MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 893/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 893         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 27 noiembrie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

297. - Lege privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav”

 

876. - Decret pentru promulgarea Legii privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului Aeroport internaţional Braşov-Ghimbav”      

 

298. - Lege privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale

 

877. - Decret pentru promulgarea Legii privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale

 

300. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii sesiune lărgită din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

879. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii sesiune lărgită din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 572 din 15 septembrie 2015 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art.18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

 

Decizia nr. 605 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Decizia nr. 610 din 6 octombrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN D6MENIUL ENERGIEI

 

160. - Ordin privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

LEGI ŞI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav”

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă transmiterea unui teren, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav”.

(2) Predarea-preluarea terenului prevăzut la alin. (1) se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 2. - (1) La finalizarea lucrărilor de construire a aeroportului, pistele de decolare, de aterizare, căile de rulare şi platformele pentru îmbarcare-debarcare situate pe acestea, precum şi terenurile pe care sunt amplasate intră de drept în domeniul public al statului, potrivit pct. I.25 din anexa la Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările ulterioare.

(2) Suprafaţa de teren prevăzută în anexă se utilizează exclusiv pentru realizarea obiectivului Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav”.

(3) Suprafaţa de teren prevăzută în anexă nu poate fi trecută în proprietate privată.

(4) în cazul nerealizării obiectivului Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav” în termen de 10 ani, suprafaţa de teren prevăzută în anexă revine de drept în domeniul public al statului şi în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov.

Art. 3. - Suprafaţa de teren care rămâne în administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, se va diminua cu suprafaţa de teren transmisă potrivit art. 1.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU TĂRICEANU

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2015.

Nr. 297.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

a suprafeţei de teren care se transmite din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov

 

Locul unde este situat imobilul

Persoana juridică de la care se transmite imobilul

Persoana juridică la care se transmite imobilul

Caracteristicile tehnice ale imobilului

Poziţia din inventarul bunurilor aparţinând domeniului public al statului

Oraşul Ghimbav, judeţul Braşov

Statul român, din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov

Judeţul Braşov, în administrarea Consiliului Judeţean Braşov

Suprafaţa terenului = 200 ha

Parcelele A 97, A 99, A 133/2

104.651

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav”

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului şi din administrarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de Zahăr Braşov, judeţul Braşov, în domeniul public al judeţului Braşov şi în administrarea Consiliului Judeţean Braşov, pentru realizarea obiectivului Aeroport Internaţional Braşov-Ghimbav” şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2015.

Nr. 876.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Articolul 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 5 martie 2002, se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 2. - Cotizaţia se plăteşte anual, din sumele alocate cu această destinaţie de la bugetul de stat în bugetul Ministerului Afacerilor Externe.”

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU TĂRICEANU

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2015.

Nr. 298.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind modificarea art. 2 din Legea nr. 92/2002 pentru aprobarea participării României, cu drepturi depline, la Consiliul de Administraţie al Colegiului Europei şi a plăţii cotizaţiei anuale şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2015.

Nr. 877.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii sesiune lărgită din Cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 34 din 26 august 2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii sesiune lărgită din Cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, adoptată în temeiul art. 1 pct. I.7 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 27 august 2015.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

PREŞEDINTELE SENATULUI

FLORIN IORDACHE

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU TĂRICEANU

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2015.

Nr. 300.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii sesiune lărgită din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2015 privind aprobarea plăţii contribuţiei anuale de participare a României la Comitetul pentru Investiţii sesiune lărgită din cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 25 noiembrie 2015.

Nr. 879.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 572

din 15 septembrie 2015

privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şi b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5, 7 şi 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Armin Marian Gherman, prin Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul1 1 11 din Bucureşti, în Dosarul nr. 9.967/2/2011* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 411D/2015.

2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Inspectoratul General al Poliţiei Române, consilier juridic cu delegaţie la dosar. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă că, la dosar, autorul excepţiei a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei, iar partea Inspectoratul General al Poliţiei Române a depus note prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii Inspectoratul General al Poliţiei Române, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 şi 7 din Legea nr. 218/2002, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 ca neîntemeiată, iar cu privire la prevederile art. 8 din Legea nr. 218/2002, ca devenită inadmisibilă. În acest sens arată, în esenţă, că art. 5 şi 7 din Legea nr. 218/2002 trebuie analizate împreună cu art. 1 din acelaşi act normativ ce defineşte Poliţia Română, legiuitorul folosind un limbaj clar şi fluent care nu lasă loc la interpretări. Referitor la critica privind încălcarea prin textele de lege criticate a dispoziţiilor art. 117 alin. (2) din Constituţie apreciază că aceasta nu poate fi primită, deoarece Inspectoratul General al Poliţiei Române a dobândit personalitate juridică în temeiul Legii nr. 218/2002 - lege organică, ceea ce nu este interzis de Legea fundamentală, iar nu prin ordin al ministrului sau prin hotărâre a Guvernului. Referitor la dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 218/2002 arată că, în urma modificării acestora prin prevederile Legii nr. 40/2015, excepţia a devenit inadmisibilă, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 215 din 7 decembrie 1999. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 360/2002 arată că acestea trebuie coroborate cu dispoziţiile din Legea nr. 188/1999 şi Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, legiuitorul având competenţa de a crea norme derogatorii de la cadrul general care pot fi executate potrivit art. 77 din Legea nr. 24/2000 prin ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor. Prin ordinele emise de ministru se stabilesc măsuri tehnico-legislative, fără a se adăuga la lege, iar singurele acte normative care reglementează cu privire la naşterea, executarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sunt Legea nr. 188/1999 şi Legea nr. 360/2002.

5. Preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care s-a prezentat în sala de şedinţe după strigarea dosarului.

6. Autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că, în opinia sa, prin ordinele emise de ministru s-au creat norme derogatorii de la lege. În acest sens arată, în esenţă, că textele de lege criticate aduc atingere art. 154 referitor la conflictul temporal de legi din Constituţie deoarece îşi perpetuează existenţa în fondul activ al legislaţiei, deşi actele normative care le conţin au fost emise în anul 2002, înainte de intrarea în vigoare a prezentei Constituţii. Prin urmare, Curtea ar trebui să constate abrogarea lor, potrivit art. 154 alin. (1) din Legea fundamentală. Pe fondul excepţiei arată că prin ordinele nr. 300 din 21 iunie 2004 şi nr. 400 din 29 octombrie 2004, nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, s-au reglementat naşterea, modificarea substanţială şi încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului - funcţionar public, care ar fi trebuit reglementate prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Similar celor reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014, prevederile legale criticate reprezintă norme în alb1, care lasă la dispoziţia executivului posibilitatea de a face imixtiuni în domeniul legislativului, ceea ce aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituţie. Solicită Curţii Constituţionale aplicarea considerentelor de principiu ce au stat la baza Deciziei nr. 1 din 11 ianuarie 2012, în ceea ce priveşte previzibilitatea normelor cuprinse în actele normative. Referitor la dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 218/2002 arată că acestea permit numirea directă a unei persoane în funcţia de inspector general la conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române, fără a exista criterii de numire şi fără a avea funcţia de secretar de stat, ceea ce contravine celor reţinute de Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010. Cu privire la art. 18 din Legea nr. 360/2002 se observă, de asemenea, lipsa de claritate şi previzibilitate a textului criticat. Prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013 Curtea a reţinut că lipsa de claritate şi previzibilitate afectează în mod direct libertatea de exprimare prevăzută de art. 30 şi dreptul la informaţie prevăzut de art. 31 din Constituţie, care sunt în egală măsură încălcate. Tot astfel, Curtea s-a pronunţat prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014.

7. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că Legea nr. 360/2002 a fost supusă controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 872 din 23 iunie 2011 Curtea statuând că aceasta a fost adoptată cu respectarea exigenţelor constituţionale. Pe de altă parte, argumentele autorului vizează şi alte texte din alte acte normative, care nu pot fi aplicate prin analogie în cauză.

8. Reprezentantului părţii Inspectoratul General al Poliţiei Române, având cuvântul în replică, arată că, prin critica sa, autorul pune sub semnul întrebării întregul sistem de drept din România, deoarece în executarea legilor se emit norme de aplicare, cum ar fi, de exemplu, cele emise în executarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

9. Prin Decizia nr. 109 din 12 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 9.967/2/2011 *, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5, 7 şi 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Excepţia a fost ridicată de Armin Marian Gherman, prin Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul” din Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva sentinţei civile prin care s-a respins contestaţia împotriva Dispoziţiei de sancţionare, prin care a fost sancţionat disciplinar cu amânarea promovării în grad profesional următor pentru o perioadă de 2 ani”.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că prevederile art. 5 şi 7 din Legea nr. 218/2002 aduc atingere dispoziţiilor cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 30 şi 31 din Constituţie, deoarece, în măsura în care se interpretează că Inspectoratul General al Poliţiei Române s-a înfiinţat cu personalitate juridică în temeiul acestora, nu conţin expresiile se înfiinţează” sau se constituie”, fiind imprevizibile şi aducând atingere principiului securităţii juridice. În acest sens invocă considerentele de principiu cu privire la previzibilitatea normelor juridice, reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1 din 11 ianuarie 2012. Prin folosirea unei tehnici legislative inadecvate, care presupune excluderea expresiilor anterior menţionate, legiuitorul a indus, prin textele de lege criticate, reprezentarea falsă că Inspectoratul General al Poliţiei Române este o persoană juridică sui generis. Or, astfel cum a statuat Curtea şi prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, lipsa de claritate şi previzibilitate a actului normativ afectează în mod direct libertatea de exprimare prevăzută de art. 30 şi dreptul la informaţie prevăzut de art. 31 din Constituţie, care sunt în egală măsură încălcate. Pe de altă parte, în măsura în care, prin textele de lege criticate s-ar înţelege că acestea constituie temeiul înfiinţării Inspectoratul General al Poliţiei Române, în conţinutul acestora nu se regăseşte condiţia imperativă prevăzută de art. 117 alin. (2) din Constituţie, de a solicita avizul Curţii de Conturi, ceea ce duce la încălcarea acestui text constituţional, dar şi a principiului securităţii raporturilor juridice, prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

11. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 218/2002 (în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 40/2015), autorul arată că acestea aduc atingere dispoziţiilor art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 din Constituţie prin raportare la art. 21 pct. 2 privind accesul egal la funcţiile publice din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, art. 148 din Constituţie, prin încălcarea adusă art. 20 privind dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare în funcţie de sex din Carta Socială Europeană (cu referire [a art. 16 din Directiva 2000/78/CE), precum şi prin încălcarea art. 21 privind nediscriminarea şi art. 23 referitor la egalitatea între femei şi bărbaţi din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în acest sens arată că textul de lege criticat permite numirea discreţionară a unei persoane la conducerea Inspectoratului General al Poliţiei Române, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, fără o justificare obiectivă şi raţională a acestei proceduri, având în vedere că funcţia de inspector general face parte din categoria funcţiilor publice de conducere” şi nu este o funcţie de demnitate publică”, ceea ce aduce atingere principiul egalităţii de şanse la funcţia publică. Numirea discreţionară, potrivit textului de lege criticat, este una care permite discriminarea pe criterii de sex, în această funcţie fiind numiţi până în prezent numai bărbaţi. În practica ocupării funcţiilor publice de conducere din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române există o abordare neunitară şi discriminatorie, care încalcă art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 53 din Legea fundamentală, precum şi art. 20 din Constituţie, prin raportare la art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece funcţiile de conducere din cadrul Inspectoratului sunt ocupate prin examen sau concurs, potrivit art. 18 din Legea nr. 360/2002, pe când cele două funcţii reglementate de art. 8 din Legea nr. 218/2002 se ocupă prin numire directă, fără concurs sau examen. Funcţionarii publici care ocupă aceste posturi de conducere beneficiază de un tratament diferit în ceea ce priveşte numirea în funcţie, nefiind supuşi unei evaluări riguroase a cunoştinţelor profesionale, pe baza unor criterii obiective şi nediscriminatorii, ci doar pe baza unor propuneri sau recomandări unilaterale susceptibile de subiectivism, deşi acestea nu au caracter de demnitate publică, iar prin statutul lor ar trebui să fie echidistante politic. În acest sens se invocă cele reţinute de Curtea Constituţională cu privire la principiul egalităţii şi nediscriminării, prin deciziile nr. 1 din 8 februarie 1994, nr. 414 din 14 aprilie 2010 şi nr. 1.039 din 9 iulie 2009. Prevederile art. 8 din Legea nr. 218/2002 aduc atingere art. 1 alin. (5), raportat la art. 78 privind intrarea în vigoare a legii şi art. 154 referitor la conflictul temporal de legi din Constituţie, prin aceea că îşi perpetuează existenţa în fondul activ al legislaţiei, deşi art. 18 din Legea nr. 360/2002, lege specială, reglementează în sensul ocupării posturilor prin examen sau concurs.

12. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 se arată că acestea aduc atingere principiului previzibilităţii, deoarece prin sintagma după caz” se creează o reprezentare neclară, lacunară şi dubitativă” în ceea ce priveşte ocuparea posturilor de conducere din Inspectoratul General al Poliţiei Române. Se invocă cele reţinute cu titlu de principiu prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, cu privire la previzibilitatea normelor juridice. Prin folosirea sintagmei menţionate, legiuitorul nu reglementează cu exactitate cazurile în care ocuparea funcţiilor publice se face prin examen, faţă de cele în care ocuparea funcţiei se face prin concurs, aducând atingere art. 30 şi 31 din Constituţie, sens în care a statuat Curtea prin Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013. Pe de altă parte, prevederile art. 18 din Legea nr. 218/2002 reglementează cu privire la faptul că, printr-un ordin al ministrului, pot fi reglementate condiţiile de organizare a concursurilor sau examenelor pentru ocuparea funcţiilor de conducere, ceea ce face din acestea o normă în alb”, competenţa constituţională revenind exclusiv legiuitorului organic, iar nu ministrului administraţiei şi internelor, ceea ce aduce atingere art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 73 alin. (3) lit. j) din Legea fundamentală. În sensul celor menţionate s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014.

13 Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiata.

14. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

15 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile autorului, părţii prezente şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat de autorul excepţiei şi reţinut de instanţa care a sesizat Curtea, îl constituie prevederile art. 5, 7 şi 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 25 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările şi completările ulterioare. În realitate, din analiza motivării excepţiei, Curtea reţine că obiectul acesteia îl constituie dispoziţiile art. 5 lit. a) şi b), art. 7, art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 (în forma aplicabilă la data sesizării) şi art. 18 din Legea nr. 360/2002, cu următorul conţinut:

- Art. 5 lit. a) şi b): Poliţia Română am următoarea structură organizatorică:

a) inspectoratul Generai ai Poliţiei Române;

b) unităţi teritoriale aflate în subordinea inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie;”;

- Art. 7: „Inspectoratul General al Poliţiei Române este unitatea centrală a poliţiei, cu personalitate juridică şi competenţă teritorială generală, care conduce, îndrumă şi controlează activitatea unităţilor de poliţie subordonate, desfăşoară activităţi de investigare şi cercetare a infracţiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalităţii economico-financiare sau bancare, a altor infracţiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege.”;

- Art. 8 alin. (1): (1) inspectoratul General ai Poliţiei Române este condus de un inspector general numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Naţional ai Poliţiştilor.”;

- Art. 18 din Legea nr. 360/2002: Posturile de conducere se ocupă prin examen sau concurs, după caz, în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.”

18. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele de lege criticate aduc atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) ce reglementează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 1 alin. (5) potrivit căruia În România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 30 referitor la libertatea de exprimare, art. 31 privind dreptul la informaţie, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit căruia prin lege organică se reglementează statutul funcţionarilor publici, art. 78 referitor la intrarea în vigoare a legii, art. 117 alin. (2) potrivit căruia Guvernul şi ministerele, cu avizul Curţii de Conturi, pot înfiinţa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaşte această competenţă”, art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană şi art. 154 referitor la conflictul temporal de legi. Este încălcat, de asemenea, art. 20 din Constituţie prin raportare la art. 21 pot, 2 privind accesul egal la funcţiile publice din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, la art. 8 privind dreptul la respectarea vieţii private şi de familie şi la art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

De asemenea nu este respectat nici art. 148 din Constituţie privind integrarea în Uniunea Europeană, deoarece sunt încălcate art. 20 privind dreptul la egalitate de şanse şi de tratament în materie de angajare şi profesie, fără discriminare în funcţie de sex din Carta Socială Europeană (cu referire la art. 16 din Directiva 2000/78/CE), art. 21 privind nediscriminarea şi art. 23 referitor la egalitatea între femei şi bărbaţi din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că obiectul cauzei în care aceasta a fost ridicată îl constituie recursul împotriva sentinţei civile prin care s-a respins contestaţia împotriva Dispoziţiei de sancţionare nr. 4.443 din 21 septembrie 2011, prin care autorul excepţiei a fost sancţionat disciplinar cu amânarea promovării în gradul profesional următor pentru o perioadă de 2 ani”. Aşadar, obiectul litigiului se circumscrie unor aspecte care vizează stricto sensu raportul de serviciu al autorului excepţiei, şi nu modul de organizare a structurii din care acesta face parte şi nici modul de numire al inspectorului general. Temeiul sancţionării reţinut în dispoziţie îl constituie prevederile art. 57 lit. a), c) şi e), art. 58 lit. c), art. 59, 60, 61 şi 62 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, art. 17 lit. c) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 400 din 29 octombrie 2004 şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 600 din 15 aprilie 2005. În aceste condiţii, prevederile art. 5 lit. a) şi b) şi art. 8 din Legea nr. 218/2002 care reglementează cu privire la structura organizatorică a Poliţiei Române şi atribuţiile Inspectoratului General al Poliţiei Române, precum şi cele ale art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 şi art. 18 din Legea nr. 360/2002, care reglementează referitor la numirea inspectorului general al Poliţiei Române, prin decizie a prim-ministrului, şi ocuparea prin examen sau concurs a posturilor de conducere în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care excepţia a fost ridicată. Aşa fiind, Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textelor de lege anterior menţionate, deoarece acestea nu îndeplinesc condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 lit. a) şt b), art. 7 şi art. 8 alin. (1) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, precum şi a dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, excepţie ridicată de Armin Marian Gherman, prin Sindicatul Poliţiştilor din România Diamantul” din Bucureşti, în Dosarul nr. 9.967/2/2011* al Curţii de Apei Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 605

din 6 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, excepţie ridicată de Pavel Olaru în Dosarul nr. 3.484/324/2012* al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 445D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Filiala Electrica de Distribuţie Muntenia Nord - S.A. din Galaţi a depus la dosar o întâmpinare prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

5. Prin încheierea din 20 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 3.484/324/2012*, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Pavel Olaru într-o cauză^având ca obiect revendicare imobiliară”.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate, în accepţiunea conferită de Constituţie, în aşa fel, însă, încât să nu intre în coliziune cu interesele generale sau interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind soluţii juridice echitabile. Aşa fiind, acesta arată că, dacă terenul proprietate privată este necesar pentru o cauză de utilitate publică, mai întâi trebuie parcursă procedura exproprierii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”, arătând că în acest sens sunt şi prevederile art. 17 din Legea nr. 123/2012. În acest context apreciază că norma prevăzută de art. 44 alin. (4) din Legea nr. 123/2012 este neconstituţională, deoarece prin modul în care a fost redactată contravine atât prevederilor art. 17 din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cât şi dispoziţiilor art. 44 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţia României.”

7. În opinia Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă, art. 44 alin. (4) din Legea nr. 123/2012 nu este neconstituţional în măsura în care se referă la terenuri ce sunt proprietate publică şi este neconstituţional în măsura în care se apreciază că se referă şi la terenuri care sunt proprietate privată. Instanţa de judecată arată că transformarea dreptului de proprietate privată al unei persoane fizice sau juridice de drept privat într-o proprietate publică a statului reprezintă mai mult decât o sarcină asupra proprietăţii, reprezintă chiar privarea titularului dreptului de însuşi dreptul său, fără să fi fost anterior expropriat, cu respectarea principiului proporţionalităţii.” în acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 430/2013 prin care s-a reţinut că statul, prin actele normative pe care le adoptă, trebuie să protejeze dreptul de proprietate al indivizilor, iar, prin nerespectarea principiului proporţionalităţii, s-a afectat însăşi substanţa dreptului de proprietate, măsura neputând fi calificată ca una de stabilire a limitelor dreptului de proprietate, în sensul art. 44 alin. (1) din Constituţie.

8. În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 72 din 26 februarie 2004.

10. Totodată, arată că din modul în care a fost motivată excepţia de neconstituţionalitate, şi anume prin compararea normelor criticate cu alte dispoziţii din acelaşi act normativ, rezultă că, mai degrabă, autorul acesteia aduce în discuţie probleme legate de modalitatea de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 17 alin. (2) şi art. 44 alin. (4) din Legea nr. 123/2012 cu privire la o situaţie de fapt concretă. Or, asemenea aspecte nu pot constitui temei pentru o excepţie de neconstituţionalitate, iar soluţionarea acestora excedează competenţei Curţii Constituţionale, fiind de resortul instanţei de judecată care se pronunţă asupra fondului cauzei şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, potrivit art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (1) şi (2), art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, prevederi potrivit cărora Terenurile pe care se situează reţelele electrice de distribuţie existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt şi rămân în proprietatea publică a statului.”

14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate această reglementare contravine dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1)-(3) referitoare la dreptul de proprietate privată.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată în prezenta cauză, astfel cum este reglementată prin art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, a fost cuprinsă iniţial, cu un conţinut normativ identic, atât în art. 37 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 318/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iulie 2003, cât şi în art. 41 alin. (4) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 51 din 23 ianuarie 2007, aceste acte normative fiind în prezent abrogate.

16. În acest context, Curtea constată că soluţia legislativă criticată a mai făcut, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale.

17. Astfel, prin Decizia nr. 805 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 21 iulie 2009, Curtea a statuat că reglementarea legală criticată nu consacră trecerea în proprietatea statului a terenului pe care se află reţele electrice de distribuţie, ci prevede că acestea sunt şi rămân În proprietatea statului, instituind astfel un fine de neprimire a cererilor de retrocedare”. Aşa fiind, această reglementare nu este în contradicţie cu alin. (3) al art. 44 din Constituţie, ci, dimpotrivă, este în deplină concordanţă cu art. 136 alin. (2) şi (4) din Constituţie, potrivit cărora proprietatea publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale şi este inalienabilă.

18. De asemenea, prin decizia precitată, Curtea a mai arătat că exercitarea drepturilor de uz şi servitute asupra proprietăţilor afectate de capacităţile energetice, cu titlu gratuit pe toată durata existenţei acestora, deşi are ca efect lipsirea celor interesaţi de o parte din veniturile imobiliare, nu se traduce într-o expropriere formală şi nici într-o expropriere de fapt, ci duce la un control al folosirii bunurilor, ceea ce nu contravine art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la protecţia proprietăţii private.” Este ceea ce a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Mellacher şi alţii împotriva Austriei, 1989, o speţă referitoare la reglementarea folosirii bunurilor. De asemenea, în Cauza Sporrong şi Lonnroth împotriva Suediei, 1982, aceeaşi Curte a arătat că, întrucât autorităţile nu au trecut la exproprierea imobilelor petiţionarilor, aceştia puteau să îşi folosească bunurile, să le vândă, să le lase moştenire, să le doneze sau să le ipotecheze. Prin urmare, s-a apreciat că nu se poate asimila situaţia cu o expropriere în fapt, deoarece, chiar dacă dreptul de proprietate a pierdut în substanţa sa, el nu a dispărut, titularul dreptului dispunând încă de celelalte atribute ale dreptului de proprietate

19. Prin Decizia nr. 232 din 21 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 23 iunie 2005, şi Decizia nr. 1.066 din 14 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 4 august 2009, Curtea Constituţională a statuat că soluţia legislativă criticată nu contravine exigenţelor principiului garantării şi ocrotirii proprietăţii private, sens în care a reţinut că Încadrarea prin lege organică a terenurilor pe care se situează reţelele energetice de distribuţie în categoria terenurilor cu destinaţie specială, precum şi reglementarea unui regim juridic special al acestora, propriu domeniului public al statului, se justifică prin caracterul de bun public de interes naţional al fondului energetic şi corespund pe

deplin regimului constituţional de protecţie a proprietăţii”. Dreptul de proprietate nu este un drept absolut, iar dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, coroborate cu cele ale art. 136 alin. (5), care consacră caracterul inviolabil al proprietăţii private în condiţiile legii organice, au în vedere tocmai circumstanţieri ale exerciţiului prerogativelor dreptului de proprietate, justificate de necesitatea ocrotirii interesului public.

20. Totodată, prin Decizia nr. 17 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 7 martie 2012, Curtea a reţinut că Înfiinţarea instalaţiilor şi executarea lucrărilor la capacităţile energetice pentru buna funcţionare a acestora reprezintă un interes general major şi, ca atare, legiuitorul este pe deplin competent să stabilească condiţiile exercitării dreptului de proprietate”. În acest context, Curtea a constatat că nimic nu împiedică persoana care a suferit un prejudiciu, în urma operaţiunilor de realizare şi retehnologizare a capacităţilor energetice aflate pe terenurile proprietate privată, de a solicita repararea pagubelor produse, potrivit dispoziţiilor dreptului comun”.

21. Analizând şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constituţională a constatat că se lasă statului o marjă de apreciere, în funcţie de nevoia reală a comunităţii în adoptarea măsurii de privare de proprietate, Astfel, prin Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Mirela Cernea şi alţii împotriva României, paragraful 42, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că, Într-un domeniu atât de complex şi de delicat ca cel al strategiei naţionale în domeniul energetic, statul dispune de o marjă largă de apreciere pentru a-şi desfăşura politicile sale de interes general.” Prin decizia pronunţată în această cauză, instanţa europeană a reţinut că unul dintre principalele argumente prezentate de către toţi reclamanţii în sprijinul tezei conform căreia restricţiile aduse exercitării dreptului lor de proprietate ar fi disproporţionate se bazează pe faptul că nu au primit nicio despăgubire care să compenseze drepturile de uz şi de servitute concesionate titularei autorizaţiei de exploatare a capacităţii energetice amplasate pe terenul for. Caracterul proporţional al unei atingeri aduse dreptului la respectarea bunurilor poate să depindă de existenţa unor garanţii de procedură, care să asigure că punerea în aplicare a sistemului şi impactul său asupra proprietarului nu sunt nici arbitrare, nici imprevizibile; or, legile naţionale adoptate succesiv în domeniul energetic conţin, într-adevăr, asemenea garanţii în ceea ce priveşte accesul titularilor de licenţe la terenul persoanelor pe care au fost înfiinţate capacităţi energetice, în vederea efectuării unor operaţiuni de revizie, de întreţinere şi de reparaţie, exercitarea dreptului de uz şi de servitute a fost condiţionată de respectarea principiilor echităţii şi minimei afectări a dreptului de proprietate, în plus, aceste legi definesc în mod clar drepturile şi obligaţiile care le revin titularilor de licenţe de funcţionare a capacităţilor energetice şi, respectiv, proprietarilor terenurilor pe care se află aceste capacităţi.

22. De altfel, şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că drepturile fundamentale, în special dreptul de proprietate, nu apar ca prerogative absolute, ci trebuie luate în considerare prin raportare la funcţia lor în societate. Aceasta înseamnă că restricţiile ce răspund unor obiective de interes general nu constituie, în raport cu scopul urmărit, o intervenţie nemăsurată şi intolerabilă care ar aduce atingere însăşi substanţei dreptului garantat.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează aplicabilitatea şi în prezenta cauză.

24. Pentru argumentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Pavel Olaru în Dosarul nr. 3.484/324/2012* al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 44 alin. (4) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 610

din 6 octombrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoitân - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Amalia Gandac, Raluca Barbul, Mihaela Por, Viorica Meszaros, Adrian Meszaros, în Dosarul nr. 1.124/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 665D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 666D/2015, nr. 725D/2015 şi nr. 726D/2015, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi de lege, excepţie ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Mircea Francisc Nadas, Marta Nadas, Luminiţa Silaghi şi alţii, în Dosarul nr. 1.174/83/2014 al Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, precum şi în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Dorina Hendea şi Hajnal Eva Puşcaş, Eniko Csipo, Matild Kirner, Iosif Ştefan Fulop şi Irma Csipo, în dosarele nr. 2.958/83/20*14 şi nr. 2.967/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 733D/2015 - nr. 738D/2015 şi nr. 742D/2015, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul învăţământ Brăila Corneliu Gheorghe Caranica” Brăila, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Aurel Petrea, Marioara Bordea, Constanţa Abdulea, Veronica-Ramona Băiculescu, Mariana Băluţă, Floarea Bârligea, Andone Codrina Elena, Daniela Antohi, Cristina Băceanu, Androe Codrina Elena Florentina Silvia Andronache, Cristian Andronic, Carmen Antohe, Ionel Lambrinoc, Ionel Radu, Florica Scarlat, Viorel Baciu, Lenuţa Baştiurea, Nina Nicoleta Bălănică, Aurelia Puia, Tănţica-Georgiana Ioan şi Marcela Alexandru şi alţii, în dosarele nr. 1.163/113/2014, nr. 1.638/113/2014, nr. 1.629/113/2014, nr. 1.722/113/2014, nr. 1.743/113/2014, nr. 1.744/113/2014 şi nr. 1.052/113/2014 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.

6. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, în dosarele mai sus menţionate, Sindicatul învăţământ Brăila Corneliu Gheorghe Caranica” a depus concluzii scrise, în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011.

7. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 665D/2015, nr. 666D/2015, nr. 725D/2015, nr. 726D/2015, nr. 733D/2015 - nr. 738D/205 şi nr. 742D/2015, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor.

8. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

9. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 666D/2015, nr. 725D/2015, nr. 726D/2015, nr. 733D/2015 - nr. 738D/205 şi nr. 742D/2015 la Dosarul nr. 665D/2015, care este primul înregistrat.

10. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

11. Prin încheierile din 17 martie 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.124/83/2014 şi nr. 1.174/83/2014 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, prin încheierile din 19 şi 24 martie 2015, pronunţate în dosarele nr. 1.163/113/2014, nr. 1.638/113/2014, nr. 1.629/113/2014, nr. 1.722/113/2014, nr. 1.743/113/2014, nr. 1.744/113/2014 şi nr. 1.052/113/2014 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi prin Sentinţele civile nr. 203/LMA şi nr. 204/LMA din 25 martie 2015, pronunţate în dosarele nr. 2.958/83/2014 şi nr. 2.967/83/2014 ale tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Curtea Constituţională a fost sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Amalia Gandac, Raluca Barbul, Mihaela Por, Viorica Meszaros, Adrian Meszaros, Mircea Francisc Nadas, Marta Nadas, Luminiţa Silaghi, Dorina Hendea, Hajnal Eva Puşcaş, Eniko Csipo, Matild Kirner, Iosif Ştefan Fufop, Irma Csipo şi alţii, precum şi de către Sindicatul învăţământ Brăila Corneliu Gheorghe Caranica” Brăila, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Aurel Petrea, Marioara Bordea, Constanţa Abdulea, Veronica-Ramona Băiculescu, Mariana Băluţă, Floarea Bârligea, Androne Codrina Elena, Daniela Antohi, Cristina Băceanu, Florentina Silvia Andronache, Cristian Andronic, Carmen Antohe, Ionel Lambrinoc, Ionel Radu, Florica Scarlat, Viorel Baciu, Lenuţa Baştiurea, Nina Nicoleta Bălănică, Aurelia Puia, Tănţica-Georgiana Ioan şi Marcela Alexandru şi alţii, cu ocazia soluţionării unor litigii de muncă având ca obiect drepturi băneşti”.

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă că prevederile Legii nr. 63/2011 contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, invocând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 877 din 28 iunie 2011. Arată, astfel, că prin Legea nr. 63/2011 salariile de încadrare ale cadrelor didactice au fost micşorate, deşi, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011, reîncadrarea salarială a cadrelor didactice, începând cu data de 1 ianuarie 2010, trebuia făcută în raport cu salariile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008, adică prin luarea în calcul a unui coeficient de multiplicare 1,000 cu valoarea de 400 lei. Conform considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011 şi celor ale deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3/2011 şi nr. 11/2012, salariile cadrelor didactice trebuiau să revină, începând cu data de 1 ianuarie 2011, la cuantumul avut în luna iunie 2010, deci la nivelul prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008. Arată că, în fapt, Legea nr. 63/2011 a readus valorile salariale ale cadrelor didactice la nivelul stabilit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, care a fost declarată neconstituţională,_ceea ce a condus la o scădere a cuantumului salariilor de 25%. În acest sens, autorii excepţiei susţin că, după pronunţarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 877/2011, Guvernul avea obligaţia să respecte dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie şi să modifice salariile prevăzute în anexele Legii nr. 63/2011, prin raportarea lor la valorile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008, astfel cum a fost aprobată prin Legea nr. 221/2008.

13. În concluzie, autorii excepţiei susţin că prevederile Legii nr. 63/2011 sunt neconstituţionale şi contravin dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală,deoarece aceste prevederi perpetuează prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2009, chiar dacă introduc în locul coeficienţilor de multiplicare rezultatul înmulţirii acestora”.

14. Tribunalul Satu Mare - Secţia I civilă, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar prin adoptarea Legii nr. 63/2011 nu este încălcat principiul supremaţiei Constituţiei şi al legii, consacrat prin art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. În acest sens, instanţele de judecată au arătat că este dreptul legiuitorului să adopte măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanţă cu condiţiile economico-sociale existente la un moment dat”. De asemenea, în ceea ce priveşte conţinutul Legii nr. 63/2011, prin raportare la reglementările anterioare în materia salarizării personalului din învăţământ, dispuse prin ordonanţe de urgenţă (respectiv Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 1/2010, nr. 41/2009 şi nr. 31/2009), se arată că acest argument nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, întrucât neconstituţionalitatea acestor ordonanţe de urgenţă a fost determinată nu de aspecte intrinseci, ci de încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Aşa fiind, prin adoptarea Legii nr. 63/2011 acest aspect de neconstituţionalitate a fost înlăturat, iar Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare a ţării, a adoptat măsurile pe care le-a considerat oportune.

15. Instanţele de judecată arată, de asemenea, că, potrivit art. 16 alin. (1) din Constituţia României, egalitatea presupune uniformitate în cadrul aceleiaşi categorii de subiecţi ai drepturilor la aplicarea aceloraşi criterii de salarizare tuturor cadrelor didactice şi didactice auxiliare”, apreciind că Legea nr. 63/2011 nu afectează drepturile salariale dobândite pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a acesteia”.

16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosare, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 10 mai 2011, cu modificările ulterioare. Deşi Legea nr. 63/2011 reglementează, după cum indică însuşi titlul său, salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, având aplicabilitate limitată în timp, potrivit Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să se pronunţe asupra constituţionalităţii acesteia, întrucât îşi produce efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată  excepţia de neconstituţionalitate. Mai mult, aplicabilitatea Legii nr. 63/2011 a fost prelungită de legiuitor, succesiv, până la sfârşitul anului 2015.

20. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) potrivit cărora, În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”

21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai făcut, în repetate rânduri, obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin raportare la aceleaşi norme din Legea fundamentală. În acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 201 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 8 mai 2015, Decizia nr. 533 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 19 august 2015, sau Decizia nr. 563 din 16 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 615 din 13 august 2015, decizii prin care Curtea a constatat că prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

22. În esenţă, cu privire la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a observat că această normă impune existenţa unei legislaţii predictibile, unitare, coerente, limitarea posibilităţilor de modificare a normelor juridice şi stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligaţii deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât şi celui delegat. Curtea a mai constatat că aceste exigenţe nu sunt încălcate, câtă vreme Legea nr. 63/2011 a fost adoptată pentru a realiza unificarea salarizării unei categorii socioprofesionale, respectiv pentru reglementarea unitară a domeniului vizat. Această lege temporară a fost promovată în scopul de a crea premisele necesare pentru ca statul să îşi îndeplinească obligaţiile constituţionale menţionate, prin aplicarea măsurilor preconizate urmând să se asigure existenţa fondurilor necesare pentru ca întreg personalul din învăţământ să îşi poată primi drepturile cuvenite, în aceleaşi condiţii, fără discriminări.

23. Totodată, Curtea, în acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios european al drepturilor omului, a subliniat distincţia dintre dreptul persoanei de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum şi dreptul de a primi efectiv salariul cuvenit pentru perioada în care munca a fost prestată, în acelaşi sens sunt Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 19 aprilie 2007, pronunţată în Cauza Vilho Eskelinen împotriva Finlandei, paragraful 94, şi Hotărârea din 20 mai 2010, pronunţată în Cauza Lelas împotriva Croaţiei, paragraful 58.

24. Curtea a amintit, de asemenea, că ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 63/2011, legiuitorul a reglementat, prin art. 2 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, o majorare cu până la 10% a salariilor de bază şi a sporurilor care nu fac parte din salariul de bază, pentru anumite categorii de personal didactic din învăţământul preuniversitar, începând cu ianuarie 2014, iar prin art. 2 alin. (2)-(4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, o majorare cu 5% a salariilor de bază şi a sporurilor personalului didactic şi didactic auxiliar, începând cu 1 martie 2015, şi cu 5% începând cu 1 septembrie 2015.

25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziilor amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezentele cauze.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sindicatul Liber din învăţământ Satu Mare, îh numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Amalia Gandac, Raluca Barbul, Mihaela Por, Viorica Meszaros, Adrian Meszaros, Mircea Francisc Nadas, Marta Nadas, Luminiţa Silaghi şi alţii, în dosarele nr. 1.124/83/2014 şi nr. 1.174/83/2014 ale Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă, dar şi în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Dorina Hendea şi Hajnal Eva Puşcaş. Eniko Csipo, Matild Kirner, Iosif Ştefan Fulop şi Irma Csipo, în dosarele nr. 2.958/83/2014 şi nr. 2,967/83/2014 ale Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, precum şi de către Sindicatul învăţământ Brăila Corneliu Gheorghe Caranica” Brăila, în numele şi în calitate de reprezentant legal al membrilor săi de sindicat Aurel Petrea, Marioara Bordea, Constanţa Abdulea, Veronica-Ramona Băiculescu, Mariana Băiuţă, Floarea Bârligea, Andone Codrina Elena, Daniela Antohi, Cristina Băceanu, Androe Codrina Elena Florentina Silvia Andronache, Cristian Andronic, Carmen Antohe, Ionel Lambrinoc, Ionel Radu, Florica Scarlat, Viorel Baciu, Lenuţa Baştiurea, Nina Nicoleta Bălănică, Aurelia Puia, Tănţica-Georgiana Ioan şi Marcela Alexandru şi alţii, în dosarele nr. 1.163/113/2014, nr. 1.638/113/2014, nr. 1.629/113/2014, nr. 1.722/113/2014, nr. 1.743/113/2014, nr. 1.744/113/2014 şi nr. 1.052/113/2014 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, şi constată că prevederile Legii nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia I civilă, Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi Curţii de Apel Oradea - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 6 octombrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013

 

Având în vedere prevederile art. 99 lit. I) şi m) şi ale art. 130 alin. (1) lit. o) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi ale art. 10 alin. (1) lit. q) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin:

Art. I. - Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 şi 171 bis din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 6. - (1) în cuprinsul Codului reţelei sunt utilizate următoarele abrevieri:

AC - autoritate competentă;

CD - client direct;

FTC - facilitate de transfer de capacitate;

FTG - facilitate de transfer de gaze naturale;

GNL - gaze naturale lichefiate;

NIZ- nominalizare intra-zilnică;

OD - operator de distribuţie;

OÎ - operator de înmagazinare;

OTS- operator de transport şi de sistem;

PVT - punct virtual de tranzacţionare;

SD - sistem de distribuţie a gazelor naturale;

SNT- sistemul naţional de transportai gazelor naturale din România;

SRM - staţie de reglare-măsurare gaze naturale;

TDZ - tarif de dezechilibru zilnic;

UR - utilizator al reţelei”.

2. La articolul 174, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins;

„Art. 174- - (1) Punctul virtual de tranzacţionare, denumit în continuare PVT, este un punct noţional situat între punctele de intrare în SNT şi punctele de ieşire din SNT, utilizat pentru notificarea următoarelor tranzacţii încheiate între UR:

a) tranzacţii având ca obiect gaze naturale ce urmează a fi livrate în/din SNT în cursul zilei gaziere următoare şi/sau în cursul zilei de livrare, în limita dezechilibrelor prognozate;

b) tranzacţii efectuate în scopul reducerii dezechilibrelor înregistrate, prin utilizarea FTG.”

3. La articolul 18, alineatul (4) se abrogă.

4. La articolul 28, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(2) Rezilierea contractului se realizează de către OTS după notificarea prealabilă a UR; notificarea va fi însoţită de un termen de conformare de minimum o zi lucrătoare. Rezilierea se comunică şi operatorilor sistemelor adiacente punctelor de intrare/ieşire în/din SNT în care UR a rezervat capacitate de transport.”

5. Articolul 32 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 32. - (1) UR are dreptul de a solicita capacitate peste portofoliul de clienţi existent, cu condiţia ca solicitarea să fie susţinută documentat cu cel puţin 10 zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită capacitatea.

(2) UR care solicită capacitate suplimentară trebuie să emită o declaraţie care să conţină motivele pentru care se solicită suplimentarea capacităţii şi să transmită OTS programul de transport aplicabil în cazul aprobării solicitării de capacitate suplimentară.

(3) Pot constitui motive pentru aprobarea suplimentării capacităţii:

a) includerea de clienţi noi în portofoliul propriu, neproveniţi din portofoliul altor UR;

b) racordarea unui consumator izolat din portofoliul UR la un SD conectat la SNT;

c) cereri din partea clienţilor existenţi, ca urmare a măririi debitului instalat faţă de momentul încheierii contractului de transport.

(4) Declaraţia precizată la alin. (2) poate fi făcută atât nominal, pe client, cât şi sub forma unei liste centralizatoare.

(5) Contractele de transport se semnează pentru capacitatea solicitată în baza portofoliului de clienţi estimat al fiecărui UR.

(6) UR îşi vor actualiza permanent portofoliile de clienţi şi îl vor informa în termen de 5 zile lucrătoare pe OTS în legătură cu modificările intervenite.

(7) OTS va opera în mod corespunzător schimbările în contractele de transport, cu anunţarea operatorilor sistemelor adiacente punctelor de intrare/ieşire în/din SNT pentru care a fost aprobată suplimentarea capacităţii rezervate,”

6. La articolul 37, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

Art. 37. - (1) în sensul aplicării Codului reţelei, comunicarea dintre OTS şi UR, partenerii UR şi operatorii sistemelor adiacente a informaţiilor privind solicitările de capacitate, programul de transport, nominalizările/renominalizările/NIZ, notificările partenerilor UR necesare pentru corelare, notificările în PVT a tranzacţiilor încheiate, cantităţile de gaze naturale măsurate, alocările iniţiale/finale, dezechilibrele iniţiale/finale, cantităţile de gaze naturale transferate între UR în urma utilizării FTG, informaţiile cu caracter general cu privire la starea de echilibru a SNT, precum şi mesajele OTS de informare către UR cu privire la acceptarea nominalizărilor, ajustarea nominalizărilor, aprobarea nominalizărilor, dezechilibrele prognozate se efectuează prin intermediul unei platforme informaţionale online securizate.

(2) Condiţiile tehnice de utilizare a platformei informaţionale se publică de către OTS pe pagina proprie de internet. În situaţia în care, din motive tehnice legate de indisponibilitatea platformei OTS, OTS/UR nu pot transmite informaţiile direct în platformă, acestea vor fi transmise prin intermediul următoarelor servicii de comunicare alternativă:

a) prin e-mail, în format XML furnizat de către OTS;

b) prin fax, utilizând formularele prevăzute în Codul reţelei, în situaţia în care este indisponibil serviciul de comunicare alternativ menţionat la lit. a).”

7. La capitolul IV „Prestarea serviciului de transport”, titlul secţiunii „Nominalizări şi renominalizări” se înlocuieşte cu titlul „Procedura de nominalizare”.

8. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 49. - (1) Nominalizarea reprezintă o declaraţie asumată de UR, adusă la cunoştinţa OTS, în care se precizează cantitatea de gaze naturale care va fi introdusă/preluată fizic de către UR în/din SNT pe parcursul unei zile gaziere şi care, pentru a fi pusă în aplicare, trebuie aprobată de către OTS.

(2) Nominalizarea, exprimată în unităţi de energie, este în mod obligatoriu defalcată pe partenerii UR din fiecare punct de intrare şi de ieşire în/din SNT, în scopul aplicării de către OTS a procedurii de corelare, şi este transmisă în formatul prevăzut în anexa nr. 7, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2).

(3) UR are obligaţia de a transmite către OTS, până la ora 14,00 a fiecărei zile gaziere D-1, nominalizarea aferentă portofoliului individual pentru ziua gazieră D.

(4) Concomitent cu transmiterea către OTS a unei nominalizări, UR are obligaţia de a transmite fiecăruia dintre partenerii săi din punctele de intrare şi de ieşire în/din SNT în parte, prin mijloacele de comunicare agreate cu aceştia, informaţiile referitoare la cantităţile de gaze naturale nominalizate a fi preluate/livrate de la/către partenerul respectiv, precum şi punctele de intrare/ieşire în/din SNT unde vor fi preluate/livrate cantităţile respective.

(5) După primirea, din partea UR, a informaţiilor prevăzute la alin. (4), partenerii UR au obligaţia de a transmite, până la ora 14,30, atât către OTS, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2), cât şi către UR, prin mijloacele de comunicare agreate cu acesta, fie confirmarea cantităţilor de gaze naturale şi a punctelor de intrare/ieşire în/din SNT nominalizate de către UR, fie informaţiile pe care partenerul UR le consideră corecte în relaţia contractuală cu UR respectiv,

(6) în situaţia în care UR nu transmite, în termenul prevăzut la alin. (3), o nominalizare pentru ziua gazieră D, OTS va lua în considerare cu titlul «nominalizare» nivelul cantitativ al mediei zilnice a energiei, determinat în conformitate cu prevederile alin. (7) pentru fiecare punct de intrare/ieşire în/din SNT în care respectivul UR a rezervat capacitate, precum şi partenerii menţionaţi în cadrul ultimului program de transport trimis de UR pentru luna respectivă.

(7) Media zilnică a energiei pentru fiecare punct de intrare/ieşire în/din SNT se calculează cu o precizie de 6 zecimale, prin împărţirea valorii lunare, prevăzută în ultimul program de transport trimis de UR pentru luna respectivă a fi introdusă/preluată fizic la nivelul fiecărui punct de intrare/ieşire în/din SNT în care respectivul UR a rezervat capacitate, la numărul de zile ale lunii respective, diferenţele rezultate din rotunjirile zilnice fiind regularizate prin valoarea din ultima zi a lunii.

(8) Nominalizarea efectuată de către OTS în numele UR în conformitate cu prevederile alin. (6) şi (7) este comunicată de către OTS respectivului UR, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2), acesta din urmă având obligaţia de a transmite de îndată către partenerii săi, în condiţiile prevăzute la alin. (4), informaţiile aferente nominalizării efectuate de către OTS.

(9) în cadrul procedurii de nominalizare, OTS ia în considerare ultima nominalizare transmisă de către UR, care respectă condiţiile precizate la alin. (2) şi care a fost efectuată până la termenul-limită prevăzut la art. 49 alin. (3).”

9. Articolul 50 se modifica şi va avea următorul cuprins:

Art. 50. - Fiecare nominalizare primită din partea unui UR este analizată de către OTS în scopul verificării:

a) încadrării cantităţilor nominalizate în fiecare punct de intrare şi de ieşire în/din SNT în capacitatea rezervată de către UR în punctele respective;

b) egalităţii dintre cantităţile nominalizate în punctele de intrare în SNT şi cantităţile nominalizate în punctele de ieşire din SNT.”

10. La capitolul IV, titlul secţiunii „Nominalizări efectuate de UR” se abrogă.

11. Articolul 51 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 51. - (1) în situaţia în care cantitatea de gaze naturale nominalizată de un UR într-un punct de intrare/ieşire în/din SNT depăşeşte capacitatea rezervată de acel UR în punctul respectiv. OTS verifică dacă suma cantităţilor de gaze naturale nominalizate de către toţi UR în acel punct de intrare/ieşire în/din SNT se încadrează în capacitatea tehnică a acestuia şi:

a) suplimentează capacitatea rezervată de respectivul UR în acel punct de intrare/ieşire până la nivelul cantităţii nominalizate, în situaţia în care suma cantităţilor de gaze naturale nominalizate de către toţi UR în punctul de intrare/ieşire în/din SNT respectiv se încadrează în capacitatea tehnică a acestuia respectiv;

b) suplimentează capacitatea rezervată de respectivul UR în acel punct de intrare/ieşire până la nivelul cantităţii rezultate în urma aplicării principiului pro rata cu capacităţile rezervate asupra cantităţilor de gaze naturale aferente tuturor UR ale căror nominalizări depăşesc capacităţile rezervate de aceştia în punctul respectiv.

(2) Nominalizările/Renominalizările transmise de un UR care depăşesc capacitatea rezervată se înregistrează de către OTS numai în situaţia în care acestea se încadrează în capacitatea tehnică disponibilă.

(3) Suplimentarea, în condiţiile prevăzute la alin. (1), a capacităţii rezervate este obligatorie pentru UR şi OTS pentru ziua D. UR nu poate renunţa la respectiva capacitate zilnică suplimentară, odată ce OTS a aprobat o nominalizare ce depăşeşte capacitatea rezervată de UR într-un punct de intrare/ieşire în/din SNT.

(4) Pentru capacitatea suplimentară rezultată în condiţiile alin. (1) se percepe tariful de rezervare de capacitate pentru prestarea serviciului de transport ferm pe zi, în vigoare la data aprobării nominalizării.”

12. Articolul 52 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 52. - (1) în situaţia în care suma cantităţilor de gaze naturale nominalizate de către un UR la toate punctele de intrare în SNT pentru care acesta a rezervat capacitate este egală cu suma cantităţilor de gaze naturale nominalizate la toate punctele de ieşire din SNT pentru care UR a rezervat capacitate, OTS aprobă nominalizarea UR.

(2) în situaţia în care condiţia prevăzută la alin. (1) nu este îndeplinită, UR poate recurge la echilibrarea cantităţilor de gaze naturale din cadrul nominalizării sale prin efectuarea de tranzacţii pe care are obligaţia de a le notifica în PVT.

(3) Tranzacţiile notificate în PVT sunt luate în considerare de către OTS în conformitate cu relaţia:

 

NOMI + TC = NOME + TV,

unde:

- NOMI - reprezintă nominalizarea pe puncte de intrare în SNT a unui UR;

- NOME - reprezintă nominalizarea pe puncte de ieşire din SNT a unui UR;

- TC - reprezintă notificarea în PVT a unei tranzacţii de cumpărare efectuată de un UR;

- TV - reprezintă notificarea în PVT a unei tranzacţii de vânzare efectuată de un UR.

(4) UR poate notifica în PVT doar tranzacţiile efectuate în limita cantităţilor de gaze naturale reprezentând dezechilibrul prognozat pentru ziua D. În situaţia în care cantităţile tranzacţionate depăşesc dezechilibrul prognozat, acestea nu vor fi luate în considerare de către OTS.

(5) Odată notificate către OTS, tranzacţiile notificate în PVT sunt considerate angajamente ferme ale UR, urmând a fi luate în considerare de către OTS în cadrul proceselor de nominalizare, renominalizare, alocare şi calcul al dezechilibrelor zilnice finale înregistrate de respectivul UR.

(6) în situaţia în care UR nu tranzacţionează sau tranzacţiile notificate de către UR în PVT nu conduc la echilibrarea cantităţilor de gaze naturale din cadrul nominalizării acestuia, OTS va proceda la ajustarea valorii celei mai mari din relaţia precizată la alin. (3) la nivelul valorii celei mai mici, diminuând cantităţile de gaze naturale nominalizate în punctele de intrare în SNT sau de ieşire din SNT, după caz, fără a modifica, însă, structura cantităţilor de gaze naturale nominalizate sau cantităţile aferente tranzacţiilor efectuate în PVT şi notificate OTS.”

13. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 53. - În ziua D-1, în intervalul orar 14,00-15,00, în vederea aprobării nominalizării aferente zilei D transmisă de UR, OTS parcurge următoarele etape:

a) verifică încadrarea cantităţilor nominalizate în fiecare punct de intrare şi de ieşire în/din SNT în capacitatea rezervată de către UR în punctele respective şi, dacă e cazul, procedează la suplimentarea capacităţii rezervate de către UR, în conformitate cu prevederile art. 51;

b) aplică procedura de corelare între nominalizarea UR şi informaţiile primite de la partenerii UR pentru fiecare punct de intrare îh SNT şi fiecare punct de ieşire din SNT pentru care UR a transmis nominalizarea. În cazul în care nominalizările UR diferă faţă de nivelurile cantitative primite de către OTS de la partenerii UR pentru un anumit punct de intrare/ieşire în/din SNT, vor fi selectate valorile situate la nivelul cel mai scăzut dintre cele două. În cazul în care partenerii UR nu transmit informaţiile necesare corelării în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (5) sau în cazul în care informaţiile transmise sunt incomplete, OTS va lua în considerare un nivel egal cu zero pentru acele cantităţi de gaze naturale nominalizate în punctele de intrare/ieşire în/din SNT pentru care nu a putut fi efectuată corelarea informaţiilor comunicate de către UR cu cele care ar fi trebuit să fie comunicate de către partenerii UR;

c) aprobă nominalizarea, dacă este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 52 alin. (1) sau, după caz, informează UR asupra faptului că, potrivit nominalizării corelate cu partenerii acestuia, UR înregistrează, pentru ziua D, o stare de dezechilibru prognozat, pentru eliminarea căruia UR poate efectua tranzacţii notificate în PVT în condiţiile prevăzute la art. 52 alin, (4);

d) transmite UR şt partenerilor acestora nivelul şi structura nominalizărilor aprobate pentru ziua D, aferente portofoliilor individuale, respectiv pune la dispoziţia UR nivelul şi sensul dezechilibrelor prognozate pentru ziua D - excedent sau deficit.”

14. Articolul 54 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 54. - (1) în ziua D-1, în intervalul orar 15,00-16,00, UR care înregistrează un dezechilibru prognozat pot efectua tranzacţii cu notificare în PVT în scopul eliminării acestuia.

(2) UR care au încheiat tranzacţii în condiţiile precizate la art. 52 alin. (2), în limita dezechilibrelor prognozate, notifică OTS cu privire la fiecare tranzacţie încheiată, prin transmiterea, până cel târziu la ora 16,30, a unei notificări de tranzacţionare, semnată de ambii UR implicaţi în tranzacţie, în care se menţionează: UR vânzător, UR cumpărător, cantitatea tranzacţionată şi preţul la care s-a încheiat tranzacţia.

(3) Notificarea de tranzacţionare, întocmită în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 13, este transmisă de către UR cumpărător atât în format hârtie, cât şi în format electronic, în situaţia în care există discrepanţe între informaţiile transmise în cele două formate, va fi luată în considerare informaţia conţinută în notificarea electronică. În scopul calculului dezechilibrelor, tranzacţiile vor fi luate în considerare în ordinea primirii notificărilor în format electronic.”

15. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 55. - În intervalul 16,30-17,30, OTS analizează informaţiile transmise de UR şi:

a) în situaţia în care, în urma tranzacţiilor notificate în PVT, suma cantităţilor de gaze naturale nominalizate de UR la toate punctele de intrare în SNT la care aceştia au rezervat capacitate plus cantitatea achiziţionată în urma încheierii de tranzacţii în PVT este egală cu suma cantităţilor de gaze naturale nominalizate la toate punctele de ieşire din SNT la care UR au rezervat capacitate plus cantitatea vândută în urma încheierii de tranzacţii în PVT, OTS comunică UR şi partenerilor acestora nivelul şi structura nominalizărilor aprobate pentru ziua D aferente portofoliilor individuale, această comunicare constituind acceptul OTS cu privire la cantităţile de gaze naturale aferente UR respectiv, pentru care va presta serviciul de transport în ziua D;

b) în situaţia în care, în urma tranzacţiilor notificate în PVT, suma cantităţilor de gaze naturale nominalizate de UR la toate punctele de intrare în SNT la care aceştia au rezervat capacitate plus cantitatea achiziţionată în urma încheierii de tranzacţii în PVT este diferită de suma cantităţilor de gaze naturale nominalizate la toate punctele de ieşire din SNT la care UR au rezervat capacitate plus cantitatea vândută în urma încheierii de tranzacţii în PVT, OTS va aproba nominalizarea UR prin ajustarea valorii celei mai mari la nivelul valorii celei mai mici, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (6), şi va comunica UR şi partenerilor acestora nivelul şi structura nominalizărilor aprobate pentru ziua D aferente portofoliilor individuale;

c) în cazul în care UR nu transmit notificări de tranzacţionare, OTS va aproba nominalizarea UR prin ajustarea valorii celei mai mari la nivelul valorii celei mai mici, în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (6), şi va comunica UR şi partenerilor acestora nivelul şi structura nominalizărilor aferente portofoliilor individuale astfel aprobate pentru ziua D.”

16. După articolul 55 se introduce titlul secţiunii „Procedura de renominalizare”.

17. Articolul 56 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 56. - (1) Renominalizarea reprezintă o declaraţie asumată de UR, adusă la cunoştinţa OTS, prin care UR modifică nominalizarea aprobată şi care, pentru a fi pusă în aplicare, trebuie aprobată de către OTS.

(2) Cerinţele de formă, conţinut şi de informare a părţilor implicate, aplicabile în cazul unei renominalizări, sunt cele prevăzute la art. 49 alin. (2), (4), (5) şi (9) referitoare la nominalizare.

(3) Principiile prevăzute la art. 50-52, precum şi etapele prevăzute la art. 53-55 sunt avute în vedere şi parcurse de către OTS şi în cadrul procesului de analiză şi aprobare a unei renominalizări.”

18. La capitolul IV, titlul secţiunii „Renominalizări efectuate de UR” se abrogă.

19. Articolul 57 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 57. - (1) UR pot transmite OTS renominalizări aferente zilei D în intervalul orar 17,30-18,30 din ziua D-1.

(2) Pentru procedura de renominalizare, intervalul de timp prevăzut la art. 53 este intervalul 18,30-19,30, intervalul de timp prevăzut la art. 54 alin. (1) este intervalul 19,30-20,30, termenul prevăzut la art. 54 alin. (2) este ora 21,00, iar intervalul de timp prevăzut la art. 55 este intervalul 21,00-22,00.

(3) O renominalizare aprobată devine nominalizare aprobată”.

20. Articolul 58 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 58. - (1) Nominalizările/Renominalizările UR pentru zilele declarate oficial zile libere, precum şi pentru prima zi lucrătoare imediat următoare celei/celor declarate oficial zi/zile liberă(e) se efectuează în baza următoarelor opţiuni:

a) în ultima zi lucrătoare care precede zilele declarate oficial zile libere pentru fiecare dintre zilele respective, inclusiv pentru prima zi lucrătoare imediat următoare celei/celor declarate oficial zi/zile liberă(e);

b) în fiecare zi gazieră D-1, pentru ziua gazieră D.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) transmiterea de către UR a nominalizărilor/renominalizărilor, precum şi aprobarea acestora de către OTS vor fi efectuate în conformitate cu prevederile art. 49-57”.

21. După articolul 58 se introduce titlul secţiunii „Nominalizarea intra-zilnică”.

22. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 59. - (1) NIZ este o nominalizare pe care UR o poate efectua în ziua gazieră D pentru aceeaşi zi gazieră D în scopul ajustării portofoliilor individuale.

(2) Cerinţele de formă, conţinut şi de informare a părţilor implicate, aplicabile în cazul unei NIZ, sunt cele prevăzute la art. 49 alin. (2), (4), (5) şi (9) referitoare la nominalizare.

(3) OTS aprobă numai acele NIZ care sunt echilibrate, cu luarea în considerare atât a tranzacţiilor notificate în PVT în cadrul procesului de nominalizare/renominalizare derulat în ziua D-1, cât şi a tranzacţiilor notificate în PVT în cursul zilei D, în conformitate cu formula prevăzută la art. 52 alin. (3).

(4) UR pot transmite OTS mai multe NIZ aferente zilei gaziere D, în intervalul 06,00-14,00 al zilei gaziere D.

(5) UR care au şi calitatea de producători de energie electrică şi care deţin unităţi dispecerizabile în cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional, precum şi UR care au în portofoliul propriu clienţi producători de energie electrică, deţinători de unităţi dispecerizabile în cadrul Sistemului Electroenergetic Naţional, pot transmite NIZ până la ora 22,00 a zilei D. În acest caz, NIZ este însoţită de documentul de confirmare a dispoziţiei Dispeceratului Energetic Naţional de încărcare/descărcare înregistrată în platforma informatică a Pieţei de Echilibrare a Energiei Electrice, cu impact asupra fluxurilor de gaze naturale înregistrate în ziua gazieră D, iar procesul de aprobare/ respingere a NIZ se va limita la parcurgerea etapelor prevăzute la art. 53 lit. a) şi b), fără posibilitatea parcurgerii etapei de tranzacţionare în PVT.

(6) în vederea aprobării NIZ transmise de UR, OTS parcurge etapele prevăzute în cadrul procesului de aprobare a nominalizărilor, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 49 alin. (3), art. 53-55 şi a principiilor prevăzute la art. 50-52.”

23. După articolul 59 se introduce titlul secţiunii „Alte prevederi referitoare la procedurile de nominalizare/ renominalizare/NIZ”.

24. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 60. - Nivelul şi structura nominalizărilor/renominalizărilor/ NIZ aprobate se transmit de OTS către UR şi către partenerii acestora, în conformitate cu prevederile art. 37, sub forma unui document denumit «Confirmare nominalizare/renominalizare/ NIZ», întocmit conform modelului prevăzut la anexa nr. 71, şi devin obligatorii pentru UR.”

25. Articolul 61 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 61. - OTS va întocmi şi va actualiza permanent registrul de evidenţă a aprobărilor/respingerilor nominalizărilor/ renominalizărilor/NIZ şi îl va pune la dispoziţia AC, ori de câte ori este solicitat.”

26. Articolul 63 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 63. - (1) FTG reprezintă posibilitatea transferării de cantităţi de gaze naturale de la un UR, denumit în continuare UR care transferă, la alt UR, denumit în continuare UR beneficiar de transfer. În aplicarea FTG un UR poate efectua tranzacţii numai în limita cantităţii de gaze naturale aflate în dezechilibru zilnic, comunicate de OTS în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2).

(2) FTG se realizează lunar, în cursul lunii M + 1 pentru dezechilibrele zilnice aferente lunii M, tranzacţiile efectuate între UR fiind notificate în PVT.

(3) Gazele naturale pot fi transferate pentru aceeaşi zi gazieră.”

27. Articolul 64 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 64. - (1) FTG lunar are loc în maximum 72 de ore de când UR au fost informaţi de către OTS, în conformitate cu prevederile art. 37, în legătură cu dezechilibrele lor zilnice finale, conform art. 75 alin. (6).

(2) OTS comunică UR posibilii parteneri pentru efectuarea FTG, în data de zece a lunii M + 1, până la ora 14,30, pe baza alocărilor finale aferente lunii M, conform art. 37 alin. (2).

(3) După ce au convenit detaliile privind transferul de gaze naturale, UR notifică în PVT cu privire la tranzacţiile încheiate prin transmiterea, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2), a unei notificări de tranzacţionare, semnată de ambii UR implicaţi în tranzacţie, în care se menţionează: UR care transferă, UR beneficiar de transfer, cantitatea de gaze naturale transferată prin FTG în unităţi de energie, precum şi preţul la care s~a încheiat tranzacţia. Notificarea de tranzacţionare, întocmită în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 14, este transmisă de către UR cumpărător atât în format hârtie, cât şi în format electronic. În situaţia în care există discrepanţe între informaţiile transmise în cele două formate, informaţia conţinută în notificarea electronică va prevala. În scopul calculului dezechilibrelor tranzacţiile vor fi luate în considerare în ordinea primirii notificărilor în format electronic.

(4) OTS va recalcula în mod corespunzător dezechilibrul zilnic final pentru zilele gaziere în care UR au efectuat FTG.”

28. La capitolul IV, titlul secţiunii „Alocări” se înlocuieşte cu titlul „Procedura de alocare”.

29. Articolul 65 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 65. - (1) Alocarea reprezintă atribuirea de către OTS pentru fiecare UR în parte a cantităţilor de gaze naturale, exprimate în unităţi de energie, în punctele de intrare/ieşire în/din SNT, conform prevederilor Codului reţelei.

(2) Procesul de alocare se desfăşoară zilnic şi lunar.”

30. După articolul 65 se introduce titlul secţiunii „Alocarea zilnică”.

31. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 66. - (1) OTS efectuează alocarea zilnică în ziua D + 1 pentru ziua D, pentru fiecare UR în parte, în scopul calculării dezechilibrului aferent zilei D.

(2) OTS efectuează alocarea zilnică utilizând datele referitoare la cantităţile de gaze naturale măsurate la toate punctele de intrare/ieşire în/din SNT, datele privind alocările primite de la operatorii sistemelor adiacente şi nominalizările/ renominalizările/NIZ aprobate pentru ziua gazieră D.

(3) OTS afişează în ziua D + 1 până la ora 14,15, pentru fiecare UR, datele privind alocarea şi nivelul dezechilibrului zilnic ale acestora pentru ziua D, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2).

(4) Datele privind alocarea pentru fiecare UR sunt defalcate, în mod obligatoriu, pe fiecare punct de intrare/ieşire în/din SNT la care au fost alocate cantităţi de gaze naturale acelui UR, după cum urmează:

a) cantităţile alocate direct UR;

b) cantităţile alocate UR prin intermediul partenerilor acestuia din respectivul punct de intrare/ieşire în/din SNT, defalcate pe fiecare partener al UR.”

32. La capitolul IV, titlul secţiunii „Alocarea în punctele de Intrare În SNT” se înlocuieşte cu titlul „Alocarea la punctele de intrare în SNT a cantităţilor de gaze naturale livrate din perimetrele de producţie”.

33. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 67. - (1) în vederea efectuării alocării la punctele virtuale de intrare în SNT din perimetrele de producţie, OTS transmite producătorilor care operează respectivele puncte de intrare în SNT următoarele informaţii din nominalizările/ renominalizările/NIZ aprobate pentru acel punct:

a) denumirea UR a cărui nominalizare/renominalizare/NIZ a fost aprobată pentru acel punct;

b) pentru fiecare UR menţionat la lit. a), denumirea fiecărui partener al UR din acel punct.

(2) Fiecare producător transmite către OTS, până la ora 10,00 a zilei gaziere D + 1, următoarele informaţii referitoare la livrările efectuate în ziua gazieră D;

a) volumele măsurate pe fiecare punct fizic de intrare în SNT din perimetrele de producţie aferente producătorului respectiv;

b) puterea calorifică superioară aferentă gazelor naturale livrate la fiecare punct fizic de intrare în SNT din perimetrele de producţie aferente producătorului respectiv;

c) cantităţile de gaze naturale, exprimate în unităţi de energie, livrate efectiv în ziua gazieră D către fiecare UR şi/sau partenera] UR cu care producătorul a încheiat un contract de vânzare a gazelor naturale, cu livrare în punctul virtual de intrare în SNT din perimetrele de producţie aferente producătorului respectiv;

d) cantitatea de gaze naturale, exprimată în unităţi de energie, introdusă în nume propriu în SNT în ziua gazieră D, în situaţia în care producătorul deţine şi calitatea de UR.

(3) Pe baza informaţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), OTS calculează cantitatea totală de gaze naturale, exprimată în unităţi de energie, care a fost introdusă efectiv în SNT, în ziua gazieră D, prin fiecare dintre punctele virtuale de intrare în SNT din perimetrele de producţie.

(4) în situaţia în care se înregistrează o diferenţă între cantitatea de gaze naturale introdusă în SNT printr-un punct virtual de intrare din perimetrele de producţie, calculată în conformitate cu prevederile alin. (3), şi cantitatea de gaze naturale rezultată din însumarea cantităţilor de gaze naturale prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d), OTS procedează la împărţirea diferenţei de cantitate între acei parteneri ai UR, menţionaţi în nominalizările UR aprobate pentru acel punct de intrare în SNT, care nu se află într-o relaţie contractuală directă cu producătorul care operează respectivul punct de intrare în SNT. Împărţirea diferenţei de cantitate se face proporţional cu cantităţile de gaze naturale confirmate de respectivii parteneri ai UR în cadrul procedurii de corelare şi înscrise în nominalizările aprobate pentru ziua gazieră D pentru respectivul punct de intrare în SNT.

(5) în situaţia în care cantitatea ce revine fiecărui partener al UR, în conformitate cu prevederile alin. (4), se încadrează în cantitatea totală de gaze naturale, confirmată de către respectivul partener în cadrul procedurii de corelare pentru un punct de intrare în SNT, pentru toţi UR al căror partener este, OTS alocă UR această cantitate, proporţional cu cantităţile aferente acelui partener înscrise în nominalizările UR aprobate pentru ziua gazieră D pentru respectivul punct de intrare în SNT.

(6) în situaţia în care cantitatea ce revine fiecărui partener al UR, în conformitate cu prevederile alin. (4), depăşeşte cantitatea totală de gaze naturale, confirmată de către respectivul partener în cadrul procedurii de corelare pentru un punct de intrare în SNT, pentru toţi UR al căror partener este, OTS alocă fiecăruia dintre UR o cantitate de gaze naturale egală cu cantitatea aferentă acelui partener înscrisă în nominalizarea UR aprobată pentru ziua gazieră D pentru respectivul punct de intrare în SNT, diferenţa rămasă fiind alocată partenerului UR, care va dobândi automat calitatea de UR fără raport contractual direct cu OTS. În acest sens, partenerul UR are obligaţia încheierii unui contract pentru prestarea serviciului de transport gaze naturale ferm cu durata de o zi, capacitatea rezervată prin acest contract fiind egală cu cantitatea alocată partenerului UR în conformitate cu prevederile prezentului alineat.

(7) Procedurile menţionate la alin. (5) şi (6) se aplică şi în cazul partenerilor UR care se află într-o relaţie contractuală directă cu producătorul care operează punctul de intrare în SNT, pentru cantităţile de gaze naturale aferente acestora, comunicate de către producător, în conformitate cu prevederile alin. (2) lit. c),

(8) Cantitatea totală de gaze naturale alocată unui UR care a nominalizat într-un punct virtual de intrare în SNT din perimetrele de producţie se calculează prin însumarea cantităţilor de gaze naturale aferente UR, comunicate de către producător în conformitate cu prevederile alin. (2) lit. c), cu cantităţile de gaze naturale rezultate în urma aplicării procedurilor menţionate la alin. (4)-(7), după caz.”

34. După articolul 67 se introduce titlul secţiunii „Alocarea la punctele de intrare în SNT a cantităţilor de gaze naturale livrate din depozitele de înmagazinare subterană”.

35. Articolul 68 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 68. - Nivelul alocării zilnice efectuate de către OTS va corespunde nivelului nominalizării aprobate, conform principiului «alocare = nominalizare aprobată». În acest scop, OTS încheie o convenţie cu operatorii sistemelor de înmagazinare subterană, care cuprinde în mod explicit modalităţile de soluţionare a situaţiilor în care sunt înregistrate diferenţe între cantităţile alocate şi cele măsurate la nivelul unei zile gaziere. Această convenţie va fi publicată pe pagina de internet a OTS.”

36. După articolul 68 se introduce titlul secţiunii „Alocarea la punctele de interconectare transfrontalieră”.

37. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 69. - În punctele de interconectare Isaccea (UA-RO) şi Medieşu Aurit (UA-RO), OTS efectuează, în ziua D + 1, alocarea cantităţilor măsurate pentru ziua D, pe baza informaţiilor comunicate până la ora 14,00 de către furnizorii externi, în calitate de parteneri ai UR, referitoare la livrările efectuate în ziua gazieră D către fiecare UR partener al acestora”.

38. După articolul 69 se introduc două noi articole, articolele 691 şi 692, cu următorul cuprins:

Art. 691. - (1) în punctul de interconectare Csanadpalota- Ungaria (HU-RO), alocarea zilnică este efectuată de către OTS cu respectarea prevederilor acordurilor încheiate între S.N.T.G.N. Transgaz - S.A. din România şi FGSZ Zrt. din Ungaria.

Art. 692. - În punctul de interconectare Ungheni (RO-MD), alocarea zilnică este efectuată de către OTS cu respectarea prevederilor acordurilor încheiate între S.N.T.G.N. Transgaz-SA din România şi VESTMOLDTRANSGAZ din Republica Moldova.”

39. Articolul 70 se abrogă.

40. La capitolul IV, titlul secţiunii „Alocarea în punctele de ieşire din SNT” se înlocuieşte cu titlul „Alocarea la punctele de ieşire spre sisteme de distribuţie”.

41. Articolul 71 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 71. - În ziua gazieră D+1, OTS comunică OD următoarele informaţii:

a) până la ora 10,00 - cantităţile de gaze naturale măsurate în punctele de ieşire din SNT spre sistemele de distribuţie, exprimate în unităţi de volum, respectiv mii Sm3, rotunjite prin scădere la trei zecimale, denumirea UR ale căror nominalizări/renominalizări/NIZ au fost aprobate pentru acele puncte de ieşire, precum şi lista partenerilor fiecărui UR din punctele de ieşire respective;

b) până la ora 11,00-valorile puterilor calorifice superioare aferente acestora pentru ziua gazieră D, exprimate în MWh/m3 sau GJ/m3, rotunjite la şase zecimale, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2);

c) în cazul în care OTS nu introduce în platforma operaţională valorile puterilor calorifice superioare aferente zilei gaziere D până la ora precizată la lit. b), acesta va notifica OD, prin intermediul aceleiaşi platforme, asupra utilizării în procesul de alocare a valorilor puterilor calorifice superioare din ziua gazieră D-1

42. După articolul 71 se introduc şase noi articole, articolele 711,712, 713,714, 715 şi 716, cu următorul cuprins:

Art. 711. - (1) în situaţia în care măsurarea nu se poate realiza din cauze tehnice sau în situaţia în care nu sunt respectate cerinţele art. 71, alocarea zilnică se efectuează de către OTS pe baza principiului «alocare = nominalizare aprobată», eventualele diferenţe constatate la momentul remedierii problemelor tehnice urmând a fi regularizate ulterior.

(2) OTS notifică OD, prin intermediul platformei informaţionale, atât asupra imposibilităţii realizării măsurărilor din cauze tehnice, cât şi asupra valorilor finale introduse în platformă.

Art. 712. - OTS ia măsurile necesare astfel încât pentru zilele declarate oficial zile libere să transmită informaţiile conform art. 71 către OD, iar aceştia iau măsurile necesare pentru prelucrarea şi transmiterea către OTS a datelor, conform prevederilor art. 713 şi 714.

Art. 713. - (1) OD efectuează alocarea pe fiecare UR şi/sau pe fiecare partener al UR care se află într-o relaţie contractuală cu OD, pentru livrările operate prin reţelele proprii de distribuţie în baza informaţiilor transmise de OTS către OD în conformitate cu prevederile art. 71 referitoare la punctele de ieşire din SNT spre reţelele de distribuţie.

(2) Alocarea este efectuată de OD pentru fiecare UR şi/sau pentru fiecare partener ai UR care se află într-o relaţie contractuală cu OD prin utilizarea:

a) nivelurilor cantitative măsurate pentru clienţii finali din portofoliul UR şi/sau al partenerului UR care se află într-o relaţie contractuală cu OD la care citirea mijloacelor de măsurare se face zilnic. În situaţia în care măsurarea zilnică nu este disponibilă din cauze tehnice, OD iau în considerare ultimele informaţii referitoare la cantitatea zilnică măsurată, înregistrată în evidenţele OD;

b) nivelurilor cantitative determinate în baza profilelor de consum elaborate de OD pentru clienţii finali aflaţi în portofoliul UR şi/sau al partenerului UR care se află într-o relaţie contractuală cu OD, la care citirea mijloacelor de măsurare nu se face zilnic.

(3) Profilele de consum elaborate de OD sunt puse la dispoziţia UR şi a partenerilor acestora, la cerere, şi se utilizează pentru toţi UR care nominalizează cantităţi de gaze naturale la intrarea în sistemele de distribuţie, precum şi pentru toţi partenerii UR care se află într-o relaţie contractuală cu OD.

Art. 714. - În vederea derulării procesului de alocare efectuat de OTS, OD au obligaţia să transmită către OTS, în ziua D+1 până la ora 14,00, informaţiile referitoare la cantităţile alocate în ziua D fiecărui UR şi/sau partenerului UR care se află într-o relaţie contractuală cu OD, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2), cu menţionarea distinctă a cantităţilor alocate în baza citirilor zilnice la clienţii finali şi a cantităţilor alocate în baza profilelor de consum. OD are obligaţia să transmită UR sau partenerilor UR care se află într-o relaţie contractuală cu OD consumul defalcat la nivel de client avut în vedere la alocarea zilnică.

Art. 715. - În situaţia în care nivelul alocărilor transmise de către OD la OTS nu este identic cu nivelul cantităţilor măsurate la un anumit punct de ieşire aflat la interfaţa OTS-OD, OTS efectuează alocarea în punctul de ieşire respectiv după cum urmează:

a) alocă mai întâi UR cantităţile alocate de către OD, în punctul de ieşire respectiv, în conformitate cu prevederile art. 713 alin. (2);

b) diferenţa dintre cantităţile măsurate la respectivul punct de ieşire şi cantităţile menţionate la lit. a) este adusă la cunoştinţa UR şi, ulterior, se alocă UR pe baza principiului pro rata, prin raportare la cantităţile aferente acelor parteneri ai

UR, menţionaţi în nominalizările UR aprobate, care nu se află într-o relaţie contractuală directă cu OD, cantităţi ce au fost confirmate de către partenerul respectiv în cadrul procedurii de corelare, fiind astfel înscrise În nominalizările UR aprobate pentru ziua gazieră D pentru respectivul punct de ieşire din SNT.

Art. 716. - În cazul în care OD se află în imposibilitatea de a transmite către OTS alocările precizate la art. 714 până la ora 14.00 în ziua D+1 pentru ziua D, cantităţile măsurate vor fi alocate şi comunicate UR, de către OTS, pe baza înregistrărilor echipamentelor de măsurare, respectând principiul pro rata, prin raportare la nominalizările UR aprobate.”

43. După articolul 716 se introduce titlul secţiunii „Alocarea la punctele de ieşire spre CD”.

44. Articolul 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 72. - În ziua gazieră D+1, OTS comunică CD, până la ora 10,00, cantităţile de gaze naturale măsurate în punctele de ieşire din SNT spre CD, exprimate în unităţi de volum, respectiv mii Sm3, rotunjite prin scădere la trei zecimale, şi până la ora 12.00 valorile puterilor calorifice superioare aferente acestora pentru ziua gazieră D, exprimate în MWh/m3 sau GJ/m3, în conformitate cu prevederile art. 37 alin, (2).”

45. După articolul 72 se introduc cinci noi articole, articolele 721, 722, 723, 724 şi 725, cu următorul cuprins:

Art. 721. - În situaţia în care măsurarea nu se poate realiza din cauze tehnice sau în situaţia în care nu sunt respectate cerinţele art. 72, alocarea zilnică se efectuează de către OTS pe baza principiului «alocare = nominalizare aprobată», eventualele diferenţe constatate la momentul remedierii problemelor tehnice urmând a fi regularizate ulterior.

Art. 722. - OTS ia măsurile necesare astfel încât pentru zilele declarate oficial zile libere să transmită informaţiile conform art. 72 către CD, iar aceştia iau măsurile necesare pentru prelucrarea şi transmiterea către OTS a datelor, conform prevederilor art. 724 şi 725.

Art. 723. - În vederea derulării procesului de alocare efectuat de OTS, CD au obligaţia să transmită către OTS, în ziua D+1 până la ora 14,00, informaţiile referitoare la cantităţile alocate fiecărui UR în ziua D, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2).

Art. 724. - (1) Alocarea se efectuează de către OTS pe baza măsurătorilor zilnice la punctele de ieşire aflate la interfaţa OTS- CD.

(2) în cazul în care un singur UR livrează gaze naturale către CD, întreaga cantitate măsurată se alocă de către OTS acestuia.

Art. 725. - În situaţia în care mai mulţi UR livrează gaze naturale prin acelaşi punct de ieşire către un CD, întreaga cantitate măsurată va fi alocată de către CD, conform acordurilor încheiate cu UR. În caz contrar OTS efectuează alocarea în mod proporţional cu nominalizările aprobate pentru UR (pro rata).”

46. După articolul 725 se Introduce titlul secţiunii „Alocarea la punctele de Ieşire din SNT a cantităţilor de gaze naturale livrate în depozitele de înmagazinare subterană”.

47. Articolul 73 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 73. - Nivelul alocării zilnice efectuate de către OTS va corespunde nivelului nominalizării aprobate, conform principiului «alocare = nominalizare aprobată». În acest scop, OTS încheie o convenţie cu operatorii sistemelor de înmagazinare subterană, care cuprinde în mod explicit modalităţile de soluţionare a situaţiilor în care sunt înregistrate diferenţe între cantităţile alocate şi cele măsurate la nivelul unei zile gaziere. Această convenţie va fi publicată pe pagina de internet a OTS.”

48. După articolul 73 se introduce titlul secţiunii „Alocarea lunară”.

49. Articolul 74 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 74. - (1) OTS efectuează alocarea lunară finală până cel târziu în data de 13 a lunii următoare (M+1) lunii în care a prestat serviciul de transport (M), pentru fiecare UR în parte şi pentru fiecare zi a lunii M, în scopul cuantificării serviciului de transport gaze naturale prestat de OTS, precum şi pentru determinarea dezechilibrelor zilnice finale din luna M.

(2) OTS efectuează alocarea lunară utilizând informaţiile asumate şi transmise de către operatorii sistemelor adiacente referitoare la nivelurile volumelor lunare măsurate, exprimate în mii Sm3, rotunjite la trei zecimale, şi, respectiv, valorile energiei lunare a gazelor naturale, exprimate în MWh sau GJ, rotunjite la trei zecimale, inclusiv corecţiile convenite cu operatorii sistemelor adiacente, la toate punctele de intrare/ieşire în/din SNT.

(3) Toate corecţiile vor fi comunicate către toţi operatorii sistemelor adiacente până în data de 8 a lunii M+1 pentru luna M, urmând ca distribuitorul să finalizeze alocarea lunară până în data de 10 a lunii M+1 pentru luna M.

(4) OTS va informa UR asupra tuturor corecţiilor convenite cu operatorii sistemelor adiacente, survenite pe parcursul întregii luni, prin intermediul notificărilor introduse în platforma informaţională.”

50. Articolul 75 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 75. - (1) Cantităţile de gaze naturale care au făcut obiectul livrărilor în luna M sunt asumate de către OTS şi producători/OD/CD/OÎ prin semnarea proceselor-verbale prevăzute în anexa nr. 9 la prezentul cod.

(2) OTS, în vederea parcurgerii procesului de alocare lunară, transmite către OD/CD, respectiv primeşte de la producători/OÎ, în primele două zile lucrătoare ale lunii M+1, cantităţile de gaze naturale precizate în procesele-verbale prevăzute în anexa nr. 9 la prezentul cod, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2).

(3) OTS recurge la efectuarea descărcărilor lunare a tuturor sistemelor de măsurare, constată eventualele diferenţe sau disfuncţionalităţi de măsurare, elaborează algoritmii de calcul pentru corecţia diferenţelor/disfuncţionalităţilor constatate, convine asupra acestora cu operatorii sistemelor adiacente, cărora le pune la dispoziţie aceste descărcări, şi retransmite procesele-verbale întocmite conform alin. (2) modificate corespunzător până în data de 8 a lunii M+1. Convenirea corecţiilor constatate, retransmiterea proceselor-verbale şi efectuarea de către producători/OD/CD/OÎ a alocărilor cantităţilor de gaze naturale aferente zilelor pentru care au existat corecţii se va finaliza până în data de 10 a lunii M+1, ora 12,00.

(4) începând cu data de 8 a lunii M+1, platforma informaţională a OTS este deschisă, facilitând procesul de alocare finală de către producători/OD/CD/OÎ.

(5) în cazul în care există divergenţe între OTS şi operatorii sistemelor adiacente în ceea ce priveşte cantităţile de gaze naturale măsurate şi/sau corecţiile constatate cu ocazia descărcărilor lunare, iar aceste divergenţe nu sunt soluţionate până la termenul stabilit la alin. (3), alocarea finală afişată în conformitate cu prevederile alin. (5) este egală cu alocarea iniţială, iar cantităţile de gaze naturale aflate în divergenţă vor fi regularizate la momentul soluţionării divergenţei, respectiv la momentul convenirii asupra valorilor corectate.

(6) în data de 10 a lunii M+1, ora 14,30, OTS va afişa alocarea finală necesară pentru FTG.

(7) După încheierea FTG, în data de 13 a lunii M+1, ora 14,30, OTS efectuează alocarea lunară finală, alocare în baza căreia încheie şi semnează împreună cu UR procesele-verbale comerciale privind cantităţile de gaze naturale transportate şi emite facturile lunare conform art. 105 alin. (1) lit. b)”.

51. Articolul 76 se abrogă.

52. Articolul 79 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 79. - (1) Capacitatea de transport rezervată de către un UR poate face obiectul transferului integral/parţial către un alt UR sau către un solicitant, persoană fizică sau juridică, română sau străină, care nu deţine, la momentul iniţierii transferului de capacitate, calitatea de UR.

(2) UR care doreşte să transfere capacitate, denumit în continuare UR care transferă, va înainta către UR sau solicitantul care doreşte să preia respectiva capacitate, denumit în continuare beneficiar ai transferului de capacitate, o cerere de transfer de capacitate, întocmită conform modelelor prevăzute în anexele nr. 8 şi/sau 81, după caz, datată şi semnată de către reprezentantul autorizat al UR.

(3) UR/solicitantul beneficiar de transfer completează secţiunea B a cererii de transfer de capacitate şi transmite atât UR care transferă, cât şi OTS, cererea astfel completata, datată şi semnată de către reprezentantul autorizat al UR/solicitantului beneficiar de transfer.

(4) Cererea de transfer de capacitate completată de UR care transferă şi de UR/solicitantul beneficiar de transfer va fi transmisă de către UR/solicitantul beneficiar de transfer către OTS cu maximum 21 de zile lucrătoare, dar nu mai puţin de 3 zile lucrătoare înainte de data prevăzută în această cerere pentru realizarea efectivă a transferului de capacitate.

(5) OTS analizează fiecare cerere de transfer de capacitate în parte, în vederea verificării îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii:

a) dacă cererea de transfer este semnată atât de UR care transferă, cât şi de către beneficiarul de transfer;

b) dacă datele prezentate în cererea de transfer de capacitate sunt corecte şi complete;

c) dacă UR care transferă dispune de capacitatea care face obiectul transferului pentru întreaga perioadă pentru care ar urma să se efectueze transferul de capacitate, specificată în cererea de transfer.

(6) în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a), b) şi c) şi ambele părţi implicate în transferul de capacitate au calitatea de UR la momentul analizării cererii, OTS aprobă transferul acelor capacităţi care au fost în mod explicit acceptate de către UR beneficiar de transfer în cadrul cererii de transfer transmise, capacităţile de transport refuzate a fi preluate de către UR beneficiar de transfer urmând a rămâne în portofoliul UR care transferă.

(7) în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (5) lit. a), b) şi c), dar beneficiarul transferului de capacitate nu are un contract de transport încheiat cu OTS la data primirii cererii de transfer de capacitate, OTS transmite acestuia, în termen de cel mult o zi lucrătoare de la primirea cererii de transfer, eventualele observaţii la programul de transport propus de către beneficiarul transferului de capacitate, contractul de transport aferent, în două exemplare originale, întocmit în conformitate cu contractul-cadru de transport prevăzut în anexa nr. 1, precum şi cuantumul garanţiei ce urmează a fi constituită de către solicitant în favoarea OTS, în formatul convenit în prealabil, cererea de transfer de capacitate urmând a fi aprobată, în condiţiile precizate la alin. (6), la data primirii de către OTS a unui exemplar original semnat al contractului de transport şi a dovezii constituirii garanţiei.

(8) în situaţia în care beneficiarul transferului de capacitate nu transmite OTS exemplarele semnate ale contractului de transport, însoţite de dovada constituirii garanţiei în formatul şi cuantumul solicitate de către OTS, până în ziua lucrătoare anterioară celei prevăzute în cererea de transfer pentru realizarea efectivă a transferului de capacitate, cererea de transfer este respinsă de către OTS, acest lucru fiind notificat, în cursul aceleiaşi zile, către UR care transferă.

(9) în cazul în care cererea de transfer de capacitate nu este aprobată ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (5) lit. a), b) şi c), OTS va preciza clar motivul refuzului, în termen de cel mult o zi lucrătoare de la primirea cererii de transfer.

(10) în cazul în care cererea de transfer de capacitate este aprobată în condiţiile alin. (6), OTS va modifica în mod corespunzător contractele de transport încheiate cu UR care transferă şi UR beneficiar de transfer şi va proceda la recalcularea cuantumului garanţiilor constituite de către cei doi UR.

(11) în cazul în care cererea de transfer de capacitate este aprobată în condiţiile alin. (7), OTS va modifica în mod corespunzător contractul de transport încheiat cu UR care transferă şi va proceda la recalcularea cuantumului garanţiei constituite de către UR respectiv.

(12) Modificările operate în contractele de transport în conformitate cu prevederile alin. (10) şi (11) sunt comunicate şi Operatorilor sistemelor adiacente punctelor de intrare/ieşire în/din SNT care au făcut obiectul transferului de capacitate.”

53. Articolul 80 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 80. - (1) UR poate solicita OTS efectuarea unui transfer de capacitate de transport din punctele de intrare/ieşire în/din SNT în care a rezervat capacitate în alte puncte de intrare/ieşire în/din SNT de aceiaşi tip şi nivel tarifar în care a rezervat sau nu capacitate de transport, prin transmiterea, către OTS, a unei cereri de transfer de capacitate întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 82.

(2) Cererea de transfer de capacitate va fi transmisă OTS cu minimum două zile lucrătoare înainte de data prevăzută în aceasta pentru realizarea efectivă a transferului de capacitate.

(3) OTS aprobă cererea de transfer de capacitate numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) în punctele de intrare/ieşire în/din SNT în care UR doreşte să îi fie transferată capacitatea rezervată există capacitate disponibilă de acelaşi tip (fermă/întreruptibilă, respectiv anuală/trimestrială/lunară/zilnică) cu cea rezervată;

b) punctele de intrare/ieşire în/din SNT în care UR doreşte să îi fie transferată capacitatea rezervată sunt de acelaşi tip (intrare-intrare; ieşire-ieşire) şi nivel tarifar (producţie-producţie; depozit-depozit; distribuţie-distribuţie etc.) cu punctele de intrare/ieşire în/din SNT în care are rezervată capacitate, menţionate în cererea de transfer de capacitate.

(4) în cazul în care cererea de transfer de capacitate nu este aprobată, OTS va preciza clar motivul refuzului, cu minimum o zi lucrătoare înainte de data prevăzută pentru realizarea efectivă a transferului de capacitate.

(5) În cazul în care cererea de transfer de capacitate este aprobată, OTS va modifica în mod corespunzător contractul de transport încheiat cu UR respectiv şi va comunica această modificare şi operatorilor sistemelor adiacente punctelor de intrare/ieşire în/din SNT care au făcut obiectul transferului de capacitate.”

54. Articolul 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 83. - Echilibrarea fizică reprezintă gestionarea şi echilibrarea cantităţilor de gaze naturale transportate prin SNT prin monitorizarea şi controlarea parametrilor de debit, presiune şi putere calorifică superioară a gazelor naturale în punctele de intrare, respectiv ieşire, precum şi în nodurile tehnologice ale SNT.”

55. După articolul 83 se introduc două noi articole, articolele 831 şi 832, cu următorul cuprins:

Art. 831. - SNT se află în stare de echilibru atunci când pe toate direcţiile de transport sunt îndeplinite simultan următoarele condiţii:

a) sunt înregistrate valori de presiune adecvate funcţionării în condiţii de siguranţă a SNT;

b) cantităţile de gaze naturale aferente portofoliilor UR ieşite din SNT se situează pe acelaşi nivel cu cantităţile de gaze naturale intrate în SNT în cursul unei zile gaziere.

Art. 832. - (1) în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, OTS nu poate deţine gaze naturale decât pentru echilibrarea şi exploatarea în condiţii de siguranţă a SNT

(2) Pentru a asigura funcţionarea în condiţii de siguranţă a SNT, OTS trebuie să dispună de o cantitate suficientă de gaze naturale pentru echilibrarea sistemului, sub formă de gaze naturale stocate în conducte şi/sau sub formă de gaze naturale de echilibrare înmagazinate în depozitele subterane, şi să întreprindă acţiuni de echilibrare a SNT inclusiv prin efectuarea de tranzacţii de vânzare şi/sau cumpărare a cantităţilor de gaze naturale necesare pentru echilibrarea fizică a sistemului, în mod transparent, nediscriminatoriu, prin utilizarea mecanismelor de piaţă.

(3) Acţiunile de echilibrare ale OTS pot include, ulterior realizării celorlalte acţiuni de echilibrare, şi operaţiunile efectuate de către OTS în scopul:

a) încadrării cantităţilor de gaze naturale aferente portofoliului unui UR nominalizate la punctele de ieşire din SNT în limitele impuse de nivelul zilnic efectiv al cantităţilor de gaze naturale injectate de către respectivul UR la punctele de intrare în SNT în cursul unei zile gaziere;

b) încadrării cantităţilor de gaze naturale aferente portofoliului unui UR nominalizate la punctele de intrare în SNT în limitele impuse de nivelul zilnic efectiv al cantităţilor de gaze naturale preluate de către respectivul UR la punctele de ieşire din SNT în cursul unei zile gaziere,

(4) Acţiunile de echilibrare ale OTS vor fi determinate numai de necesitatea obiectivă a menţinerii parametrilor operativi de funcţionare a SNT între limitele minime şi maxime stabilite şi publicate de OTS pe pagina proprie de internet în secţiunea dedicată UR, fiind independente de eventualele dezechilibre comerciale ale fiecărui UR.

(5) Acţiunile de echilibrare pot fi şi preventive, în sensul că sunt întreprinse pentru a evita riscul de afectare a limitelor parametrilor operativi de funcţionare a SNT, risc rezultat în urma calculelor zilnice efectuate de OTS, pe baza datelor din programele de transport preliminare şi/sau din nominalizările zilnice ale UR, în vederea optimizării fluxurilor de gaze naturale în sistem.

(6) Achiziţia de gaze naturale efectuată de către OTS în scopul utilizării acestora cu titlul de consum tehnologic propriu nu este considerată acţiune de echilibrare a SNT.

(7) Operaţiunile întreprinse de către OTS pentru echilibrarea fizică a SNT vizează echilibrarea diferenţelor apărute între cantităţile de gaze naturale livrate în SNT de către UR şi cele preluate de aceştia din SNT pe parcursul unei zile gaziere sau apărute ca urmare a producerii unor evenimente neaşteptate.

(8) Cumpărarea gazelor naturale necesare pentru echilibrare se va realiza astfel:

a) în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale, fie pe baza contractelor standard specifice pieţelor centralizate, fie pe baza unui contract-tip de cumpărare a gazelor naturale, elaborat de OTS şi avizat de ANRE; şi/sau

b) prin mecanisme de piaţă, transparent şi nediscriminatoriu, cu respectarea prevederilor legislaţiei naţionale privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, pe baza unui contract-tip de cumpărare a gazelor naturale, elaborat de OTS şi avizat de ANRE.

(9) Vânzarea gazelor naturale de echilibrare se va realiza în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale, fie pe baza contractelor standard specifice pieţelor centralizate, fie pe baza unui contract-tip de vânzare a gazelor naturale elaborat de OTS şi avizat de ANRE. În situaţia în care acţiunea de echilibrare a SNT prin vânzarea de către OTS a cantităţilor de gaze naturale livrate în excedent în sistem nu se produce în termen de 24 de ore, OTS va înmagazina cantităţile de gaze naturale respective în SNT şi/sau în depozitele de înmagazinare subterană, în scopul efectuării unor acţiuni de echilibrare viitoare,

(10) Până la sfârşitul fiecărei zile gaziere, OTS publică pe pagina proprie de internet, în secţiunea dedicată UR, pentru fiecare acţiune de echilibrare fizică a SNT concretizată în vânzarea sau cumpărarea unor cantităţi de gaze naturale de echilibrare şi pentru fiecare zi gazieră pentru care este efectuată acţiunea de echilibrare, informaţii referitoare la tipul acţiunii de echilibrare (preventivă sau nu), tipul tranzacţiei (vânzare sau cumpărare), cantitatea de gaze naturale tranzacţionată, preţul aferent fiecărei tranzacţii, preţul mediu ponderat al tranzacţiilor de cumpărare efectuate de către OTS pentru ziua gazieră respectivă şi preţul mediu ponderat al tranzacţiilor de vânzare efectuate de către OTS în ziua gazieră respectivă.”

56. Articolul 85 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 85. - (1) Echilibrarea comercială reprezintă un set de acţiuni prin care UR îşi echilibrează cantităţile de gaze pe care le introduc şi le preiau din SNT, precum şi toate activităţile necesare pentru contabilizarea şi alocarea corectă a gazelor naturale transportate.

(2) în vederea echilibrării comerciale, de către UR, a cantităţilor de gaze naturale introduse şi preluate din SNT aferente portofoliilor proprii, OTS pune la dispoziţia acestora, până la ora 10,00 a fiecărei zile gaziere D, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2), următoarele date/informaţii:

a) cantitatea de gaze naturale existentă în SNT la începutul şi la sfârşitul zilei gaziere D-1;

b) starea generală a SNT în ziua D la ora 06,00, respectiv informaţii privind situarea sau nu a parametrilor funcţionali în limitele impuse de operarea SNT în condiţii de siguranţă şi eficienţă sau în afara acestora;

c) necesitatea iniţierii de către OTS a unor acţiuni de echilibrare cu potenţial impact asupra preţului gazelor de echilibrare aferent zilei gaziere D;

d) prognoza privind poziţia agregată de echilibru/dezechilibru pentru UR, aferentă zilei gaziere D.”

57. La capitolul IV „Prestarea serviciului de transport”, titlul secţiunii „Proceduri de echilibrare”, titlul punctului „A. Zilnic”şi titlul punctului „C. Lunar” se abrogă.

58. Articolul 86 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 86. - (1) Diferenţa dintre cantităţile de gaze naturale efectiv livrate în punctele de intrare şi cele efectiv preluate în punctele de ieşire din SNT de către fiecare UR în parte, într-o anumită zi gazieră, cu luarea în considerare inclusiv a tranzacţiilor notificate în PVT, reprezintă dezechilibrul zilnic.

(2) Dezechilibrul zilnic, exprimat în unităţi de energie, se calculează pentru fiecare UR, utilizând ecuaţiile de echilibrare specificate în prezenta secţiune, precum şi următoarea formulă:

 

DZ = Ai + TC -TV- Ae, în care:

 

DZ - dezechilibrul zilnic;

Ai - alocarea în punctele de intrare la care UR a rezervat capacitate;

Ae - alocarea în punctele de ieşire la care UR a rezervat capacitate;

TC, TV - au semnificaţia precizată la art. 52 alin. (3).”

59. După articolul 86 se introduce un nou articol, articolul 861, cu următorul cuprins:

Art. 861. - (1) Până cel târziu la ora 14,15 a Fiecărei zile gaziere D, OTS calculează dezechilibrul zilnic iniţial pentru ziua gazieră D-1 pentru fiecare UR, utilizând alocările iniţiale pentru ziua gazieră D-1, şi informează UR în legătură cu dezechilibrul zilnic iniţial înregistrat în ziua gazieră D-1.

(2) Dezechilibrul zilnic iniţial are caracter de informare.”

60. Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 88. - (1) Până cel târziu la ora 14,30 din data de 10 a fiecărei luni, OTS îl informează pe UR în legătură cu dezechilibrul său final din fiecare zi gazieră a lunii calendaristice anterioare.

(2) Dezechilibrul zilnic final se calculează de către OTS pentru fiecare zi gazieră, pe baza alocărilor finale pentru ziua gazieră respectivă.

(3) în termen de 72 de ore de la primirea de către UR a informaţiilor transmise de OTS cu privire la dezechilibrul lor zilnic final, respectiv între ora 14,30 din a 10-a zi calendaristică şi ora 14,30 din a 13-a zi calendaristică a fiecărei luni, UR informează OTS, în conformitate cu prevederile art. 37 alin. (2), în legătură cu utilizarea FTG, potrivit prevederilor art. 64.

(4) în a 13-a zi calendaristică a fiecărei luni, în intervalul orar 14,30-18,00, OTS recalculează dezechilibrul final pentru fiecare UR şi pentru fiecare zi gazieră a lunii anterioare, pe baza informaţiilor transmise de UR cu privire la cantităţile transferate prin FTG, şi comunică UR dezechilibrele zilnice astfel recalculate.”

61. Tabelul 1 „Proceduri de echilibrare” se abrogă.

62. La capitolul IV „Prestarea serviciului de transport”, titlul secţiunii „Dezechilibru zilnic” se abrogă.

63. Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 89. - (1) După determinarea, în conformitate cu prevederile art. 88, a cantităţilor finale de dezechilibru zilnic, aferente fiecărui UR şi fiecărei zile gaziere din luna anterioară, UR se pot găsi în una dintre următoarele două situaţii:

a) excedent: în cazurile în care diferenţa dintre cantităţile de gaze naturale intrate în SNT şi cele ieşite din SNT este mai mare decât zero;

b) deficit: în cazurile în care diferenţa dintre cantităţile de gaze naturale intrate în SNT şi cele ieşite din SNT este mai mică decât zero.

(2) în situaţia în care OTS constată o stare de dezechilibru cu titlul «Excedent» aferentă portofoliului individual al unui UR, acesta va accepta vânzarea către OTS a cantităţii de gaze naturale care reprezintă dezechilibrul înregistrat.

(3) în situaţia în care OTS constată o stare de dezechilibru cu titlul «Deficit» aferentă portofoliului individual al unui UR, acesta

va accepta cumpărarea de la OTS a cantităţii de gaze naturale care reprezintă dezechilibrul înregistrat.”

64. După articolul 89 se introduce un nou articol, articolul 891, cu următorul cuprins:

«Art. 891. - (1) în vederea reducerii expunerii financiare a UR în ceea ce priveşte contravaloarea dezechilibrelor finale înregistrate, OTS ia în considerare un nivel de toleranţă de 5%, în condiţiile alin. (3).

(2) Nivelul de toleranţă (T) se calculează aplicând formula:

 

T = (Ai - Ae)/A * 100, unde:

 

Ai - alocarea în punctele de intrare la care UR a rezervat capacitate;

Ae - alocarea în punctele de ieşire la care UR a rezervat capacitate.

(3) Nivelul de toleranţă determinat se aplică alocării în punctele de intrare în SNT. În cazul în care nu există capacitate rezervată în punctele de intrare în SNT, nivelul de toleranţă determinat se aplică alocării în punctele de ieşire din SNT.”

65. Tabelul 2 „Dezechilibrul zilnic” se abrogă.

66. Articolul 99 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 99. - Pentru fiecare zi gazieră şi fiecare tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT la care UR a depăşit capacitatea rezervată, UR va plăti OTS un tarif de depăşire a capacităţii rezervate (TDCR) calculat astfel:

 

TDCR - RCf x (CUTL - CREZ), unde:

 

RCf - componenta fixă de rezervare de capacitate a tarifului pentru prestarea serviciului de transport ferm pe zi (lei/MWh/h);

CUTL - suma capacităţilor utilizate efectiv pentru acelaşi tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT (MWh/zi);

CREZ - suma capacităţilor rezervate de către UR pentru acelaşi tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT (MWh/zi).”

67. Tabelul 4 „Limite de toleranţă pentru depăşirea capacităţii rezervate” se abrogă.

68. La capitolul V „Administrarea contractelor de transport”, titlul secţiunii „Tarif pentru livrare sub nominalizarea aprobată” se abrogă.

69. Articolul 100 se abrogă.

70. Articolul 101 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 101. - (1) OTS va plăti UR un tarif pentru neasigurarea capacităţii rezervate.

(2) Se consideră că OTS nu asigură capacitatea rezervată atunci când acesta recurge la limitarea/întreruperea capacităţii fără a respecta, din culpa sa exclusivă, obligaţiile prevăzute în contractul de transport sau în Codul reţelei.

(3) Tariful pentru neasigurarea capacităţii rezervate se calculează pentru fiecare zi gazieră şi fiecare tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT la care OTS nu a asigurat capacitatea rezervată de UR în conformitate cu următoarea formulă:

 

TNCR - RCf x (CREZ - CASG), unde:

 

RCf - componenta fixă de rezervare de capacitate a tarifului pentru prestarea serviciului de transport ferm pe zi (lei/MWh/h);

CREZ - suma capacităţilor rezervate de către UR pentru acelaşi tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT (MWh/zi);

CASG - suma capacităţilor asigurate efectiv de către OTS pentru acelaşi tip de puncte de intrare/ieşire în/din SNT (MWh/zi).”

71. Tabelul 6 „Limite de toleranţă pentru stabilirea tarifului pentru livrare sub nominalizarea aprobată” se abrogă.

72. Articolul 102 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 102. - (1) Tariful de dezechilibru zilnic se calculează prin înmulţirea cantităţii finale de dezechilibru zilnic (Q), determinată în conformitate cu prevederile art. 88, cu preţul aplicabil (P), determinat conform prevederilor art. 1021-1025, după caz, luând în considerare modul de calcul al nivelului de toleranţă prevăzut la art. 891.

(2) Pentru un UR al cărui dezechilibru zilnic final este mai mic sau egal cu nivelul de toleranţă de 5%, TDZ se calculează conform prevederilor art. 1021-1025, după caz, pentru toată cantitatea de dezechilibru.

(3) Pentru un UR al cărui dezechilibru zilnic final este mai mare decât nivelul de toleranţă de 5%, TDZ se calculează conform prevederilor art. 1021-1025, după caz, şi reprezintă suma dintre TDZ aferent cantităţii din dezechilibrul zilnic care se încadrează în toleranţa de 5% şi TDZ aferent cantităţii din dezechilibrul zilnic care se situează peste toleranţa de 5%.”

73. Tabelul 7 „Valoarea dezechilibrului zilnic” se abrogă.

74. După articolul 102 se introduc şase noi articole, articolele 1021, 1022, 1023, 1024,1025 şi 1026, cu următorul cuprins:

Art. 1021. - (1) în situaţia în care, la nivelul unei zile gaziere, suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit» este egală cu suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care se încadrează în limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil atât la vânzarea de către UR către OTS a respectivei cantităţi de gaze naturale reprezentând dezechilibre pozitive, cât şi la cumpărarea de către UR de la OTS a respectivei cantităţi de gaze naturale reprezentând dezechilibre negative este preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale, inclusiv cele aferente FTG, notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă.

(2) Pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care depăşeşte limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la vânzarea de către UR către OTS a respectivei cantităţi de gaze naturale este preţul marginal de vânzare, determinat în conformitate cu următoarea formulă:

PMV = PMP x (1 - Caj), unde:

 

PMV- preţul marginal de vânzare.

PMP - preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale, inclusiv cele aferente FTG, notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă;

Caj – componenta de ajustare, reprezentând un procent de 10%.

(3) Pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care depăşeşte limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la vânzarea de către UR către OTS a respectivei cantităţi de gaze naturale este preţul marginal de cumpărare, determinat în conformitate cu următoarea formulă:

 

PMC = PMP x (1 + Caj), unde:

 

PMC - preţul marginal de cumpărare.

PMP - preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale, inclusiv cele aferente FTG, notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă;

Caj - componenta de ajustare, reprezentând un procent de 10%. ^

(4) în situaţia în care nu au avut loc tranzacţii notificate în PVT, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale efectuate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România pentru ziua gazieră respectivă. Dată fiind lichiditatea redusă a pieţei angro pe termen scurt, în situaţia în care pentru ziua gazieră respectivă nu au fost efectuate tranzacţii, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al ultimei zile pentru care au existat tranzacţii notificate în PVT.

(5) La momentul iniţial al aplicării prevederilor referitoare la TDZ, în situaţia în care nu există tranzacţii notificate în PVT sau tranzacţii efectuate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România pentru ziua respectivă, în vederea stabilirii preţului aplicabil se vor lua în considerare ultimele tranzacţii efectuate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România.

(6) Până la sfârşitul fiecărei zile gaziere, OTS publică pe pagina proprie de internet, în secţiunea dedicată UR, pentru fiecare tranzacţie notificata de UR în PVT pentru ziua gazieră respectivă, inclusiv ca urmare a utilizării NIZ, informaţii referitoare la cantitatea de gaze naturale astfel tranzacţionată, preţul aferent tranzacţiei, precum şi preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă.

(7) în ziua gazieră imediat următoare ultimei zile în care este posibilă efectuarea FTG, OTS publică pe pagina proprie de internet, în secţiunea dedicată UR, pentru fiecare zi gazieră a lunii anterioare, informaţii actualizate privind nivelul preţului mediu ponderat al tranzacţiilor notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă, rezultat după efectuarea FTG.

Art. 1022. - (1) în situaţia în care, la nivelul unei zile gaziere, suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit» este mai mare decât suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», iar OTS a cumpărat, pentru ziua gazieră respectivă, cantităţi de gaze naturale în scopul echilibrării fizice a SNT, preţurile aplicabile pentru vânzarea/cumpărarea cantităţilor de gaze naturale aflate în dezechilibru zilnic la nivel de UR sunt:

a) pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care se încadrează în limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la cumpărarea de către UR de la OTS a cantităţii de gaze naturale respective este preţul mediu ponderat al tranzacţiilor de cumpărare efectuate de către OTS pentru ziua gazieră respectivă;

b) pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care depăşeşte limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la cumpărarea de către UR de la OTS a cantităţii de gaze naturale respective este preţul marginal de cumpărare;

c) pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care se încadrează în limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la vânzarea de către UR către OTS a respectivei cantităţi de gaze naturale este preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale, inclusiv cele aferente FTG, notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă; în situaţia în care nu au avut loc tranzacţii notificate în PVT, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale efectuate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România pentru ziua gazieră respectivă; dată fiind lichiditatea redusă a pieţei angro pe termen scurt, în situaţia în care pentru ziua gazieră respectivă nu au fost efectuate tranzacţii, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al ultimei zile pentru care au existat tranzacţii notificate în PVT;

d) pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care depăşeşte limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la vânzarea de către UR către OTS a respectivei cantităţi de gaze naturale este preţul marginal de vânzare.

(2) Preţul marginal de cumpărare este dat de cea mai mare valoare dintre următoarele două:

a) cel mai mare preţ la care OTS a efectuat tranzacţii de cumpărare pentru ziua gazieră respectivă (CMMPC);

b) preţul mediu ponderat al tranzacţiilor de cumpărare efectuate de către OTS pentru ziua gazieră respectivă (PMPC) plus o ajustare de 10% a acestuia, pe baza următoarei formule:

 

PMC = max (CMMPC, PMPC x 110%)

 

(3) Preţul marginal de vânzare este determinat în conformitate cu următoarea formulă:

 

PMV = PMP x  (1 - Caj), unde:

 

PMV - preţul marginal de vânzare;

PMP - preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale, inclusiv cele aferente FTG, notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă; în situaţia în care nu au avut loc tranzacţii notificate în PVT, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale efectuate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România pentru ziua gazieră respectivă; dată fiind lichiditatea redusă a pieţei angro pe termen scurt, în situaţia în care pentru ziua gazieră respectivă nu au fost efectuate tranzacţii, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al ultimei zile pentru care au existat tranzacţii notificate în PVT.;

Caj - componenta de ajustare, reprezentând un procent de 10%.

Art. 1023.  - În situaţia în care, la nivelul unei zile gaziere, suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit» este mai mare decât suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», iar OTS nu a efectuat tranzacţii de cumpărare, pentru ziua gazieră respectivă, în scopul echilibrării fizice a SNT, preţurile aplicabile pentru vânzarea/cumpărarea cantităţilor de gaze naturale aflate în dezechilibru zilnic la nivel de UR sunt cele determinate în conformitate cu prevederile art. 1021, pentru ziua gazieră respectivă.

Art. 1024. - (1) în situaţia în care, la nivelul unei zile gaziere, suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit» este mai mică decât suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», iar OTS a vândut, în ziua gazieră respectivă, cantităţi de gaze naturale în scopul echilibrării fizice a SNT, preţurile aplicabile pentru vânzarea/cumpărarea cantităţilor de gaze naturale aflate în dezechilibru zilnic la nivel de UR sunt:

a) pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care se încadrează în limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la vânzarea de către UR către OTS a cantităţii de gaze naturale respective este preţul mediu ponderat al tranzacţiilor de vânzare efectuate de către OTS pentru ziua gazieră respectivă;

b) pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care depăşeşte limita de toleranţă acceptată de 5%, preţui aplicabil la vânzarea de către UR către OTS a cantităţii de gaze naturale respective este preţul marginal de vânzare;

c) pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care se încadrează în limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la cumpărarea de către UR de la OTS a respectivei cantităţi de gaze naturale este preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale, inclusiv cele aferente FTG, notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă; în situaţia în care nu au avut loc tranzacţii notificate în PVT, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale efectuate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România pentru ziua gazieră respectivă; dată fiind lichiditatea redusă a pieţei angro pe termen scurt, în situaţia în care pentru ziua gazieră respectivă nu au fost efectuate tranzacţii, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al ultimei zile pentru care au existat tranzacţii notificate în PVT;

d) pentru UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit», pentru acea cantitate de dezechilibru zilnic care depăşeşte limita de toleranţă acceptată de 5%, preţul aplicabil la cumpărarea de către UR de la OTS a respectivei cantităţi de gaze naturale este preţul marginal de cumpărare.

(2) Preţul marginal de vânzare este dat de cea mai mică valoare dintre următoarele două:

a) cel mai mic preţ la care OTS a efectuat tranzacţii de vânzare în ziua gazieră respectivă (CMMPV);

b) preţul mediu ponderat al tranzacţiilor de vânzare efectuate de către OTS în ziua gazieră respectivă (PMPV) minus o ajustare de 10% a acestuia, pe baza următoarei formule:

 

PMV = min (CMMPV, PMPV x 90%)

 

(3) Preţul marginal de cumpărare este determinat în conformitate cu următoarea formulă:

 

PMC = PMP x (1 + Caj), unde:

 

PMC - preţul marginal de cumpărare:

PMP - reprezintă preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale, inclusiv cele aferente FTG, notificate în PVT pentru ziua gazieră respectivă; în situaţia în care nu au avut loc tranzacţii notificate în PVT, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor cu gaze naturale efectuate în cadrul pieţelor centralizate de gaze naturale din România pentru ziua gazieră respectivă: dată fiind lichiditatea redusă a pieţei angro pe termen scurt, în situaţia în care pentru ziua gazieră respectivă nu au fost efectuate tranzacţii, se va lua în considerare preţul mediu ponderat al ultimei zile pentru care au existat tranzacţii notificate în PVT;

Caj - componenta de ajustare, reprezentând un procent de 1°%.

Art. 1025. - în situaţia în care, la nivelul unei zile gaziere, suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Deficit» este mai mică decât suma dezechilibrelor înregistrate de UR aflaţi în stare de dezechilibru cu titlul «Excedent», iar OTS nu a efectuat tranzacţii de vânzare, pentru ziua gazieră respectivă, în scopul echilibrării fizice a SNT, preţurile aplicabile pentru vânzarea/cumpărarea cantităţilor de gaze naturale aflate în dezechilibru zilnic la nivel de UR sunt cele determinate în conformitate cu prevederile art. 1021, pentru ziua gazieră respectivă.

Art. 1025. - (1) Toate cheltuielile şi veniturile aferente acţiunilor de echilibrare se înregistrează distinct în evidenţele contabile ale OTS,

(2) OTS transferă către UR toate cheltuielile şi veniturile rezultate din acţiunile de echilibrare, diferenţa între cheltuielile şi veniturile rezultate fiind alocate trimestrial către UR.

(3) Alocarea diferenţei între cheltuielile şi veniturile rezultate din acţiunile de echilibrare către UR se realizează conform metodologiei elaborate de OTS şi aprobate de ANRE.

(4) Prima alocare către UR a diferenţelor între cheltuielile şi veniturile rezultate din acţiunile de echilibrare se va realiza după aprobarea metodologiei menţionate la alin. (3).

(5) Valoarea cheltuielilor şi veniturilor din acţiunile de echilibrare se va publica de către OTS pe pagina proprie de internet, conform reglementărilor ANRE.”

75. Articolul 104 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 104. - (1) Tariful pentru depăşirea capacităţii rezervate, prevăzut la art. 99, tariful pentru neasigurarea capacităţii rezervate, prevăzut la art. 101, precum şi tarifele de dezechilibru determinate în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 1022 şi 1024 vor intra în vigoare la data de 1 decembrie 2015.

(2) începând cu data de 1 decembrie 2015, tarifele de dezechilibru determinate în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 1021, 102® şi 1025, precum şi contravaloarea dezechilibrelor calculate în baza acestor tarife, vor fi comunicate fiecărui UR, în scris de către OTS, atât zilnic, cât şi în luna următoare lunii de livrare, după încheierea perioadei de utilizare a FTG.”

76. La capitolul V „Administrarea contractelor de transport”, titlul secţiunii „Facturare şi plată” se înlocuieşte cu titlul „Facturare”.

77. Articolul 105 se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art. 105. - (1) Pe durata administrării contractelor de transport, OTS emite şi transmite UR, până la data de 15 a lunii următoare celei pentru care a prestat serviciul de transport:

a) o factură aferentă serviciilor de transport prestate pentru luna precedentă, întocmită în baza alocărilor finale;

b) o factură aferentă dezechilibrelor zilnice finale înregistrate în luna precedentă, a căror contravaloare a fost calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 1022 şi 1024;

c) o factură aferentă contravalorii tarifului de depăşire a capacităţii rezervate, calculată în conformitate cu prevederile art. 99, şi/sau a contravalorii tarifului pentru neasigurarea capacităţii rezervate, calculată în conformitate cu prevederile art. 101, după caz.

(2) începând cu data de 1 aprilie 2016, factura menţionată la alin. (1) lit. b) va include şi contravaloarea dezechilibrelor zilnice finale înregistrate în luna precedentă, calculată în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 1021, 1023 şi 1025.

(3) OTS are dreptul să emită o factură pro forma reprezentând contravaloarea estimată a serviciilor prestate în luna respectivă UR, până cel târziu în data de 15 a lunii gaziere.”

78. Anexa nr. 7 la Codul reţelei pentru SNT se înlocuieşte cu anexa nr. 1 la prezentul ordin.

79. După anexa nr. 7 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 7t „Confirmare nominalizare/renominalizare/NIZ”, cuprinsă în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

80. Anexa nr. 8 la Codul reţelei pentru SNT se înlocuieşte cu anexa nr. 3 la prezentul ordin.

81. După anexa nr. 8 se introduc două noi anexe, anexa nr. 81 Cerere de transfer de capacitate în punctele de ieşire din SNT” şi anexa nr. 82 Cerere de transfer de capacitate la nivel de UR”, cuprinse în anexele nr. 4 şi 5 la prezentul ordin.

82. Anexa nr. 10 la Codul reţelei pentru SNT se abrogă.

83. După anexa nr. 12 la Codul reţelei pentru SNT se introduc două noi anexe, anexa nr. 13 Notificare în PVT a tranzacţiei aferente dezechilibrului prognozat” şi anexa nr. 14 Notificare în PVT a tranzacţiei aferente FTG”, cuprinse în anexele nr. 6 şi 7 la prezentul ordin.

Art. II. - Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. III.- În termen de 30 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a elabora şi transmite Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în vederea aprobării, Metodologia de alocare, către utilizatorii reţelei, a diferenţei între cheltuielile şi veniturile rezultate din acţiunile de echilibrare.

Art. IV. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a transmite lunar Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei situaţia dezechilibrelor zilnice înregistrate de către fiecare dintre utilizatorii reţelei, precum şi a acţiunilor întreprinse de către fiecare utilizator al reţelei pentru echilibrarea portofoliului propriu.

Art. V. - În termen de cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a publica, pe pagina proprie de internet, condiţiile tehnice de utilizare a platformei informaţionale online şi de a comunica operatorilor sistemelor adiacente cerinţele tehnice ale platformei informaţionale, astfel încât aceştia să adapteze configurările propriilor platforme informaţionale în vederea asigurării interoperabilităţii acestora.

Art. VI. - În termen de maximum 6 luni de la data comunicării de către Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş a cerinţelor tehnice ale platformei informaţionale online, operatorii sistemelor adiacente au obligaţia de a efectua configurările necesare, astfel încât să asigure interoperabilitatea propriilor platforme informaţionale cu platforma informaţională a Societăţii Naţionale de transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş.

Art. VII. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a notifica utilizatorii de reţea (UR) şi partenerii acestora cu privire la orice modificări legate de condiţiile tehnice de utilizare a platformei informaţionale online şi a serviciilor de comunicare alternativă, prin publicarea acestora pe pagina proprie de internet, cu cel puţin 60 de zile înainte de realizarea acestora.

Art. VIII. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a pune la dispoziţie UR, partenerilor acestora şi operatorilor sistemelor adiacente Sistemului naţional de transport al gazelor naturale (SNT), cu titlu gratuit, toate informaţiile necesare acestora în vederea configurării propriilor platforme informaţionale, astfel încât să fie posibil schimbul de date cu platforma informaţională a operatorului de transport şi de sistem (OTS), şi de a face instruiri gratuite cu utilizatorii reţelei şi partenerii lor, la cererea acestora, în legătură cu condiţiile tehnice de utilizare a platformei informaţionale online şi a serviciilor de comunicare alternativă.

Art. IX. - Pentru punctele fizice de intrare/ieşire în/din SNT monitorizate prin sistemul de comandă şi achiziţie date de la distanţă - SCADA, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a pune la dispoziţia operatorilor sistemelor adiacente punctelor respective datele cu privire la debite, presiuni, temperaturi, conform prevederilor convenţiilor tehnice bilaterale încheiate cu aceştia.

Art. X. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a publica, pe pagina sa de internet, datele relevante, cuprinse în acordurile încheiate cu operatorii sistemelor de transport al gazelor naturale din statele învecinate României, referitoare la rezervarea de capacitate, nominalizare/renominalizare, corelare, alocare, calitatea gazelor naturale, elemente de interoperabilitate.

Art. XI. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş are obligaţia de a comunica Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, proceduri privind modalitatea de determinare a următorilor parametri:

a) energia gazelor naturale aferente consumurilor tehnologice localizate - determinate;

b) energia gazelor naturale aferente pierderilor tehnologice nelocalizate - estimate;

c) energia gazelor naturale aferente pierderilor localizate în SNT;

d) variaţia energiei gazelor naturale stocate în conducte.

Art. XII.- În cazul sistemelor de distribuţie alimentate direct atât din SNT, cât şi din alte sisteme adiacente acestora, cum ar fi sistemele de conducte din amonte, operatorii sistemelor adiacente au obligaţia de a încheia cu operatorul sistemului de distribuţie respectiv convenţii tehnice bilaterale privind stabilirea parametrilor tehnologici aferenţi punctelor fizice de la interfaţa cu sistemul de distribuţie în cauză.

Art. XIII. - Până la încheierea convenţiilor tehnice bilaterale menţionate la art. XII, operatorii sistemelor adiacente au obligaţia de a transmite operatorului sistemului de distribuţie, până la ora 10,00 a fiecărei zile gaziere, următoarele informaţii referitoare la livrările efectuate în sistemul de distribuţie respectiv în ziua gazieră anterioară:

a) volumele măsurate pe fiecare punct fizic de intrare în sistemul de distribuţie din sistemul adiacent;

b) puterea calorifică superioară aferentă gazelor naturale livrate la fiecare punct fizic de intrare în sistemul de distribuţie din sistemul adiacent;

c) cantităţile de gaze naturale, exprimate în unităţi de energie, livrate efectiv în ziua gazieră anterioară în sistemul de distribuţie către fiecare partener al operatorului sistemului adiacent;

d) cantitatea de gaze naturale, exprimată în unităţi de energie, introdusă în sistemul de distribuţie, în ziua gazieră anterioară, în nume propriu de către operatorul sistemului adiacent.

Art. XIV. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) art. 10 alin. (1) şi (3) din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 47/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind schimbarea furnizorului de către consumatorii casnici de gaze naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 796 din 22 noiembrie 2007;

b) art. 13 alin. (1) şi (3) din Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 47/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind schimbarea furnizorului de către consumatorii noncasnici de gaze naturale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 385 din 21 mai 2008.

Art. XV. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale Transgaz” - S.A. Mediaş, utilizatorii Sistemului naţional de transport al gazelor naturale şi partenerii contractuali ai acestora, operatorii sistemelor adiacente Sistemului naţional de transport al gazelor naturale, precum şi clienţii racordaţi direct la Sistemul naţional de transport al gazelor naturale vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare din Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. XVI. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 decembrie 2015, cu excepţia prevederilor art. 104 alin. (2) din Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 16/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 şi 171 bis din 29 martie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 75, care intră în vigoare la data de 1 aprilie 2016.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 26 noiembrie 2015.

Nr. 160.

 

ANEXA Nr.1

(Anexa nr. 7 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale)

 

Nominalizare/Renominalizare/NIZ

 

            Puncte de intrare

 

Nr. crt.

Cod

PM/VPM*

Denumire

PM/VPM*

Denumire UR şi/sau partener UR

Cantitate nominalizată pentru zz/ll/aa

MWh

 

 

 

 

Total, din care:

1.

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

2.

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

….

n.

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

 

* Punct de intrare fizic/virtual.

 

Puncte de ieşire

 

Nr. crt.

Cod SRM*

Denumire SRM*

Denumire UR şi/sau partener UR

Cantitate nominalizată pentru zz/ll/aa

MWh

 

 

 

 

Total, din care:

1.

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

2.

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

….

n.

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

 

* Punct de ieşire fizic.

Puterile calorifice superioare luate în calcul la elaborarea nominalizării/renominalizării sunt cele disponibile pe pagina de internet a OTS la momentul elaborării solicitării respective, puteri calorifice superioare calculate şi publicate în conformitate cu prevederile Regulamentului de măsurare a cantităţilor de gaze naturale tranzacţionate în România, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 62/2008, cu modificările ulterioare.

Confirmăm prin prezenta că aceasta reprezintă singura nominalizare/renominalizare pentru ziua gazieră [zz/ll/aa, şi ne rezervăm totodată dreptul de a face renominalizare în conformitate cu prevederile Codului reţelei.

Confirmăm prin prezenta că aceasta reprezintă singura renominalizare pentru ziua gazieră [zz/ll/aa].

Declarăm că nominalizarea/renominalizarea este în conformitate cu obligaţiile contractuale, potrivit portofoliului propriu de clienţi.

Aşteptăm aprobarea dumneavoastră pentru valorile sus-menţionate.

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 71 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale)

 

Confirmare nominalizare/renominalizare/NIZ

 

Puncte de intrare

 

Nr. crt.

Cod PM/VPM*

Denumire PM/VPM*

Denumire UR şi/sau partener UR

Cantitate nominalizată aprobată pentru zz/ll/aa MWh

Motivul ajustării**

 

 

 

 

Total, din care:

 

1.

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

 

2.

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

 

... n

[cod]

[nume]

[nume]

[valoare]

 

 

Cantitate tranzacţionată cu notificare în PVT (cumpărare) pentru zz/ll/aa

MWh

1.

PVT

[nume]

 

[valoare]

2.

PVT

[nume]

 

[valoare]

... n

PVT

[nume]

 

[valoare]

 

* Punct de intrare fizic/virtual.

** Se va preciza motivul ajustării, şi anume:

E - nominalizări neechilibrate intrare/ieşire (doar în situaţia transmiterii nominalizării prin canale alternative);

M - aplicarea procedurii de corelare.

 

Puncte de ieşire

 

Nr. crt.

Cod SRM*

Denumire SRM*

Denumire UR şi/sau partener UR

Cantitate nominalizată pentru zz/ll/aa MWh

Motivul ajustării**

 

 

 

 

Total, din care:

 

1.

[cod]

[nume]

[nume]

 

 

2.

[cod]

[nume]

[nume]

 

 

... n

[cod]

[nume]

[nume]

 

 

Cantitate tranzacţională cu notificare în PVT (vânzare) pentru zz/ll/aa

MWh

1.

PVT

[nume]

 

[valoare]

2.

PVT

[nume]

 

[valoare]

...n

PVT

[nume]

 

[valoare]

 

* Punct de ieşire fizic.

** Se va preciza motivul ajustării, şi anume:

E - nominalizări neechilibrate intrare/ieşire (doar în situaţia transmiterii nominalizării prin canale alternative);

M - aplicarea procedurii de corelare.

Confirmăm prin prezenta că aceasta reprezintă nominalizarea/renominalizarea pentru ziua gazieră [zz/ll/aa].

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 8 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale)

 

Cerere de transfer de capacitate în punctele de intrare în SNT

 

A. [această secţiune a cererii de transfer se va completa de către UR care doreşte să transfere capacitate de transport către alt UR]

 

Subsemnatul ………………………………………  [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR]t parte la Contractul de transport nr. [ ] încheiat între ………………. [numele/denumirea UR] şi ……………….. [denumirea OTS] în data de ……………………… [se va completa data], în calitate de UR care transferă, solicit prin prezenta transferarea, începând cu data de ……………….. [se va completa data]/pentru perioada ……………….. [se va completa perioada pentru care se solicită transferul], către ……………………….. [numele/denumirea UR/solicitantului beneficiar de transfer] a următoarelor capacităţi de transport:

 

Nr. crt.

Cod PM/VPM*

Denumire PM/VPM*

Capacitate oferită spre transfer (MWh/zi)

 

 

 

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

*Punct de intrare fizic/virtual.

 

Anexez prezentei propunerea privind programul de transport aplicabil în cazul aprobării transferului.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm ca, în situaţia aprobării cererii de transfer, să modificaţi în mod corespunzător nivelurile de capacitate rezervata prevăzute în contractul de transport nr. [se va completa cu numărul contractului de transport încheiat între UR care transferă şi OTS].

Justificarea acestei cereri de transfer de capacitate constă în ……………………………………………….. [se vor enumera motivele].

 

UR care transferă

Data: ………………………..

Reprezentant autorizat

Semnătura: …………………

 

 

B. [această secţiune a cererii de transfer se va completa de către UR/solicitantul beneficiar de transfer]

Subsemnatul ……………………………………… [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR/solicitantului], parte la Contractul de transport nr. [] încheiat între ……………….  [numele/denumirea UR] şi ……………….  [denumirea OTS] în data de ……………….  [se va completa data] [textul cu caractere italice nu se va insera în cererea de transfer în cazul solicitantului beneficiar de transfer care nu are un contract de transport încheiat cu OTS la data cererii de transfer], în calitate de UR/solicitant care beneficiază de transfer,

a) sunt de acord cu preluarea de la ……………….  [numele/denumirea UR care transferă] a următoarelor capacităţi de transport:

 

Nr. crt.

Cod PM/VPM*

Denumire PM/VPM*

Capacitate acceptată a fi transferată (MWh/zi)

 

 

 

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

*Punct de intrare fizic/virtual.

 

            b) nu sunt de acord cu preluarea de la ………………. [numele/denumirea UR care transferă] a următoarelor capacităţi de transport:

 

Nr. crt.

Cod PMA/PM*

Denumire PM/VPM*

Capacitate refuzată la transfer (MWh/zi)

 

 

 

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

*Punct de intrare fizic/virtual.

 

Anexez prezentei propunerea privind programul de transport aplicabil în cazul aprobării transferului.

 

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm ca, în situaţia aprobării cererii de transfer, să modificaţi în mod corespunzător nivelurile de capacitate rezervată prevăzute în contractul de transport nr. [se va completa cu numărul contractului de transport încheiat între UR care transferă şi OTS]/ să ne transmiteţi spre semnare contractul de transport aferent capacităţii de transport transferate [textul cu caractere italice se va insera în cererea de transfer în cazul solicitantului beneficiar de transfer care nu are un contract de transport încheiat cu OTS la data cererii de transfer].

Justificarea acestui refuz de preluare a capacităţii oferite spre transfer constă în ………………. [se vor enumera motivele].

 

UR care beneficiază de transfer

Data: ………………………..

Reprezentant autorizat

Semnătura: …………………

 

ANEXA Nr. 4

(Anexa nr. 81 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale)

 

Cerere de transfer de capacitate în punctele de ieşire din SIMT

 

A. [această secţiune a cererii de transfer se va completa de către UR care doreşte să transfere capacitate de transport către alt UR]

 

Subsemnatul ………………………………………  [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR], parte la Contractul de transport nr. [ ] încheiat între ……………….  [numele/denumirea UR] şi ……………….  [denumirea OTS] în data de ……………….  [se va completa data], în calitate de UR care transferă, solicit prin prezenta transferarea, începând cu data de ……………….  [se va completa data]/pentru perioada ……………….  [se va completa perioada pentru care se solicită transferul], către ……………….  [numele/denumirea UR/solicitantului beneficiar de transfer] a următoarelor capacităţi de transport:

 

Nr. crt.

Cod SRM*

Denumire

Capacitate oferită spre transfer (MWh/zi)

 

 

SRM*

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

* Punct de ieşire fizic.

 

            Din care următoarea capacitate cu alimentare de urgenţă între rupţi bilă:

 

Nr. crt.

Cod SRM*

Denumire SRM*

Capacitate oferită spre transfer (MWh/zi)

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

* Punct de ieşire fizic.

 

Anexez prezentei propunerea privind programul de transport aplicabil în cazul aprobării transferului.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm ca, în situaţia aprobării cererii de transfer, să modificaţi în mod corespunzător nivelurile de capacitate rezervată prevăzute în contractul de transport nr. [se va completa cu numărul contractului de transport încheiat între UR care transferă şi OTS].

Justificarea acestei cereri de transfer de capacitate constă în [se vor enumera motivele].

 

UR care transferă

Data: ………………………..

Reprezentant autorizat

Semnătura: …………………

 

B. [această secţiune a cererii de transfer se va completa de către UR/solicitantul beneficiar de transfer]

Subsemnatul ………………………………………  [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR/solicitantului], parte la Contractul de transport nr. [ ] încheiat între ……………………  [numele/denumirea UR] şi [denumirea OTS] în data de …………………… [se va completa data] [textul cu caractere italice nu se va insera în cererea de transfer în cazul solicitantului beneficiar de transfer care nu are un contract de transport încheiat cu OTS la data cererii de transfer], în calitate de UR/solicitant care beneficiază de transfer,

a) sunt de acord cu preluarea de la …………………… [numele/denumirea UR care transferă] a următoarelor capacităţi de transport:

 

Nr. crt.

Cod SRM*

Denumire SRM*

Capacitate acceptată a fi transferată (MWh/zi)

 

 

 

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

* Punct de ieşire fizic.

 

Din care următoarea capacitate cu alimentare de urgenţă întreruptibilă:

 

Nr. crt.

Cod SRM*

Denumire

Capacitate acceptată a fi transferată (MWh/zi)

 

 

SRM*

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

* Punct de ieşire fizic.

 

b) nu sunt de acord cu preluarea de la …………………… [numele/denumirea UR care transferă] a următoarelor capacităţi de transport:

 

Nr. crt.

Cod SRM*

Denumire

Capacitate refuzată la transfer (MWh/zi)

 

 

SRM*

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

* Punct de ieşire fizic.

Din care următoarea capacitate cu alimentare de urgenţă întreruptibilă:

 

Nr. crt.

Cod SRM*

Denumire SRM*

Capacitate refuzată la transfer (MWh/zi)

 

 

 

Anuală

Trimestrială

Lunară

Zilnică

1.

[cod]

[nume]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

[valoare]

 

* Punct de ieşire fizic.

 

Anexez prezentei propunerea privind programul de transport aplicabil în cazul aprobării transferului.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm ca, în situaţia aprobării cererii de transfer, să modificaţi în mod corespunzător nivelurile de capacitate rezervată prevăzute în contractul de transport nr. [se va completa cu numărul contractului de transport încheiat între UR care transferă şi OTS]/să ne transmiteţi spre semnare contractul de transport aferent capacităţii de transport transferate [textul cu caractere italice se va insera în cererea de transfer în cazul solicitantului beneficiar de transfer care nu are un contract de transport încheiat cu OTS la data cererii de transfer].

Justificarea acestui refuz de preluare a capacităţii oferite spre transfer constă în [se vor enumera motivele].

 

UR care beneficiază de transfer

Data: ………………………..

Reprezentant autorizat

Semnătura: …………………

 

ANEXA Nr. 5

(Anexa nr. 82 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale)

 

Cerere de transfer de capacitate la nivel de UR

 

Subsemnatul ………………………………………  [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR], parte la Contractul de transport nr. [ ] încheiat Între …………………… [numele/denumirea UR] şi ……………………  [denumirea OTS] în data de [se va completa data], solicit prin prezenta efectuarea transferului de capacitate între următoarele puncte de intrare/ieşire în/din SNT, începând cu data de [se va completa data]/pentru perioada …………………… [se va completa perioada pentru care se solicită transferul].

 

Puncte de intrare

 

Nr. crt.

Punct de intrare din care se transferă

Punct de intrare în care se transferă

Capacitatea transferată (MWh/zi)

Tipul capacităţii transferate (anuală, trimestrială, lunară, zilnică)

 

Cod PM/VPM*

Denumire PM/VPM*

Cod PM/VPM*

Denumire PM/VPM*

1.

[cod]

[nume]

[cod]

[nume]

[valoare]

[tip capacitate]

 

* Punct de intrare fizic/virtual.

 

Puncte de ieşire

 

Nr. crt.

Punct de ieşire din care se transferă

Punct de ieşire îh care se transfera

Capacitatea transferată (MWh/zi)

Tipul capacităţii transferate (anuală, trimestrială, lunară, zilnică)

Cod SRM*

Denumire SRM*

Cod SRM*

Denumire SRM*

1.

[cod]

[nume]

[cod]

[nume]

[valoare]

[tip capacitate]

 

* Punct de ieşire fizic.

 

Anexez prezentei propunerea de modificare a programului de transport, aplicabilă în cazul aprobării transferului.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm ca, în situaţia aprobării cererii de transfer, să modificaţi în mod corespunzător nivelurile de capacitate rezervată.

Justificarea acestei cereri de transfer de capacitate constă în [se vor enumera motivele].

 

UR solicitant

Data: ………………………..

Reprezentant autorizat

Semnătura: …………………

 

ANEXA Nr. 6

(Anexa nr. 13 la Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale)

 

Notificare în PVT a tranzacţiei aferente dezechilibrului prognozat

 

Subsemnatul ………………………………………  [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR], parte la Contractul de transport nr. [ ] încheiat între ……………………  [numele/denumirea UR] şi ……………………  [denumirea OTS] în data de ……………………  [se va completa data], în calitate de UR care vinde gaze naturale, şi

Subsemnatul ………………………………………  [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR], parte la Contractul de transport nr. [ ] încheiat între ……………………  [numele/denumirea UR] şi ……………………  [denumirea OTS] în data de ……………………  [se va completa data], în calitate de UR care cumpără gaze naturale,

notificăm prin prezenta realizarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare a cantităţii de gaze naturale de ……………………  MWh pentru data de ……………………  [se va completa data] la preţul de ……………………  lei [se va completa preţul].

 

UR vânzător

UR cumpărător

Data: ………………………..

Data: ………………………..

Reprezentant autorizat

Reprezentant autorizat

Semnătura: …………………

Semnătura: …………………

 

ANEXA Nr. 7

(Anexa nr. 141a Codul reţelei pentru Sistemul naţional de transport al oazelor naturale)

 

Notificare în PVT a tranzacţiei aferente FTG

 

Subsemnatul ………………………………………  [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR], parte la Contractul de transport nr. [ ] încheiat între …………………… [numele/denumirea UR] şi …………………… [denumirea OTS] în data de …………………… [se va completa data], în calitate de UR care transferă, şi

Subsemnatul ………………………………………  [numele/denumirea şi datele de identificare ale UR], parte la Contractul de transport nr. [ ] încheiat între …………………… [numele/denumirea UR] şi …………………… [denumirea OTS] în data de …………………… [se va completa data], în calitate de UR beneficiar de transfer,

notificăm prin prezenta realizarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare a cantităţii de gaze naturale de …………………… MWh pentru data de …………………… [se va completa data] la preţul de …………………… lei [se va completa preţul].

 

UR care transferă

UR beneficiar de transfer

Data: ………………………..

Data: ………………………..

Reprezentant autorizat

Reprezentant autorizat

Semnătura: …………………

Semnătura: …………………

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.