MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 791/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 791         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 23 octombrie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

82. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul din statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid - COM(2015)450

 

83. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Decizie a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei, Greciei şi Ungariei - COM(2015)461

 

85. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Planul de acţiune al UE privind returnarea - COM(2015)453

 

86. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind normele referitoare la achiziţiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil - COM(2015)454

 

87. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu: Identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii externe a UE - JOIN(2015)40

 

DECRETE

 

774. - Decret privind eliberarea din funcţie a unui judecător

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

877. - Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

240. - Decizie pentru eliberarea, la cerere, a domnului Vasile Şalaru din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

 

241. - Decizie privind numirea doamnei Liliana Maria Toderiuc în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

 

242. - Decizie pentru numirea domnului Dumitru Lucian în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

243. - Decizie privind prelungirea detaşării, începând cu data de 1 decembrie 2015, a doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică vacantă de director general al Direcţiei generale administraţie publică locală din cadrul aparatului propriu ai Consiliului Judeţean Harghita

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.185. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Tic - Pitic” din municipiul Bucureşti

 

5.186. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ “gimnazial” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular şcoala Gimnazială “Avenor” din municipiul Bucureşti

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

11. - Decizie privind aprobarea calendarului electoral pentru alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor Dentişti din România la nivel local şi naţional pentru mandatul 2015-2019

 

Rectificări la:

- Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.380/2015;

- Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.381/2015

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul din statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid - COM(2015)450

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/610 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. la act că, urmare a neclarităţilor care persistă la nivelul Consiliului Uniunii Europene cu privire la propunerea de instituire a mecanismului permanent de transfer în caz de criză, România a formulat, ca şi multe alte state membre, rezervă de fond asupra propunerii legislative a Comisiei Europene.

2. Consideră că decizia privind un mecanism de transfer pentru solicitanţii de protecţie internaţională ar trebui adoptată prin căutarea consensului la nivelul statelor membre.

În acelaşi timp, este cert că oricare dintre statele membre, care au susţinut în toate împrejurările valorile şi principiile fundamentale a)e Uniunii Europene (Uniune), vor sprijini şi consensul destinat instituirii mecanismului de transfer.

3. Susţine că, interpretând art. 78 alin. (2) lit. c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prin prisma Declaraţiei cu privire la articolul 222 TFUE, ce prevede că dispoziţiile acelui articol nu pot aduce atingere dreptului altui stat membru de a alege cel mai adecvat mijloc de a se achita de Obligaţia sa de solidaritate, ar trebui dedus că, pentru o viitoare aplicare în mod eficient şi integral a unui mecanism de transfer, este necesar acordul fiecărui stat membru în parte, ceea ce corespunde cu utilizarea principiului caracterului voluntar pentru orice mecanism de transfer.

4. Consideră că principala provocare rămâne în continuare stabilirea cu adevărat a necesităţii unui mecanism permanent de transfer, în condiţiile în care art. 78 alin. (3) din TFUE prevede deja că, “[î]n cazul în care unul sau mai multe state membre se află într-o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de resortisanţi din ţări terţe, Consiliul, la propunerea Comisiei, poate adopta măsuri provizorii, în beneficiul statului sau al statelor membre în cauză”.

5. Consideră că propunerea de regulament ar fi trebuit să explice caracterul adecvat al art. 78 alin. (2) lit. e) din TFUE ca temei juridic; consideră că, ţinând cont de obiectul reglementării, utilizarea art. 78 alin. (3) din TFUE ar fi fost mai adecvată.

6. Semnalează riscul generat de paralelismul de reglementare între mecanismul de măsuri provizorii vizat la art. 78 alin. (3) din TFUE şi prezenta propunere de regulament şi apreciază ca neclară justificarea necesităţii coexistenţei celor două mecanisme.

7. Semnalează că ar fi raţional să se caute în primul rând soluţii menite să evite perpetuarea unui fenomen care ar pune în pericol însăşi existenţa Uniunii decât să se mobilizeze toate resursele disponibile pentru instituirea unui mecanism permanent de transfer. În acelaşi timp, semnalează că promovarea unui astfel de mecanism presupune convingerea iniţiatorilor propunerii că afluxul masiv de migranţi s-ar permanentiza.

8. Consideră că se impune motivarea necesităţii promovării prezentei propuneri de regulament, în acord cu obiectivul anunţat, şi anume cel de gestionare într-un mod viabil pe termen lung a afluxurilor importante şi disproporţionate de resortisanţi ai unor ţări terţe sau de apatrizi.

9. Solicită Comisiei Europene să clarifice statutul viitor al Directivei 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecţiei temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate şi măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane şi suportarea consecinţelor acestei primiri, precum şi motivele pentru care acea directivă nu a fost activată până în prezent.

10. Exprimă rezerve şi solicită clarificări suplimentare privind viitorul rol al Comisiei Europene în gestionarea unui mecanism european permanent, în privinţa viitoarelor criterii de apreciere a modului de funcţionare a unui sistem naţional de azil, în ipoteza în care acelea ar fi confruntate cu presiuni menite Să activeze viitorul mecanism permanent de transfer.

11. Solicită clarificări cu privire la sursa şi justificarea criteriilor aferente cheii de repartizare a solicitanţilor de protecţie internaţională, în contextul în care, în acest domeniu de reglementare, cu sensibilităţi şi particularităţi naţionale, s-ar impune luarea în considerare într-un mod mai pronunţat a acestor particularităţi naţionale.

12. Observă că obiectivul mecanismului de transfer privind asigurarea unei repartizări echitabile între statele membre a persoanelor îndreptăţite la protecţie internaţională nu poate fi complet realizat în forma propusă de Comisia Europeană, din moment ce protocoalele nr. 21 şi 22, anexate la tratatele Uniunii, prevăd regimuri juridice derogatorii în spaţiul de libertate, securitate şi justiţie, exceptând astfel trei dintre statele membre de la regimul juridic comun.

Semnalează că acest fapt ar putea constitui temeiul renunţării la caracterul obligatoriu al unui viitor mecanism de transfer al solicitanţilor de protecţie internaţională.

13. Salută recunoaşterea importanţei considerentelor de securitate naţională şi ordine publică în contextul mecanismului permanent;  cu toate acestea, în sensul dispoziţiei corespondente din Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi Greciei, ar trebui precizat în mod explicit faptul că, în cazul în care un stat membru are motive întemeiate să considere că un solicitant constituie un pericol pentru securitatea naţională sau ordinea publică, respectivul stat ar putea refuză preluarea acelei persoane, iar nu doar să informeze celelalte state membre cu privire la riscul de securitate.

14. Observă că propunerea de regulament nu prevede măsuri de descurajare pentru eventualele abuzuri ale solicitanţilor sau pentru refuzul de a coopera cu autorităţile statului în care se desfăşoară procedura de înregistrare.

15. Salută recunoaşterea importanţei considerentelor de integrare a solicitanţilor de protecţie internaţională, în sensul posibilităţii statului membru de transfer de a-şi exprima anumite preferinţe în privinţa solicitanţilor, desigur cu respectarea principiului nediscriminării.

16. Semnalează necesitatea de a fi identificate modalităţile de însoţire a procedurii de transfer cu instrumente ale unei cooperări administrative strânse între statele membre şi cu sprijinul operaţional al Biroului European de Sprijin pentru Azil.

17. Exprimă rezerve faţă de posibile “sancţiuni financiare” pentru statul membru care nu va putea participa la mecanismul de transfer.

18. Consideră că ar trebui clarificate dispoziţiile menite să sancţioneze cu suspendarea mecanismului acel stat membru beneficiar care şi-ar încălca obligaţii prevăzute în legătură cu foaia de parcurs cu măsuri aferente executării mecanismului; cu alte cuvinte, va trebui clarificat raportul între natura transnaţională a unei crize (sau presiuni) migraţioniste şi importanţa măsurilor de remediere a crizei întreprinse la nivelul statului membru beneficiar.

19. Recomandă colectarea urgentă de informaţii şi analiza distinctă a problematicii copiilor refugiaţi, în special a celor sosiţi neînsoţiţi sau care nu dispun de suficient sprijin parental, problematică ce ar putea face obiectul unei comunicări dedicate acestui subiect şi al unui plan de măsuri urgente, posibil în cooperare cu Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).

20. Se alătură avertismentului lansat de Reţeaua europeană a programului pentru apatrizi, ce a lansat o campanie pentru a opri creşterea numărului de copii apatrizi în Europa, unde aproximativ 600.000 de persoane nu au cetăţenie, reamintind că acestor persoane le sunt refuzate unele drepturi fundamentale, fiind mai vulnerabili la exploatare.

21. Salută lansarea de către Guvernul României a dialogului structurat cu reprezentanţii societăţii civile, precum şi perspectiva creării unei “Coaliţii naţionale pentru integrarea refugiaţilor, care va avea ca obiectiv perfecţionarea cadrului instituţional şi legislativ din domeniu, în vederea facilitării integrării sociale a refugiaţilor, cu accent pe punerea în aplicare a unor decizii de natură logistică, asistenţă sanitară, şcolarizare etc.

22. Recomandă abordarea la nivelul Uniunii a problematicii migranţilor, cooptând mediul de afaceri şi societatea civilă, pentru a identifica soluţii comune care să reducă presiunea asupra bugetelor de stat, stimulând în acelaşi timp şi integrarea socială a refugiaţilor.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 21 octombrie 2015.

Nr. 82.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Decizie a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei, Greciei şi Ungariei - COM(2015)451

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/611 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor

1. Reţine că, în baza propunerii avansate de către Comisia Europeană, statele membre au adoptat cu majoritate calificată, în cadrul Consiliului extraordinar JAI din 22 septembrie 2015, Decizia privind transferul din Italia şi Grecia şi, la nevoie, din alt stat membru, a 120.000 de persoane care au nevoie clară de protecţie internaţională şi că decizia a intrat în vigoare prin publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 24 septembrie 2015.

Aminteşte că România a votat împotriva deciziei, alături de Slovacia, Republica Cehă şi Ungaria, din considerente de principiu ce au ţinut de modificarea caracterului voluntar al implicării în mecanismul de transfer, faţă de cele agreate anterior la nivelul Consiliului European. România şi-a reafirmat solidaritatea cu statele membre cele mai afectate de fenomenul migraţionist, arătând însă că abordarea în termeni de cote obligatorii nu reprezintă o modalitate eficientă pentru a răspunde crizei refugiaţilor care sosesc în Europa, deoarece aceasta tratează doar simptomele, şi nu cauzele fenomenului. Totodată, s-a subliniat necesitatea ca transpunerea în plan concret a principiilor solidarităţii şi responsabilităţii partajate la nivelul Uniunii Europene (UE) să ia în calcul realităţile specifice din fiecare stat membru.

Aminteşte că, la 17 septembrie 2015, subsecvent cererii preşedintelui său de accelerare a procedurii, Parlamentul European a adoptat rezoluţia sa legislativă în procedura de consultare, fără a mai propune amendamente.

Observă rapiditatea procedurii de adoptare a propunerii Comisiei Europene, în mai puţin de o lună, şi îşi exprimă speranţa că şi alte situaţii de urgenţă, în special cele de şi mai mare gravitate, se vor bucura de aceeaşi celeritate, în conformitate cu tratatele UE.

2. Salută prevederea de monitorizare a evoluţiei fluxurilor migratorii în ceea ce priveşte toate statele membre, ca şi menţionarea faptului că în viitor pot fi activate măsuri similare în ceea ce priveşte acele state membre care ar putea să se confrunte cu o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de resortisanţi ai unor ţări terţe.

3. Subliniază relevanţa menţiunii conform cărei sunt posibile măsuri viitoare în cazul în care situaţia din estul Ucrainei s-ar deteriora şi mai mult şi reaminteşte în acest context că, în conformitate cu datele Oficiului ONU pentru ajutor umanitar, violenţa din Ucraina a condus la moartea a peste 6.500 de persoane numai în anul 2014, la rănirea a 16.000 de persoane, la deplasarea internă a 1,3 milioane de persoane şi la nevoia de ajutor umanitar pentru 5 milioane de persoane,

4. Admite necesitatea unei intervenţii temporare în gestionarea actualei crize, dar recomandă identificarea la nivelul UE a unor soluţii viabile pe termen lung, de vreme ce această criză ridică multiple dificultăţi de ordin politic, economic, financiar, social, juridic, administrativ, sanitar etc.

5. la act de renunţarea, în textul deciziei Consiliului, la includerea cheii de repartizare obligatorie, respectiv a “sancţiunii financiare” propuse de Comisia Europeană, care viza obligarea statului membru care nu putea participa la transferul solicitanţilor de a contribui la bugetul UE cu o sumă echivalentă cu 0,002% din PIB.

În acest context, regretă declaraţiile unor politicieni din state membre ale UE, care au sugerat reducerea fondurilor europene pentru statele membre care nu pot participa la mecanismul de relocare.

6. Aminteşte că cele două decizii de transfer adoptate de Consiliul UE în cursul lunii septembrie 2015 [Decizia (UE) 2015/1523 a Consiliului din 14 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi al Greciei, respectiv Decizia (UE) 2015/1601 a Consiliului din 22 septembrie 2015 de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei şi al Greciei] depind de o cooperare administrativă sporită între statele membre - cele din prima linie (Italia şi Grecia) şi cele de transfer-şi instituţiile şi agenţiile UE (Frontex, EASO, Europol), inclusiv în privinţa activării rapide a centrelor de acces (“hotspots*).

7. Salută măsurile de verificare a resortisanţilor ţărilor terţe care sosesc în acele două state din prima linie, inclusiv identificarea lor clară, prelevarea amprentelor şi înregistrarea, alături de înregistrarea şi prelucrarea iniţială a cererilor lor de protecţie internaţională.

8. Consideră că cele două state din prima linie, care trebuie să pregătească şi să organizeze operaţiunile de returnare a resortisanţilor ţărilor terţe care fie nu au solicitat protecţie internaţională, fie nu au drept de a rămâne pe teritoriu, ar trebui asistate de organisme special create ale UE şi pentru punerea în aplicare a deciziilor de returnare.

9. Salută măsurile menite să descurajeze circulaţia secundară a persoanelor transferate din statul membru de transfer către alte state membre, dar, drept consecinţă a experienţei anterioare privind lipsa de angajare a unor state membre de a pune în aplicare reglementări de aceeaşi natură privind returnarea, exprimă rezerve că aceste măsuri vor fi integral aplicate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 21 octombrie 2015.

Nr. 83.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Planul de acţiune al UE privind returnarea - COM(2015)453

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/613 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Constată că planul de acţiune conţine obiective generice pe termen scurt şi mediu, fără a aduce idei complet noi. Este încurajată promovarea cu predilecţie a returnărilor voluntare asistate, a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor returnate, utilizarea bazelor de date relevante, consolidarea rolului Frontex, detalii suplimentare în legătură cu conceptul “hotspots” (centre de acces), reţeaua Uniunii Europene (UE) a ofiţerilor de legătură în domeniul migraţiei.

2. la act de constatările Comisiei Europene cu privire la performanţele necorespunzătoare ale statelor membre în materie de returnare, în condiţiile în care emiterea ordinelor de returnare rămâne în sfera de competenţă exclusivă a statelor membre, ca şi operaţiunile de returnare.

3. la act de datele statistice care atestă că, în mod sistematic, anumite state membre nu emit decizii de returnare în cazul migranţilor în situaţie neregulamentară reţinuţi pe teritoriul lor sau în cazul persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse şi de efectele acestei practici, care permite evitarea returnării prin deplasarea într-un alt stat din spaţiul Schengen.

Consideră că această lipsă de rigoare afectează nu doar eficacitatea sistemului UE în materie de returnare şi de azil sau posibilitatea de a oferi ajutor celor îndreptăţiţi, ci şi statul de drept; aceasta pentru ca neaplicarea propriilor legi şi a legislaţiei europene nu defineşte un stat de drept, iar în plan politic intern, neaplicarea legilor statului contribuie la exacerbarea mişcărilor politice extremiste, antiimigraţie şi antieuropene, care deturnează democraţia, paradoxal, tocmai în dezavantajul tuturor imigranţilor.

4. Observă insatisfacţia Comisiei Europene faţă de insuficienta aplicare a Directivei privind returnarea de către statele membre şi susţine angajamentul Comisiei Europene de a se concentra pe asigurarea aplicării depline a directivei, inclusiv prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor.

5. Apreciază caracterul dar şi ferm al expresiilor folosite în textul comunicării, care recomandă ca “În cazul în care migranţii nu se întorc în mod voluntar, returnarea trebuie să fie executată forţat”, “repatrierea sistematică, fie voluntară, fie forţată”, ca statele membre să recurgă la luarea în custodie publică, plasarea sub supraveghere cu mijloace electronice a migranţilor în situaţie neregulamentară sau utilizarea centrelor cu circuit semiînchis etc.

Susţine preferinţa declarată a Comisiei Europene pentru returnarea voluntară. Semnalează totuşi că, afirmând dependenţa succesului sistemelor de returnare voluntară de gradul de realizare al returnărilor forţate, se poate crea percepţia că această opţiune nu este cea reală; de aceea, este necesară prezentarea de argumente suficiente în favoarea returnării voluntare.

6. Subliniază că, deşi este previzibil ca, într-adevăr, toate acţiunile prevăzute în prezenta comunicare să fie puse în aplicare în conformitate cu standardele internaţionale din domeniul drepturilor omului, returnarea rămâne printre cele mai severe acţiuni ale UE faţă de persoane care nu au comis acte antisociale şi care nu reprezintă un pericol în sine şi care au investit încredere şi speranţă în UE.

Consideră că rezerva statelor membre de a pune în aplicare legislaţia europeană în materie de returnare este motivată tocmai de această severitate percepută ca excesivă.

7. Aminteşte că statele membre au dreptul legal de a aplica proceduri simplificate şi rapide de returnare în cazul migranţilor reţinuţi sau prinşi în cazul trecerii ilegale a frontierei şi consideră că adoptarea unor astfel de decizii poate fi justificată de imperativul securizării frontierelor externe ale UE.

8. Semnalează că perpetuarea reticenţei de a aplica riguros legislaţia europeană în materie de returnare s-ar putea dovedi contraproductivă pentru migranţii înşişi, tocmai pentru că un aflux de migranţi amplu şi repetitiv ar produce o situaţie nesustenabilă obligând autorităţile să adopte măsuri stricte.

9. Salută preocupările Comisiei Europene de a îmbunătăţi condiţia persoanelor returnate, prin programe, măsuri concrete, acţiuni de diplomaţie etc.

Salută angajamentul Comisiei Europene de a asigura furnizarea de fonduri în vederea unei returnări şi reintegrări durabile în cadrul programelor financiare ale UE din domeniile cooperării pentru dezvoltare şi politicii de vecinătate.

Remarcă programele de returnare voluntară asistată, în cooperare cu partenerii de la nivel guvernamental şi neguvernamental, precum Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, sprijinul acordat de către Comisie Reţelei Instrumentului European de Reintegrare (European Reintegration Instrument NetWork - ERIN), care le oferă persoanelor returnate sprijin pentru reintegrare, precum şi sprijin social şi profesional.

10. Agreează propunerea Comisiei Europene ca statele membre să elaboreze proiecte comune de reintegrare, care ar putea îmbunătăţi atât calitatea sprijinului oferit migranţilor, cât şi rentabilitatea - prin economii de scară în ceea ce priveşte costurile administrative.

11. Susţine propunerea Comisiei Europene ca sprijinul pentru reintegrare să fie furnizat atât la nivel individual, cât şi la nivel de stat, pentru a pune atât la dispoziţia persoanei returnate, cât şi a ţării de origine mijloace pentru reintegrare.

12. Susţine propunerea Comisiei Europene de elaborare de pachete de sprijin adaptate pentru a ajuta anumite ţări partenere să îşi îndeplinească în practică obligaţiile în materie de readmisie.

13. Propune Comisiei Europene să evalueze beneficiile unui mecanism de cooperare şi finanţare cu mediul corporatist, pentru crearea de locuri de muncă şi spaţii de cazare în apropierea locului de muncă din ţara primitoare, pentru persoanele returnate, pentru a stimula reinserţia şi a reduce migraţia.

14. Recomandă ca, în paratei cu măsurile prevăzute în vederea returnării în ţările de origine, să fie investigate şi posibilităţile de a fi sprijinite terţe state unde solicitanţii s-ar putea stabili.

15. Susţine măsura oferirii de oportunităţi de migraţie legală lucrătorilor cu înaltă calificare, ca şi în scopuri de cercetare şi studii, dar semnalează că migraţia ilegală masivă reduce posibilitatea unei asemenea oferte.

Consideră că ar putea fi incluse în acest tip de programe persoane deja prezente în UE şi care îndeplinesc condiţiile din oferta sus-menţionată.

16. Este în consens cu Comisia Europeană în ce priveşte necesitatea stabilirii unor eventualele ţări-cheie pentru dialogurile la nivel înalt privind readmisia; reaminteşte că situaţia din Asia prezintă vulnerabilităţi specifice, având în vedere atât inconsistenţa şi fragilitatea cadrului juridic şi prezenţa unor practici administrative restrictive, cât şi interesul scăzut al statelor din zonă de a semna convenţiile şi tratatele internaţionale relevante. În acest context recomandă ca diplomaţia europeană să sprijine sau să iniţieze progresul şi armonizarea legislativă regională, inclusiv prin cooperarea cu organismele internaţionale relevante, cum ar fi cele din structura ONU.

17. Agreează propunerea de modificare a Regulamentului privind funcţionarea Frontex, pentru extinderea mandatului său cu gestionarea returnărilor şi înfiinţarea unui birou special de returnări în cadrul agenţiei; agreează propunerea creării echipelor Frontex de intervenţie rapidă pentru returnare, care vor oferi sprijin în materie de identificare, de cooperare consulară cu ţările terţe şi de organizare a operaţiunilor de returnare pentru statele membre.

Susţine intenţia Comisiei Europene de a propune împuternicirea Frontex să lanseze operaţiuni de returnare, să coordoneze şi să organizeze operaţiuni de returnare dintr-un singur stat membru.

 

Această hotărâm a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti 21 octombrie 2015.

Nr. 85.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind normele referitoare la achiziţiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil - COM(2015)454

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1894, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/614 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Constată că scopul acestei comunicări este de a explica autorităţilor publice naţionale posibilităţile diverse de aplicare a normelor europene în domeniu, pentru a face faţă crizei actuale a solicitanţilor de azil. Comunicarea interpretează două directive ale Uniunii Europene (UE) în materia achiziţiilor publice, în contextul particular al crizei actuale a migranţilor.

2. la act de intenţia Comisiei Europene de a promova un sistem mai simplu, rapid şi flexibil de reguli de achiziţii pentru ameliorarea situaţiei din statele membre confruntate cu un aflux masiv de migranţi, într-adevăr, statele membre trebuie să satisfacă în mod adecvat şi cu rapiditate nevoile cele mai urgente în materie de cazare, aprovizionare şi servicii ale solicitanţilor de azil, iar comunicarea oferă îndrumare autorităţilor naţionale, regionale şi locale privind modul în care se poate garanta respectarea normelor UE în materie de achiziţii publice, asigurând în acelaşi timp finanţarea acestor servicii într-o manieră simplă, rapidă şi lipsită de birocraţie.

3. la act că Guvernul României susţine documentul, dat fiind că este de natură să faciliteze gestionarea mai eficientă la nivel naţional a procedurilor de achiziţii publice în legătură cu elementele necesare primirii şi integrării solicitanţilor de protecţie internaţională.

4. Reţine că propunerea Comisiei Europene nu creează nicio obligaţie juridică nouă, ci reflectă interpretarea prevederilor tratatelor, directivele privind achiziţiile publice şi jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

5. Reţine că normele europene în materie de achiziţii publice prevăd mai multe posibilităţi de a face faţă evenimentelor neprevăzute şi nevoilor urgente, cum ar fi reducerea considerabilă a termenelor aplicabile în general achiziţiilor publice sau nepublicarea prealabilă a anunţurilor de participare în circumstanţe excepţionale (extremă urgenţă).

6. Subliniază funcţia exclusiv de interpretare administrativă a comunicării şi, în acest context, aduce în atenţie următoarele aspecte:

a) în conformitate cu Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE, o procedură de achiziţii nu este utilă în cazul în care produsele sunt achiziţionate direct de pe o piaţă de mărfuri, inclusiv de pe platforme de tranzacţionare pentru mărfuri, cum ar fi produsele agricole, materiile prime şi bursele de energie, în cazul în care structura multilaterală de tranzacţionare reglementată şi supravegheată garantează în mod natural preţurile pieţei. Această posibilitate de cumpărare de pe pieţe ar putea fi o alternativă viabilă în cazul apariţiei unui necesar ridicat de diverse produse în momentul unei solicitări bruşte.

b) în aplicarea regimului de încurajare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, stabilit atât prin documentele programatice specifice ale UE, cât şi prin directivă, chiar în condiţii de urgenţă sau extremă urgenţă, o serie de produse, lucrări sau servicii ar putea fi grupate pentru a facilita accesul la acestea. O asemenea abordare pe loturi a procurării ar conduce atât la fluidizarea livrărilor, cât şi la eficientizarea costurilor, cel puţin în cazurile în care costurile de transport au o proporţie ridicată în costul total.

c) Aşa cum prevede şi Directiva 2014/24/UE, licitaţiile electronice nu sunt potrivite în mod normai pentru anumite contracte de achiziţii publice de lucrări şi pentru anumite contracte de achiziţii publice de servicii care au drept obiect activităţi intelectuale, cum ar fi proiectarea de lucrări, deoarece numai elementele adecvate pentru evaluarea automată prin mijloace electronice, fără nicio intervenţie sau apreciere de către autoritatea contractantă, şi anume elementele care să fie cuantificabile astfel încât să poată fi exprimate în cifre sau în procente, pot face obiectul licitaţiilor electronice. În acest sens nu ar trebui asimilat elementul inerent de subiectivitate al evaluării pe baza unor criterii necuantificabile pentru cazurile în care această situaţie este impusă de chiar natura serviciilor respective cu lipsa de transparenţă sau riscul de corupţie.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

 

Bucureşti, 21 octombrie 2015.

Nr. 86.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu: Identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii externe a UE - J Ol N (2015)40

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 o 19/609 adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Constată că documentul examinat prezintă un inventar al intervenţiei Uniunii Europene (UE) în statele de origine şi de tranzit şi propune aprofundarea dialogurilor la nivel înalt pe migraţie, cu referire la procesele Rabat şi Khartoum - cu ţările africane -, procesul Budapesta - cu Asia Centrală şi de Est - şi propune o reînnoire a eforturilor pentru sprijinirea iniţiativelor diplomatice şi pentru găsirea de soluţii politice la conflictele din Siria, Irak şi Libia.

2. Admite utilitatea instrumentelor de acţiune externă existente sau propuse pentru gestionarea imigraţiei, incluzând următoarele obiective/măsuri concrete:

- derularea de asistenţă umanitară, asigurarea accesului la azil, gestionarea cauzelor migraţiei, în special conflictele, violenţa politică, încălcarea drepturilor omului, combaterea sărăciei;

- întărirea dialogului politic, a cooperării, schimbului de experienţă cu ţările partenere, societatea civilă şi autorităţi locale;

- stabilirea unui Fond fiduciar european pentru Africa;

- un nou program regional pentru gestionarea migraţiei, derulat de Comisia Europeană în Turcia şi în statele din Balcani;

- acordarea de către Comisia Europeană de asistenţă Serbiei şi fostei Republici iugoslave a Macedoniei în privinţa aspectelor concrete legate de politica de azil şi migraţie;

- continuarea sprijinului pentru gestionarea frontierelor în Africa;

- derularea cooperării cu organizaţiile internaţionale în materie de migraţie;

- întărirea cooperării în materie de returnare şi readmisie.

3. Observă că acţiunea externă a UE îmbină instrumente politice, de dezvoltare şi de ajutor umanitar şi că provocările legate de migraţie şi de refugiaţi au fost abordate de mai mulţi ani prin intermediul acestor instrumente.

Cooperarea externă şi cooperarea pentru dezvoltare dispun de o alocare bugetară de 96,8 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, în sprijinul regiunilor şi ţărilor din care provin fluxurile de refugiaţi, în domenii cum ar fi creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, pacea şi securitatea, drepturile omului şi buna guvernare.

4. Admite că actuala criză a refugiaţilor reprezintă o acutizare a unor probleme mai vechi şi că ar trebui să beneficieze de o abordare strategică, care să încorporeze un raport echilibrat între solidaritate şi responsabilitate şi între instrumentele diplomatice şi cele financiare ale UE.

5. Susţine abordarea care defineşte criza refugiaţilor ca pe o provocare internaţională, şi nu exclusiv europeană, care impune cooperarea UE cu principalii parteneri internaţionali şi cu Organizaţia Naţiunilor Unite, în special cu înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi cu organizaţii precum Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.

Salută mobilizarea unei sume suplimentare de cel puţin un miliard de euro pentru agenţiile ONU care îi ajută pe refugiaţi în ţările vecine Siriei.

Recomandă extinderea cooperării internaţionale prin cooptarea unor organizaţii de interes sectorial, dar relevant cum ar fi Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) sau Crucea Roşie/Semiluna Roşie. Ar fi utilă analiza posibilităţii de organizare a unei conferinţe internaţionale la nivel înalt care să aducă la aceeaşi masă de discuţie cât mai mulţi din aceşti factori, prin extinderea procesului de dialog deja proiectat de cele două reuniuni pregătite în acest domeniu, anume reuniunea la nivel înalt privind migraţia de la Valletta şi conferinţa la nivel înalt privind ruta Balcanilor de Vest/ruta est-mediteraneană.

6. Admite importanţa cooperării la nivel bilateral cu ţările de origine şi de tranzit, valorificând instrumente cum sunt parteneriatele pentru mobilitate, Agenda comună în materie de migraţie şi mobilitate sau acordurile de readmisie.

7. Apreciază intenţia Comisiei Europene ca delegaţiile UE să îşi intensifice contactele cu autorităţile locale, precum şi consolidarea capacităţii delegaţiilor din ţările-cheie de tranzit şi de origine prin detaşarea de ofiţeri europeni de legătură 1h domeniul migraţiei.

8. Salută orientarea Guvernului României ca ţara noastră să contribuie la efortul UE faţă de provocarea fără precedent a fluxului masiv de migranţi, susţinând un răspuns coordonat la nivelul UE, în spiritul solidarităţii.

9. Susţine necesitatea unei strategii cuprinzătoare, bazată pe conexiunea dintre dimensiunea internă şi externă a migraţiei, care să conducă la combaterea cauzelor profunde ale fenomenului şi care să includă măsuri de natură economică, socială şi educaţională în ţările de origine, gestionarea crizelor din aceste state, stabilizarea postconflict, printr-o mai bună utilizare a instrumentelor financiare externe şi a politicii de dezvoltare a UE, cooperarea cu ţările de tranzit, inclusiv cele candidate, combaterea traficului de persoane.

10. Se alătură instituţiilor UE şi statelor membre care susţin păstrarea Acordului Schengen ca pe o realizare de succes a UE şi care resping pretexte pentru contestarea acordului, incluzând afluxul de migranţi sau/şi amplificarea riscurilor de securitate.

Consideră că păstrarea Acordului Schengen nu ar trebui în niciun fel condiţionată de presiunile migraţioniste, mai ales că instrumentele sale se dovedesc extrem de utile în gestiunea migraţiei; reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale UE, prevăzută de acord, deşi nu reprezintă un risc, ci dimpotrivă poate atenua temerile unor state membre, nu este o soluţie de calitate, pentru că nu are eficienţă şi sporeşte sentimentul redesenării unor linii de demarcaţie, afectând astfel deschiderea spre cooperare.

11. Se raliază UE în evidenţierea contribuţiei majore a Libanului, Iordaniei şi Turciei pentru limitarea efectelor crizei, prin modul în care au organizat primirea refugiaţilor. De aceea, consideră că finanţarea de către UE a programelor din aceste state este deplin justificată.

12. Semnalează, în consens cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, că soluţionarea situaţiei din Siria nu va aduce în mod automat şi o diminuare a crizei refugiaţilor şi solicită Comisiei Europene să pregătească atât măsuri pe termen lung pentru a gestiona numărul mare de refugiaţi, cât şi măsuri de urgenţă, în ipoteza eventualei escaladări a conflictului din Siria.

13. Consideră că eforturile de politică externă în domeniu ar câştiga în eficienţă dacă li s-ar adăuga o dimensiune parlamentară explicită, cel puţin sub aspectul activităţii legislative, având în vedere că deficitul democratic şi chiar legislativ sunt printre cauzele actualei crize.

14. Subliniază că responsabilitatea de apărare a frontierei externe a UE este de prim ordin pentru a preveni ameninţările de securitate.

Aminteşte încă o dată că România oferă un exemplu pozitiv în acest sens, reuşind gestiunea şi securizarea la standarde înalte a celei de~a două frontiere ca lungime pe latura de est a UE (2.070 km), conform rapoartelor Frontex. În acest fel, România acţionează deja ca membru de facto al spaţiului Schengen şi doreşte să menţină această performanţă.

15. Recunoaşte succesul unor operaţiuni şi misiuni din cadrul politicii de securitate şi apărare comune în lupta împotriva criminalităţii organizate, dar nu crede că în acest mod se poate schimba percepţia profilului exclusiv “soft power* al UE. Consideră că măsurile de descurajare a traficanţilor de migranţi prin distrugerea ambarcaţiunilor, anunţate prin mai multe acte ale Uniunii, ar trebui să fie aplicate cât mai repede posibil.

16. Recomandă împuternicirea Serviciului de Acţiune Externă al UE să negocieze cu autorităţile din statele terţe relevante, prin reprezentanţii săi acreditaţi în statele respective, ca statul în cauză să facă o solicitare de intervenţie, astfel încât obligaţiile de natură juridică privind intervenţiile de forţă să poată fi realizate operativ.

17. la act de declaraţia de la finalul reuniunii informate a şefilor de stat sau de guvern din 23 septembrie 2015: “În ceea ce priveşte Siria, facem apei la reînnoirea eforturilor internaţionale sub conducerea ONU de a pune capăt războiului care a produs atât de multă suferinţă şi a obligat un număr estimativ de 12 milioane de oameni să îşi părăsească locuinţele” şi recomandă utilizarea tuturor instrumentelor aflate la dispoziţia UE, necesare pentru ca normalizarea situaţiei, atât în Siria, cât şi în alte ţări de origine ale refugiaţilor, să devină o perspectivă realistă.

Consideră că astfel de situaţii ar trebui să readucă în discuţie transformarea politicii externe şi de securitate comune şi, respectiv, politicii de securitate şi apărare comune a UE în adevărate politici europene, cea mai bună cale prin care rolul de actor global al UE ar putea fi realizat.

Consideră, de asemenea, că într-o atare stare de fapt solidaritatea europeană ar trebui să se manifeste şi prin reluarea dezbaterilor interne privind aderarea la NATO a statelor membre ale UE, care nu au această calitate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 21 octombrie 2015.

Nr. 87.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind eliberarea din funcţie a unui judecător

În temeiul prevederilor art. 94 lit. c), art. 100 alin. (1), art. 125 alin. (2) şi ale art. 134 alin. (1) din Constituţia României, republicată, ale art. 65 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare,

având în vedere Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2015,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - La data de 1 noiembrie 2015, domnul Constantin Florescu, judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Buzău, se eliberează din funcţie ca urmare a pensionării.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 22 octombrie 2015.

Nr. 774.

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 10 iulie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La sublista A “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 90% din preţul de referinţă”, după poziţia 156 se introduce o nouă poziţie, poziţia 157, cu următorul cuprins:

 

“157.

Omalizumabum**

R03DX05”

 

2. Sublista B “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 50% din preţul de referinţă” se modifică şi se completează după cum urmează:

a) Poziţiile 97 şi 224 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

 

“97.

Levonorgestrelum***#

(concentraţia 20 mcg/24h)

G02BA03

……

……

……

224.

Combinaţii

(Beclometazonum + Formoterolum)

R03AK08”

 

b) După poziţia 226 se introduc patru noi poziţii, poziţiile 227-230, cu următorul cuprins:

 

“227.

Combinaţii (Indacaterolum + Glicopironium)

R03AL04

228.

Combinaţii (Perindoprilum + Indapamidum + Amlodipinum)

C09BX01

229.

Dabigatranum**

B01AE07

230.

Apixabanum**

B01AF02”

 

3. La sublista C “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%”, secţiunea C1 “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu al unor grupe de boli în regim de compensare 100% din preţul de referinţă” se modificaşi se completează după cum urmează:

a) La punctul G4 “Hepatite cronice de etiologie virală 3, C şi D”, după poziţia 13 se introduc două noi poziţii, poziţiile 14 şi 15, cu următorul cuprins:

 

“14.

Combinaţii (Ombitasvirum + Paritaprevirum + Ritonavirum)****β

 

15.

Dasabuvirum****β”

 

 

b) La punctul G7 “Ciroza hepatică”, după poziţia 17 se introduc două noi poziţii, poziţiile 18 şi 19, cu următorul cuprins:

 

“18.

Combinaţii (Ombitasvirum + Paritaprevirum + Ritonavirum)**** β

 

19.

Dasabuvirum**** β”

 

 

c) Punctul G15 “Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale şi delirante, tulburări afective majore, tulburări psihotice acute şi boli psihice copii, autism)” se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

“G15 Boli psihice (schizofrenie, tulburări schizotipale şi delirante, tulburări afective majore, tulburări psihotice acute şi boli psihice copii, autism, tulburări cu deficit de atenţie/ hiperreactivitate)

1

Acidum valproicum + săruri

N03AG01

2

Lamotriginum**

N03AX09

3

Trihexyphenidylum

N04AA01

4

Haloperidolum

N05AD01

5

Sertindol**

N05AE03

6

Ziprasidonum**

N05AE04

7

Flupentixolum**

N05AF01

8

Zuclopenthixolum**

N05AF05

9

Clozapinum**

N05AH02

10

Olanzapinum**

N05AH03

11

Quetiapinum**

N05AH04

12

Sulpiridum

N05AL01

13

Amisulpridum**

N05AL05

14

Risperidonum**

N05AX08

15

Aripiprazolum**

N05AX12

16

Citalopramum**

N06AB04

17

Escitalopramum**

N06AB10

18

Trazodonum**

N06AX05

19

Tianeptinum**

N06AX14

20

Venlafaxinum**

N06AX16

21

Milnacipranum**

N06AX17

22

Duloxetinum**

N06AX21

23

Paliperidonum**

N05AX13

24

Atomoxetinum***

N06BA09

 

Tratamentul se iniţiază de către medicul în specialitatea psihiatrie şi psihiatrie pediatrică/neuropsihiatrie infantilă.”

d) La punctul G18 “Poliartrita reumatoidă, artropatia psoriazică şi artrita juvenilă”, după poziţia 9 se introduce o nouă poziţie, poziţia 10, cu următorul cuprins:

 

“10.

Methotrexatum

L04AX03”

 

e) La punctul G25 “Boală cronică de rinichi – faza predializă”, poziţia 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

“1.

Paricalcitolum**

H05BX02”

 

f) La punctul G31 „Imunosupresoare selective”, subpunctul G31e “Artrita juvenilă”, după poziţia 2 se introduc două noi poziţii, poziţiile 3 şi 4, cu următorul cuprins:

 

“3.

Acialimumabum****

L04AB04

4

Tocilizumabum****

L04AC07”

 

g) La nota de final se adaugă un nou paragraf, cu următorul cuprins:

“Tratamentul cu medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (P) se efectuează în baza contractelor cost-volum-rezultat încheiate.”

4. La sublista C  “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%”, secţiunea C2 “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc” se modifică şi se completează după cum urmează:

a) La punctul P1 “Programul naţional de boli transmisibile”, subpunctul B “Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoză”, după poziţia 19 se introduce o nouă poziţie, poziţia 20, cu următorul cuprins:

 

„20.

Bedaquilinum

J04AK05”

 

b) La punctul P3 “Programul naţional de oncologie”, poziţia 27 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

“27.

Dactinomicinum 4)

L01DA01”

 

c) La punctul P3 “Programul naţional de oncologie”, după poziţia 87 se introduc cinci noi poziţii, poziţiile 88-92, cu următorul cuprins:

 

“88.

Brentuximab Vedotin****

L01XC12

89.

Pazopanibum**** Ω

L01XE11

90.

Crizotinibum**** Ω

L01XE16

91.

Dabrafenibum**** Ω

L01XE23

92.

Abiraleronum**** Ω

L02BX03”

 

d) La punctul P6 “Programul naţional de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever”, subpunctul P6.3 “Hipertensiunea pulmonară”, după poziţia 3 se introduc două noi poziţii, poziţiile 4 şi 5, cu următorul cuprins:

 

„4.

Macitentanum**

C02KX04

5.

Riociguat**

C02KX05”

 

e) La punctul P10 “Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică”, poziţia 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

 

“3.

Paricalcitolum**

H05BX02”

 

f) La nota de final se adaugă un nou paragraf, cu următorul cuprins:

“Tratamentul cu medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (n) se efectuează în baza contractelor cost-volum încheiate.”

5. La sublista C “DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%”, secţiunea C3 ,,DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 la 26 de ani dacă sunt elevi, ucenici sau studenţi, dacă nu realizează venituri, precum şi gravide şi lehuze, în tratamentul ambulatoriu în regim de compensare 100% din preţul de referinţă” se modifică după cum urmează:

a) Poziţia 70 va avea următorul cuprins:

 

“70.

Pimecrolimus

D11AH02”

 

b) Poziţiile 114 şi 129 se abrogă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul sănătăţii,

Nicolae Bănicioiu

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 20 octombrie 2015.

Nr. 877.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea, la cerere, a domnului Vasile Şalaru din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

 

Având în vedere demisia domnului Vasile Şalaru,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Vasile Şalaru se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 23 octombrie 2015.

Nr. 240.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Liliana Maria Toderiuc în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei si Cercetării Ştiinţifice

 

În temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Liliana Maria Toderiuc se numeşte în funcţia de subsecretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 23 octombrie 2015.

Nr. 241

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea domnului Dumitru Lucian în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Având în vedere Adresa Comisiei de concurs pentru recrutarea înalţilor funcţionari publici nr. 10 din 28 septembrie 2015, prin care se propune numirea în funcţia publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici a candidatului admis în urma concursului susţinut în data de 22 septembrie 2015,

în temeiul art. 15 lit. e) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 12 lit. d), art. 18 alin. (2), art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 62 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Art. 1. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Dumitru Lucian se numeşte în funcţia publică de secretar general adjunct al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Art. 2. - La data prevăzută la art. 1 încetează aplicabilitatea Deciziei prim-ministrului nr. 161/2015 privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detaşare, de către domnul Dumitru Lucian, a funcţiei publice temporar vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 4 iunie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 23 octombrie 2015.

Nr. 242.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind prelungirea detaşării, începând cu data de 1 decembrie 2015, a doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică vacantă de director general al Direcţiei generale administraţie publică locală din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean Harghita

 

Având în vedere solicitarea Consiliului Judeţean Harghita, formulată prin Adresa nr. 24.260 din 16 octombrie 2015, privind prelungirea detaşării doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, în funcţia publică vacantă de director general al Direcţiei generale administraţie publică locală din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean Harghita, precum şi acordul scris al doamnei Romfeld Maria Magdolna cu privire la prelungirea detaşării, în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data de 1 decembrie 2015, doamnei Romfeld Maria Magdolna, inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului, i se prelungeşte detaşarea în funcţia publică vacantă de director general al Direcţiei generale administraţie publică locală din cadrul aparatului propriu al Consiliului Judeţean Harghita pe o perioadă de 6 luni.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

 

Bucureşti, 23 octombrie 2015.

Nr. 243.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Tic - Pitic” din municipiul Bucureşti

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 5 din 10 iulie 2015 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 4 mai-26 iulie 2015,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Tic - Pitic”, cu sediul în municipiul Bucureşti, strada Căpitan Costescu Petre nr. 26, sectorul 4, pentru nivelul de învăţământ “preşcolar”, limba de predare “română”, program “normal” şi “prelungit”,

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Tic - Pitic” din municipiul Bucureşti, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2015-2016.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Tic - Pitic” din municipiul Bucureşti dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Tic - Pitic” din municipiul Bucureşti revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Tic - Pitic” din municipiul Bucureşti.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Tic - Pitic” din municipiul Bucureşti este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al municipiului Bucureşti, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Societatea Tic - Pitic Grădiniţa Particulară - S.R.L. din municipiul Bucureşti, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Tic - Pitic” din municipiul Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Emil Florin Albotă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 septembrie 2015.

Nr. 5.185.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru nivelul de învăţământ “gimnazial” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială “Avenor” din municipiul Bucureşti

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 5 din 10 iulie 2015 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 4 mai-26 iulie 2015,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru nivelul de învăţământ “gimnazial” (nivel 1 conform Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare), limba de predare “română”, forma de învăţământ “cu frecvenţă (zi)” din cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnaziala “Avenor”, cu sediul în municipiul Bucureşti, strada Drumul Pădurea Pustnicu nr. 125A, Complex Greenfield, cartier Quartz, bloc T042, sectorul 1, începând cu anul şcolar 2015-2016.

Art. 2. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic, angajat conform prevederilor legii la nivelul de învăţământ “gimnazial”, se preia la nivelul de învăţământ “gimnazial” acreditat în cadrul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială “Avenor” din municipiul Bucureşti.

Art. 3. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială “Avenor” din municipiul Bucureşti este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 4. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia generală management şi reţea şcolară din Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, unitatea de învăţământ preuniversitar particular Şcoala Gimnazială “Avenor” din municipiul Bucureşti, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Emil Florin Albotă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 septembrie 2015.

Nr. 5.186.

 

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

COLEGIUL MEDICILOR DENTIŞTI DIN ROMÂNIA

 

DECIZIE

privind aprobarea calendarului electoral pentru alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor Dentişti din România la nivel local şi naţional pentru mandatul 2015-2019

 

În temeiul art. 526 alin. (1), art. 534 şi 556 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, precum şi al art. 33, 75 şi 126 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Medicilor Dentişti din România, adoptat prin Decizia Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor Dentişti din România nr. 5/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Colegiului Medicilor Dentişti din România adoptă următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă calendarul electoral pentru alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor Dentişti din România la nivel local şi naţional pentru mandatul 2015-^-2019 după cum urmează:

A. Prima şedinţă a comisiilor electorale ale colegiilor teritoriale şi comunicarea componenţei acestora către Comisia Electorală Centrală: 12-16 noiembrie 2015.

B. La nivel local:

1. depunerea candidaturilor pentru funcţiile eligibile din cadrul consiliului colegiului teritorial, al Adunării generale naţionale şi, acolo unde este cazul, al comisiei de cenzori: 22-23 noiembrie 2015;

2. termen final comunicare admitere sau respingere candidatură: 23 noiembrie 2015, respectiv 24 noiembrie 2015;

3. publicarea listelor finale cu candidaturile depuse: 28 noiembrie 2015;

4. desfăşurarea turului I de alegeri: 2 decembrie 2015;

5. desfăşurarea, acolo unde este cazul, a turului II de alegeri: 5 decembrie 2015;

6. depunerea candidaturilor pentru funcţiile din biroul consiliului: 9 decembrie 2015;

7. desfăşurarea alegerilor pentru funcţiile din biroul consiliului şi desemnarea reprezentantului în Consiliul naţional: 9 decembrie 2015.

C. La nivel naţional:

1. depunerea candidaturilor pentru funcţiile din Biroul executiv naţional la Comisia Electorală Centrală: 3-4 decembrie 2015;

2. termen final comunicare admitere sau respingere candidatură: 4 decembrie 2015, respectiv 5 decembrie 2015;

3. publicarea listelor finale cu candidaturile depuse: 8 decembrie 2015;

4. desfăşurarea turului I de alegeri la nivel naţional: 12 decembrie 2015;

5. desfăşurarea, dacă este cazul, a turului II de alegeri la nivel naţional: 19 decembrie 2015.

Art. 2. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România,

Ecaterina Ionescu

 

Braşov, 26 septembrie 2015.

Nr. 11.

 

RECTIFICĂRI

 

La Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.380/2015 pentru completarea Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4.243/2015 privind constituirea Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 6 octombrie 2015, se face următoarea rectificare:

- la numărul actului, în loc de: “Nr. 5.380  se va citi: “Nr. 5.381.”

 

La Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.381/2015 privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 4.403/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 6 octombrie 2015, se face următoarea rectificare:

- la numărul actului, în loc de: “Nr. 5.381.”se va citi: “Nr. 5.380.”


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.