MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 873/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 873         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 23 noiembrie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 653 din 13 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Decizia nr. 657 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Decizia nr. 661 din 15 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.091. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Vâlcăneşti, judeţul Prahova

 

5.629. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind transferul de locuri între cicluri de studii universitare şi numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2015-2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 653

din 13 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicotescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Constantin Tătaru, Ioan Casandra şi Vasile Dospinescu în Dosarul nr. 6.638/86/2014 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.178D/2Q15.

2. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei şi părţile Gheorghe Sandei Gabor, Ioan Lupii, Valuţă Bisca, Gheorghe Moraru, Mureş Afloarei, Dan Constantin Murişanu şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra înscrisurilor depuse la dosar de autorii excepţiei, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi a înscrisului depus la dosar de partea Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, prin care solicită respingerea acestei excepţii.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 26 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 6.638/86/2014, Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată de Constantin Tătaru, Ioan Casandra şi Vasile Dospinescu cu prilejul soluţionării recursului formulat împotriva Sentinţei civile nr. 7.369 din 18 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 6.638/86/2014, dosar în care au solicitat acordarea pe cale judiciară a ajutoarelor cuvenite la ieşirea la pensie în temeiul art. 20 din secţiunea 3, anexa VII la Legea nr. 283/2010 şi a căror plată a fost refuzată de angajator în baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3) şi (5) şi art. 44, coroborat cu art. 136 alin. (1) şi (5) din Constituţie. În acest sens, arată că textul de lege criticat a creat un climat de instabilitate juridica şi o stare de incertitudine în privinţa subiectelor de drept vizate. Considera că este fără precedent ca două reglementări consecutive, respectiv art. 20 din secţiunea 3, anexa VII la Legea nr. 284/2010 şi art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 să fie diametral opuse. Astfel, dispoziţiile Legii nr. 284/2010 prevăd că la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept de pensie, personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare beneficiază de ajutoare pecuniare în raport cu solda funcţiei de bază şi vechimea efectivă în muncă, precum şi de un ajutor egal cu două solde ale funcţiei de bază. Concomitent cu adoptarea Legii nr. 284/2010, a fost adoptată Legea nr. 285/2010, prin care, în art. 13 alin. (1), s-a prevăzut că în anul 2011 dispoziţiile Legii nr. 284/2010 nu se aplică. În acest mod, printr-o lege s-a acordat un drept patrimonial, iar prin alta, concomitentă, deşi nu este un act normativ de suspendare, nu s-a mai acordat acel drept. În acelaşi context, autorii amintesc că în dreptul european şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României) a fost consacrat şi dezvoltat principiul securităţii juridice.

7. Totodată, susţin că dispoziţiile de lege criticate încalcă dreptul de proprietate, întrucât ajutorul la trecerea în rezervă este un bun, iar dreptul asupra acestui bun s-a născut la data de 1 ianuarie 2011. Or, raporturile de muncă au încetat la data de 15 iulie 2011, cu prilejul pensionării. În plus, măsura suspendării nefiind limitată în timp, este de natură să aducă atingere înseşi substanţei dreptului. În acest sens, invocă şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23.

8. Curtea de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal consideră că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului de proprietate, întrucât autorii excepţiei nu pot pretinde un drept care nu era prevăzut de legislaţia în vigoare la data ieşirii la pensie. Consideră însă că reglementarea criticată este de natură să creeze incertitudini în procesul de aplicare a legii. Astfel, în unele situaţii s-a interpretat că textul de lege determină doar o suspendare a exerciţiului dreptului, în timp ce, în alte situaţii, s-a considerat că dreptul lipseşte, fiind înlăturat. Mai mult, având în vedere evoluţia

reglementării, este relevantă şi conduita ulterioară a legiuitorului care, deşi nu înţelege să abroge art. 20 din anexa VII la Legea nr. 284/2010, prin legi succesive similare celei criticate i-a înlăturat până acum efectele, ceea ce ridică şi problema previzibilităţii, ţinând cont de încrederea legitimă pe care trebuie să o inspire edictarea unei norme a cărei finalitate este tocmai aplicarea sa raporturilor juridice concrete.

9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, înscrisurile depuse la dosar de părţi, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, punctul de vedere al Avocatului Poporului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, dispoziţii potrivit cărora (1) în anul 2011, dispoziţiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică”.

14. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au avut o aplicare limitată în timp, care a încetat înainte de sesizarea Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora pot forma obiect al controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile de lege ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a analiza constituţionalitatea dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată.

15. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul român, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 136 aţin. (1) şi (5) referitor la proprietate.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorii acesteia critică dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 atât pentru că ar genera instabilitate juridică, cât şi pentru că ar aduce atingere dreptului de proprietate pe care susţin că îl au asupra sumelor reprezentând ajutor la trecerea în rezervă, drept acordat prin art. 20 alin. (1) şi (2) din secţiunea 3, anexa VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010.

17. În jurisprudenţa sa, Curtea a mai răspuns unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, aflată în curs de publicare, paragrafele 15,16 şi 17, Curtea, având în vedere critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, a făcut o analiză a evoluţiei legislative în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar şi a conchis că aceasta relevă într-adevăr o problemă de legiferare, care nu poate fi soluţionată însă decât de legiuitor, iar nu de Curtea Constituţională în cadrul competenţelor sale consacrate de Legea fundamentală. În plus, Curtea a apreciat că această problemă de legiferare nu face ca efectele textului de lege criticat să fie lipsite de previzibilitate, întrucât, aşa cum a reţinut prin Decizia nr. 326 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 24 iulie 2013, persoanele care se pensionează se supun dispoziţiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.

18. Analizând criticile de neconstituţionalitate vizând încălcarea dreptului de proprietate, Curtea, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, paragrafele 18 şi 19, dar şi prin Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, paragraful 27, a amintit că, îh jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, aşa cum este Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunţată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, s-a reţinut că statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi din bugetul de stat. Astfel, statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. În acelaşi sens a fost amintită şi Decizia de inadmisibilitate din 6 decembrie 2011, pronunţată în cauzele conexate nr. 44.232/11 şi nr. 44.605/11 Felicia Mihăieş împotriva României şi Adrian Gavril Senteş împotriva României, paragrafele 15 şi 19, prin care Curtea de la Strasbourg aminteşte că, datorită unei cunoaşteri directe a propriei societăţi şi a necesităţilor acesteia, autorităţile naţionale se află, în principiu, într-o poziţie mai adecvată decât instanţa internaţională pentru a stabili ce anume este „de utilitate publică”. În consecinţă, în cadrul mecanismului de protecţie creat de Convenţie, este de competenţa acestora să se pronunţe primele cu privire la existenţa unei probleme de interes general. Considerând normal ca legiuitorul să dispună de o mare libertate în conducerea unei politici economice şi sociale, Curtea respectă modul în care acesta percepe imperativele „utilităţii publice”, cu excepţia cazului în care raţionamentul său se dovedeşte în mod vădit lipsit de orice temei rezonabil (paragraful 19).

19. În sfârşit, prin deciziile mai sus invocate, Curtea Constituţională a precizat că ajutoarele ori indemnizaţiile la care se referă art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conţinutul, limitele şi condiţiile de acordare a acestora, precum şi să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condiţiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală.

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor mai sus amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiata, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Tătaru, Ioan Casandra şi Vasile Dospinescu în Dosarul nr. 6.638/86/2014 al Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Suceava - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 13 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 657

din 15 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 şi art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Parohia Boteanu Ienii din Bucureşti în Dosarul nr. 37.668/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului nr. 99D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent învederează Curţii că autorul excepţiei a transmis la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a depus la dosar punctul său de vedere asupra excepţiei, apreciind că este neîntemeiată.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 7.772 din 25 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 37.668/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 şi art. 41 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Parohia Boteanu Ienii din Bucureşti într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea titlului de plată pentru o sumă de bani reprezentând despăgubiri pentru un teren, despăgubiri acordate printr-o decizie a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, şi la virarea în contul său a respectivei sume.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că, la momentul la care a introdus acţiunea, nu exista nicio cauză legală de suspendare sau amânare a emiterii titlurilor de plată, conform Legii nr. 247/2005, şi nici de eşalonare sau de amânare a plăţii despăgubirilor în numerar. Ulterior depunerii acţiunii a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013, care stabileşte, în art. 41, un termen foarte lung de plată a despăgubirilor, de 5 ani, şi o altă procedură pentru plata titlurilor de plată pentru dosarele care erau aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013. Susţine că prevederile art. 41 alin. (1)-(4) încalcă principiul neretroactivităţii legii, întrucât se aplică inclusiv litigiilor aflate deja pe rolul instanţelor la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. De asemenea, se încalcă şi principiul egalităţii în drepturi, autorului excepţiei fiindu-i aplicabil un tratament diferit faţă de alte entităţi aflate în situaţii similare, cărora li s-a emis titlul de plată şi s-a făcut plata integrală a despăgubirilor în numerar. Precizează că nerespectarea acestor două principii constituţionale atrage şi nesocotirea prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia cu privire la conformitatea cu prevederile constituţionale invocate a textelor de lege criticate, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992.

8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 9 şi art. 41 alin. (1)-

(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Din motivarea excepţiei, rezultă însă că în mod eronat instanţa a reţinut în dispozitivul hotărârii prevederile art. 9 din Legea nr. 165/2013, autorul acesteia vizând, în mod expres, prevederile art. 4 din lege. Totodată, având în vedere data introducerii acţiunii, anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum şi obiectul cauzei, constând în cererea de obligare a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor la emiterea titlului de plată pentru o sumă de bani reprezentând despăgubiri pentru un teren, despăgubiri acordate printr-o decizie a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, rezultă că, în realitate, obiectul excepţiei îl constituie prevederile art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (1) teza întâi şt alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013, care au următoarea redactare:

- Art. 4 teza a doua: „Dispoziţiile prezentei legi se aplică (...) cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv,; aflate pe rolul instanţelor (...) la data intrării în vigoare a prezentei legi”;

- Art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (2)-(4): „(1) Plata sumelor de bani reprezentând despăgubiri în dosarele aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi (...) se face în termen de 5 ani, în transe anuale egale, începând cu 1 ianuarie 2014.

(2) Cuantumul unei tranşe nu poate fi mai mic de 5.000 lei.

(3) Pentru îndeplinirea obligaţiilor stabilite la alin. (1), Comisia Naţională emite titluri de despăgubire, prin aplicarea procedurii specifice Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

(4) Titlul de plată se emite de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în condiţiile alin. (1) şi (2) şi se plăteşte de către Ministerul Finanţelor Publice în cel mult 180 de zile de la emitere.

12. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (5) care impune obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) care instituie regula neretroactivităţii  legii, cu excepţia celei penale şi contravenţionale mai favorabile şi art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în cauză, autorul excepţiei este titularul unui drept de despăgubire născut sub imperiul Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, prin emiterea unui titlu de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, drept care însă nu a fost valorificat până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, întrucât nu s-a eliberat titlul de plată.

14. În motivarea excepţiei se critică, în esenţă, faptul că art. 41 din Legea nr. 165/2013 stabileşte un termen foarte lung de plată a despăgubirilor şi o altă procedură pentru plata titlurilor de plată pentru dosarele care erau aprobate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea îh vigoare a Legii nr. 165/2013. Se susţine că se încalcă principiul neretroactivităţii legii, întrucât prevederile de lege criticate se aplică inclusiv litigiilor aflate deja pe rolul instanţelor la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013. De asemenea, se încalcă şi principiul egalităţii în drepturi, autorului excepţiei fiindu-i aplicabil un tratament diferit faţă de alte entităţi aflate în situaţii similare, cărora li s-a emis titlul de plată şi s-a făcut plata integrală a despăgubirilor în numerar.

15. Este de observat că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra unor critici de constituţionalitate similare, prin raportare la dispoziţiile constituţionale cuprinse în art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile şi art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. Astfel, Curtea a constatat că, prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României (paragrafele 232 şi 235), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a prevăzut obligaţia statului român de a implementa proceduri simplificate şi eficiente, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, precum şi de a adopta reguli de procedură clare şi simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Or, textele de lege criticate reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună, în legislaţia naţională, pentru viitor, exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, lucru ce rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013, astfel încât nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală. Recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate nu pot avea caracter retroactiv. Ipoteza avută în vedere de legiuitor este aceea a unei obligaţii neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Or, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 15 ianuarie 2015, paragraful 14, şi Decizia nr. 764 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015, paragraful 14).

16. Totodată, Curtea Constituţională a reţinut că, în condiţiile existenţei unui titlu de despăgubire emis de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, procedura de emitere a titlului de plată este reglementată prin dispoziţiile legale criticate, care prevăd că acesta se emite de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, în conformitate cu graficul de eşalonare stabilit în art. 41 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 (a se vedea Decizia nr. 566 din 16 octombrie 2014, paragraful 14).

17. În privinţa pretinsei încălcări a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea a reţinut că beneficiarii unui titlu de despăgubire, care a fost valorificat prin emiterea unui titlu de plată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, pe de o parte, şi cei cărora nu le-a fost emis titlul de plată, corespunzător valorii titlului de despăgubire, până la intrarea în vigoare a legii noi, pe de altă parte, se află într-o situaţie juridică ce diferă în mod obiectiv, sub aspectul reglementării legale incidente modalităţii de valorificare a titlului de despăgubire. Or, din acest punct de vedere, este firesc ca, în temeiul principiului de drept tempus regit actum, modalitatea de acordare a despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data emiterii deciziei administrative, în speţă titlul de plată, care, potrivit noii legi, este emis de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor în temeiul art. 41 alin. (4) din Legea nr. 165/2013. Mai mult, invocând jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Decizia din 4 septembrie 2012 referitoare la Cererea nr. 57.265/08, pronunţată în Cauza Dumitru şi alţii împotriva României, paragrafele 47-52, Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunţată în Cauza Preria şi alţii împotriva României, paragraful 126), Curtea a reţinut că modalitatea de valorificare a titlurilor de plată instituită de Legea nr. 165/2013, prin eşalonarea pe o perioadă de 5 ani, în tranşe anuale egale, reprezintă o măsură de natură a păstra un just echilibru între interesele persoanelor îndreptăţite la despăgubire şi interesul general al colectivităţii (a se vedea şi Decizia nr. 84 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 8 aprilie 2015).

18. Întrucât în cauza de faţă sunt formulate critici similare celor analizate de Curtea Constituţională prin deciziile menţionate şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, îşi menţin valabilitatea cele statuate prin deciziile amintite.

19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Parohia Boteanu Ienii din Bucureşti în Dosarul nr. 37.668/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 4 teza a două raportate la cele ale art. 41 alin. (1) teza întâi şi alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTE

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 661

din 15 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

 

Daniel Marius Morar - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dumitru Sanda în Dosarul nr. 12.673/63/2013* al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 165D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 16 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 12.673/63/2013*, Tribunalul Dolj - Secţia i civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Dumitru Sanda într-o cauză civilă având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva sentinţei prin care Judecătoria Craiova a anulat ca insuficient timbrată o cerere de chemare în judecată introdusă de acesta.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că actualele taxe judiciare de timbru îngrădesc accesul liber la justiţie, din cauza cuantumului ridicat al acestora, comparativ cu cele prevăzute prin Legea nr. 146/1997. Arată că este încălcat şi dreptul la apărare, întrucât plata taxelor judiciare de timbru nu îi mai permite să apeleze la asistenţă juridică prin intermediul unui avocat.

6. Tribunalul Dolj - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, precizând, în acest sens, că accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea actului de justiţie, întrucât este firesc ca persoanele care solicită concursul justiţiei să acopere măcar o parte din cheltuielile generate de acţiunea lor, cheltuieli care sunt publice. Arată, totodată, că nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru diferenţiat pe tipuri de acţiuni, iar în cazul persoanelor fără venituri sau cu venituri mici există soluţia prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului apreciază că nu pot fi reţinute criticile de neconstituţionalitate formulate. Arată că este justificat ca persoanele care se adresează autorităţii judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. În situaţia în care cuantumul taxei judiciare de timbru stabilit ar fi de natură să pună în pericol mijloacele de existenţă ale uneia dintre părţi, legiuitorul a instituit beneficiul unor înlesniri în plata acestor taxe, respectiv scutiri, eşalonări sau amânări, în condiţiile Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 51/2008.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Textele de lege criticate stabilesc cuantumul taxei judiciare de timbru ce trebuie achitată pentru introducerea anumitor acţiuni şi cereri în faţa instanţelor judecătoreşti (art. 8), respectiv pentru anumite cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces (art. 9).

12. În opinia autorului excepţiei, textele de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse la art. 21 care consacră dreptul de acces liber la justiţie şi la art. 24 care garantează dreptul la apărare.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin numeroase decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 104 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, sau Decizia nr. 245 din 29 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014, referindu-se la prevederile Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care obţin un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 570 din 3 mat 2011 şi Decizia nr. 569 din 3 mai 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 iulie 2011, sau Decizia nr. 450 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 462 din 1 iulie 2011, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă gratuitate. Totodată, Curtea a subliniat că trebuie avute în vedere dispoziţiile constituţionale ale art. 56 alin. (1) potrivit cărora cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice. Or, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor.

14. În ceea ce priveşte cuantumul acestora, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcţie de obiectul litigiului. Stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă însă o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală (Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). S-a mai reţinut, de asemenea, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii (Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005). Curtea a subliniat, în acelaşi timp, că prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, pentru situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, legiuitorul a instituit, ca o garanţie a liberului acces la justiţie, posibilitatea ca persoanele fizice să beneficieze de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

15. Şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, instanţa europeană a reţinut că instituirea unor taxe judiciare de timbru nu reprezintă o încălcare per se a dreptului de acces la instanţele judecătoreşti (Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 60).

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dumitru Sanda în Dosarul nr. 12.673/63/2013* al Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 şi 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTE

DANIEL MARIUS MORAR

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea începerii lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor din unitatea administrativ-teritorială Vâlcăneşti, judeţul Prahova

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă începerea lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor situate pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Vâlcăneşti, judeţul Prahova.

(2) Teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Vâlcăneşti, judeţul Prahova, este împărţit în 33 de sectoare cadastrale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Sectoarele cadastrale în care se desfăşoară lucrările sunt 1,2,3,4 şi 22.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Radu Codruţ Ştefanescu

 

Bucureşti, 12 octombrie 2015.

Nr. 1.091.

 

ANEXĂ*)

 

Teritoriul unităţii administrativ-teritoriale Vâlcăneşti, judeţul Prahova, este împărţit în 33 de sectoare cadastrale:

- 11 sectoare cadastrale în intravilan:

- 22 de sectoare cadastrale în extravilan.


*) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind transferul de locuri între cicluri de studii universitare şi numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2015-2016

 

În vederea punerii în aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 211/2015 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar şi superior de stat în anul şcolar/universitar2015-2016,

în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 3.888/2015 privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2015,

în baza prevederilor:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă peste locurile finanţate de la bugetul de stat, aprobată cu modificări prin Legea nr. 441/2001, cu modificările ulterioare;

- Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de îmbunătăţire a situaţiei romilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat;

- Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat,

în temeiul art. 119 alin. (1), art. 140 alin. (4i)şi alin. (42), art. 150 alin. (5), art. 155 alin. (4), art. 160 alin. (2) şi (3) şi art. 222 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă transferul locurilor - granturilor de studii disponibile de la ciclul de studii universitare de maşter, după cum urmează:

a) 127 locuri - granturi de studii de la ciclul de studii universitare de maşter se transformă în 254 locuri - granturi de studii pentru ciclul de studii universitare de licenţă;

b) 270 de locuri - granturi de studii de la ciclul de studii universitare de maşter se transformă în 83 de locuri - granturi de studii pentru ciclul de studii universitare de doctorat fără bursă pentru formele de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.

(2) Transformarea se realizează raportat la costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii.

Art. 2. - (1) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2015-2016, este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de maşter, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2015-2016, este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

(3) Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, cu bursă pentru forma de învăţământ cu frecvenţă şi fără bursă pentru formele de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2015-2016, este prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Direcţia generală învăţământ universitar, Direcţia generală buget-finanţe, salarizare şi resurse umane şi Direcţia generală relaţii internaţionale şi afaceri europene din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, precum şi toate instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 noiembrie 2015.

Nr. 5.629.

 

 

ANEXA Nr. 1

 

Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de licenţă, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2015-2016

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

Pentru tineri cu cetăţenie română, UE şi SEE

Pentru tineri din Republica Moldova absolvenţi cu diplomă de bacalaureat obţinută în România

Pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă

TOTAL, din care:

Romi

TOTAL, din care:

Cu bursă

TOTAL, din care:

Cu bursă

1.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

5.094

8

18

5

77

10

2.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI

1.100

0

16

5

39

16

3.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” DIN BUCUREŞTI

275

1

1

0

8

2

4.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE ŞI MEDICINA VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

1.249

2

12

4

33

17

5.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

4.460

61

15

4

97

24

6.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI

969

5

4

1

54

6

7.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

2.730

17

15

5

85

22

8.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI

160

7

4

1

13

3

9.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE DIN BUCUREŞTI

205

2

2

1

7

2

10.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ŞI CINEMATOGRAFICA „I. L. CARAGIALE” DIN BUCUREŞTI

153

0

2

1

7

-

11.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ şi SPORT DIN BUCUREŞTI

180

2

7

5

31

10

12.

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE DIN BUCUREŞTI

798

13

15

10

25

4

13.

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

658

2

15

10

34

19

14.

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD

508

5

7

2

24

20

15.

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACÂU

595

15

15

10

114

65

16.

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

2.795

18

15

10

47

3

17.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

3.2701)

172)

15

10

65

9

18.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CUJJ-NAPOCA

865

2

15

10

31

4

19.

UNIVERSITATEA „BABES-BOLYAI” DIN CLUJ- NAPOCA

4.895

60

15

10

74

5

20.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA

609

5

0

0

9

0

21.

ACADEMIA DE MUZICĂ „GHEORGHE DIMA” DIN CLUJ-NAPOCA

160

0

0

0

3

9

22.

UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGN DIN CLUJ- NAPOCA

160

2

2

1

6

2

23.

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

1.369

17

15

10

94

63

24.

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA

125

2

10

7

29

11

25.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

2.890

30

15

10

156

105

26.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

350

5

3

1

26

1

27.

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

1.9083)

174)

15

10

249

102

28.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

2.560

5

15

10

141

71

29.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

680

6

15

10

41

22

30.

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

3.452

27

15

10

193

80

31.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” DIN IAŞI

710

5

6

2

18

1

32.

UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” DIN IAŞI

300

2

10

4

18

4

33.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

1.630

31

15

10

79

32

34.

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

599

0

4

3

100

77

35.

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

826

14

15

10

60

30

36.

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEŞTI

909

13

15

10

30

16

37.

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

268

7

10

9

136

87

38.

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

1.670

17

15

10

43

23

39.

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

1.130

10

23

18

102

45

40.

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TARGOVIŞTE

945

18

9

7

29

23

41.

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUSI” DIN TÂRGU JIU

430

18

10

8

21

11

42.

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ

430

11

10

8

39

21

43.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU MUREŞ

530

7

5

2

55

S

44.

UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREŞ

71

2

0

0

0

0

45.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

2.285

4

15

10

95

49

46.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

650

2

7

5

25

16

47.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

2.100

28

15

10

119

66

48.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA

562

5

3

1

34

3

49.

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ DIN BUCUREŞTI

221

0

0

0

0

0

50.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROLI” DIN BUCUREŞTI

10

0

0

0

0

0

51.

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII „MIHAI VITEAZUL” DIN BUCUREŞTI

107

0

0

0

0

0

52.

ACADEMIA DE POLITIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN BUCUREŞTI

606

0

0

0

0

0

53.

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” DIN BRAŞOV

88

0

0

0

0

0

54.

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN” DIN CONSTANŢA

39

0

0

0

0

0

55.

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” DIN SIBIU

246

0

0

0

0

0

56.

INSTITUTUL MEDICO-MILITAR

70

0

0

0

0

0

 

TOTAL:

62.654

547

500

300

2.815

1.200


1) Din căra 600 de locuri - granturi de studii pentru Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

2) Din care 9 locuri - granturi de studii pentru Centrul Universitar Nord din Baia Mare.

3) Din care 130 de locuri - granturi de studii pentru Facultatea de Inginerie şi Agronomie din Brăila.

4) Din care 2 locuri - granturi de studii pentru Facultatea de Inginerie şi Agronomie din Brăila.

 

ANEXA Nr. 2

 

Numărul do locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de maşter, la forma de învăţământ cu frecvenţă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2015-2016

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

Pentru tineri cu cetăţenie română, UE si SEE

Pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţări învecinate şi diasporă

TOTAL, din care:

Cu bursă

1.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

3.646

15

0

2.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI

625

12

4

3.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” DIN BUCUREŞTI

65

2

0

4.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

809

14

0

5.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

3.362

23

3

6.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI

60

0

0

7.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

1.751

15

0

8.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI

80

5

0

9.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE DIN BUCUREŞTI

151

3

0

10.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ŞI CINEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE„ DIN BUCUREŞTI

85

2

0

11.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN BUCUREŞTI

120

10

0

12.

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE DIN BUCUREŞTI

800

11

1

13.

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

222

15

6

14.

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD

250

7

1

15.

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

330

35

20

16.

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

1.280

21

7

17.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

1.900

15

2

18.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CLUJ-NAPOCA

415

8

0

19.

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” DIN CLUJ-NAPOCA

3,500

15

0

20.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HATIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA

60

0

0

21.

ACADEMIA DE MUZICĂ „GHEORGHE DIMA” DIN CLUJ-NAPOCA

72

1

0

22.

UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGN DIN CLUJ-NAPOCA

90

2

0

23.

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

620

12

1

24.

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA

100

15

4

25.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

1.620

25

9

26.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

45

0

0

27.

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

780

38

15

28.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

1.815

18

8

29.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

360

9

1

30.

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

2.300

45

20

31.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” DIN IAŞI

110

0

0

32.

UNIVERSITATEA DE ARTE „GEORGE ENESCU” DIN IAŞI

152

5

0

33.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

765

10

3

34.

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

200

25

10

35.

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

420

20

6

36.

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEŞTI

300

10

2

37.

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

215

16

8

38.

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

910

15

3

39.

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

490

30

12

40.

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

410

8

0

41.

UNIVERSITATEA „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU JIU

125

3

0

42.

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ

225

10

0

43.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU MUREŞ

60

0

0

44.

UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREŞ

75

0

0

45.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

1.467

13

3

46.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINA VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

350

5

2

47.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

1.175

50

12

48.

UNIVERSITATEA DE MEDICINA ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA

35

0

0

49.

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ DIN BUCUREŞTI

83

0

0

50.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” DIN BUCUREŞTI

66

0

0

51.

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII „MIHAI VITEAZUL” DIN BUCUREŞTI

142

0

0

52.

ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN BUCUREŞTI

100

0

0

53.

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” DIN BRAŞOV

0

0

0

54.

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEACEL BĂTRÂN” DIN CONSTANŢA

0

0

0

55.

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” DIN SIBIU

8

0

0

 

TOTAL:

35.196

613

163

 

ANEXA Nr. 3

 

Numărul de locuri - granturi de studii (anul I) finanţate de la bugetul de stat pentru studii universitare de doctorat, cu bursă pentru forma de învăţământ cu frecvenţă şi fără bursă pentru formele de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, din instituţiile de învăţământ superior de stat, pentru anul universitar 2015-2016

 

Nr. crt.

Instituţia de învăţământ superior

Pentru tineri cu cetăţenie română, UE şi SEE

Pentru tineri de origine română din Republica Moldova, ţâri învecinate şi diasporă

TOTAL, din care:

Doctorat cu frecvenţi

Doctorat cu frecvenţă redusă

TOTAL, din care:

Fără plata taxelor de

şcolarizare, dar cu bursă

Fără plata taxelor de

şcolarizare, dar fără bursă

Cu bursă de la bugetul de stat

Fără bursă de la bugetul de stat

1.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI

409

205

204

0

7

2

5

2.

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCŢII DIN BUCUREŞTI

47

22

25

0

7

2

5

3.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” DIN BUCUREŞTI

16

7

0

9

0

0

0

4.

UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

87

42

0

45

5

0

5

5.

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

341

159

0

182

8

2

6

6.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „CAROL DAVILA” DIN BUCUREŞTI

102

50

52

0

0

0

0

7.

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

110

55

0

55

0

0

0

8.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE MUZICĂ DIN BUCUREŞTI

16

7

0

9

1

0

1

9.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTE DIN BUCUREŞTI

15

7

8

0

1

0

1

10.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE ARTĂ TEATRALĂ ŞI CINEMATOGRAFICĂ „I. L. CARAGIALE” DIN BUCUREŞTI

15

7

0

8

3

1

2

11.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN BUCUREŞTI

14

7

7

0

4

1

3

12.

ŞCOALA NAŢIONALA DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE DIN BUCUREŞTI

65

33

32

0

4

1

3

13.

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

18

8

0

10

5

2

3

14.

UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU” DIN ARAD

10

5

0

5

1

1

0

15.

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

13

5

0

8

6

3

3

16.

UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV

55

26

0

29

4

1

3

17.

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

213

105

0

108

0

0

0

18.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN CLUJ-NAPOCA

78

37

0

41

5

1

4

19.

UNIVERSITATEA„BABEŞ-BOLYAI” DIN CLUJ-NAPOCA

329

150

0

179

6

1

5

20.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” DIN CLUJ-NAPOCA

75

38

0

37

4

1

3

21.

ACADEMIA DE MUZICĂ „GHEORGHE DIMA” DIN CLUJ-NAPOCA

15

7

0

8

0

0

0

22.

UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGNDIN CLUJ-NAPOCA

15

7

8

0

2

0

2

23.

UNIVERSITATEA„OVIDIUS” DIN CONSTANŢA

25

12

0

13

6

3

3

24.

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA

5

5

0

0

2

1

1

25.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

58

24

0

34

5

2

3

26.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA

22

10

12

0

0

0

0

27.

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI

45

22

0

23

10

5

5

28.

UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

118

60

0

58

7

2

5

29.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE Si MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

40

20

0

20

7

2

5

30.

UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI

162

105

7

50

8

3

5

31.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA” DIN IAŞI

70

35

0

35

3

1

2

32.

UNIVERSITATEADEARTE „GEORGE ENESCU” DIN IAŞI

22

10

0

12

5

1

4

33.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

28

7

0

21

1

0

1

34.

UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

11

5

6

0

5

2

3

35.

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

14

5

9

0

5

2

3

36.

UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE” DIN PLOIEŞTI

10

5

0

5

0

0

0

37.

UNIVERSITATEA „EFTIMIE MURGU” DIN REŞIŢA

6

3

0

3

2

1

1

 

38.

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU

39

19

20

0

1

0

1

 

39.

UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

42

22

0

20

4

1

3

 

40.

UNIVERSITATEA „VALAHIA” DIN TÂRGOVIŞTE

17

7

0

10

5

2

3

 

41.

UNIVERSITATEA„CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN TÂRGU JIU

0

0

0

0

0

0

0

 

42.

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR” DIN TÂRGU MUREŞ

11

4

7

0

2

0

2

 

43.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN TÂRGU MUREŞ

29

13

0

16

3

0

3

 

44.

UNIVERSITATEA DE ARTE DIN TÂRGU MUREŞ

4

2

0

2

0

0

0

 

45.

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

87

40

47

0

5

1

4

 

46.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA

32

15

0

17

6

1

5

 

47.

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

85

40

45

0

4

1

3

 

48.

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „VICTOR BABEŞ” DIN TIMIŞOARA

25

12

0

13

1

0

1

 

49.

ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ DIN BUCUREŞTI

8

0

8

0

0

0

0

 

50.

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I” DIN BUCUREŞTI

10

0

10

0

0

0

0

 

51.

ACADEMIA NAŢIONALĂ DE INFORMAŢII „MIHAI VITEAZUL” DIN BUCUREŞTI

0

0

0

0

0

0

0

 

52.

ACADEMIA DE POLITIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN BUCUREŞTI

0

0

0

0

0

0

0

 

53.

ACADEMIA FORŢELOR AERIENE „HENRI COANDĂ” DIN BRAŞOV

0

0

0

0

0

0

0

 

54.

ACADEMIA NAVALĂ „MIRCEA CEL BĂTRÂN” DIN CONSTANŢA

0

0

0

0

0

0

0

 

55.

ACADEMIA FORŢELOR TERESTRE „NICOLAE BĂLCESCU” DIN SIBIU

0

0

0

0

0

0

0

 

 

TOTAL:

3.083

1.491

507

1.085

170

50

120

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.