MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 792/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 792         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 26 octombrie 2015

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

238. - Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia la 31 octombrie 2014

 

Acord între Guvernul României şt Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate

 

765. - Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia la 31 octombrie 2014

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

81. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul Europei, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune al Uniunii Europene împotriva introducerii ilegale de imigranţi (2015-2020) - COM(2015)285

 

84. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de constituire a unei liste comune la nivelul Uniunii Europene a ţărilor de origine sigure în sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale, precum şi de modificare a Directivei 2013/32/UE - COM (2015)452

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

661/2.720/1.377. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, al ministrului fondurilor europene şi al ministrului finanţelor publice privind modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.147/2007/620/2008 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile în cadrul axei prioritare “Asistenţă tehnică” din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013

 

5.195. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Normal şi Prelungit “Mish - Mash” din localitatea Băicoi

 

5.205. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Pink Lemon” din municipiul Bucureşti

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

2.575. - Decizie privind sancţionarea Societăţii SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare

 

2.576. - Decizie privind sancţionarea Societăţii QUALITY ASIG - BROKER DEASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare

 

2.577. - Decizie privind sancţionarea Societăţii ASIPREST BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu interzicerea temporară a activităţii

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia la 31 octombrie 2014

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Articol unic. - Se ratifică Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia la 31 octombrie 2014.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 20 octombrie 2015.

Nr. 238.

 

ACORD

între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru, denumite în continuare părţi,

recunoscând necesitatea stabilirii unui set de reguli privind protecţia informaţiilor clasificate schimbate reciproc în cadrul cooperării politice, militare, economice, juridice, ştiinţifice şi tehnologice sau de oricare altă natură, precum şi a informaţiilor clasificate generate în procesul acestei cooperări,

intenţionând să asigure protecţia reciprocă a tuturor informaţiilor clasificate care au fost clasificate de către o parte şi transmise celeilalte părţi sau care au fost produse în comun pe parcursul cooperării dintre părţi,

ţinând cont de interesul reciproc privind protecţia informaţiilor clasificate, în conformitate cu legislaţia părţilor, au convenit următoarele:

 

ARTICOLUL 1

Scopul şi domeniul de aplicare

 

1. Scopul prezentului acord este de a asigura protecţia informaţiilor clasificate produse în comun sau schimbate în procesul de cooperare dintre părţi sau dintre persoanele juridice din statele părţilor, în conformitate cu legislaţia naţională respectivă.

2. Prezentul acord se aplică oricărei activităţi ce implică schimbul de informaţii clasificate şi care se derulează sau urmează a se derula între părţi sau între persoanele juridice din statele părţilor.

 

ARTICOLUL 2

Definiţii

 

În scopul prezentului acord:

a) “incident de securitate” înseamnă o acţiune sau omisiune contrară prezentului acord sau legislaţiei naţionale a părţilor care poate avea drept rezultat dezvăluirea, pierderea, distrugerea,

însuşirea ilegală sau oricare alt mod de compromitere a informaţiilor clasificate:

b) “contract clasificat” înseamnă un contract între doi sau mai mulţi contractanţi care conţine sau a cărui implementare necesită acces la informaţii clasificate sau generează acest tip de informaţii;

c) “informaţie clasificată” înseamnă orice informaţie, indiferent de forma sau natura acesteia, care necesită protecţie împotriva accesului neautorizat, a fost clasificată şi marcată ca atare printr-un nivel de clasificare de securitate, în conformitate cu legislaţia naţională a părţilor;

d) “contractant” înseamnă o persoană fizică sau juridică abilitată să încheie contracte;

e) “certificat de securitate industrială” înseamnă un document emis de autoritatea naţională de securitate în baza unei proceduri de investigare finalizate printr-o decizie pozitivă, prin care se atestă că o persoană juridică este abilitată să participe la activităţile precontractuale sau să deruleze contracte clasificate, în conformitate cu legislaţia naţională respectivă;

f) “autoritate naţională de securitate” înseamnă autoritatea de stat a fiecărei părţi care, în conformitate cu legislaţia naţională proprie, răspunde de implementarea şi urmărirea generală a prezentului acord; autorităţile respective ale părţilor sunt menţionate la art. 4 alin. (1);

g) “necesitatea de a cunoaşte” înseamnă necesitatea de a avea acces la anumite informaţii clasificate pentru exercitarea unei anumite funcţii oficiale sau pentru îndeplinirea unor sarcini specifice;

h) “partea emitentă” înseamnă partea, precum şi orice persoană juridică aflată sub jurisdicţia statului acesteia, care produce şi transmite informaţii clasificate;

i) “certificat de securitate a personalului” înseamnă un document emis în conformitate cu legislaţia naţională respectivă, în baza căruia unei persoane i se poate acorda accesul la informaţii cu un anumit nivel de clasificare de securitate;

j) “parte primitoare” înseamnă partea, precum şi orice persoană juridică aflată sub jurisdicţia statului acesteia, care primeşte informaţii clasificate.

 

ARTICOLUL 3

Niveluri de clasificare de securitate

 

Părţile sunt de acord că următoarele niveluri de clasificare de securitate sunt echivalente şi corespund nivelurilor de clasificare de securitate prevăzute în legislaţiile naţionale:

 

În România

În Republica Cipru

Echivalentul în limba engleză

STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ

AKPΩΣ AΠOPPHTO

TOP SECRET

STRICT SECRET

AΠOPPHTO

SECRET

SECRET

EMΠIΣTEYTIKO

CONFIDENŢIAL

SECRET DE SERVICIU

ΠEPIOPIΣMENHΣ XPHΣHΣ

RESTRICTED

 

ARTICOLUL 4

Autorităţile naţionale de securitate

 

1. Autorităţile naţionale de securitate ale părţilor sunt:

În România:

Guvernul României

Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat

Str. Mureş nr. 4, sectorul 1

Bucureşti

România

În Republica Cipru:

Autoritatea Naţională de Securitate

Ministerul Apărării din Republica Cipru

4 Emmanuel Roidis St 1432

Nicosia Republica

Cipru

2. Părţile se vor informa reciproc, prin canale diplomatice, asupra oricărei modificări relevante cu privire la autorităţile naţionale de securitate.

3. La cerere, autorităţile naţionale de securitate se vor informa reciproc cu privire la alte autorităţi competente.

4. Autorităţile naţionale de securitate se vor informa reciproc cu privire la legislaţia naţională din domeniul informaţiilor clasificate şi orice amendamente importante aduse acestei legislaţii şi vor schimba informaţii privind standardele, procedurile şi practicile de securitate pentru protecţia informaţiilor clasificate.

5. Dacă este necesar, autorităţile naţionale de securitate pot încheia aranjamente de securitate pe aspecte tehnice specifice privind implementarea prezentului acord.

 

ARTICOLUL 5

Măsurile de protecţie şi accesul la informaţii clasificate

 

1. În conformitate cu legislaţia naţională proprie, părţile vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru protecţia informaţiilor clasificate schimbate sau produse în baza prezentului acord. Părţile vor asigura pentru aceste informaţii clasificate acelaşi nivel de protecţie ca şi pentru informaţiile clasificate naţionale având nivel de clasificare de securitate echivalent, în conformitate cu art. 3.

2. Partea primitoare nu va marca cu un nivel de clasificare de securitate inferior informaţiile clasificate primite şi nici nu va declasifica aceste informaţii fără acordul prealabil scris al părţii emitente. Partea emitentă va informa partea primitoare în scris asupra oricăror modificări survenite în nivelul de clasificare al informaţiilor clasificate transmise.

3. Accesul la informaţii clasificate şi/sau în incintele unde se desfăşoară activităţi ce implică informaţii clasificate sau unde sunt stocate astfel de informaţii se va limita, cu respectarea principiului “necesitatea de a cunoaşte”, numai la persoanele autorizate, în conformitate cu legislaţia naţională a părţilor, de a avea acces la informaţii clasificate cu nivel de clasificare de securitate echivalent.

4. La cerere, părţile, prin intermediul autorităţilor naţionale de securitate, vor confirma faptul că unei persoane fizice sau juridice i s-a acordat certificat de securitate a personalului sau certificat de securitate industrială înainte ca aceasta să aibă acces la informaţiile clasificate ale părţii emitente.

5. În temeiul prezentului acord, fiecare parte va recunoaşte certificatele de securitate a personalului şi certificatele de securitate industrială acordate în conformitate cu legislaţia naţională a celeilalte părţi. Fiecare parte va recunoaşte certificatele de securitate ale celeilalte părţi în conformitate cu echivalenţa prevăzută la art. 3.

6. La cerere, autorităţile competente, în conformitate cu legislaţia naţională, îşi vor acorda asistenţă reciprocă cu privire la efectuarea procedurilor de verificare necesare implementării prezentului acord.

7. În aplicarea prezentului acord, autorităţile naţionale de securitate ale părţilor se vor informa reciproc, imediat, asupra tuturor modificărilor cu privire la certificatele de securitate a personalului şi la certificatele de securitate industrială, în special referitor la retragerea acestora sau scăderea nivelului de acces în baza acestora.

8. Atribuirea unui nivel de clasificare de securitate pentru informaţiile clasificate create în comun, modificarea acestuia sau declasificarea acestor informaţii se va realiza cu acordul părţilor.

9. Partea primitoare nu va disemina informaţiile clasificate niciunor state, altele decât statele părţilor, organizaţii internaţionale, persoane juridice sau fizice care nu se află sub jurisdicţia unuia dintre statele părţilor, fără consimţământul prealabil scris al părţii emitente.

10. Partea primitoare:

a) va marca informaţiile clasificate primite cu propriul nivel de clasificare de securitate naţional, în conformitate cu echivalenţele prevăzute la art. 3;

b) va folosi informaţiile clasificate numai în scopul pentru care acestea au fost transmise.

 

ARTICOLUL 6

Transmiterea informaţiilor clasificate

 

1. Informaţiile clasificate vor fi transmise prin canale diplomatice, militare sau alte mijloace convenite de autorităţile naţionale de securitate. Partea primitoare va confirma în scris primirea informaţiilor clasificate.

2. Transmiterea electronică a informaţiilor clasificate se va realiza numai în formă criptată, prin utilizarea mijloacelor şi dispozitivelor criptografice convenite de autorităţile naţionale de securitate, în conformitate cu legislaţia naţională.

3. Dacă este necesar, informaţiile operaţionale şi/sau operative, precum şi informaţiile de tip intelligence pot fi schimbate direct între autorităţile relevante ale statelor părţilor, în conformitate cu legislaţia naţională.

 

ARTICOLUL 7

Traducerea şi multiplicarea informaţiilor clasificate

 

1. Traducerile şi multiplicările informaţiilor clasificate se vor realiza în conformitate cu legislaţia naţională a părţii primitoare şi pe baza următoarelor proceduri:

a) traducerile şi copiile vor fi marcate şi protejate în acelaşi mod ca şi informaţiile clasificate originale;

b) traducerile şi numărul copiilor se vor limita la cele necesare scopurilor oficiale;

c) traducerea va conţine o notă corespunzătoare în limba în care a fost efectuată traducerea, în care se va specifica faptul că aceasta conţine informaţii clasificate primite de la partea emitentă.

2. Informaţiile clasificate marcate STRICT SECRET/AΠOPPHTO /SECRET sau de nivel superior vor fi traduse sau multiplicate numai cu acordul prealabil scris al părţii emitente.

3. Informaţiile clasificate vor fi traduse numai de persoane autorizate corespunzător.

 

ARTICOLUL 8

Distrugerea informaţiilor clasificate

 

1. Informaţiile clasificate vor fi distruse în conformitate cu legislaţia naţională a părţii primitoare astfel încât reconstrucţia parţială sau totală a acestora să nu fie posibilă.

2. Informaţiile clasificate marcate STRICT SECRET DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ/ AKPΩΣ AΠOPPHTO/SECRET nu vor fi distruse. Acestea vor fi returnate părţii emitente.

3. Un proces-verbal de distrugere va fi întocmit, iar traducerea acestuia în limba engleză va fi transmisă autorităţii naţionale de securitate a părţii emitente.

4. În cazul unei situaţii de urgenţă în care protejarea sau returnarea informaţiilor clasificate nu este posibilă, acestea vor fi distruse imediat. Partea primitoare va informa în cel mai scurt timp autoritatea naţională de securitate a părţii emitente cu privire la această distrugere.

 

ARTICOLUL 9

Contracte clasificate

 

1. În cazul în care o parte sau o persoană juridică din statul său intenţionează să încheie un contract clasificat ce urmează a se derula pe teritoriul statului celeilalte părţi, atunci partea pe teritoriul căreia se derulează contractul îşi va asuma responsabilitatea de a proteja informaţiile clasificate legate de contract, în conformitate cu legislaţia statului său şi cu prevederile prezentului acord.

2. La cerere, autorităţile naţionale de securitate vor confirma dacă au fost eliberate certificate de securitate a personalului şi certificate de securitate industrială corespunzătoare persoanelor şi contractanţilor nominalizaţi să participe la negocierile pre-contractuale sau la derularea contractelor clasificate anterior accesării de către aceştia a informaţiilor clasificate ale părţii emitente.

3. Contractantul va transmite spre aprobare autorităţii naţionale de securitate pe teritoriul căreia urmează să se deruleze contractul clasificat informaţii cu privire la posibilii subcontractanţi. Orice subcontractant trebuie să îndeplinească aceleaşi obligaţii de securitate ca şi contractantul.

4. Fiecare contract clasificat încheiat în conformitate cu prevederile prezentului acord va cuprinde o anexă de securitate corespunzătoare în care sunt menţionate cel puţin următoarele aspecte:

a) obligaţia prin care contractantul se asigură că toate persoanele care au acces la informaţii clasificate sunt informate cu privire la responsabilitatea de a proteja informaţiile clasificate în conformitate cu legislaţia naţională;

b) lista informaţiilor  clasificate şi lista incintelor unde informaţiile clasificate sunt produse sau gestionate;

c) procedura de comunicare a modificărilor apărute în nivelurile de clasificare de securitate ale informaţiilor clasificate;

d) canale de comunicare şi mijloace de transmitere electronică;

e) procedura de transmitere a informaţiilor clasificate;

f) obligaţia contractantului de a informa cu privire la orice incident de securitate survenit efectiv sau posibil;

g) obligaţia contractantului de a transmite o copie a contractului clasificat către autoritatea naţională de securitate proprie;

h) obligaţia subcontractantului de a îndeplini aceleaşi cerinţe de securitate ca şi contractantul.

5. Imediat ce au fost demarate negocierile precontractuale între posibilii contractanţi, autoritatea naţională de securitate a părţii emitente va informa autoritatea naţională de securitate a celeilalte părţi cu privire la nivelul de clasificare de securitate atribuit informaţiilor clasificate legate de negocierile precontractuale.

6. O copie a fiecărei anexe de securitate va fi transmisă autorităţii naţionale de securitate a părţii pe teritoriul căreia urmează să se deruleze contractul clasificat în vederea asigurării unei supravegheri şi unui control de securitate corespunzătoare.

7. Contractele clasificate care implică informaţii SECRET DE SERVICIU/ ΠEPIOPIΣMENHΣ XPHΣHΣ /RESTRICTED vor conţine o clauză în care sunt specificate măsurile minime ce urmează a fi implementate pentru protecţia acestei categorii de informaţii clasificate.

8. Dacă este necesar, alte proceduri detaliate referitoare la contractele clasificate/ subcontracte vor fi elaborate şi convenite între autorităţile naţionale de securitate ale părţilor.

 

ARTICOLUL 10

Vizite

 

1. Vizitele ce implică acces la informaţii clasificate efectuate de cetăţenii din statul uneia dintre părţi pe teritoriul statului celeilalte părţi sunt supuse aprobării prealabile scrise a autorităţilor naţionale de securitate sau altei proceduri convenite între părţi.

2. Cererea de vizită va fi transmisă cu cel puţin 20 de zile înainte de vizită, dacă autorităţile naţionale de securitate nu au convenit altfel de comun acord.

3. Cererea de vizită va cuprinde:

a) numele şi prenumele vizitatorului, data şi locul naşterii, cetăţenia, numărul paşaportului sau documentului de identitate;

b) numele persoanei juridice reprezentate de vizitator şi funcţia vizitatorului în cadrul acesteia;

c) denumirea, adresa şi datele de contact ale persoanei juridice ce urmează să fie vizitată;

d) confirmarea deţinerii certificatului de securitate a personalului de către vizitator, valabilitatea şi nivelul acestuia;

e) obiectivul şi scopul vizitei;

f) data şi durata preconizate pentru vizita solicitată. În cazul vizitelor repetate se va menţiona perioada totală a acestora;

g) data, semnătura şi ştampila oficială a autorităţii naţionale de securitate.

4. După aprobarea vizitei, autoritatea naţională de securitate a părţii-gazdă va transmite funcţionarului de securitate din organizaţia ce urmează a fi vizitată un exemplar al cererii de vizită.

5. Valabilitatea autorizaţiei de vizită nu va depăşi un an.

6. Autorităţile naţionale de securitate ale părţilor pot întocmi liste cu persoanele autorizate pentru efectuarea de vizite repetate. Aceste liste sunt valabile pentru o perioadă iniţială de douăsprezece luni. Detaliile privind vizitele repetate vor fi stabilite direct cu persoanele de contact ale organizaţiei care urmează a fi vizitată de aceste persoane, în conformitate cu termenii şi condiţiile convenite.

7. Vizitatorii vor respecta reglementările şi instrucţiunile de securitate ale părţii-gazdă.

8. Părţile vor garanta protecţia datelor personale ale vizitatorilor în conformitate cu legislaţia naţională proprie.

 

ARTICOLUL 11

Incidente de securitate

 

1. În cazul producerii unui incident de securitate, autoritatea naţională de securitate a părţii primitoare va informa imediat autoritatea naţională de securitate a părţii emitente şi va iniţia investigaţia de securitate adecvată.

2. Dacă un incident de securitate are loc pe teritoriul unui alt stat decât statele părţilor, autoritatea naţională de securitate a părţii care a transmis informaţiile va lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că au fost iniţiate acţiunile prevăzute la alin. (1).

3. La cerere, partea emitentă va coopera pe parcursul investigaţiei în conformitate cu alin. (1).

4. Partea emitentă va fi informată de rezultatele investigaţiei şi va primi raportul final asupra cauzelor şi întinderii prejudiciului.

 

ARTICOLUL 12

Cheltuieli

 

Fiecare parte va suporta cheltuielile proprii generate pe parcursul implementării şi urmăririi prezentului acord.

 

ARTICOLUL 13

Soluţionarea diferendelor

 

Orice diferend privind interpretarea sau implementarea prezentului acord se va soluţiona prin negocieri între părţi.

 

ARTICOLUL 14

Dispoziţii finale

 

1. Prezentul acord se încheie pe o perioadă nedeterminată de timp şi intră în vigoare în prima zi a celei de-a două luni de la data primirii ultimei notificări scrise prin care părţile se informează reciproc, prin canale diplomatice, de faptul că au fost îndeplinite cerinţele naţionale legale pentru intrarea în vigoare a prezentului acord.

2. Prezentul acord poate fi amendat în orice moment pe baza consimţământului reciproc, în scris, al părţilor. Modificările respective vor intra în vigoare în conformitate cu alin. (1).

3. Fiecare parte poate denunţa oricând prezentul acord prin notificarea în scris a celeilalte părţi, prin canale diplomatice. În acest caz, denunţarea intră în vigoare după şase luni de la data primirii notificării respective.

4. Chiar şi în situaţia denunţării prezentului acord, părţile se vor asigura că toate informaţiile clasificate vor continua să fie protejate până când partea emitentă eliberează partea primitoare de această obligaţie.

5. Prezentul acord va fi înregistrat la Secretariatul Naţiunilor Unite, în conformitate cu art. 102 din Carta Naţiunilor Unite. În acest scop, partea pe teritoriul căreia se semnează acordul va iniţia procedurile necesare, imediat după intrarea în vigoare a acordului. Cealaltă parte va fi informată cu privire la data înregistrării şi numărul de înregistrare atribuit de Naţiunile Unite, imediat ce această informaţie a fost comunicată de către Secretariat.

Încheiat la Nicosia la 31 octombrie 2014, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, greacă şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, va prevala textul în limba engleză.

 

Pentru Guvernul României,

Pentru Guvernul Republicii Cipru,

George Ciamba,

Christoforos Fokaides,

secretar de stat

ministrul apărării

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernului Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia la 31 octombrie 2014

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cipru privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Nicosia la 31 octombrie 2014, şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 19 octombrie 2015.

Nr. 765.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul Europei, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune al Uniunii Europene împotriva introducerii ilegale de migranţi (2015-2020) - COM(2015)285

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/608, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Menţionează că planul de acţiune, anunţat în “Agenda europeană privind migraţia” [COM(2015)240], stabileşte acţiunile specifice în vederea punerii în aplicare a agendei, precum şi a “Agendei europene privind securitatea” [COM(2015)185], acte examinate de Comisia pentru afaceri europene, care a adoptat opinii supuse ulterior adoptării de către Camera Deputaţilor.

2. Observă că planul de acţiune prezintă obiective generice pe termen scurt şi mediu, fără a aduce idei complet noi şi fără a recurge la o particularizare excesivă.

3. Semnalează că reuşita măsurilor din planul de acţiune este limitată totuşi, pe de o parte, de dificultăţile “de sistem”, rezultate din stadiul incomplet de integrare politică şi de disparităţi le între statele membre, prevăzute în tratatele Uniunii, pentru politicile din domeniul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie, iar, pe de altă parte, de dificultăţile de politică internă din câteva state membre, în care consolidarea mişcărilor politice antiimigraţie s-a produs deja; chiar dacă măsurile pentru prevenirea unor crize politice interne nu fac obiectul documentului examinat, trebuie avut în vedere că acest tip de crize pot anula toate planurile şi măsurile adoptate de UE în materia de migraţie.

În acest sens aminteşte că, în rezoluţia sa [2015/2833(RSP)] din 10 septembrie 2015 referitoare la migraţie şi refugiaţi în Europa, Parlamentul European “[...] regretă faptul că liderii unor state membre şi partidele de extremă dreapta folosesc situaţia actuală pentru a alimenta sentimentele antimigraţie, dând totodată vina pe UE pentru criză, ceea ce contribuie la creşterea numărului de acte de violenţă împotriva migranţilor; invită Comisia şi statele membre să ia măsuri urgente împotriva acţiunilor violente şi a discursurilor de incitare la ură la adresa migranţilor

4. Subliniază că toate analizele şi exerciţiile de planificare ar trebui să distingă prioritatea salvării vieţilor şi protecţia copiilor, în cadrul mai general al drepturilor omului, şi, în consecinţă, să integreze aceste priorităţi absolute.

5. Salută propunerea de a se deschide căi de intrare în Uniunea Europeană (UE) mai sigure şi legale, precum şi de a se crea instrumente alternative, astfel încât refugiaţii să poată ajunge în siguranţă în UE fără a-şi risca viaţa în ambarcaţiuni nesigure şi fără a mai plăti sume uriaşe către contrabandişti; pentru aceasta sistemul de acordare a vizelor ar trebui relaxat, deschis şi refugiaţilor din state limitrofe, în care nu se pot furniza servicii consulare şi orientat către solicitanţi care pot fi corect identificaţi.

6. Susţine sporirea eforturilor de informare operativă, completă, astfel încât persoanele expuse să poată beneficia de alternative legale sau sa înţeleagă pe deplin pericolul la care se expun şi şansele reduse de a fi primite în statele membre dacă nu îndeplinesc condiţiile legale necesare. Este esenţial ca mesajul de contracarare prevăzut de comunicare, în special cel care urmează să fie transmis prin mass-media, să fie elaborat într-o formă care să prezinte semnificaţie pentru publicul său ţintă.

7. Salută clarificarea semnificaţiei traficului de migranţi în raport cu traficul de persoane, care, conform Protocolului privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea traficului de persoane din anul 2000, adiţional la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva crimei organizate transfrontaliere, presupune victimizarea persoanelor prin “ameninţare cu forţa sau [...] folosirea forţei sau a altor forme de constrângere” în vederea unei exploatări grave.

Aminteşte totuşi că respectivele concepte nu sunt uşor de separat, întrucât definiţia menţionată cuprinde şi referiri la “forme de constrângere, prin [...] fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau situaţie de vulnerabilitate [...]”, care se produc adesea şi în traficul de migranţi.

Reţine că dificultăţile în încadrarea juridică a celor două concepte provin din dificultatea de a stabili calitatea de complice ori de victimă a infracţiunii, în funcţie de consimţământul exprimat anterior săvârşirii acesteia.

8. Reaminteşte că Agenda europeană privind migraţia promovează asistenţa imigranţilor care au nevoie de protecţie internaţională şi returnarea imigranţilor care nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul UE.

Consideră că metoda de a se stabili statutul real al migranţilor şi, implicit, de a distinge între refugiaţi şi imigranţi economici reprezintă cheia soluţionării unor situaţii de fapt şi de aceea încurajează Comisia Europeană să elaboreze un ghid care să prezinte în extenso cele mai bune practici în materie.

Salută faptul că planul de acţiune prevede măsuri ferme de returnare în ţările lor de origine a migranţilor care nu au dreptul de a se afla pe teritoriul UE.

Consideră că măsura este justificată pe deplin, răspunzând necesităţii de descurajare a asumării unor riscuri disproporţionate, necesităţii de concentrare a ajutorului către imigranţii care provin din zone de război şi necesităţii menţinerii unor echilibre în societatea statului gazdă, dar semnalează în acelaşi timp că, drept consecinţă a numărului mare de persoane care se vor afla în această situaţie, ar trebui create mecanisme operative de monitorizare şi capacităţi de evaluare, care să poată oferi în timp real soluţii pentru a evita o creştere subită şi exagerată a presiunii politice, economice şi sociale.

9. Consideră că principiul “mai mult pentru mai mult ar trebui transpus mutatis mutandis şi la situaţia imigranţilor, în funcţie de nivelul de cooperare cu autorităţile statului gazdă şi cu reprezentanţi ai agenţiilor UE, precum şi cu performanţele individuale privind integrarea în societatea statului gazdă.

Salută propunerea de modificare a Directivei 2004/81/CE a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind permisul de şedere eliberat resortisanţilor ţărilor terţe, care sunt victime ale traficului de persoane, altor forme de manifestare ale criminalităţii organizate sau care au făcut obiectul unei facilitări a imigraţiei ilegale şi care cooperează cu autorităţile competente.

Imigranţilor care întâmpină dificultăţi de adaptare sau manifestă reticenţe de cooperare cu autorităţile ar trebui să li se ofere programe de inserţie socială speciale, obligatorii. În schimb imigranţii care refuză cooperarea, au probleme semnificative în ce priveşte reinserţia socială sau manifestă tendinţe antisociale ar trebui înregistraţi în programe de monitorizare, cu elemente ale serviciilor de probaţiune. În cazul comiterii de infracţiuni grave ar trebui create şi aplicate mecanisme de expulzare în statul de origine sau în state terţe care să le poată asigura securitatea personală, pe baza unor acorduri.

10. Susţine opinia că gestiunea eficace a migraţiei trebuie să abordeze cauzele profunde ale fenomenului, dar semnalează că este necesar a se preciza dacă acest deziderat se refera la acţiuni din categoria creşterii nivelului de securitate şi a calităţii vieţii populaţiei din zonele de origine, la identificarea cauzelor concrete care au favorizat exodul sau la alte aspecte.

Planul de acţiune ar fi trebuit să propună un mecanism de colectare şi de analiză a informaţiilor care să explice de ce, într-o perioadă relativ scurtă de timp, numărul de solicitări de azil a crescut de trei ori, iar în cazul resortisanţilor din Kosovo de 5 - 10 ori.

11. Semnalează că, în stabilirea priorităţilor autorităţilor statelor membre care se confruntă cu situaţii atipice legate de respectarea regulilor de trecere a frontierei de stat, aşa cum se întâmplă, de exemplu, la Calais, este impropriu să fie invocate alte considerente decât obligaţia de a asigura apărarea vieţii şi Siguranţei migranţilor. Măsurile pentru asigurarea unor condiţii de cazare decente ar fi binevenite dacă imigranţii cărora le sunt dedicate nu ar continua să întreprindă acţiuni disperate, de natură să ie pună viaţa în pericol.

12. Apreciază că este esenţial modul în care agenţiile UE vor reuşi să îşi coordoneze acţiunile şi să coopereze cu statele membre, îndeosebi pentru desfăşurarea misiunilor tip task-force, a echipelor comune de anchetă (Joint Investigation Teams), respectiv a operaţiunilor comune la nivel regional sau european care vizează destructurarea grupărilor de criminalitate organizată specializate în contrabanda cu migranţi.

13. Salută propunerea de “eforturi sistematice pentru identificarea, capturarea şi distrugerea navelor pe care persoanele care introduc ilegal migranţi intenţionează să le utilizeze” şi propunerea de remorcare la ţărm sau eliminare în mare a ambarcaţiunilor utilizate pentru trafic de migranţi, după asigurarea siguranţei persoanelor, dar manifestă rezerve că acest tip de măsuri vor putea fi aplicate în realitate, pe de o parte, drept consecinţă a opoziţiei Federaţiei Ruse faţă de o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU, iar, pe de altă parte, ca efect al tipologiei acţiunii UE, care nu performează în aplicarea forţei.

14. Admite valoarea măsurii de a se confisca şi a se recupera activele provenite din săvârşirea de infracţiuni şi de a se prioritiza, la nivelul oficiilor naţionale de recuperare a activelor şi a Reţelei Camden Inter-agenţii de Recuperare a Bunurilor (CARIN), urmărirea banilor grupurilor infracţionale care introduc ilegal migranţi. Observă totuşi că nu toate statele membre dispun de asemenea instrumente, deşi Comisia Europeană indicase încă din toamna anului 2008, în comunicarea sa “Produsele provenite din activităţi de criminalitate organizată - Garantarea principiului potrivit căruia «criminalitatea nu aduce venituri» [COM(2008)766]”, că fiecare stat membru ar trebui să creeze oficii naţionale de recuperare a activelor.

15. Salută propunerea de a se înfiinţa un grup de contact al agenţiilor UE privind introducerea ilegală de migranţi şi presupune că Interpolul şi serviciile de informaţii ale statelor membre şi partenere se vor afla în relaţii de cooperare apropiate cu acest grup.

16. Subliniază capacitatea tot mai ridicată a tehnicii modeme de comunicaţii şi investigare satelitară şi recomandă atragerea cât mai ridicată a acestor resurse aflate la dispoziţia Uniunii Europene în combaterea introducerii ilegale de migranţi, în special prin identificarea elementelor naturale sau construite care facilitează acest fenomen.

17. Salută măsurile prevăzute în ce priveşte sprijinirea operatorilor economici în prevenirea introducerii ilegale de migranţi, ce ar trebui să vizeze întreprinderile cele mai afectate de fraudă, prin instituirea de parteneriate cu operatorii economici din sectoarele cele mai expuse riscurilor, cum sunt transporturile şi, în specia), transporturile maritime.

18. Admite că asistenţa financiară şi tehnică acordată ţărilor terţe de către Comisia Europeană şi Serviciul European de Acţiune Externă ar trebui să fie substanţială, ca şi fondurile destinate consolidării răspunsurilor autorităţilor poliţieneşti şi judiciare la traficul de migranţi, dar reaminteşte că bugetul Uniunii Europene este limitat tocmai prin modalitatea de colectare a fondurilor. De aceea, pe termen mediu şi lung, o revizuire a tratatelor ar putea să includă schimbarea surselor şi modului de alimentare a bugetului Uniunii Europene, în condiţiile în care cerinţele de finanţare a unor proiecte de mare amploare sunt în continuă creştere.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

Bucureşti, 21 octombrie 2015.

Nr. 81.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de constituire a unei liste comune la nivelul Uniunii Europene a ţărilor de origine sigure în sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale, precum şi de modificare a Directivei 2013/32/UE - COM (2015)452

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/612, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 6 octombrie 2015, Camera Deputaţilor:

1. la act că noţiunea “ţară de origine sigură” este inclusă în legislaţia a 22 de state membre, deşi doar 15 dintre statele membre o aplică în practică.

2. Constată că România nu are o listă naţională a ţărilor terţe sigure sau a ţărilor sigure de origine. Situaţiile se analizează de la caz la caz. Lista ţărilor de origine sigure se adoptă prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea Inspectoratului General pentru Imigrări şi pe baza criteriilor prevăzute în legislaţia naţională. România este în plin proces de finalizare a alinierii legislaţiei naţionale cu acquis-ul Uniunii Europene (UE), în acest context, noile prevederi legislative vor conţine elemente legate de punerea în aplicare a noţiunilor de ţară terţă sigură şi ţară sigură de origine.

3. la act că Guvernul României susţine documentul în forma sa actuală, considerând că adoptarea unei poziţii comune la nivelul statelor membre UE cu privire la ţările de origine sigure care urmează a fi incluse pe listele naţionale este deosebit de oportună, întrucât ar permite crearea unei practici unitare la nivelul UE prin adoptarea de soluţii similare pentru cazuri similare; de asemenea transmite un semnal important pentru descurajarea abuzurilor la instituţia azilului, dar şi a mişcărilor secundare ale solicitanţilor de azil către state membre care au prevederi mai favorabile în acest sens, conducând astfel la reducerea unei presiuni suplimentare asupra sistemelor de azil din statele membre.

4. la act că, la momentul intrării în vigoare a propunerii de faţă, listele de ţări de origine sigure desemnate de fiecare stat membru urmează a coexista cu lista comună vizată de această propunere.

5. Salută “posibilitatea de a adopta în viitor măsuri de armonizare suplimentare, care ar putea duce la eliminarea necesităţii existenţei unor liste naţionale ale ţărilor de origine sigure [...]” pe baza raportului Comisiei Europene, după o perioadă de trei ani de la intrarea în vigoare a prezentului regulament.

6. la act că propunerea de regulament nu va modifica criteriile enunţate în anexa I la Directiva 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale (privind procedurile de azil) şi nici definiţia actelor de persecuţie, prevăzută la art. 9 din Directiva 2011/95/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind standardele referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească resortisanţii ţărilor terţe sau apatrizii pentru a putea beneficia de protecţie internaţională, la un statut uniform pentru refugiaţi sau pentru persoanele eligibile pentru obţinerea de protecţie subsidiară şi la conţinutul protecţiei acordate, ceea ce reduce semnificativ posibilitatea de a aduce contribuţii la conţinutul propunerii Uniunii, în scopul perfecţionării sistemului ţărilor de origine sigure.

7. Salută posibilitatea ca solicitantul de protecţie internaţională să prezinte probe care să ateste că, deşi ţara din care provine este sigură, el personal nu se află în siguranţă; remarcă totuşi dificultatea de a se stabili realitatea unor astfel de susţineri şi consideră că ar trebui prevăzute măsuri de sancţionare a eventualelor abuzuri.

8. Constată existenţa unui regim diferenţiat între procedurile de includere şi, respectiv, cele de suspendare sau eliminare din lista comună a unei ţări, în condiţiile în care procedura de includere se realizează în conformitate cu procedura legislativă ordinară, pe baza unei propuneri a Comisiei Europene, iar suspendarea sau eliminarea unei ţări terţe din lista comună ar urma să se facă prin adoptarea de Comisia Europeană a unui act delegat.

9. Deşi, în principiu, susţine împuternicirea Comisiei Europene de a facilita aplicarea deciziilor UE, prin acte delegate, recunoaşte că este dificil să se stabilească criterii şi să se probeze că într-adevăr s-a produs “schimbare bruscă a situaţiei” unei ţări.

10. Admite viabilitatea obiectivului urmărit de propunerea de regulament - consolidarea aplicării dispoziţiilor referitoare la ţările de origine sigure prevăzute în Directiva 2013/32/UE, în calitate de instrument esenţial pentru facilitarea prelucrării rapide a cererilor care sunt susceptibile să fie nefondate.

11. Salută intenţia de facilitare a convergenţei în privinţa aplicării procedurilor în materia azilului.

12. Semnalează importanţa realizării unui echilibru între caracterul accelerat al unei proceduri - drept consecinţă a prezumţiei induse prin desemnarea unei ţări ca ţară de origine sigură - şi drepturile procedurale ale unui solicitant de protecţie internaţională.

13. În privinţa includerii statelor din Balcanii de vest şi a Turciei în lista comună la nivelul UE a ţărilor de origine sigure ia act de necesitatea unei conformităţi inerente între perspectiva europeană a acestor ţări şi necesitatea respectării de către ele a criteriilor politice stabilite de Consiliul European de la Copenhaga (iunie 1993).

Îşi exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că în unele state din lista ţărilor de origine sigure au fost înregistrate în continuare cazuri de discriminare sau violenţă împotriva anumitor persoane pe criterii etnice ori religioase sau din cauza opiniilor lor politice, precum şi împotriva unor persoane care aparţin unor grupuri vulnerabile, jurnalişti şi copii. Recomandă ca în cursul perioadei de preaderare să fie cu maximă atenţie tratate aceste cazuri şi să fie identificate cât mai rapid modalităţi de reducere a acestora, în mod special în cazul copiilor.

14. Consideră că sursele de informaţii, cuprinzând în special rapoartele anuale elaborate de Comisia Europeană privind progresele înregistrate de ţările terţe desemnate drept ţări candidate de către Consiliul European, rapoartele periodice din partea Serviciului European de Acţiune Externă şi informaţiile comunicate de statele membre, Biroul European de Sprijin pentru Azil, înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Consiliul Europei şi alte organizaţii internaţionale relevante ar trebui să fie completate cu o analiză a riscurilor cu care aceste state se confruntă şi după trecerea lor pe lista celor sigure.

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 octombrie 2015, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 21 octombrie 2015.

Nr. 84.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 661 din 9 septembrie 2015

Nr. 2.720 din 28 septembrie 2015

Nr. 1.377 din 21 octombrie 2015

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.147/2007/620/2008 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile în cadrul axei prioritare “Asistenţă tehnică” din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operaţiunilor finanţate prin programele operaţionale, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul:

- art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, ministrul fondurilor europene şi ministrul finanţelor publice emit următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor şi al ministrului economiei şi finanţelor nr. 1.147/2007/620/2008 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile în cadrul axei prioritare “Asistenţă tehnică” din cadrul Programului operaţional regional 2007-2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 14 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:

“Art. 2. - Cheltuielile efectuate de către organismul intermediar din cadrul agenţiilor de dezvoltare regională şi din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism şi de către Autoritatea de management pentru implementarea măsurilor din cadrul domeniilor majore de intervenţie prezentate la art. 1 sunt considerate eligibile astfel:

a) pentru organismul intermediar din cadrul agenţiilor de dezvoltare regională, de la data aprobării înfiinţării organismului intermediar de către Consiliul de Dezvoltare Regională;

b) pentru organismul intermediar din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism, de la data aprobării oficiale a POR de către Comisia Europeană;

c) pentru Autoritatea de management, de la data aprobării oficiale a POR de către Comisia Europeană.”

2. La articolul 3, alineatele (1), (3) şi (4) vor avea următorul cuprins:

»Art. 3. - (1) Sunt considerate eligibile cheltuielile de personal, inclusiv contribuţiile salariale suportate de către angajat şi angajator, ale personalului de conducere şi de execuţie numit în funcţii publice sau încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată sau nedeterminată, cu normă parţială sau întreagă de lucru, având atribuţii în procesul de gestionare a POR, încadrat în următoarele structuri:

- organismele intermediare din cadrul agenţiilor de dezvoltare regionale;

- Autoritatea de management pentru POR.

…………………………………………………………………………………………….

(3) Cheltuielile de personal prevăzute la alin. (1) şi (2) se decontează conform contractului individual de muncă/actului de numire în funcţia publică, proporţional cu procentul prevăzut în fişa postului/foaia de prezenţă aferentă atribuţiilor specifice gestionării POR sau activităţilor adiacente gestionării POR.

(4) în cadrul cheltuielilor de personal, considerate eligibile, pentru personalul de conducere şi de execuţie încadrat potrivit alin. (1) şi (2) în Autoritatea de management pentru POR şi în organismele intermediare din cadrul agenţiilor de dezvoltare regională sunt incluse şi sporurile, primele, orele suplimentare al căror cuantum este prevăzut în actele de numire/fişele de post pentru Autoritatea de management pentru POR, respectiv în contractele colective de muncă, aprobate prin hotărâre a Consiliului de Dezvoltare Regională. Sporurile, primele, orele suplimentare se atribuie potrivit legislaţiei în vigoare la momentul acordării

3. La articolul 4, alineatele (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:

“(2) Cheltuielile efectuate de personalul cu atribuţii în domeniul gestionării POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi din cadrul organismului intermediar constituit la Autoritatea Naţională pentru Turism, cu ocazia deplasărilor, pentru transport, inclusiv cel efectuat cu autoturismul personal, caz în care se decontează combustibilul, cazare şi diurnă, sunt considerate eligibile dacă se justifică efectuarea acestora prin documente justificative şi dacă sunt efectuate în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi în limitele stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1.860/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Cheltuielile de tipul celor prevăzute la alin. (2) sunt eligibile şi pentru înalţii funcţionari publici care coordonează, potrivit atribuţiilor stabilite prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, activitatea aferentă implementării POR, respectiv a organismului intermediar pentru POR din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism, conform atribuţiilor stabilite pentru Autoritatea de management prin Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.260/1999 şi prin Hotărârea Guvernului nr. 398/2015 pentru stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013.”

4. La articolul 5 alineatul (1), litera j) va avea următorul cuprins:

,,j) cheltuielile pentru instruirea personalului cu atribuţii specifice gestionării POR din cadrul Autorităţii de management pentru POR şi adiacente gestionării acestuia din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi al organismelor intermediare, precum şi cheltuielile pentru instruirea potenţialilor beneficiari ai POR, conform Strategiei de asistenţă tehnică, a planurilor de instruire aprobate.”

5. La articolul 7 alineatul (3), litera a) va avea următorul cuprins:

“a) în limită de maximum 20% din costurile eligibile rambursate ale proiectului pentru organismul intermediar din cadrul agenţiilor de dezvoltare regională şi din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Turism efectuate în cadrul domeniului de intervenţie prevăzut la art. 1 lit. a).”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Ministrul fondurilor europene,

Ministrul finanţelor publice,

Sevil Shhaideh

Marius Nica

Eugen Orlando Teodorovici

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI şi CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Normal şi Prelungit “Mish - Mash” din localitatea Băicoi

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 5 din 10 iulie 2015 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 4 mai - 26 iulie 2015,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Normal şi Prelungit “Mish - Mash”, cu sediul în localitatea Băicoi, Strada Republicii nr. 149C, judeţul Prahova, pentru nivelul de învăţământ “preşcolar”, limba de predare “română”, program “normal” şi “prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Normal şi Prelungit “Mish - Mash” din localitatea Băicoi, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2015-2016.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Normal şi Prelungit “Mish - Mash” din localitatea Băicoi dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Normai şi Prelungit “Mish - Mash” din localitatea Băicoi revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şt personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa cu Program Normal şi Prelungit “Mish - Mash” din localitatea Băicoi.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa cu Program Normal şi Prelungit “Mish - Mash” din localitatea Băicoi este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Judeţului Prahova, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Societatea Grădiniţa Mish - Mash - S.R.L. din localitatea Băicoi, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa cu Program Normal şi Prelungit “Mish - Mash” din localitatea Băicoi, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Judeţului Prahova vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Emil Florin Albotă,

secretar de stat

 Bucureşti, 11 septembrie 2015.

Nr. 5.195.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind acordarea acreditării pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Pink Lemon” din municipiul Bucureşti

 

Având în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

luând în considerare dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar,

ţinând cont de dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu modificările ulterioare,

luând în considerare Hotărârea Consiliului ARACIP nr. 4 din 24 iunie 2015 privind propunerea de acordare a acreditării pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular evaluate în perioada 16 februarie -19 iunie 2015,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se acordă acreditarea pentru unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Pink Lemon”, cu sediul în municipiul Bucureşti, strada Comăniţa nr. 7, sectorul 2, pentru nivelul de învăţământ “preşcolar”, limba de predare “română”, program “normal” şi “prelungit”.

Art. 2. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Pink Lemon” din municipiul Bucureşti, acreditată potrivit dispoziţiilor art. 1, este persoană juridică de drept privat şi de interes public, parte a sistemului naţional de învăţământ, şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege, începând cu anul şcolar 2015-2016.

Art. 3. - (1) Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Pink Lemon” din municipiul Bucureşti dispune de patrimoniu propriu, care nu poate fi înstrăinat sau diminuat şi va fi utilizat numai în interesul învăţământului.

(2) în cazul desfiinţării, dizolvării sau lichidării, patrimoniul unităţii de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Pink Lemon” din municipiul Bucureşti revine fondatorilor.

Art. 4. - Personalul didactic, didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea de învăţământ autorizată, angajat conform prevederilor legii, se preia la unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditata Grădiniţa “Pink Lemon” din municipiul Bucureşti.

Art. 5. - Unitatea de învăţământ preuniversitar particular Grădiniţa “Pink Lemon” din municipiul Bucureşti este monitorizată şi controlată periodic de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării.

Art. 6. - Societatea Pink Lemon - S.R.L. din municipiul Bucureşti, unitatea de învăţământ preuniversitar particular acreditată Grădiniţa “Pink Lemon” din municipiul Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Emil Florin Albotă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 11 septembrie 2015.

Nr. 5.205.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, municipiul Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, consemnată în extrasul procesului-verbal al şedinţei din data de 31 august 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare nr. SA-DSC 6.437 din 25 august 2015 privind propunerea de sancţionare a brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare care nu au respectat prevederile legale privind transmiterea raportărilor periodice la Autoritatea de Supraveghere Financiară, întocmit de direcţia de specialitate, în baza prevederilor art. 381 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, la Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Galaţi, Str. Brăilei nr. 1, biroul 2, bl. I, SC. 8, ap. 8, judeţul Galaţi, J17/1387/10.11.2011, CUI 29324625/10.11.2011, RBK-723,

a constatat următoarele:

Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu a transmis situaţiile financiare aferente anului 2014, în format letric şi electronic.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 6, art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 4/2015 privind încheierea exerciţiului financiar 2014 pentru societăţile din domeniul asigurărilor, precum şi prevederile art. 2 alin. (3) şi art. 3 pct. I din Normele privind forma şi conţinutul raportărilor financiare şi tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare şi/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Fapta constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a), m2) şi m3) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară decide:

Art. 1. - (1) în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k), precum şi ale art. 35 alin. (7) lit. a), coroborat cu art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează cu retragerea autorizaţiei de funcţionare Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu sediul social în municipiul Galaţi, Str. Brăilei nr. 1, biroul 2, bl. I, sc. 8, ap. 8, judeţul Galaţi, J17/1387/10.11.2011, cod unic de înregistrare 29324625/10.11.2011, şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK-723, şi implicit radierea acestuia din secţiunea A şi trecerea în secţiunea B din Registrul asigurătorilor şi brokerilor conform dispoziţiilor art. 3 şi 4 din Normele privind registrul asigurătorilor şi brokerilor de asigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.101/2003:

(2) După data retragerii autorizaţiei de funcţionare, brokerului de asigurare i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheierea de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. are obligaţia să îşi notifice clienţii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele de asigurare direct la asigurători.

(4) Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte, anterior comunicării prezentei decizii.

Art. 2. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea SFINX BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 15 octombrie 2015.

Nr. 2.575.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii QUALITY ASIG - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, municipiul Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, consemnată în extrasul procesului-verbal al şedinţei din data de 31 august 2015, în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare nr. SA-DSC 6.437 din 28 august 2015 privind propunerea de sancţionare a brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare care nu au respectat prevederile legale privind transmiterea raportărilor periodice la Autoritatea de Supraveghere Financiară, întocmit de direcţia de specialitate, în baza prevederilor art. 381 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, la Societatea QUALITY ASIG - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Arad, str. Liviu Rebreanu nr. 10, ap. 1 A, J02/350/22.02.2005, CU117269144, RBK-267,

a constatat următoarele:

Societatea QUALITY ASIG - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. nu a transmis situaţiile financiare anuale aferente anului 2014 şi raportările aferente trimestrului 1/2015 (în format letric şi electronic).

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 6, art. 16 alin. (1) şi art. 17 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 4/2015 privind încheierea exerciţiului financiar 2014 pentru societăţile din domeniul asigurărilor, precum şi prevederile art. 2 alin. (3) şi art. 3 pct. I şi pct. III lit. a)-d) din Normele privind forma şi conţinutul raportărilor financiare şi tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare şi/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare.

Faptele constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a), m2) şi m3) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară decide:

Art. 1. - (1) în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k), precum şi ale art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează cu retragerea autorizaţiei de funcţionare Societatea QUALITY ASIG - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în municipiul Arad, str. Liviu Rebreanu nr. 10, ap. 1A, J02/350/22.02.2005, cod unic de înregistrare 17269144, înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare al Autorităţii de Supraveghere Financiară cu numărul RBK - 267, şi implicit radierea acestuia din secţiunea A şi trecerea în secţiunea B din Registrul asigurătorilor şi brokerilor conform dispoziţiilor art. 3 şi 4 din Normele privind registrul asigurătorilor şi brokerilor de asigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3.101/2003.

(2) După data retragerii autorizaţiei de funcţionare, brokerului de asigurare i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheierea de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Societatea QUALITY ASIG - BROKER DE ASIGURARE- S.R.L. are obligaţia să îşi notifice clienţii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele de asigurare direct la asigurători.

(4) Societatea QUALITY ASIG - BROKER DE ASIGURARE- S.R.L. răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contracte, anterior comunicării prezentei decizii.

Art. 2. - (1) împotriva prezentei decizii, societatea QUALITY ASIG - BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 15 octombrie 2015.

Nr. 2.576.

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii ASIPREST BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu interzicerea temporară a activităţii

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, municipiul Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma hotărârii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, consemnată în extrasul procesului-verbal al şedinţei din data de 31 august 2015 în cadrul căreia a fost analizat Referatul de constatare nr. 6.437 din 25 august 2015 privind propunerea de sancţionare a brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare care nu au respectat prevederile legale referitoare la transmiterea raportărilor periodice la Autoritatea de Supraveghere Financiară, întocmit în baza prevederilor art. 381 alin. (1) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, la Societatea ASIPREST BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în localitatea Chitila, satul Rudeni, Str. Fortului nr. 24, judeţul Ilfov, înmatriculată îh registrul comerţului cu numărul J23/659/2010, cod unic de înregistrare 17719117 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare cu numărul RBK-304, a constatat următoarele:

Societatea nu a transmis situaţiile financiare aferente încheierii exerciţiului financiar 2014 şi raportările aferente trimestrului 1/2015 (în format letric şi electronic) la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Au fost încălcate astfel prevederile art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (3) şi art. 3 pct. I şi pct. III lit. a)-d) din Normele privind forma şi conţinutul raportărilor financiare şi tehnice pe care trebuie să le întocmească brokerii de asigurare şi/sau reasigurare, puse în aplicare prin Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3/2009, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 6, art. 16 alin. (1)şi ale art. 17 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 4/2015 privind încheierea exerciţiului financiar 2014 pentru societăţile din domeniul asigurărilor.

Faptele constituie contravenţie potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) lit. a), m2) şi m3) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară decide:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi k), precum şi ale art. 39 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, se sancţionează Societatea ASIPREST BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în localitatea Chitila, satul Rudeni, Str. Fortului nr. 24, judeţul Ilfov, înmatriculată în registrul comerţului cu numărul J23/659/2010, cod unic de înregistrare 17719117 şi înscrisă în Registrul brokerilor de asigurare cu numărul RBK-304, cu interzicerea temporară a exercitării activităţii până la data la care vor fi transmise integral raportările restante.

Art. 2. - (1) Pe toată perioada de interzicere temporară a exercitării activităţii de intermediere, brokerului de asigurare i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice şi/sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Brokerul de asigurare are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi interzicerea temporară a exercitării activităţii de intermediere în asigurări, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzător pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

Art. 3. - Reluarea activităţii Societăţii ASIPREST BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. se dispune prin decizie motivată a Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Art. 4. - (1) împotriva prezentei decizii, Societatea ASIPREST BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Plângerea adresată Curţii de Apel Bucureşti nu suspendă, pe timpul soluţionării acesteia, măsura dispusă, în conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 15 octombrie 2015.

Nr. 2.577.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.