecierii Comisiei de etică în sensul gravităţii reduse a stării de fapt constatate, care va fi consemnată în dosarul profesional al diplomatului;

b) parcurgerea unor forme de instruire, în scopul aprofundării normelor de etică şi respectării adecvate a acestora în exercitarea profesiei;

c) parcurgerea unui program de consiliere psihologică care se monitorizează la nivelul Departamentului resurse umane;

d) efectuarea unui consult în cadrul unei instituţii de medicina muncii indicate de Departamentul resurse umane, în condiţiile legii, respectiv măsura de implementare a verificărilor specifice de medicina muncii;

e) stabilirea altor măsuri sau recomandări pentru îmbunătăţirea conduitei profesionale şi etice a persoanei în cauză, în limitele prevăzute de lege.

 

ARTICOLUL 33

Caracterul obligatoriu al soluţiilor dispuse de Comisia de etică

 

(1) Hotărârea adoptată de Comisia de etică are caracter obligatoriu şi constituie îndatorire de serviciu pentru persoanele la care se referă.

(2) Hotărârea Comisiei de etică intră de drept în fişa postului persoanei care a făcut obiectul procedurii.

 

ARTICOLUL 34

Alta hotărâri pe care le poate adopta Comisia de etică

 

(1) Daca se constata indicii ale săvârşirii unei abateri disciplinare, Comisia de etică va transmite Corpului de control şi evaluare diplomatică hotărârea adoptată în acest sens împreună cu dosarul constituit, pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

(2) Dacă se constată indicii ale comiterii unei fapte prevăzute de legea penală, Comisia de etică poate propune Corpului de control şi evaluare diplomatică sesizarea organelor de urmărire penală competente. Hotărârea Comisiei de etică va fi redactată în acest sens. Preluând lucrarea, Corpul de control şi evaluare diplomatică procedează în consecinţă potrivit legii.

(3) Dacă se constată că, prin faptele reţinute în hotărârea Comisiei de etică, persoana la care se referă hotărârea a creat, prin activitatea desfăşurată în Ministerul Afacerilor Externe, prejudicii altor persoane fizice sau juridice, Comisia de etică sesizează organul competent din cadrul Ministerului Afacerilor Externe pentru aplicarea prevederilor legale corespunzătoare.

 

ARTICOLUL 35

Finalizarea procedurii şi comunicarea hotărârii

 

(1) Comisia de etică are obligaţia de a motiva, în fapt şi în drept, hotărârile adoptate, în termen de 3 zile lucrătoare de la data pronunţării. Pentru motive temeinice, motivarea se redactează în cel mult 10 zile lucrătoare.

(2) Procedura în faţa Comisiei de etică este finalizată prin adoptarea hotărârii prevăzute la art. 31.

(3) Hotărârea se comunică atât persoanelor supuse măsurilor adoptate de Comisia de etică, cât şi Corpului de control şi evaluare diplomatică şi Departamentului resurse umane pentru a fi avută în vedere la evoluţia în carieră, după rămânerea sa definitivă. O copie a hotărârii se comunică Direcţiei juridice legislaţie şi contencios, prin grija Corpului de control şi evaluare diplomatică.

 

ARTICOLUL 36

Arhivarea documentelor Comisiei de etică

 

            Toate documentele emise de Comisia de etică se arhivează, iar dosarele astfel constituite fac parte din fondul arhivistic al Ministerului Afacerilor Externe şi se gestionează de către Corpul de control şi evaluare diplomatică.

 

ARTICOLUL 37

Nerespectarea hotărârilor Comisiei de etică

 

(1) Nerespectarea hotărârilor Comisiei de etică constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Nerespectarea recomandărilor stabilite prin hotărârile Comisiei de etică determină reluarea procedurii de mediere de către consilierul de etică şi formularea unor noi propuneri, după caz, Comisiei de etică sau conducerii Corpului de control şi evaluare diplomatică.

 

CAPITOLUL VI

Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 38

Angajament de respectare a normelor etice

 

(1) Prin grija Departamentului resurse umane, personalul nou-angajat, indiferent de forma de încadrare, va lua cunoştinţă de prevederile Codului etic pentru Corpul diplomatic şi consular al României şi prezenta procedură de aplicare a acestuia.

(2) Prezenta procedură se aplică, după caz, tuturor categoriilor de personal în privinţa implementării codurilor etice specifice acestor categorii profesionale, în măsura în care nu sunt contrare statutelor profesionale ale acestora.

 

ARTICOLUL 39

Măsuri necesare

 

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri, Corpul de control şi evaluare diplomatică, cu sprijinul departamentelor de specialitate ale Ministerului Afacerilor Externe, va lua măsurile necesare în vederea bunei desfăşurări a activităţilor prevăzute în prezenta procedură.

 

ARTICOLUL 40

Norme complementare

 

Prezenta procedură se completează cu dispoziţiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al Românei, cu modificările ulterioare, Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare, şi Regulamentului de organizare şi funcţionare al Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale româneşti, precum şi cu alte dispoziţii legale aplicabile în materie.

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

 

ORDIN

privind publicarea Programului de cooperare în domeniile educaţiei, culturii şi în alte domenii conexe dintre Guvernul României şi Guvernul Palestinei, semnat la Ramallah la 19 octombrie 2015

 

Având în vedere că tratatul de mai jos a intrat în vigoare la data semnării, în conformitate cu prevederile sale,

în conformitate cu art. 5 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

ministrul afacerilor externe emite prezentul ordin.

Articol unic. - Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Programul de cooperare în domeniile educaţiei, culturii şi în alte domenii conexe dintre Guvernul României şi Guvernul Palestinei, semnat la Ramallah la 19 octombrie2015.

 

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

 

Bucureşti, 12 noiembrie 2015.

Nr. 2.127.

 

PROGRAM DE COOPERARE

în domeniile educaţiei, culturii şi în alte domenii conexe între Guvernul României şi Guvernul Palestinei

 

Guvernul României şi Guvernul Palestinei, denumite în continuare „părţi”,

animate de dorinţa de a promova cooperarea dintre ele în domeniile culturii, educaţiei şi ştiinţei şi în conformitate cu Protocolul de cooperare în domeniile educaţiei şi ştiinţei între Guvernul României şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei, semnat la Bucureşti la 7 iunie 1994,

au convenit asupra următorului program de cooperare în domeniul educaţiei, culturii şi în alte domenii conexe:

 

CAPITOLUL I

Ştiinţă, educaţie şi formare profesională

 

ARTICOLUL 1

 

(1) Părţile încurajează stabilirea de contacte directe şi cooperarea dintre instituţiile de învăţământ superior şi organizaţiile ştiinţifice.

(2) Părţile salută stabilirea de colaborări directe între Universitatea Politehnica Bucureşti şi Universitatea Politehnică Palestiniană.

 

ARTICOLUL 2

 

(1) Partea română va oferi anual părţii palestiniene 2 (două) burse pentru studii de licenţă, 2 (două) pentru studii de maşter sau specializare postuniversitară şi 2 (două) pentru studii de doctorat, pe perioada de valabilitate a prezentului program.

(2) Pentru persoanele nominalizate de partea palestiniană ca beneficiari ai burselor, partea română oferă burse, cu durata de maximum un an, pentru învăţarea limbii române.

 

ARTICOLUL 3

 

Partea palestiniană va oferi părţii române 2 (două) burse de 9 luni pentru studiul limbii arabe în universităţi palestiniene, pe perioada de valabilitate a prezentului program de cooperare.

 

ARTICOLUL 4

 

Părţile încurajează schimbul anual de 3-5 profesori din instituţiile de învăţământ superior, pentru o perioadă ce nu va depăşi o săptămână, în scopul familiarizării cu sistemele de învăţământ superior şi cercetare şi pentru a susţine prelegeri.

 

ARTICOLUL 5

 

Părţile primesc, anual, studenţi la toate nivelurile de studii (licenţă, masterat, doctorat şi specializare postuniversitară), pe cont propriu valutar.

 

ARTICOLUL 6

 

În cadrul prezentului program de cooperare, părţile încurajează schimbul de delegaţii de 2-3 experţi din domeniul educaţiei, pentru o perioadă de o săptămână, pentru a se familiariza cu sistemul educaţional al celeilalte părţi şi pentru a face un schimb de experienţă.

 

ARTICOLUL 7

 

Părţile încurajează schimbul de cărţi, materiale şi programe educaţionale în limba engleză, în conformitate cu solicitările celeilalte părţi.

 

ARTICOLUL 8

 

Părţile vor face periodic schimb de informaţii despre:

- reglementările legale în domeniile ştiinţei şi educaţiei;

- învăţământul profesional;

- tehnologia informaţiilor.

 

ARTICOLUL 9

 

(1) Părţile asigură accesul la toate nivelurile de educaţie de tip preuniversitar, pe bază de reciprocitate, în instituţiile de învăţământ publice, pentru copiii diplomaţilor şi ai altor membri ai reprezentanţelor diplomatice.

(2) Partea română asigură accesul în instituţiile de învăţământ superior pentru membrii personalului diplomatic şi familiile lor, cu plata aceloraşi taxe de şcolarizare ca studenţii români.

 

ARTICOLUL 10

 

Părţile încurajează instituţiile de învăţământ superior proprii să colaboreze în cadrul programului european ERASMUS+, în domeniul educaţiei, formării profesionale, tineretului şi sportului.

 

ARTICOLUL 11

 

Părţile încurajează studierea posibilităţii de a încheia convenţii specifice cu privire la recunoaşterea perioadelor de studii, precum şi a diplomelor şi certificatelor eliberate de unităţi de învăţământ preuniversitar, instituţii de formare şi de instituţii de învăţământ superior recunoscute sau acreditate de cele două părţi, în conformitate cu normele legale în vigoare în România şi în Palestina.

 

ARTICOLUL 12

 

Părţile sprijină realizarea de schimburi de experienţă în domeniul asigurării calităţii în învăţământul superior.

 

ARTICOLUL 13

 

(1) Părţile vor sprijini cooperarea ştiinţifică şi tehnologica prin:

a) realizarea de proiecte comune de cercetare ştiinţifică în domeniile convenite de comun acord;

b) schimb de oameni de ştiinţă, specialişti, implicaţi în realizarea proiectelor comune;

c) schimb de informaţii şi publicaţii ştiinţifice şi tehnologice;

d) organizarea şi participarea la conferinţe ştiinţifice, simpozioane, seminarii, expoziţii şi alte manifestări ştiinţifice.

(2) Detaliile şi condiţiile financiare ale cooperării ştiinţifice şi tehnologice vor fi stabilite prin acorduri directe între entităţile de cercetare menţionate în art. 1.

 

CAPITOLUL II

Cultură şi artă

 

ARTICOLUL 14

 

Părţile vor promova schimbul de cărţi, reviste, broşuri, cercetare ştiinţifică, publicaţii, fotografii şi documentaţie istorică, precum şi extinderea cooperării în domeniul industriei culturale. Părţile vor depune eforturi pentru promovarea deschiderii unui centru/institut cultural în România şi în Palestina.

 

ARTICOLUL 15

 

Părţile încurajează schimbul de artişti şi grupuri de interpreţi din domeniul muzicii, dansului şi teatrului, pentru a participa la festivalurile organizate în România şi în Palestina. Acordul asupra termenelor şi condiţiilor pentru astfel de vizite se va face prin contacte directe şi în conformitate cu reglementările festivalurilor respective.

 

ARTICOLUL 16

 

Părţile încurajează schimbul de cărţi, participarea la târguri internaţionale de carte şi la expoziţii organizate în România şi în Palestina.

 

ARTICOLUL 17

 

În cadrul Programului de cooperare, părţile vor face schimb de delegaţii în domeniul culturii şi artei, precum şi de personalităţi culturale.

 

ARTICOLUL 18

 

Părţile încurajează schimbul de informaţii în domeniul culturii, precum şi participarea la conferinţe, seminarii şi cursuri de perfecţionare în domeniul bibliotecilor, care se doresc a se organiza în România şi în Palestina.

 

ARTICOLUL 19

 

Părţile încurajează traducerea şi publicarea lucrărilor lor literare în România şi în Palestina, precum şi schimbul de lectori pe teme culturale, pentru a se familiariza cu istoria, cultura şi viaţa contemporană a celor două popoare.

 

ARTICOLUL 20

 

Părţile acţionează pentru dezvoltarea legăturilor directe dintre instituţiile specializate din domeniul cinematografiei pentru identificarea unor posibilităţi de realizare a unor coproducţii cinematografice şi a altor forme de lucru în comun, precum şi participarea la festivaluri şi organizarea de săptămâni ale filmului pe bază de reciprocitate.

 

CAPITOLUL III

Muzee şi arheologie

 

ARTICOLUL 21

 

Părţile încurajează schimbul de informaţii relevante şi stabilirea de contacte directe în domeniul muzeal, al conservării şi restaurării de bunuri culturale.

 

ARTICOLUL 22

 

Părţile încurajează schimbul de experţi în vederea participării la diverse conferinţe, seminarii şi cursuri de formare în domeniul muzeal şi al restaurării.

 

ARTICOLUL 23

 

Părţile vor colabora şi vor schimba informaţii privind prevenirea importului şi exportului ilegal al bunurilor culturale.

 

ARTICOLUL 24

 

Părţile încurajează organizarea de expoziţii muzeale în România şi în Palestina,

 

CAPITOLUL IV

Tineret şi sport

 

ARTICOLUL 25

 

Părţile încurajează colaborarea prin schimb de echipe, experţi, antrenori şi informaţii referitoare la activităţile din România şi din Palestina în domeniul sportului, precum şi prin participarea reciprocă la seminarii în domeniu. Activităţile ca atare şi detaliile financiare urmează a fi convenite direct între instituţiile de profil.

 

ARTICOLUL 26

 

Părţile încurajează stabilirea de relaţii şi colaborarea prin intermediul schimbului de informaţii şi experienţă în domeniul activităţii organizaţiilor de tineret din România şi din Palestina.

Părţile încurajează şi susţin tehnic organizarea de tabere de tineret, cu participarea tinerilor din România şi din Palestina.

 

CAPITOLUL V

Mass-media

 

ARTICOLUL 27

 

Cooperarea dintre organizaţiile publice de televiziune din România şi din Palestina va fi reglementată prin semnarea unui acord de colaborare, iar schimburile de programe vor face obiectul unor înţelegeri separate, pentru fiecare caz în parte.

 

ARTICOLUL 28

 

Părţile vor încuraja dezvoltarea relaţiilor de cooperare dintre Societatea Română de Radiodifuziune şi Comisia Publică de Radio şi Televiziune din Palestina - PBC, prin relaţii directe între cele două instituţii media.

 

ARTICOLUL 29

 

Părţile vor promova dezvoltarea cooperării dintre agenţiile de ştiri pe baza contactelor directe şi a acordurilor încheiate.

 

CAPITOLUL VI

Condiţii financiare

 

ARTICOLUL 30

Condiţii financiare pentru schimbul de expoziţii

 

(1) Expoziţiile de anvergură naţională vor fi organizate pe baza unor contracte separate între cele două părţi. În alte cazuri, se vor aplica următoarele reguli:

(2) Partea trimiţătoare va asigura următoarele:

a) asamblarea expoziţiei şi împachetarea exponatelor;

b) acoperirea costurilor de transport internaţional până la locaţia iniţială din România, respectiv Palestina şi transportul înapoi în România, respectiv Palestina sau pe teritoriul altui stat;

c) asigurarea completă;

d) livrarea materialelor necesare alcătuirii catalogului (text, fotografii, diapozitive etc.);

e) cheltuielile de transport pentru un (1) expert care însoţeşte expoziţia pentru a controla montarea şi/sau demontarea, precum şi împachetarea şi despachetarea lucrărilor de artă.

(3) Partea primitoare va asigura următoarele:

a) închirierea sălilor de expoziţie corespunzătoare, inclusiv a sistemului necesar de securitate (aer condiţionat, securitate etc.);

b) asigurarea personalului necesar pentru încărcarea, descărcarea, împachetarea, despachetarea, aranjarea şi strângerea exponatelor;

c) tipărirea catalogului, dacă ambele părţi au căzut de acord asupra acestui lucru, precum şi a afişelor şi a invitaţiilor;

d) publicitatea şi organizarea vernisajului expoziţiei;

e) cazarea unui (1) expert care să însoţească expoziţia şi să controleze montarea şi demontarea ei; durata unor astfel de vizite va fi stabilită în prealabil;

f) punerea la dispoziţia părţii trimiţătoare a unor exemplare din toate materialele referitoare la expoziţie (catalog, afişe, invitaţii etc.), dacă ambele părţi au căzut de acord asupra acestui lucru.

(4) în caz de daune, partea primitoare nu va efectua lucrări de restaurare fără aprobarea prealabilă a părţii trimiţătoare şi va oferi întreaga documentaţie şi colaborarea necesară pentru ca partea trimiţătoare să poată cere compensaţii de la compania de asigurări respectivă.

(5) Părţile se vor înţelege asupra condiţiilor fiecărei acţiuni culturale în parte prin canale diplomatice. Toate disputele referitoare la interpretarea şi aplicarea acestui program de cooperare se vor rezolva prin negocieri între cele două părţi.

 

ARTICOLUL 31

Condiţii financiare pentru schimbul de participanţi, delegaţii şi grupuri în cadrul acestui program de cooperare

 

(1) Partea trimiţătoare sau solicitanţii vor suporta costurile de asigurare şi transport internaţional dus-întors.

(2) Partea primitoare va suporta costurile cazării, masa şi transportul intern, în conformitate cu programul vizitei şi cu respectarea legislaţiei în vigoare a părţii respective.

(3) Fiecare parte va asigura persoanelor care participă la schimburile realizate în cadrul prezentului program asistenţă medicală în caz de urgenţe medico-chirurgicale şi boli cu potenţial endemo-epidemic, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare.

(4) Serviciile medicale care nu sunt furnizate ca urmare a unei urgenţe medico-chirurgicale sau boli cu potenţial endemo-epidemic se acordă în condiţiile legislaţiei interne în vigoare a fiecărei părţi.

 

ARTICOLUL 32

 

Părţile vor oferi studenţilor încadraţi la art. 2 şi 3 din program următoarele:

a) scutire de taxe şcolare;

b) burse în conformitate cu legislaţia părţii primitoare;

c) partea română oferă cazare gratuită în căminele studenţeşti şi acces la cantine contra cost, în conformitate cu legislaţia părţii primitoare;

d) partea palestiniană oferă cazare gratuită în căminele studenţeşti şi acces la cantine contra cost, în conformitate cu legislaţia părţii primitoare.

 

ARTICOLUL 33

 

Cererile pentru bursele din articolele 2 şi 3 ale Programului vor fi primite de către instituţiile relevante până la 30 aprilie a fiecărui an.

 

CAPITOLUL VII

Reglementări generale

 

ARTICOLUL 34

 

În cadrul prezentului program de cooperare, partea trimiţătoare va oferi informaţii complete şi necesare despre solicitanţi - pregătire profesională şi academică, precum şi programul de lucru al perioadei de şedere în România şi în Palestina.

 

ARTICOLUL 35

 

Persoanele care fac obiectul schimburilor din cadrul prezentului program de cooperare trebuie să cunoască bine limba engleză sau franceză, în cazul în care nu vorbesc limba română sau arabă.

 

ARTICOLUL 36

 

Candidaţii pentru programele de specializare şi doctorat trebuie să aibă gradul educaţional de maşter.

 

ARTICOLUL 37

 

Părţile vor scuti persoanele aprobate în cadrul acestui program de cooperare de plata taxelor pentru şedere.

 

ARTICOLUL 38

 

Toate detaliile legate de acest program de cooperare vor fi convenite pe canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 39

 

Prezentul program de cooperare nu exclude alte iniţiative, care nu sunt specificate în acest text. Detaliile asupra lor vor fi stabilite pe canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 40

 

1. Prezentul program va intra în vigoare la data semnării şi va fi valabil o perioadă de 2 (doi) ani.

2. Programul de cooperare poate fi modificat prin acordul părţilor, modificările intrând în vigoare în conformitate cu procedura prevăzută la alin. 1.

3. Programul de cooperare poate fi denunţat de oricare dintre părţi, prin transmiterea unei notificări celeilalte părţi, denunţarea producându-şi efectele în termen de 6 luni de la primirea notificării de denunţare.

4. Încetarea valabilităţii prezentului program de colaborare nu va afecta realizarea iniţiativelor întreprinse în perioada valabilităţii sale, în afară de cazul în care părţile decid în mod contrar.

 

Semnat la Ramallah la 19 octombrie 2015, în două exemplare originale în limbile română, arabă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleză va prevala.

 

Pentru Guvernul României,

Pentru Guvernul Palestinei,

Bogdan Lucian Aurescu,

Riad al-Malki,

ministrul afacerilor externe

ministrul afacerilor externe

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.