MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 807/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 807         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 29 octombrie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 565 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

 

Decizia nr. 566 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a ari. 1 alin, (3), art. 6 alin, (1) lit. e), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010

 

Decizia nr. 567 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

48. - Ordonanţă de urgenţă pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.442. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind modificarea Metodologiei de acreditare şi evaluare periodică a furnizorilor de formare continua şi a programelor de formare oferite de aceştia, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.564/2011

 

ACTE ALE ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALISTI, MOAŞELOR SI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

1. - Hotărâre pentru completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 3/2009

 

23. - Hotărâre privind modificarea şi completarea Metodologiei de reatestare a competenţei profesionale a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi a asistenţilor medicali, aprobată prin Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 32/2009

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 565

din 15 septembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, excepţie ridicată de Rom Seif - S.R.L., cu sediul în satul Spătaru, comuna Costeşti, judeţul Buzău, în Dosarul nr. 5.824/114/2013 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 65D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie, atât a instanţei de contencios constituţional, cât şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 3 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.824/114/2013, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Excepţia a fost ridicată de Rom Seif - S.R.L., cu sediul în satul Spătaru, comuna Costeşti, judeţul Buzău, în calea de atac a recursului formulat împotriva Sentinţei nr. 829 din 16 mai 2014, pronunţate de Tribunalul Buzău, prin care a fost respinsă cererea privind anularea Deciziei nr. 475 din data de 21 februarie 2013 privind calculul taxei de poluare pentru autovehicule, emise de Administraţia Finanţelor Publice Buzău, şi dispusă obligarea la restituirea taxei încasate cu titlu de timbru de mediu.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază, în esenţă, că dispoziţiile art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, prin care se prevede obligaţia achitării timbrului de mediu în cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra vehiculului rulat, încalcă principiul neretroactivităţii legii civile. De asemenea, susţine că dispoziţiile legale criticate, stabilind plata timbrului de mediu pentru autoturismele importate din spaţiul Uniunii Europene, încalcă art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, instanţa fiind obligată să dea întâietate prevederilor europene, lăsând inaplicabil dreptul intern incompatibil cu legislaţia europeană, principiu statuat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, prin Hotărârea din 9 martie 1978 pronunţată în Cauza C106/77- Amministrazione delte Finanze dello State( Simmenthal S.A. Susţine că în Hotărârea din 3 februarie 2014, pronunţată în cauzele conexate C-97/13 - Silvia Georgiana Câmpean împotriva A.F.P. a Municipiului Mediaş şi Administraţia Fondului de Mediu şi C-214/13 - Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Alexandria împotriva George Ciocoiu, Curtea de Justiţie a avertizat, din nou, statui român, că taxa auto este discriminatorie.

6. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată, deoarece dispoziţiile de lege criticate nu încalcă principiul neretroactivităţii. Constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 respectă Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 7 aprilie 2011, pronunţată în Cauza C-402/09 - Ioan Tatu împotriva Statului român prin Ministerul Finanţelor şi Economiei şi alţii, plata timbrului de mediu fiind obligatorie şi exigibilă la data primei transcrieri a dreptului de proprietate pentru vehicule care se află deja în parcul auto naţional înaintea apariţiei taxei respective, inclusiv pentru vehiculele pentru care taxele anterioare pe poluare nu au fost achitate. Totodată, Curtea a reţinut că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 au înlăturat caracterul indirect discriminatoriu, prin taxarea unitară indiferent de provenienţa autovehiculului.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şt Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 4 martie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 8 aprilie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţii potrivit cărora: „Obligaţia de filată a timbrului intervine o singură dată, astfel: [...]

d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.”

11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă principiul neretroactivităţii legii civile consacrat de prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi de art. 6 din Codul civil, precum şi art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor de lege supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici similare, iar prin Decizia nr. 645 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2015, Decizia nr. 94 din 3 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, şi Decizia nr. 121 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2015, a statuat constituţionalitatea acestor norme.

13. Astfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că timbrul de mediu vizează constituirea fondului de mediu cu o destinaţie clar stabilită, fiind o taxă parafiscală. şi se plăteşte o singură dată. Totodată, instanţa constituţională a observat faptul că, potrivit art. 35 alin. (2) din Constituţie, statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos, iar conform art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, timbrul se face venit la bugetul Fondului pentru Mediu şi se utilizează de Administraţia Fondului pentru Mediu în vederea finanţării programelor şi proiectelor pentru protecţia mediului. În aceste condiţii, Curtea a constatat că măsurile luate de legiuitor au avut în vedere îndeplinirea obligaţiei prevăzute de chiar textul Constituţiei României.

14. De asemenea, prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, şi prin Decizia nr. 921 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 21 septembrie 2011, Curtea a statuat că „folosirea unei norme de drept european în cadrul controlului de constituţionalitate, ca normă interpusă celei de referinţă, implică, în temeiul art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, o condiţionalitate cumulativă: pe de o parte, această normă să fie suficient de clară, precisă şi neechivocă prin ea însăşi sau înţelesul acesteia să fi fost stabilit în mod clar, precis şi neechivoc de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi, pe de altă parte, norma trebuie să se circumscrie unui anumit nivel de relevanţă constituţională, astfel încât conţinutul său normativ să susţină posibila încălcare de către legea naţională a Constituţiei - unica normă directă de referinţă în cadrul controlului de constituţionalitate. Într-o atare ipoteză demersul Curţii Constituţionale este distinct de simpla aplicare şi interpretare a legii, competenţă ce aparţine instanţelor judecătoreşti şi autorităţilor administrative, sau de eventualele chestiuni ce ţin de politica legislativă promovată de Parlament sau Guvern, după caz.” Or, Curtea a reţinut că, în cauză, pe de o parte, autorul excepţiei indică un principiu de drept al Uniunii Europene (libera circulaţie a mărfurilor), principiu ce poate avea valenţe multiple. Aşadar, nu este suficient de clar precizat în această materie, nefiind îndeplinită prima condiţie, referitoare la caracterul clar, precis şi neechivoc al normei.

15. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

16. Cât priveşte invocarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitoare la art. 110 (articol care cuprinde dispoziţii fiscale) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, respectiv Hotărârea din 3 februarie 2014 pronunţată în cauzele conexate C-97/13 - Silvia Georgiana Câmpean împotriva A.F.P a Municipiului Mediaş şi Administraţia Fondului de Mediu şi C-214/13 - Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Alexandria împotriva George Ciocoiu, Curtea reţine că această hotărâre se referă la taxa pe poluare pentru autovehicule prevăzută de Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, şi abrogată de art. 19 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, şi nu la timbrul de mediu, stabilit pe baza unor criterii diferite.

17. De asemenea, Curtea reţine că plata timbrului de mediu cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat nu echivalează cu încălcarea prevederilor art. 15 alin, (2) din Constituţie, ci este în concordanţă cu principiul activităţii legii civile. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004).

18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Rom Seif - S.R.L., cu sediul în satul Spătaru, comuna Costeşti, judeţul Buzău, în Dosarul nr. 5.824/114/2013 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 4 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 566

din 15 septembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (1) lit. e), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (1) lit. e), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010, excepţie ridicată de Molnar Zsolt în Dosarul nr. 480/33/2014 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 69D/2015.

2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepţiei de neconstituţionalitate, avocat Oláh Emese, iar pentru partea Agenţia Naţională de Integritate răspunde consilier juridic Vladimir Ciobanu. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, reiterând, pe larg, criticile de neconstituţionalitate extrinsecă şi intrinsecă formulate în faţa instanţei de judecată, cuprinse în notele scrise ale autorului excepţiei care au însoţit încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale, aflate la dosarul cauzei.

4. Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată şi solicită respingerea acesteia ca atare, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. Depune la dosar concluzii scrise.

5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens invocă jurisprudenţa în materie a instanţei de contencios constituţional.

 

altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, a art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (1) lit. e), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010. Excepţia a fost ridicată de Molnar Zsolt într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui raport de evaluare, prin care au fost identificate elemente de încălcare a regimului juridic al incompatibilităţilor, raport întocmit de inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate.

7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că Legea nr. 176/2010 a fost adoptată de Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, şi de Senat, în calitate de Cameră decizională, deşi domeniul de reglementare este supus procedurii de dezbatere a Senatului, ca primă Cameră sesizată, şi, mai apoi, a Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizionali. De asemenea, apreciază că nu au fost avute în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.018 din 19 iulie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010, deoarece textul Legii nr. 176/2010 este o reproducere fidelă a celui declarat neconstituţional prin această decizie,

8. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate intrinsecă, arată că Agenţia Naţională de Integritate desfăşoară, potrivit atribuţiilor conferite de textele de lege contestate, activităţi specifice unui organ administrativ cu o veritabilă activitate jurisdicţională, fiind subordonat Parlamentului. De asemenea, sesizarea inspectorului de integritate, făcută în condiţiile art. 12 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 176/2010, evaluarea în sine a averii, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor sunt tot activităţi care evocă activitatea organelor de cercetare penală. Sub acest aspect, consideră că activităţile de evaluare efectuate de către inspectorii de integritate - în cadrul cărora se administrează şi se evaluează probe, se solicită orice informaţii necesare de la orice instituţie, autoritate publică, persoană juridică de drept public sau privat, se efectuează expertize - sunt urmate, potrivit art. 17, art. 19 şi art. 21 din Legea nr. 176/2010, de întocmirea unui raport de evaluare, cu efecte juridice similare unui rechizitoriu/unei hotărâri judecătoreşti. Astfel, prin raportul de evaluare, inspectorul de integritate analizează şi decide printr-un procedeu specific funcţiei de judecată şi se pronunţă, dă un verdict, spune dreptul, activitate permisă numai instanţelor de judecată, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituţie. Totodată, apreciază că sarcina probei este răsturnată, cel care a primit raportul de evaluare trebuind să-şi dovedească nevinovăţia.

9. În continuare, arată că împrejurarea că, potrivit art. 22 din Legea nr. 176/2010, raportul de evaluare poate fi contestat în justiţie, nu infirmă caracterul jurisdicţional al activităţii desfăşurate de Agenţia Naţională de Integritate, dat fiind faptul că acest raport, la concluzii, enunţă constatarea încălcării ordinii de drept, obiect specific activităţii de jurisdicţie. Potrivit art. 22 alin. (3) din lege, aceste rapoarte rămân definitive prin necontestarea lor, actul de constatare neputând fi pus ulterior în discuţie. Or, caracterul definitiv al actelor care emană de la Agenţie este specific actelor de jurisdicţie.

10. Curtea de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile Legii nr. 176/2010, în ansamblul său, precum şi cele ale ari. 1 alin. (3), art. 6 alin. (1) lit. e), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 20-26 din acelaşi act normativ nu contravin prevederilor constituţionale invocate, sens în care menţionează jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional în materie.

11 . Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor, concluziile scrise depuse de partea Agenţia Naţională de Integritate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum şi, în special, următoarele prevederi din Legea nr. 176/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010: art. 1 alin. (3) referitor la activitatea de evaluare desfăşurată de Agenţia Naţională de Integritate; art. 6 alin. (1) lit. e) privind atribuţia persoanelor responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de interese de a asigura afişarea şi menţinerea declaraţiilor de avere şi declaraţiilor de interese; art. 10 referitor la activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate; art. 12 alin. (1) şi (2) privind modalitatea de declanşare a activităţii de evaluare, procedura de repartizare a lucrării şi afişare a declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese pe pagina de internet a Agenţiei; art. 20-26: secţiunea a 3-a „Evaluarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor1.

15. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile din Constituţie cuprinse în următoarele articole: art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 21 alin. (4) referitor la caracterul facultativ şi gratuit al jurisdicţiilor speciale administrative, art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie, art. 44 alin. (8) şi (9) referitor la prezumţia de liceitate a averii şi la confiscarea bunurilor numai în condiţiile legii, art. 75 alin. (4) şi (5) referitor la procedura de dezbatere şi adoptare a legilor în cele două Camere şi la posibilitatea întoarcerii lor, art. 116 alin. (2) referitor* la organele de specialitate din subordinea Guvernului, a ministerelor ori a autorităţilor administrative autonome, art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei, art. 126 alin. (1) referitor la realizarea justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege şi ale art. 147 alin. (1) referitor la deciziile de admitere ale Curţii Constituţionale.

16. Referitor la criticile de neconstituţionalitate extrinsecă, Curtea reţine că Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative a fost supusă controlului de constituţionalitate a priori, exercitat prin raportare la prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie, invocate şi în cauza de faţă (a se vedea Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010). Cu acel prilej, Curtea a statuat că legea a fost adoptată cu respectarea principiului bicameralismului, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie şi că, „În practică, [...], se pot ivi situaţii în care unul şi acelaşi act normativ să cuprindă dispoziţii care aparţin mai multor domenii de reglementare, care intră în competenţa decizională a ambelor Camere. Pentru astfel de situaţii, dispoziţiile art. 75 alin. (4) şi (5) din Constituţie prevăd că, «(4) m cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a două Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă», respectiv n(5) Dispoziţiile alineatului(4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.»„

17. În aceste condiţii, întrucât criteriile de partajare a competenţelor celor două Camere, precum şi modalitatea de soluţionare a unor eventuale conflicte de competenţe sunt expres prevăzute în Legea fundamentală, Curtea a constatat că fiecare Cameră a Parlamentului este obligată să aplice întocmai dispoziţiile art. 75 din Constituţie.

18. Considerentele reţinute în Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010, precitată, îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, Curtea reţinând, din urmărirea procesului legislativ, desfăşurat în cele două Camere ale Parlamentului ulterior pronunţării deciziei menţionate, că legea supusă controlului a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată, şi de Senat, în calitate de Cameră decizională, devenind, ulterior promulgării, Legea nr. 176/2010.

19. Cât priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă vizând, în principal, presupusul caracter jurisdicţional al activităţii desfăşurate de Agenţia Naţională de Integritate, Curtea observă că acestea au mai fost examinate în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 204 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 iunie 2013, Decizia nr. 483 din 21 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 31 ianuarie 2014, Decizia nr. 604 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 28 ianuarie 2015, şi Decizia nr. 299 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015. Astfel, Curtea a statuat că Agenţia desfăşoară o activitate de evaluare a declaraţiilor de avere, a datelor, a informaţiilor şi a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor şi a incompatibilităţilor pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfăşura o activitate de judecată, în sensul celor constatate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 5 mai 2010 (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, şi Decizia nr. 1.042 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 8 februarie 2013).

20. De asemenea, în jurisprudenţa precitată, Curtea a reţinut că funcţia jurisdicţională se caracterizează prin instituirea puterii organului de jurisdicţie de a spune dreptul, de a soluţiona printr-o hotărâre învestită cu puterea lucrului judecat un conflict cu privire la întinderea unor drepturi subiective şi de a dispune, în condiţiile legii, măsuri restrictive. Această funcţie se circumscrie activităţii jurisdicţionale propriu-zise, care se exercită numai la cerere în cadrul unei proceduri formale caracterizate prin publicitate, contradictorialitate şi oralitate.

21. Prin urmare, având în vedere aceste elemente, Curtea a constatat că Agenţia Naţională de Integritate nu desfăşoară o activitate de jurisdicţie, ci una administrativă, deoarece se realizează şi din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate şi contradictorialitate şi deoarece în competenţa sa nu intră soluţionarea unor cazuri litigioase şi nici sancţionarea încălcărilor de lege. Totodată, Agenţia Naţională de Integritate nu pronunţă hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmeşte rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situaţii cu semnificaţie juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanţelor de judecată sau, după caz, a altor autorităţi şi instituţii competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege.

22. Totodată, Curtea nu a reţinut nici critica vizând presupusa încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, deoarece acest principiu este susceptibil de opozabilitate numai în materie penală. De asemenea, Curtea a constatat ca fiind neîntemeiată critica referitoare la compararea raportului de evaluare întocmit de inspectorul de integritate cu rechizitoriul, deoarece acest din urmă act produce efecte juridice faţă de o persoană inculpată într-o cauză, legitimând luarea unui set de măsuri restrictive. În plus, în condiţiile legii, raportul inspectorului de integritate poate fi contestat la instanţa de contencios administrativ (a se vedea, în sensul celor de mai sus, Decizia nr. 663 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 21 august 2012).

23. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc aspecte similare cu cele relevate în jurisprudenţa Curţii, şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei acesteia, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea.

24. În sfârşit, Curtea constată că, în raport cu criticile formulate, prevederile de lege nu contravin celorlalte dispoziţii din Legea fundamentală invocate.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Molnar Zsolt în Dosarul nr. 480/33/2014 al Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în ansamblul său, precum si, în special, a art. 1 alin. (3), art. 6 alin. (1) lit. e), art. 10, art. 12 alin. (1) şi (2) şi art. 20-26 din Legea nr. 176/2010 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 567

din 15 septembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Gilmar Belecciu în Dosarul nr. 8.731/118/2014/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 103D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea nr. 4 din 9 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 8.731/118/2014/a1, Tribunalul Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal - camera de consiliu - a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Gilmar Belecciu cu ocazia soluţionării unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru, formulată într-o cauză având ca obiect anularea/suspendarea executării unui act administrativ.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază, în esenţă, că, în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, caracterul de urgenţă este determinat de oportunitatea, raţiunea şi utilitatea reglementării, fără a se evidenţia însă existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar elementele cuprinse în Nota de fundamentare nu sunt de natură să justifice adoptarea acesteia. Ca atare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 nu îndeplineşte exigenţele art. 115 alin. (4) din Constituţie, fiind emisă în mod abuziv şi discriminatoriu în paguba şi împotriva intereselor justiţiabilului şi atrage şi înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

6. Consideră că reglementarea legală criticată aduce atingere şi dispoziţiilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, întrucât, cu toate că noile taxe instituite prin ordonanţa de urgenţă criticată sunt justificate de o regândire a sistemului juridic românesc, destinaţia sumelor provenite din taxele judiciare de timbru nu este în totalitate către sistemul juridic, un procent de 30% revenind bugetului de stat. Ca atare, majorarea acestor impuneri motivată doar de necesităţile sistemului de justiţie este aberantă, în condiţiile în care se doreşte impunerea unei taxe justiţiabilului pentru îndestularea bugetului de stat.

7. De asemenea, arată că justiţiabilul nu mai poate beneficia de actul de justiţie la care este îndreptăţit din cauza taxelor şi impozitelor camuflate în această taxă de timbru, al cărei cuantum duce la crearea unui serviciu public prohibit justiţiabilului de rând şi, deci, discriminatoriu. În acest sens, arată că, deşi, potrivit art. 21 alin. (4) din Constituţie, „Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite”, prin art. 16 din ordonanţa de urgenţă criticată se impune plata unei taxe de timbru în contestarea unui act administrativ.

8. Totodată, susţine că un justiţiabil nu poate fi obligat la plata unei taxe de timbru atunci când contestă un act emis abuziv de către o instituţie, care este scutită de la plata taxelor de timbru în temeiul art. 30 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, întrucât această măsură contravine principiului egalităţii în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, obligativitatea plăţii taxei respective reprezentând o formă de discriminare în raport cu instituţia respectivă, precum şi o îngrădire a accesului liber la justiţie, în ipoteza în care nu poate plăti o astfel de taxă de timbru.

9. Tribunalul Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă a Guvernului sunt în consonanţă cu prevederile art. 115 şi art. 16 alin. (1) din Constituţie.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost reţinut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare. Din examinarea notelor scrise depuse de autorul excepţiei în motivarea criticii, rezultă că, în realitate, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 lit. a) din acest act normativ, având următorul conţinut: „În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:

a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris - 50 lei”.

14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) care prevede că „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, art. 21 alin. (2)-(4) care consacră accesul liber la justiţie, art. 56 alin. (2) potrivit căruia „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale”, şi art. 115 alin. (4) care prevede că „Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora”.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că a răspuns unor critici de neconstituţionalitate identice celor din cauza de faţă, formulate de acelaşi autor. Astfel, prin Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, Curtea a reţinut că în Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislaţiei şi în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiţiei etc. Prin urmare, Curtea a apreciat că aspectele menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea li amânată şi au impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă, cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituţia României, astfel încât critica de neconstituţionalitate extrinsecă este neîntemeiată.

16. Referitor la critica privind scutirea instituţiilor statului de la plata taxei judiciare de timbru, Curtea a reţinut că, aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale ale art. 16, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create.

17. Principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Ca atare, scutirea autorităţilor publice de la consemnarea vreunei cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor fiscale are o justificare obiectivă şi raţională, autorităţile respective - creditori bugetari - fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.

18. Cât priveşte critica potrivit căreia art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 contravine art. 21 alin. (2)-(4) din Constituţie, Curtea a statuat că aceste dispoziţii se referă la cererile introduse în faţa instanţei de contencios administrativ şi nu dispun cu privire la jurisdicţiile speciale administrative, care, potrivit Constituţiei, sunt facultative şi gratuite. Aşa fiind, prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (4) nu au legătură cu dispoziţiile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. De asemenea, împrejurarea că prin aceste norme se stabileşte cuantumul taxei de timbru nu este de natură a afecta accesul liber la justiţie, deoarece, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit în nenumărate rânduri că prestaţiile judecătoreşti nu trebuie şi nu pot fi în toate cazurile gratuite.

Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor.

19. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 56 din Legea fundamentală, referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea nu a reţinut nici această critică, întrucât prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin norma constituţională, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, în a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

20. Referitor la critica privind destinaţia sumelor provenite din taxa judiciară de timbru, prin Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014, Curtea a reţinut că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească destinaţia impozitelor şi taxelor, precum şi a altor venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii. Totodată, Curtea a constatat că „independenţa financiară a justiţiei nu este dată de destinaţia taxei judiciare de timbru, ci de existenţa în sine a unor alocaţii bugetare suficiente pentru a se asigura buna funcţionare a instanţelor. Taxele judiciare de timbru constituie o contraprestaţie raportat la actul de justiţie, însă faptul că ele nu se fac venit la bugetul afectat sistemului justiţiei nu înseamnă automat că o asemenea taxă nu are un scop legitim. Statul poate să acorde o altă destinaţie sumelor de bani provenite din contraprestaţia efectuată la serviciul public prestat de instanţele judecătoreşti, respectiv ca acestea să se facă venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia debitorul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal.”

21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gilmar Belecciu în Dosarul nr. 8.731 /118/2014/a1 al Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, şi, în special, cele ale art. 16 lit. a) din aceeaşi ordonanţă de urgenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

ORDONANŢE ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015

 

Luând în considerare principalele caracteristici ale politicii bugetare în perioada următoare, care vor fi subordonate obiectivelor de susţinere a creşterii economice, de reducere a inflaţiei şi atingerii unui deficit bugetar la un nivel corelat cu obiectivele macroeconomice, având în vedere:

- analiza execuţiei bugetare derulată pe parcursul primelor 8 luni ale anului, respectiv a gradului de utilizare a fondurilor bugetare alocate;

- necesitatea asigurării plăţii integrale şi la timp a pensiilor din sistemul public de pensii şi a ajutoarelor pentru urmaşi;

- posibilitatea plăţii tranşei a IV-a aferente anului 2016 din titlurile executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale obţinute în instanţă de către personalul din sectorul bugetar;

- prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare,

ţinând seama de faptul că nepromovarea prezentului act normativ ar putea avea drept consecinţe neachitarea în totalitate a drepturilor de pensie şi a ajutoarelor pentru urmaşi pe anul 2015,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânata,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată.

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. 1. - Bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015, aprobate prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 nr. 187/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 2. - (1) Influenţele asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, detaliate la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli pe capitole şi titluri, sunt prevăzute În anexa nr. 1.

(2) Influenţele asupra cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015, detaliate pe ordonatori principali de credite, sunt prevăzute în anexele nr. 1/01, 1/02, 1/03 şi 1/04.

(3) Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pe anul 2015 se diminuează la venituri cu suma de 2.643 mii lei prin majorarea veniturilor curente cu suma de 206.070 mii lei şi diminuarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat cu suma de 208.713 mii lei, iar la cheltuieli se diminuează cu suma de 2.643 mii lei.

(4) Sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale pe anul 2015 se majorează la venituri cu suma de 1.803 mii lei, excedentul majorându-se cu aceeaşi sumă.

Art. 3. - (1) Influenţele asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015, detaliate la venituri pe capitole şi subcapitole, iar la cheltuieli pe capitole şi titluri, sunt prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015 aferent sistemului asigurărilor pentru şomaj se majorează la venituri cu suma de 7.838 mii lei şi se diminuează la cheltuieli cu suma de 108.687 mii lei, excedentul majorându-se cu suma de 116,525 mii lei.

(3) Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, instituit prin Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, se majorează la cheltuieli cu suma de 150 mii lei, excedentul diminuându-se cu aceeaşi sumă.

Art. 4. - Se autorizează Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice să diminueze în bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015, capitolul 68.04 „Asigurări şi asistenţă socială”, la titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice” alineatul 51.01.17 „Transferuri din bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetul asigurărilor sociale de stat” cu suma de 40.000 mii lei şi alineatul 51.01.19 „Transferuri din bugetul asigurărilor pentru şomaj către bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate” cu suma de 6.000 mii lei.

Art. 5. - Prin derogare de la prevederile art. 12 lit. c), art. 17 alin. (2) şi art. 26 alin. (5) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, şi ale art. 3 alin. (5) şi (8) din Legea nr. 182/2014 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2015, plafonul nominal al cheltuielilor de personal al bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2015 se modifică potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 6. - Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze influenţele aprobate şi să introducă modificările prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă în bugetul asigurărilor sociale de stat, în bugetul asigurărilor pentru şomaj şi în anexele la acestea pe anul 2015 şi să comunice Ministerului Finanţelor Publice, în termen de 5 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, detalierea influentelor aprobate.

Art. 7.- Anexele nr. 1,1/01,1/02,1/03,1/04 şi 2*) fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Rovana Plumb

 

Bucureşti, 23 octombrie 2015.

Nr. 48.


*) Anexele nr. 1,1/01,1/02,1/03,1/04 şi 2 sunt reproduse în facsimil.

 

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind modificarea Metodologiei de acreditare şi evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.564/2011

 

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

în temeiul prevederilor art. 244 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. I. - Metodologia de acreditare şi evaluare periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.564/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 8 noiembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 31 va avea următorul cuprins:

„Art. 31. - (1) Atestatele de formare continuă a personalului didactic sunt achiziţionate de către furnizorii deformare continuă acreditaţi de la Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A., pe baza comenzilor avizate de Direcţia generală management şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(2) Personalul didactic care a participat la stagii de formare individuale şi la programe de formare profesională autorizate de Autoritatea Naţională pentru Calificări, echivalate prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, poate solicita eliberarea atestatelor de formare continuă a personalului didactic, contra cost, de la casele corpului didactic.”

2. Articolul 32 va avea următorul cuprins:

„Art. 32. - Evidenţa atestatelor de formare continuă a personalului didactic se consemnează de către fiecare furnizor acreditat în registrul unic de evidenţă a atestatelor de formare continuă a personalului didactic.”

Art. II. - Direcţia generală management şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, casele corpului didactic şi furnizorii de programe de formare continuă acreditaţi vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I,

 

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 octombrie 2015.

Nr. 5.442.

 

ACTE ALE ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 3/2009

În temeiul art. 52 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

Adunarea generală naţională a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România emite următoarea hotărâre:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, adoptat prin Hotărârea Adunării generale naţionale a Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 3/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 12 august 2009, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

- La articolul 12 alineatul (1), după litera f) se introduc două noi litere, literele f1) şi f2), cu următorul cuprins:

„f1) Departamentul juridic; f2) Departamentul proiecte;”.

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,

Mircea Timofte

 

Bucureşti, 15 octombrie 2015.

Nr. 1.

 

ORDINULASISTENTILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

privind modificarea şi completarea Metodologiei de reatestare a competenţei profesionale a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi a asistenţilor medicali, aprobată prin Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 32/2009

 

Având în vedere prevederile art. 18 alin. (2) şi art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, întrunit în şedinţa din data de 2 octombrie 2015, emite următoarea hotărâre:

Art. I. - Metodologia de reatestare a competenţei profesionale a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi a asistenţilor medicali, aprobată prin Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 32/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 26 ianuarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2, liniuţa a 7-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

„- perioada în care asistenţii medicali generalişti şi moaşele au desfăşurat pe o perioadă de cel puţin 3 luni activitate de voluntariat conform legii, în domeniul studiilor absolvite;”.

2. La articolul 2, după liniuţa a 7-a se introduce o nouă liniuţă, liniuţa a 8-a, cu următorul cuprins:

„- perioada în care asistenţii medicali au desfăşurat pe o perioadă de cel puţin 3 luni activitate de voluntariat conform legii, într-o unitate sanitară de profil autorizată, conform specializării.”

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,

Mircea Timofte

 

Bucureşti, 2 octombrie 2015.

Nr. 23.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.