MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 811/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 811         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Sâmbătă, 31 octombrie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 571 din 15 septembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

868. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului administrativ privind recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar obţinute prin calificare profesională, completând Acordul administrativ privind recunoaşterea reciprocă a carnetului de serviciu dintre Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin şi Ministerul Transporturilor din România, semnat la Strasbourg la 4 decembrie 2014

 

Acord administrativ privind recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar obţinute prin calificare profesională, completând Acordul administrativ privind recunoaşterea reciprocă a carnetului de serviciu

 

906. - Hotărâre pentru declararea zilelor de 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie 2015 zile de doliu naţional pe teritoriul României

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 571

din 15 septembrie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Daniel Arcer.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Societatea “Saint Gobain Construction Products România” - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti în Dosarul nr. 951/328/2014 al Judecătoriei Turda şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 324D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 23 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 951/328/2014, Judecătoria Turda a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, excepţie ridicată de Societatea “Saint Gobain Construction Products România” - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti într-o cauză având ca obiect fond funciar.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma “În toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare”, cuprinsă în art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, este de natură să înfrângă principiul neretroactivităţii legii civile în sensul că, prin exprimarea neechivocă „în toate cazurile”, legiuitorul a avut în vedere orice acţiune civilă prin care se solicită, printre altele, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare, indiferent de data înregistrării pe rolul instanţelor judecătoreşti, respectiv indiferent dacă acţiunea a fost sau nu introdusă anterior intrării în vigoare a legii. Astfel, prin exprimarea “acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009”, coroborată cu teza întâi a aceluiaşi alineat, se produce o retroactivitate, întrucât interpretarea acestui text duce la concluzia că sunt inadmisibile toate acţiunile prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare dacă antecontractul este încheiat sub imperiul vechii legi, respectiv Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, şi nu sunt îndeplinite condiţiile art. 3, 4 şi 9 din Legea nr. 17/2014.

6. Referitor la prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, susţine că acestea sunt de natură să anuleze efectul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în baza vechii legi, dacă la momentul depunerii cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate nu sunt îndeplinite condiţiile noii legi.

7. Judecătoria Turda opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care arată că prevederile criticate nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii, întrucât acestea sunt norme procesual civile care reglementează condiţiile de admisibilitate a cererilor de chemare în judecată la care se referă.

8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 12 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: “(1) în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de contract de vânzare-cumpărare, acţiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale legislaţiei în materie, precum şi dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute la art. 3,4 şi 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal şi cartea funciară.

(2) Cererea de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate se respinge dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege. “

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) potrivit cărora “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 38 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 19 martie 2015, Decizia nr. 83 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 24 martie 2015, sau Decizia nr. 276 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2015, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate.

14. Cu acele prilejuri s-a reţinut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, scopurile acestei legi sunt: asigurarea securităţii alimentare, protejarea intereselor naţionale şi exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; stabilirea unor măsuri privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan; comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic. Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, statuează că înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare]. Ca atare, prin normele instituite de Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se creează în sarcina vânzătorilor şi a cumpărătorilor obligaţia de a respecta cadrul legal în vigoare la data transferului dreptului de proprietate, prin vânzare, asupra terenurilor agricole situate în extravilan.

15. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în toate cazurile în care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare, acţiunea este admisibilă dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii: antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Codului civil şi ale legislaţiei în materie, referitoare la condiţiile de valabilitate a contractului (capacitatea părţilor, consimţământ valabil exprimat, obiect, cauză), indiferent de forma încheierii antecontractului; sunt îndeplinite condiţiile referitoare la exercitarea dreptului de preempţiune, prevăzute de art. 3,4 şi 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare (privind existenţa avizelor specifice eliberate de Ministerul Apărării Naţionale şi de Ministerul Culturii şi a avizului final care atestă parcurgerea procedurii de exercitare a dreptului de preempţiune reglementat prin legea specială, eliberat de structurile teritoriale sau de structura centrală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), precum şi condiţia ca imobilul ce face obiectul contractului să fie înscris la rolul fiscal şi în cartea funciară.

16. Întrucât promisiunea de vânzare nu este translativă de proprietate, nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, având în vedere că legea nu retroactivează, ci vizează doar condiţiile privind transferul dreptului de proprietate a terenurilor agricole situate în extravilan după intrarea în vigoare a Legii nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare. De altfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare.

17. Aplicarea prevederilor legale criticate, în vigoare la data realizării transferului dreptului de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare, nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivităţii, ci este în concordanţă cu principiul activităţii legii civile. În acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi.

18. Totodată, Curtea a reţinut că prevederea legală criticată stabileşte atribuţiile de natură procedurală ale instanţei de judecată de a verifica, pe lângă îndeplinirea condiţiilor de validitate a antecontractului, şi condiţiile reglementate de art. 3, 4 şi 9 din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, după caz. Aşadar, de aplicare imediată, în domeniul temporal propriu al Legii nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt condiţiile necesar a fi întrunite pentru transferul dreptului de proprietate, norma criticată stabilind în sarcina instanţei de judecată obligaţia verificării îndeplinirii acestora la momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti care să ţină loc de act autentic.

19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 17/2014, cu modificările şi completările ulterioare, sunt de natură să anuleze efectul unei hotărâri judecătoreşti pronunţate în baza vechii legi, dacă la momentul depunerii cererii de înscriere în cartea funciară a dreptului de proprietate nu sunt îndeplinite condiţiile noii legi, se observă că, astfel cum reiese din dosarul cauzei, autoarea excepţiei are în vedere o situaţie ipotetică, neaflându-se în ipoteza în care a fost pronunţată o hotărâre judecătorească sub imperiul unei alte legi care să ţină loc de contract de vânzare-cumpărare. Mai mult, aspectul relevat ţine de determinarea domeniului temporal propriu al legii, aşadar de corecta interpretare şi aplicare a acesteia.

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea “Saint Gobain Construction Products România - S.R.L. - Business Unit Rigips din Bucureşti în Dosarul nr. 951/328/2014 al Judecătoriei Turda şi constată că dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Turda şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 septembrie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului administrativ privind recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar obţinute prin calificare profesională, completând Acordul administrativ privind recunoaşterea reciprocă a carnetului de serviciu dintre Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin şi Ministerul Transporturilor din România, semnat la Strasbourg la 4 decembrie 2014

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul administrativ privind recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar obţinute prin calificare profesională, completând Acordul administrativ privind recunoaşterea reciprocă a carnetului de serviciu dintre Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin şt Ministerul Transporturilor din România, semnat la Strasbourg la 4 decembrie 2014, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Iulian-Ghiocel Matache

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

 

Bucureşti, 14 octombrie 2015.

Nr. 868.

 

ACORD ADMINISTRATIV

privind recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar obţinute prin calificare profesională, completând Acordul administrativ privind recunoaşterea reciprocă a carnetului de serviciu

 

Preambul

Comisia Centrală pentru Navigaţia pe Rin (denumită în continuare CCNR) şi

Ministerul Transporturilor din România (denumit în continuare Autoritate contractantă),

din dorinţa simplificării formalităţilor de angajare pentru personalul navigant şi de facilitare a liberei circulaţii a echipajelor, conştiente de faptul că recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar obţinute prin formare profesională şi facilitarea liberei circulaţii a membrilor de echipaj în Europa fac parte din măsurile menite să asigure o ofertă de forţă de muncă suficientă, constatând că această recunoaştere reciprocă a calificării de marinar, obţinută prin formare profesională şi atestată prin carnetul de serviciu recunoscut, este o completare a recunoaşterii timpului de navigaţie şi a aptitudinilor fizice şi psihice, constatând că formarea profesională a marinarului permite dobândirea de competenţe similare, îşi reafirmă angajamentul de a contribui la integrarea şi dezvoltarea pieţei europene de transport pe căile navigabile interioare.

Conştiente de faptul că recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar, obţinută prin formare profesională, constituie un proces evolutiv ce ţine cont de activitatea în derulare,

dorind să contribuie la punerea în aplicare a programului NAI ADES II (2014-2020), care vizează faptul că piaţa muncii trebuie să deţină forţă de muncă suficientă şi calificată, precum şi realizarea unei armonizări la nivel european,

dorind să contribuie la punerea în aplicare a programului VISION 2018, care vizează modernizarea formării şi calificării personalului navigant, ridicarea nivelului de atractivitate a meseriilor din domeniul navigaţiei pe căi navigabile interioare în scopul asigurării unei oferte suficiente de forţă de muncă, obiectiv prioritar al preşedinţiei olandeze,

remarcând că recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar, obţinută prin formare profesională, trebuie să fie însoţită de mecanisme de cooperare administrativă între autorităţile competente, pentru a preciza dar modalităţile de înscriere în carnetul de serviciu recunoscut, pentru permiterea evoluţiei pe planuri de formare, pentru dezvoltarea de practici comune şi pentru punerea în lucru a sistemelor fiabile în schimbul de informaţii,

remarcând faptul că Autoritatea contractantă a semnat Acordul administrativ privind recunoaşterea reciprocă a carnetelor de serviciu,

având în vedere declaraţia Autorităţii contractante din 28 iulie 2014 privind acceptarea recunoaşterii reciproce a calificării de marinar obţinute prin formare profesională,

având în vedere raportul delegaţiei franceze din 18 august 2014, având în vedere procesul-verbal referitor la auditul din 3 septembrie 2014,

având în vedere propunerea Comitetului pentru probleme sociale, de muncă şi de formare profesională din 8 octombrie 2014, au convenit următorul acord:

 

ARTICOLUL 1

Autorităţile competente

 

Autorităţile competente sunt, pe de o parte, autorităţile competente ale Autorităţii contractante a statului care efectuează înregistrarea calificării de marinar obţinute prin formare profesională în carnetele de serviciu şi, de cealaltă parte, autorităţile renane competente conform cu anexa nr. 1 la instrucţiunile de serviciu numărul 4.

 

ARTICOLUL 2

Recunoaşterea reciprocă

 

1. CCNR recunoaşte valabilitatea pe Rin a calificării de marinar obţinute prin formare profesională finalizată cu succes la Centrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale (denumit în continuare Centrul de formare profesională CERONAV), atestată prin Certificatul de absolvire a cursului de calificare de marinar, emis de CERONAV, şi Certificatul de capacitate pentru funcţia de marinar fluvial, emis de Autoritatea Navală Română.

Recunoaşterea se referă la formarea profesională, care va începe din ianuarie 2015 sau mai târziu, cu condiţia împlinirii vârstei de 18 ani.

Autoritatea competentă a Autorităţii contractante, în sensul articolului 5 din Aranjamentul administrativ pentru recunoaşterea reciprocă a carnetelor de serviciu, înregistrează calificarea în evidenţa carnetului de serviciu recunoscut, însoţită de menţiunea că acea calificare este recunoscută “În conformitate cu articolul 3.02, paragraful 3, litera a) din RPN”,

Autoritatea competenta nu înscrie menţiunea decât după ce se asigură, prin verificarea diplomei originale de formare şi a certificatului de calificare, că formarea profesională a fost finalizată cu succes.

2. Autoritatea contractantă recunoaşte valabilitatea, pe căile navigabile de pe teritoriul naţional al statului căruia îi aparţin, calificării marinarilor, obţinută prin formare şi înscrisă în carnetele de serviciu renane. Organizaţiile de formare profesională renane a căror diplomă poate duce la o calificare, în sensul articolului 3.02, paragraful 2, din RPN, figurează în anexa nr. 2 la instrucţiunile de serviciu numărul 4.

 

ARTICOLUL 3

Schimbul de informaţii

 

Autoritatea competentă, în sensul articolului 5 din Acordul administrativ privind recunoaşterea reciprocă a carnetelor de serviciu, care a înscris în carnetul de serviciu recunoscut calificarea de marinar obţinută prin formare profesională, comunică oricărei altei autorităţi competente ce solicită informaţii cu privire la cum a fost înscrisă o astfel de menţiune.

 

ARTICOLUL 4

Cooperarea

 

Experţii naţionali din cadrul CCNR şi al Autorităţii contractante vor depune eforturile necesare, inclusiv prin organizarea de şedinţe comune, dacă este necesar, pentru atingerea următoarelor obiective, respectiv de:

- a contribui la faptul că evoluţiile şi schimbările de reglementare care vor fi necesare în viitor să fie în concordanţă în diferitele regulamente;

- a discuta despre dificultăţile întâlnite în aplicarea acordului, despre infracţiunile constatate şi despre modalitatea de a răspunde în aceste cazuri;

- a examina şi dezvolta proceduri privind schimbul de informaţii;

- a coordona mecanismele de control dintre state;

- a compara modalităţile de obţinere a calificărilor astfel încât să dezvolte recunoaşterea reciprocă a calificărilor.

Cooperarea este prevăzută în una dintre limbile oficiale de lucru ale CCNR.

 

ARTICOLUL 5

Secretariatul acordului

 

Se instituie un secretariat al acordului (denumit în continuare Secretariatul). Acesta trebuie să fie asigurat de către Secretariatul CCNR care are sediul la Strasbourg.

Sarcinile sale includ:

- furnizarea sprijinului logistic necesar în organizarea întâlnirilor comune menţionate la articolul 4;

- facilitarea schimbului de informaţii între Autoritatea contractantă şi CCNR;

- asigurarea gestionării unei pagini dedicate în cadrul site-ului CCNR în care să se regăsească informaţiile relevante aplicării acordului pentru a putea fi consultate;

- efectuarea altor sarcini care pot fi necesare pentru a asigura buna funcţionare a acordului.

 

ARTICOLUL 6

Datoria de informare şi consultare în cazul modificării Regulamentului

 

CCNR şi Autoritatea contractantă se informează reciproc, cu celeritate, independent de întâlnirile comune, despre modificările şi completările ce sunt prevăzute pentru reglementarea lor. CCNR şi Autoritatea contractantă se vor consulta, înainte de adoptarea acestora, pentru a preveni modificările ce pot pune sub semnul întrebării recunoaşterea reciprocă a calificărilor marinarilor obţinute prin formare profesională. În cazul modificării, CCNR şi Autoritatea contractantă transmit fără întârziere Secretariatului reglementarea modificată, precizând data intrării în vigoare. Secretariatul asigură difuzarea informaţiilor către CCNR şi Autoritatea contractantă.

 

ARTICOLUL 7

Sfârşitul recunoaşterii reciproce

 

1. În cazul în care CCNR sau Autoritatea contractantă considera că un amendament adoptat în unul dintre statele implicate prin acord sau o practică a Autorităţii contractante pune la îndoială recunoaşterea reciprocă, aceasta notifică de îndată Secretariatul, care transmite comunicarea către CCNR şi Autoritatea contractantă.

Acestea încearcă să găsească o soluţie amiabilă pentru menţinerea recunoaşterii reciproce a calificărilor marinarilor, obţinute prin formare profesională. O şedinţă comună va fi convocată în acest scop.

2. Dacă, la termenul negocierii, CCNR sau Autoritatea contractantă este convinsă că recunoaşterea reciprocă nu poate fi menţinută fără a cauza un risc pentru siguranţa navigaţiei, se poate rezilia recunoaşterea reciprocă a calificării de marinar obţinute prin formare profesională. O astfel de decizie va intra în vigoare pentru Autoritatea contractantă în cauză, la 12 luni de la notificarea acesteia de Secretariat.

 

ARTICOLUL 8

Amendamente

 

CCNR sau Autoritatea contractantă poate prezenta

Secretariatului propunerile de amendamente la prezentul acord. CCNR şi Autoritatea contractantă vor transmite Secretariatului poziţia şi comentariile lor în termen de două luni de la notificarea propunerii de către Secretariat. În răspunsul lor, autorităţile implicate precizează dacă doresc să convoace o şedinţă comună. Amendamentul propus este considerat aprobat în absenţa unui răspuns primit de către Secretariat la expirarea termenului de două luni. Amendamentul va intra în vigoare la 60 de zile de la aprobarea acestuia. O versiune modificată a acordului este transmisă de Secretariat către CCNR şi către Autoritatea contractantă înainte de data intrării în vigoare a amendamentului.

 

ARTICOLUL 9

Dispoziţii finale

 

1. Sub rezerva transmiterii de către delegaţia română către Secretariat a modificării reglementării nu mai târziu de 30 noiembrie 2015, prezentul acord va intra în vigoare la 1 decembrie 2015. În cazul transmiterii ulterioare, acordul administrativ va intra în vigoare în prima zi a lunii următoare depunerii la Secretariat. Acesta poate fi denunţat cu efect de la sfârşitul anului printr-o notificare scrisă, adresată celeilalte părţi contractante cu 6 luni înainte.

2. Acordul administrativ nu constituie un tratat sau un acord internaţional în sensul dreptului internaţional public, care implică responsabilitatea internaţională a statului reprezentat de Autoritatea contractantă sau a CCNR ca organizaţie internaţională. Prezentul acord a fost încheiat fără a aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor care decurg din orice acord internaţional sau reglementări ale Uniunii Europene.

3. CCNR întocmeşte versiunile în limbile germană, franceză şi olandeză, iar Ministerul Transporturilor din România, versiunea în limba română. O versiune originală a acordului, textele în limbile franceză, germană, olandeză şi română, care sunt în mod egal autentice, se depun la Secretariatul CCNR şi la Ministerul Transporturilor din România.

 

Adoptat la Strasbourg la 4 decembrie 2014.

 

Hans Van der Werf

Viorel Ion Olea

Secretarul general al Comisiei Centrale

Director

pentru Navigaţia pe Rin

Direcţia transport naval Ministerul Transporturilor din România

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru declararea zilelor de 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie 2015 zile de doliu naţional pe teritoriul României

 

În memoria victimelor incendiului ce a avut loc în data de 30 octombrie 2015 în sectorul 4 din municipiul Bucureşti, în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 6 din Legea nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se declară zilele de 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie 2015 zile de doliu naţional pe teritoriul României.

Art. 2. - (1) în zilele de doliu naţional, menţionate la art. 1, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă.

(2) Drapelul României în berna se mai arborează:

a) la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ de orice grad, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României;

b) la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi în aeroporturi, porturi, gări şi autogări;

c) ca pavilion pe navele de orice fel şi pe ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

(3) Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă.

Art. 3. - În zilele de 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie 2015, posturile de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură îşi vor adapta programul în mod corespunzător.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

Secretarul general al Guvernului,

Ion Moraru

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

p. Ministrul culturii,

Alexandru-Vasile Oprean,

secretar de stat

p. Ministrul transporturilor,

Ion-Aurel Stanciu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 31 octombrie 2015.

Nr. 906.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.