MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 685/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 685         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 9 septembrie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

 

52. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

 

DECRETE

 

720. - Decret privind înfiinţarea Consulatului General al României la Bari, Republica Italiană

 

721. - Decret privind înfiinţarea Consulatului General al României la Stuttgart. Republica Federală Germania

 

722. - Decret privind înfiinţarea Consulatului General al României la Manchester, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

 

723. - Decret privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Islanda, pe de altă parte, cu privire la participarea Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia şi ale Islandei pentru cea de a două perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles la 1 aprilie 2015

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 547 din 15 iulie 2015 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

591. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice privind modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 547/2009 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile în cadrul componentei de Asistenţă tehnică a Programului operaţional comun “Marea Neagră 2007-2013”

 

594. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice pentru desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii - Societatea Comercială QUALITAS - S.A., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiilor specifice de certificare a produselor pentru construcţii şi de certificare a controlului producţiei în fabrică

 

595. - Ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice pentru desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii - Societatea Comercială RAD CERT - S.R.L., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului

În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) şi art. 67 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 46 şi 47 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Senatului nr. 50/2012 privind aprobarea componenţei numerice şi nominale a comisiilor permanente ale Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. III “Componenţa Comisiei economice, industrii şi servicii”, domnul senator Ţapu Nazare Eugen - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Iliescu Lucian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

2. La anexa nr. V “Componenţa Comisiei pentru politică externă”, domnul senator Badea Viorel-Riceard – Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei.

3. La anexa nr. XI “Componenţa Comisiei pentru cultură şi media”, doamna senator Tudor Doina-Anca - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Vosganian Varujan - Grupul parlamentar Liberal Conservator.

4. La anexa nr. XVI “Componenţa Comisiei pentru regulament”, domnul senator Tătaru Nelu - Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - se include în componenţa comisiei în locul domnului senator Grapă Sebastian - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 7 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

IOAN CHELARU

 

Bucureşti, 7 septembrie 2015.

Nr. 52.

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind înfiinţarea Consulatului General al României la Bari, Republica Italiană

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 37/1991 privind înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se înfiinţează Consulatul General al României la Bari, Republica Italiană, cu un număr de 7 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 8 septembrie 2015.

Nr. 720.

 

ANEXĂ

 

Consulatul General al României la Bari, Republica Italiană, va fi încadrat cu un număr de 7 (şapte) posturi, astfel:

 

1. consul general;

2. consul;

3. viceconsul;

4. funcţionar consular;

5. funcţionar consular;

6. secretar-dactilograf - contabil;

7. intendent - şofer.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiinţarea Consulatului General al României la Stuttgart. Republica Federală Germania

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 37/1991 privind înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se înfiinţează Consulatul General al României la Stuttgart. Republica Federală Germania, cu un număr de 7 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 8 septembrie 2015.

Nr. 721.

 

ANEXĂ

 

Consulatul General al României la Stuttgart. Republica Federală Germania, va fi încadrat cu un număr de 7 (şapte) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. viceconsul;

4. funcţionar consular;

5. funcţionar consular;

6. secretar – dactilograf - contabil;

7. intendent - şofer.

 

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind înfiinţarea Consulatului General al României la Manchester, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord

În temeiul prevederilor art. 91 alin. (2) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale Legii nr. 37/1991 privind înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea rangului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, având în vedere propunerea Guvernului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se înfiinţează Consulatul General al României la Manchester, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cu un număr de 7 posturi, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul decret.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 8 septembrie 2015.

Nr. 722.

 

ANEXĂ

 

Consulatul General al României la Manchester, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, va fi încadrat cu un număr de 7 (şapte) posturi, astfel:

1. consul general;

2. consul;

3. viceconsul;

4. funcţionar consular;

5. funcţionar consular;

6. secretar - dactilograf-contabil;

7. intendent - şofer.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Islanda, pe de altă parte, cu privire la participarea Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia şi ale Islandei pentru cea de a două perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles la 1 aprilie 2015

În temeiul prevederilor art. 91 alin, (1) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

la propunerea Guvernului, potrivit Hotărârii nr. E 129 din 19 august 2015,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se supune spre ratificare Parlamentului Acordul dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Islanda, pe de altă parte, cu privire la participarea Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia şi ale Islandei pentru cea de a două perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles la 1 aprilie 2015, şi se dispune publicarea prezentului decret în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

 

Bucureşti, 8 septembrie 2015.

Nr. 723.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 547

din 15 iulie 2015

asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-şef

 

1. Pe rol se află pronunţarea asupra sesizării de neconstituţionalitate privind dispoziţiile Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România, sesizare formulată de un număr de 44 senatori şi transmisă Curţii Constituţionale prin Adresa nr. XXXV/3.076 din 1 iulie 2015 de către secretarul general al Senatului.

2. Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. I) din Constituţie şi al art. 27 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 2.413 din 25 aprilie 2015 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1 146L/2/2015.

3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că, potrivit dispoziţiilor hotărârii criticate, comisia specială a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România întocmeşte şi prezintă Senatului o evaluare “a modului în care puterile de stat funcţionează potrivit principiului constituţional al separaţiei echilibrului şi controlului reciproc. Această comisie organizează dezbateri, întocmeşte documentare extensive cu privire la tematica supusă evaluării. Comisia, “pe baza propriilor indicatori şi a propriului model de analiză, realizează un raport ce va măsura: independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar”, rigoarea şi raţionalitatea procedurilor, controlul civil asupra instituţiilor de forţă, consistenţa drepturilor şi libertăţilor individuale, precum şi garanţiile constituţionale, formele şi eficacitatea controlului cetăţenesc asupra tuturor instituţiilor şi puterilor statului”.

4. Or, folosirea “propriilor indicatori şi a propriului model de analiză” de către comisie, constituie, în opinia autorilor sesizării, un factor de realizare a unui abuz politic, de natură a încălca prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) care Statuează că “statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale”, precum şi cele cuprinse în art. 124 alin. (3) care precizează că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Este mai mult decât evident că această comisie este înfiinţată pentru a sluji ca un instrument politic de imixtiune în activitatea justiţiei, generând o presiune nejustificată asupra puterii judecătoreşti.

5. Autorii mai susţin că activitatea puterii legislative nu cuprinde şi această latură de anchetă asupra celorlalte puteri, judecătorii nu pot fi traşi la răspundere de către această comisie, supunându-se numai legii. Deşi se invocă principiul separaţiei puterilor, în realitate, prin activitatea sa, această comisie nu face decât să îl încalce şi să producă o tensiune nefirească într-un stat de drept. Este indubitabil că o “evaluare”, o “măsurare” a independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar constituie prin sine însuşi un amestec şi o presiune la adresa independenţei justiţiei.

6. În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a solicitat punctul de vedere al Biroului permanent al Senatului asupra sesizării de neconstituţionalitate.

7. În vederea soluţionării prezentei sesizări, Curtea procedează, mai întâi, la verificarea admisibilităţii acesteia.

8. Analiza îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate a sesizării trebuie realizată prin raportare la art. 27 alin. (1) din lege, potrivit căruia “Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor.; a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori”.

9. Astfel, Curtea constată că actul juridic supus controlului este o hotărâre, care aparţine plenului Senatului, sesizarea fiind formulată de un număr de 44 de senatori, care, potrivit dispoziţiilor legale, are calitatea de titular al sesizării.

10. În continuare, Curtea va analiza îndeplinirea în prezenta cauză a altor condiţii de admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege lata, dar care reprezintă rezultate ale interpretării textelor de lege, date de Curte în jurisprudenţa sa anterioară. Sub acest aspect, o condiţie de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituţionalitatea hotărârilor parlamentare o constituie relevanţa constituţională a obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului, adoptate după conferirea noii competenţe, hotărâri care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea deciziile nr. 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012).

11. De asemenea, Curtea Constituţională a mai stabilit, în mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin dispoziţiile Constituţiei, pe de altă parte. Aşadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, plenului Senatului şi plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 şi Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014).

12. În aplicarea acestor considerente, a căror putere de lucru judecat şi obligativitate nu pot fi puse la îndoială, Curtea reţine că obiectul Hotărârii Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015, respectiv constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România, se situează în materia constituţională, câtă vreme scopul înfiinţării unei astfel de comisii îl reprezintă întocmirea şi prezentarea în faţa Senatului şi, prin intermediul acestuia, societăţii româneşti a unei evaluări amănunţite, analitice şi obiective atât a calităţii practicilor şi instituţiilor democratice din România, cât şi a modului în care puterile în stat funcţionează potrivit principiului constituţional al separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc. De asemenea, pentru a se raporta la noţiunile menţionate în jurisprudenţa Curţii, respectiv valori,  principii său reguli constituţionale, este evident că, în speţă, obiectul hotărârii este nemijlocit legat de regulile consacrate de art. 1 alin. (4) din Constituţia României, care stabileşte principiul separaţiei puterilor în stat. Având în vedere cele precizate, Curtea apreciază că sesizarea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate.

13. Obiectul sesizării de neconstituţionalitate îl constituie Hotărârea Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 24 iunie 2015, care are următorul conţinut: “În temeiul prevederilor art. 64 alin. (4) din Constituţia României. republicată, precum şi ale art. 77 din Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Senatul adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1: Se constituie Comisia specială a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România, denumită în continuare Comisia, în scopul de a întocmi şi de a prezenta Senatului şi. prin intermediul acestuia, societăţii româneşti o evaluare amănunţită, analitică şi obiectivă atât a calităţii practicilor şi instituţiilor democratice din România, cât şi a modului în care puterile în stat funcţionează potrivit principiului constituţional al separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc.

Art. 2: (1) Comisia se compune din 9 senatori, desemnaţi de grupurile parlamentare din Senat.

(2) Comisia este condusă de un birou alcătuit din preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar.

(3) Componenţa nominală a Comisiei şi a biroului acesteia este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(4) Senatorii desemnaţi ca membri ai Comisiei îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente ale Senatului.

Art. 3: Comisia are următoarele atribuţii:

a) organizează dezbateri publice şi consultări cu societatea civilă, mediul academic şi reprezentanţi ai instituţiilor;

b) întocmeşte o documentare extensivă, prin colaborarea cu autorităţile publice competente, dar şi prin culegerea de date din surse publice, cu privire la tematica aflată sub evaluare;

c) pe baza propriilor indicatori şi a propriului model de analiză, Comisia realizează un raport ce va măsura: participarea şi reprezentarea politică, densitatea şi intensitatea reţelelor de asociativitate, libertatea de exprimare, respectul faţă de minorităţile de orice natură, gradul de acceptabilitate a pluralismului, raportul dintre viaţa privată şi securitatea colectivă, capacitatea de reglare a erorilor şi abuzurilor instituţionale, responsabilitatea politică, transparenţa deciziilor guvernamentale, calitatea deliberării instituţionale şi a dezbaterii publice, independenţa şi imparţialitatea sistemului judiciar, rigoarea şi raţionalitatea procedurilor, controlul Parlamentului asupra Executivului, controlul civil asupra instituţiilor de forţă, consistenţa drepturilor şi libertăţilor individuale, precum şi a garanţiilor constituţionale, formele şi eficacitatea controlului cetăţenesc asupra tuturor instituţiilor şi puterilor statului.

Art. 4: Şedinţele Comisiei au loc săptămânal sau ori de câte ori este necesar.

Art. 5: Comisia îşi va desfăşura activitatea în baza regulamentului propriu de funcţionare, aprobat de Biroul permanent al Senatului.

Art. 6: în luna aprilie 2016, Comisia va prezenta Senatului raportul final asupra activităţii desfăşurate, însoţit de recomandări de lege ferenda.

Art. 7: După prezentarea raportului final în luna aprilie 2016, Comisia îşi va înceta activitatea.

Art. 8: Biroul permanent al Senatului va dispune măsurile necesare pentru asigurarea activităţii Comisiei.”

14. Autorii sesizării susţin că această hotărâre contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor şi ale art. 124 alin. (3) referitor la independenţa justiţiei.

15. Examinând criticile de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în temeiul art. 64 alin. (4) teza întâi din Constituţie, care prevede posibilitatea fiecărei Camere de a-şi constitui “comisii de anchetă sau alte comisii speciale”, Senatul a adoptat Hotărârea nr. 48 din 22 iunie 2015 cu respectarea condiţiilor referitoare la cvorumul legal şi la majoritatea de voturi, prevăzute de art. 67 şi art. 76 alin. (2) din Constituţie. Potrivit dispoziţiilor art. 1 din hotărâre, scopul constituirii comisiei speciale îl reprezintă evaluarea instituţiilor democratice din România, sub aspectul calităţii practicilor acestora, precum şi a modului în care puterile în stat funcţionează potrivit principiului constituţional al separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc. Hotărârea reglementează atribuţiile comisiei, stabilind durata de funcţionare a acesteia - luna aprilie 2016, când aceasta are obligaţia de a prezenta plenului Senatului raportul final asupra activităţii desfăşurate, însoţit de recomandări de lege ferenda.

16. Analizând obiectul şi scopul reglementării, Curtea constată că hotărârea de constituire a unei comisii speciale având un asemenea obiect de activitate reprezintă o aplicare a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) din Constituţie, respectiv a principiului potrivit căruia parlamentarii sunt în serviciul poporului. Aceştia, beneficiind de legitimarea textului constituţional menţionat, trebuie să dea dovadă de aplecare spre discutarea, dezbaterea şi rezolvarea problemelor comunităţii şi nicidecum să le ignore. De asemenea, reţinem că nicio autoritate sau instituţie publică nu poate limita sau nega acest principiu, senatorii şi deputaţii exercitându-şi mandatul în conformitate cu interesul superior ăl comunităţii şi cu respectarea competenţelor strict determinate prin Constituţie (a se vedea în acest sens şt Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 787 din 22 noiembrie 2012).

17. Autorii sesizării susţin că “activitatea puterii legislative nu cuprinde şi această latură de anchetă asupra celorlalte puteri”, astfel că “judecătorii nu pot fi traşi la răspundere de către această comisie, supunându-se numai legii”. Or, prin activitatea sa, această comisie nu face decât să producă o tensiune nefirească într-un stat de drept, întrucât “evaluarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar constituie prin sine însuşi un amestec şi o presiune la adresa independenţei justiţiei”.

18. Cu privire la ancheta parlamentară, Curtea a statuat că aceasta este “o expresie a funcţiei de control pe care o are Parlamentul în cadrul democraţiei constituţionale. Acest tip de control parlamentar se poate efectua prin intermediul unei comisii de anchetă constituite ad-hoc sau prin mijlocirea unei comisii permanente” (Decizia nr. 1.231 din 29 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 noiembrie 2009), priveşte subiectele supuse controlului prin art. 111 din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994) şi “se exercită asupra activităţii Guvernului şi asupra celorlalte organe ale administraţiei publice, iar nu şi asupra oricărei autorităţi publice centrale” (Decizia nr. 317 din 13 aprilie 2006, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 446 din 23 mai 2006). Totodată, se exercită şi cu privire la activitatea serviciilor publice (Decizia nr. 46 din 17 mai 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 27 mai 1994).

19. Pentru a răspunde criticilor de neconstituţionalitate, trebuie observate considerentele de principiu enunţate în Decizia nr. 45 din 17 mai 1994, respectiv faptul că prevederile regulamentului propriu fiecărei Camere “nu pot stabili drepturi şi obligaţii decât pentru deputaţi [sau senatori, după caz, - s.n.], precum şi pentru autorităţile, demnitarii şi funcţionarii publici, în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera”. Curtea a mai arătat că “anumiţi demnitari şi funcţionari publici nu pot fi însă controlaţi prin comisiile de anchetă, deoarece Constituţia, stabilind raporturile juridice dintre autorităţile publice, instituie reguli distincte”. Prin Decizia nr. 1.231 din 29 septembrie 2009 şi, ulterior, prin Decizia nr. 924 din 1 noiembrie 2012, Curtea a reţinut că “În faţa comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară numai subiectele de drept care se află în raporturi constituţionale specifice cu Parlamentul potrivit titlului III, cap. IV din Constituţie, intitulat Raporturile Parlamentului cu Guvernul. Alte subiecte de drept pot fi invitate să ia parte la dezbaterile din faţa comisiilor de anchetă, fără a exista însă vreo obligaţie corelativă din partea acestora de a da curs invitaţiei”. Curtea â stabilit, de asemenea că aceste comisii de anchetă “nu au abilitarea constituţională sau regulamentară să se pronunţe asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, ci sunt expresia controlului parlamentai*. Scopul lor este acela de a lămuri, de a clarifica împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării. “Este, prin urmare, de forţa evidenţei faptul că aceste comisii anchetează/verifică fapte sau împrejurări, şi nu persoane. Ele au ca scop constatarea existenţei sau inexistenţei faptelor pentru care a fost creată comisia de anchetă, fără a stabili cu titlu de certitudine răspunderea administrativă, materială, disciplinară sau penală a vreunei persoane”. Aceste comisii nu au competenţa de a da un verdict, ci pe aceea de a întocmi un raport cu privire la situaţia de fapt anchetată, prin care se vor indica concluziile la care au ajuns pe baza actelor şi documentelor pe care le-a consultat şi a audierilor efectuate.

20. Cu privire la înfiinţarea comisiilor speciale, Curtea reţine că acestea sunt legitimate din punct de vedere constituţional prin textul art. 64 alin. (4) teza întâi din Legea fundamentală, care prevede că “Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune. Din acest text constituţional rezultă, fără dubiu, că aceste comisii se constituie şi funcţionează în cadrul fiecărei Camere, care, potrivit autonomiei sale regulamentare, decide cu privire la oportunitatea înfiinţării lor, stabilind modul lor concret de organizare şi funcţionare. Dezbaterile specializate care au loc în cadrul şedinţelor comisiilor se finalizează cu întocmirea de rapoarte sau avize care au rolul de a pregăti şi facilita desfăşurarea lucrărilor Camerelor, respectiv a dezbaterilor care vor avea loc în plenul acestora. Necesitatea creării acestor organe de lucru a fost impusă de asigurarea eficienţei activităţii unui corp deliberativ numeros. Din această perspectivă, rolul comisiilor în activitatea parlamentară este unul foarte important, ele asigurând pregătirea deciziilor plenului în scopul exercitării prerogativelor ce decurg din dreptul de informare, dreptul de control sau dreptul de anchetă ale Parlamentului.

21. Dat fiind caracterul de organe de lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridică a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este acea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat în scopul de a sugera o anumită conduită, sub aspect decizional, plenului fiecărei Camere sau Camerelor reunite (a se vedea în acest sens Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012).

22. Critica de neconstituţionalitate vizează, în esenţă, atribuţia Comisiei speciale a Senatului prevăzută la art. 3 lit. c) din Hotărârea nr. 48 din 22 iunie 2015, respectiv cea referitoare la evaluarea prin raportul întocmit pe baza propriilor indicatori şi a propriului model de analiză a “independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar”.

23. Având în vedere cele expuse în prealabil, precum şi dispoziţiile Hotărârii Senatului nr. 48/2015, Curtea constată că acestea nu cuprind nicio referire expresă sau implicită cu privire la cercetarea/anchetarea activităţii autorităţii judecătoreşti. Evaluarea independenţei şi imparţialităţii sistemului judiciar se realizează exclusiv pe baza unor dezbateri publice şi a unor consultări cu societatea civilă, mediul academic şi reprezentanţii instituţiilor [art. 3 lit. a) din hotărâre] şi în urma unei documentări extensive, prin colaborarea cu autorităţile publice competente, dar şi prin culegerea de date din surse publice, cu privire la tematica aflată sub evaluare [art. 3 lit. b) din hotărâre]. Stabilirea unor indicatori şi a unor modele proprii de analiză este inerentă efectuării studiului pe care comisia trebuie să îl realizeze, în funcţie de obiectivele pe care Plenul Senatului le-a stabilit în sarcina acesteia şi anume aprecierea calităţii practicilor, a instituţiilor democratice din România şi a modalităţii lor de funcţionare în cadrul democraţiei constituţionale. Modelele şi indicatorii utilizaţi de comisie în realizarea studiului vor fundamenta concluziile pe care comisia urmează să le adopte în raportul final şi se circumscriu finalităţii stabilite prin hotărârea Senatului, respectiv evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România. Sub aceste aspecte, raportul final întocmit de comisie şi prezentat plenului Senatului are ca scop evaluarea cadrului legal în care instituţiile statului funcţionează, fiind însoţit de recomandări de lege ferenda, pe care membrii Senatului şi le pot însuşi în vederea promovării unor iniţiative legislative menite să îmbunătăţească modul în care puterile în stat funcţionează, cu respectarea principiului constituţional al separaţiei, echilibrului şi controlului reciproc. Aceasta este maniera în care se dă substanţă funcţiei controlului parlamentar. garanţie esenţială a principiului fundamental enunţat la art. 61 alin. (1) teza întâi din Constituţie, în conformitate cu care Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român, precum şi funcţiei de legiferare, consacrată de dispoziţiile art. 61 alin. (1) teza a două din Constituţie, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării.

24. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. I) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1, 3, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de un număr de 44 senatori şi constată că Hotărârea Senatului nr. 48 din 22 iunie 2015 privind constituirea Comisiei speciale a Senatului pentru evaluarea stării democraţiei şi a statului de drept în România este constituţională în raport cu criticile formulate.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 iulie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Mihaela Senia Costinescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

privind modificarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 547/2009 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile în cadrul componentei de Asistenţa tehnică a Programului operaţional comun “Marea Neagră 2007-2013”

În conformitate cu prevederile art. 33 din Regulamentul (CE) nr. 951/2007 al Comisiei din 9 august 2007 de stabilire a normelor de aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanţate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1.638/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a dispoziţiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate şi de parteneriat,

în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei nr. 547/2009 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile în cadrul componentei de Asistenţă tehnică a Programului operaţional comun “Marea Neagră 2007-2013”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 11 august 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 9 va avea următorul cuprins:

“Art. 9. - (1) în categoria cheltuielilor eligibile pentru achiziţia de active fixe corporale se includ cheltuielile pentru achiziţia de echipamente de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, birotică, echipamente multimedia, echipamente de birou şi mobilier, autoturisme

(2) Achiziţia de autoturisme este eligibilă în următoarele condiţii:

a) este justificată de necesităţi derivate din implementarea programului şi pentru pregătirea lansării şi implementării Programului operaţional comun Bazinul Mării Negre 2014-2020;

b) suma totală eligibilă nu poate depăşi echivalentul în lei a 18.000 euro inclusiv TVA, pentru fiecare autoturism achiziţionat;

c) sunt respectate obligaţiile beneficiarului privind informarea şi publicitatea, cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 951/2007 al Comisiei din 9 august 2007 de stabilire a normelor de aplicare a programelor de cooperare transfrontalieră finanţate în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1.638/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a dispoziţiilor generale privind instituirea unui instrument european de vecinătate şi de parteneriat.

(3) în categoria cheltuielilor eligibile pentru achiziţia de active fixe necorporale se includ cheltuielile pentru achiziţia de aplicaţii informatice, brevete, licenţe, mărci.

(4) Cheltuielile pentru achiziţia obiectelor de inventar sunt eligibile.

(5) Cheltuielile pentru achiziţia de cărţi, publicaţii relevante pentru obiectul de activitate al beneficiarului, în format tipărit şi/sau electronic, abonamentele ta publicaţii relevante pentru obiectul de activitate sunt eligibile.

(6) Sunt eligibile cheltuielile cu materialele consumabile necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii beneficiarilor definiţi la art. 2 şi 3.”

2. Articolul 12 va avea următorul cuprins:

“Art. 12. - (1) în categoria cheltuielilor generale de administraţie se includ cheltuielile efectuate pentru plata utilităţilor: energie termică, energie electrică, apă, canalizare, salubritate, gaze naturale; telefonie, internet; achiziţionarea materialelor şi serviciilor de întreţinere a sediului; cheltuielile de protocol; cheltuielile efectuate pentru serviciile de întreţinere şi reparaţia autoturismelor; cheltuielile cu asigurările pentru răspundere civilă auto obligatorie (RCA) şi facultativă (CASCO) pentru autoturismele achiziţionate din fondurile programului sau aflate în proprietatea beneficiarului şi utilizate pentru implementarea acestuia. Sunt considerate eligibile doar primele de asigurare plătite în perioada de execuţie a programului. În cazul în care evenimentul/evenimentele pentru care bunurile sunt asigurate se produce/se produc în perioada de implementare a programului, beneficiarul este obligat să utilizeze suma pe care o primeşte de la firma de asigurări în scopul programului.

(2) în înţelesul prezentului ordin, cheltuielile eligibile pentru serviciile de întreţinere şi reparaţii ale autoturismelor cuprind: cheltuielile cu service-ul şi reviziile tehnice ale autoturismelor achiziţionate în cadrul programului sau aflate în proprietatea beneficiarului şi utilizate pentru implementarea acestuia, precum şi piesele şi consumabilele necesare pentru întreţinerea curentă a acestora.

(3) Cheltuielile generale de administraţie sunt eligibile în limita a maximum 7% din costurile eligibile directe rambursate Autorităţii comune de management.

(4) Metoda de calcul folosită pentru a stabili pro-rata decontării cheltuielilor generale de administraţie va fi stabilită de către Autoritatea comună de management.”

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 31 august 2015.

Nr. 591.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii - Societatea Comercială QUALITAS - S.A., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiilor specifice de certificare a produselor pentru construcţii

şi de certificare a controlului producţiei în fabrică

 

Având în vedere Procesul-verbal nr. 33 din 18 august 2015 al Comisiei de desemnare în vederea notificării la Comisia Europeană a organismelor de evaluare şi verificare a constanţei performanţei şi a organismelor de evaluare tehnică europeană a produselor pentru construcţii,

în conformitate cu prevederile art. 3 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, precum şi cu prevederile art. 11 alin. (2) din Procedura privind desemnarea organismelor de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului afacerilor interne nr. 2.141/92/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii - Societatea Comercială QUALITAS - S.A., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiilor specifice de certificare a produselor pentru construcţii şi de certificare a controlului producţiei în fabrică, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia tehnică va notifica Comisiei Europene organismul prevăzut la art. 1 prin înscrierea în banca de date NANDO a următoarelor date/informaţii:

a) elementele de identificare a organismului;

b) perioada de valabilitate a notificării;

c) familiile de produse/produsele, utilizările preconizate, sistemele de evaluare şi verificare a constanţei performanţei şi funcţiile organismului, precum şi specificaţiile tehnice aferente, pentru care organismul a fost acreditat de Asociaţia de Acreditare din România - RENAR şi evaluat.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - La data publicării prezentului ordin, Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.437/2013 pentru desemnarea Societăţii Comerciale QUALITAS - S.A. În vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru evaluarea şi verificarea constanţei performanţei produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea J, nr. 534 din 23 august 2013, se abrogă.

 

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 31 august 2015.

Nr. 594.

 

ANEXĂ

 

Denumirea organismului:

Societatea Comercială QUALITAS - S.A.

Adresa:

Str. Spătaru Preda nr. 20, bl. 97 A, sc. 1, et. 1, ap. 6, sectorul 5, Bucureşti

tel.: +40(21) 424.48.00, fax: +40(21) 424.48.01

e-mail: qualitassa@yahoo.com, website: http://www.qualitas.ro

Competenţa organismului a fost evaluată folosind ca referenţial standardul SR EN ISO/CEI 17065:2013.

Valabilitatea notificării se acordă pe termen nelimitat (cu condiţia îndeplinirii continue a cerinţelor care au stat la baza desemnării).

Domeniile de competenţă:

 

Numărul deciziei CE

Familiile de produse şi utilizările preconizate

Sistemul de evaluare şi verificare

Specificaţiile tehnice armonizate

Funcţii specifice

1

2

3

4

5

95/467/CE

Coşuri, burlane şi alte produse specifice (1/1): . . Coşuri prefabricate (elemente cu înălţimea unui etaj), căptuşeli pentru burlane (elemente sau blocuri), coşuri multicelule (elemente sau blocuri), blocuri de horn înzidite separat, seturi de coşuri independente şi de coşuri ancorate (coşuri)

Sistem 2+

EN 1457-1:2012

EN 1457-2:2012

EN 1856-1:2009

EN 1856-2:2009

EN 1857:2010

EN 1858:2008+A1:2011

EN 13063-1:2005+A1:2007

EN 13063-2:2005+A1:2007

EN 13063-3:2007

EN 13069:2005

EN 13084-5:2005

EN 13084-5:2005/AC:2006

EN 13084-7:2013

CPF

96/581/CE

Geotextile (1/2):

. Geosintetice (membrane şi textile), geotextile, geocompozite, georeţele, geomembrane şi geoplase folosite: pentru armare (la drumuri, căi ferate, fundaţii şi pereţi, sisteme de drenaj, controlul eroziunii, rezervoare şi baraje, canale, tuneluri şi structuri de metrou, evacuarea sau păstrarea deşeurilor lichide, pentru depozitarea deşeurilor solide sau evacuarea deşeurilor)

Sistem 2+

EN 13257:2000

EN 13257:2000/A1:2005

EN 13257:2000/AC:2003

EN 13265:2000

EN 13265:2000/A1:2005

EN 13265:2000/AC:2003

EN 13361:2004

EN 13361:2004/A1:2006

EN 13362:2005

EN 13491:2004

EN 13491:2004/A1:2006

EN 13492:2004

EN 13492:2004/A1:2006

EN 13493:2005

CPF

96/581/CE

Geotextile (1/2):

. Geosintetice (membrane şi textile), geotextile, geocompozite, georeţele, geomembrane şi geoplase folosite: pentru drenaj şi/sau filtrare (la drumuri, căi ferate, fundaţii şi pereţi, sisteme de drenaj, controlul eroziunii, rezervoare şi baraje, canale, tuneluri şi structuri de metrou, evacuarea sau păstrarea deşeurilor lichide, pentru depozitarea deşeurilor solide sau evacuarea deşeurilor)

Sistem 2+

EN 13249:2000

EN 13249:2000/A1:2005

EN 13250:2000

EN 13250:2000/A1:2005

EN 13251:2000

EN 13251:2000/A1:2005

EN 13252:2000

EN 13252:2000/A1:2005

EN 13253:2000

EN 13253:2000/A1:2005

EN 13257:2000

EN 13257:2000/A1:2005

EN 13257:2000/AC:2003

EN 13265:2000

EN 13265:2000/A1:2005

EN 13265:2000/AC:2003

EN 13361:2004

EN 13361:2004/A1:2006

EN 13362:2005

EN 13491:2004

EN 13491:2004/A1:2006

EN 13492:2004

EN 13492:2004/A1:2006

EN 13493:2005

CPF

96/581/CE

Geotextile (1/2):

. Geosintetice (membrane şi textile), geotextile, geocompozite. georeţele, geomembrane şi geoplase folosite: ca strat de protecţie (la drumuri, căi ferate, fundaţii şi pereţi, sisteme de drenaj, controlul eroziunii, rezervoare şi baraje, canale, tuneluri şi structuri de metrou, evacuarea sau păstrarea deşeurilor lichide, pentru depozitarea deşeurilor solide sau evacuarea deşeurilor)

Sistem 2+

EN 13249:2000

EN 13249:2000/A1:2005

EN 13250:2000

EN 13250:2000/A1:2005

EN 13251:2000

EN 13251:2000/A1 ;2005

EN 13252:2000

EN 13252:2000/A1:2005

EN 13253:2000

EN 13253:2000/A1:2005

EN 13254:2000

EN 13254:2000/A1:2005

EN 13254:2000/AC:2003

EN 13255:2000

EN 13255:2000/A1:2005

EN 13255:2000/AC:2003

EN 13256:2000

EN 13256:2000/A1:2005

EN 13256:2000/AC:2003

CPF

 

 

 

EN 13257:2000

EN 13257:2000/A1:2005

EN 13257:2000/AC:2003

EN 13265:2000

EN 13265:2000/A1:2005

EN 13265:2000/AC:2003

EN 13361:2004

EN 13361:2004/A1:2006

EN 13362:2005

EN 13491:2004

EN 13491:2004/A1:2006

EN 13492:2004

EN 13492:2004/A1:2006

EN 13493:2005

 

96/581/CE

Geotextile (1/2):

. Geosintetice (membrane şi textile), geotextile, geocompozite, georeţele, geomembrane şi

geoplase folosite: ca bariere pentru fluide sau gaze (ia drumuri, căi ferate, fundaţii şi pereţi, sisteme de drenaj, controlul eroziunii, rezervoare şi baraje, canale, tuneluri şi structuri de metrou, evacuarea sau păstrarea deşeurilor lichide, pentru depozitarea deşeurilor solide sau evacuarea deşeurilor)

Sistem 2+

EN 13257:2000

EN 13257:2000/A1:2005

EN 13257:2000/AC:2003

EN 13265:2000

EN 13265:2000/A1:2005

EN 13265:2000/AC:2003

EN 13361:2004

EN 13361:2004/A1:2006

EN 13362:2005

EN 13491:2004

EN 13491:2004/A1:2006

EN 13492:2004

EN 13492:2004/A1:2006

CPF

97/740/CE

Produse de bază şi auxiliare pentru zidărie (1/3): . Mortare de zidărie proiectate, fabricate industrial (în stâlpi, pereţi şi compartimentări)

Sistem 2+

EN 998-2:2010

CPF

97/740/CE

Produse de bază şi auxiliare pentru zidărie (1/3): . Produse de zidărie categoria I (în stâlpi, pereţi şi compartimentări)

Sistem 2+

EN 771-1:2011

EN 771-2:2011

EN 771-3:2011

EN 771-4:2011

EN 771-5:2011

EN 771-6:2011

CPF

98/214/CE

Produse metalice pentru structuri, inclusiv produse auxiliare (1/4):

. Secţiuni/profiluri cu diferite forme (T, L, H, U,

Z, I, canale, colţare, cu goluri, tuburi) obţinute prin laminare la cald, formare la rece sau prin orice alt procedeu, produse plate (placă, foale, bandă), bare, piese turnate şi piese forjate, realizate din diferite materiale metalice, neprotejate sau protejate contra coroziunii prin vopsire (pentru utilizare în structuri metalice sau în structuri compozite din metal şi beton)

Sistem 2+

EN 10025-1:2004

EN 10210-1:2006

EN 10219-1:2006

EN 15048-1:2007

EN 15088:2005

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Anrocament cu piatră sortată (la construcţii hidraulice şi la alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242:2002+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Balast de cale ferată (lucrări de căi ferate)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242:2002+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Agregate şi filere pentru beton, mortar şi pastă

de ciment (la clădiri, drumuri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242:2002+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Agregate pentru mixturi cu sau fără lianţi hidraulici (pentru drumuri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242:2002+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Agregate pentru mixturi bituminoase şi tratamente de suprafaţă (drumuri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242:2002+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Filere pentru mixturi bituminoase şi tratamente de suprafaţă (drumuri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

CPF

 

 

 

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242:2002+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

 

98/601/CE

Produse pentru construcţia drumurilor (1/2):

. Mixturi bituminoase (pentru utilizări în construcţia drumurilor şi în tratarea suprafeţei drumurilor)

Sistem 2+

EN 13108-1:2006

EN 13108-1:2006/AC:2008

EN 13108-2:2006

EN 13108-2:2006/AC:2008

EN 13108-3:2006

EN 13108-3:2006/AC:2008

EN 13108-4:2006

EN 13108-4:2006/AC:2008

EN 13108-5:2006

EN 13108-5:2006/AC:2008

EN 13108-6:2006

EN 13108-6:2006/AC:2008

EN 13108-7:2006

EN 13108-7:2006/AC:2008

CPF

98/601/CE

Produse pentru construcţia drumurilor (1/2):

. Tratamente de suprafaţa (utilizate la tratarea suprafeţei drumurilor)

Sistem 2+

EN 12271:2006

EN 12273:2008

CPF

98/601/CE

Produse pentru construcţia drumurilor (1/2): . Bitumuri (pentru utilizări1 în construcţia drumurilor şi tratarea suprafeţei drumurilor)

Sistem 2+

EN 13808:2013

EN 14023:2010

CPF

98/601/CE

Produse pentru construcţia drumurilor (2/2):

. Mixturi bituminoase (pentru utilizări supuse reglementărilor privind reacţia la foc)

Sistem 1

EN 13108-1:2006

EN 13108-1:2006/AC:2008

EN 13108-2:2006

EN 13108-2:2006/AC:2008

EN 13108-3:2006

EN 13108-3:2006/AC:2008

EN 13108-4:2006

EN 13108-4;2006/AC:2008

EN 13108-5:2006

EN 13108-5:2006/AC:2008

EN 13108-6:2006

EN 13108-6:2006/AC:2008

EN 13108-7:2006

EN 13108-7:2006/AC:2008

CP

99/91/CE

Produse pentru izolare termică (2/2):

. Produse pentru izolare termică (produse fabricate industrial şi produse destinate a fi formate în situ) (pentru utilizări supuse cerinţelor privind reacţia la foc)

Sistem 1

EN 13162:2012

EN 13163:2012

EN 13164:2012

EN 13165:2012

CP

99/94/CE

Produse prefabricate din beton normal/uşor/celular autoclavizat (1/1):

. Produse prefabricate din beton normal/uşor/celular autoclavizat (pentru utilizări structurale)

Sistem 2+

EN 1168:2005+A3:2011

EN 1520:2011

EN 12794:2005+A1:2007

EN 12794:2005+A1:2007/AC:2008

EN 12843:2004

EN 13224:2011

EN 13225:2013

EN 13693:2004+A1:2009

EN 13747:2005+A2:2010

EN 13978-1:2005

EN 14843:2007

EN 14844:2006+A2:2011

EN 14991:2007

EN 14992:2007+A1:2012

EN 15037-1:2008

EN 15037-3:2009+A1:2011

EN 15050:2007+A1:2012

EN 15258:2008

CPF

 

NOTĂ

CP = funcţia specifică de certificare a produselor pentru construcţii. CPF = funcţia specifică de certificare a controlului producţiei în fabrică.

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

 

ORDIN

pentru desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii - Societatea Comercială RAD CERT - S.R.L., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică

 

Având în vedere Procesul-verbal nr. 34 din 18 august 2015 al Comisiei de desemnare în vederea notificării la Comisia Europeană a organismelor de evaluare şi verificare a constanţei performanţei şi a organismelor de evaluare tehnică europeană a produselor pentru construcţii,

în conformitate cu prevederile art. 3 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.236/2012 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, precum şi cu prevederile art. 11 alin. (2) din Procedura privind desemnarea organismelor de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii, aprobată prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi al ministrului afacerilor interne nr. 2.141/92/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă desemnarea organismului de evaluare şi verificare a constanţei performanţei produselor pentru construcţii - Societatea Comercială RÂD CERT - S.R.L., în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea funcţiei specifice de certificare a controlului producţiei în fabrică, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia tehnică va notifica Comisiei Europene organismul prevăzut la art. 1 prin înscrierea în banca de date NANDO a următoarelor date/informaţii:

a) elementele de identificare a organismului;

b) perioada de valabilitate a notificării;

c) familiile de produse/produsele, utilizările preconizate, sistemele de evaluare şi verificare a constanţei performanţei şi funcţiile organismului, precum şi specificaţiile tehnice aferente, pentru care organismul a fost acreditat de Asociaţia de Acreditare din România - RENAR şi evaluat.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 4. - La data publicării prezentului ordin, Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 2.444/2013 privind desemnarea Societăţii Comerciale RAD CERT - S.R.L. în vederea notificării la Comisia Europeană pentru realizarea de funcţii specifice pentru evaluarea şi verificarea constanţei performanţei produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 21 august 2013, se abrogă.

 

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Sevil Shhaideh

 

Bucureşti, 31 august 2015.

Nr. 595.

 

 

ANEXĂ

 

Denumirea organismului:

Societatea Comercială RAD CERT - S.R.L.

Adresa:

Sediul social: Calea Griviţei nr. 160, bl. B, sc. 1, et. 4, ap. 16, sectorul 1, Bucureşti

Punct de lucru: bd. Mircea Vodă nr. 44, bl. M17/1, parter, ap. 2, camera 12, sectorul 3, Bucureşti

Tel.: +40(21) 320.80.01, fax: +40(21) 320.80.02, e-mail: office@radcert.ro; website: http://www. radcert.ro

Competenţa organismului a fost evaluată folosind ca referenţial standardul SR

EN ISO/CEI 17065:2013.

Valabilitatea notificării se acordă pe termen nelimitat (cu condiţia îndeplinirii continue a cerinţelor care au stat la baza desemnării).

Domeniile de competenţă:

 

Numărul deciziei CE

Familiile de produse şi utilizările preconizate

Sistemul de evaluare şi verificare

Specificaţiile tehnice armonizate

Funcţia specifică

1

2

3

4

5

97/740/CE

Produse de bază şi auxiliare pentru zidărie (1/3): . Produse de zidărie categoria I (în stâlpi, pereţi şi compartimentări)

Sistem 2+

EN 771-1:2011

EN 771-2:2011

EN 771-3:2011

EN 771-4:2011

EN 771-5:2011

EN 771-6:2011

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Anrocament cu piatră sortată (construcţii hidraulice şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC: 2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC: 2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Balast de cale ferată (lucrări de căi ferate)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1: 2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Agregate şi filere pentru beton, mortar şi pastă de ciment (ia clădiri, drumuri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC: 2004

EN 13055-2:2004

EN 13139: 2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Agregate pentru mixturi cu sau fără lianţi hidraulici (pentru drumuri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1 ;2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Agregate pentru mixturi bituminoase şi tratamente de suprafaţă (drumuri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/598/CE

Agregate minerale pentru utilizări supuse unor cerinţe stricte de securitate (2/2):

. Filere pentru mixturi bituminoase şi tratamente de suprafaţă (drumuri şi alte lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 12620:2002+A1:2008

EN 13043:2002

EN 13043:2002/AC:2004

EN 13055-1:2002

EN 13055-1:2002/AC:2004

EN 13055-2:2004

EN 13139:2002

EN 13139:2002/AC:2004

EN 13242+A1:2007

EN 13383-1:2002

EN 13383-1:2002/AC:2004

EN 13450:2002

EN 13450:2002/AC:2004

CPF

98/601/CE

Produse pentru construcţia drumurilor (1/2):

. Mixturi bituminoase (pentru utilizări În construcţia drumurilor şi în tratarea suprafeţei drumurilor)

Sistem 2+

EN 13108-1:2006

EN 13108-1:2006/AC:2008

EN 13108-2:2006

EN 13108-2:2006/AC:2008

EN 13108-3:2006

EN 13108-3:2006/AC:2008

EN 13108-4:2006

EN 13108-4:2006/AC:2008

EN 13108-5:2006

EN 13108-5:2006/AC:2008

EN 13108-6:2006

EN 13108-6:2006/AC:2008

EN 13108-7:2006

EN 13108-7:2006/AC:2008

CPF

98/601/CE

Produse pentru construcţia drumurilor (1/2):

. Tratamente de suprafaţă (utilizate la tratarea suprafeţei drumurilor)

Sistem 2+

EN 12271:2006

EN 12273:2008

CPF

98/601/CE

Produse pentru construcţia drumurilor (1/2):

. Bitumuri (pentru utilizări în construcţia drumurilor şi în tratarea suprafeţei drumurilor)

Sistem 2+

EN 12591:2009

EN 13808:2013

EN 13924:2006

EN 13924:2006/AC:2006

EN 14023:2010

EN 15322:2009

CPF

99/469/CE

Produse aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (1/2):

. Aditivi (pentru beton, mortar şi pastă de ciment)

Sistem 2+

EN 934-2: 2009+A1:2012

EN 934-3:2009+A1:2012

EN 934-4:2009

EN 934-5:2007

CPF

99/469/CE

Produse aferente betonului, mortarului şi pastei de ciment (1/2):

. Produse de protejare a betonului şi de reparaţii (pentru alte utilizări în clădiri şi lucrări de inginerie civilă)

Sistem 2+

EN 1504-2:2004

EN 1504-3:2005

EN 1504-4:2004

EN 1504-5:2004

EN 1504-6:2006

EN 1504-7:2006

CPF

 

NOTĂ:

CPF = funcţia specifică de certificare a controlului producţie în fabrică.


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.