MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 694/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 694         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 15 septembrie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

67. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul “Uniunea Energiei” - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Protocolul de la Paris - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 COM (2015)81 final

 

70. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal COM (2015)135

 

71. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind transparenţa fiscală în scopul combaterii evaziunii fiscale licite şi ilicite COM (2015) 136

 

72. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Cartea verde - Crearea unei uniuni a pieţelor de capital COM (2015)63

 

73. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la recomandarea de Recomandare a Consiliului privind Programul naţional de reformă al României pentru 2015 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2015 COM (2015) 272

 

74. - Hotărâre privind Raportul Comisiei pentru transporturi privind ancheta asupra activităţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 543 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

5.080. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional – 2016

 

ACTE ALE INSPECŢIEI JUDICIARE

 

36. - Ordin pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 24/2012

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul “Uniunea Energiei” - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Protocolul de la Paris - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 COM (2015) 81 final

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/385, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 iunie 2015:

Camera Deputaţilor:

1. Salută scăderea emisiilor Uniunii Europene cu 19% în perioada 1990-2013, în timp ce produsul intern brut al UE a crescut cu 45% în aceeaşi perioadă, precum şi tendinţa de scădere la nivelul Uniunii de la nivelul de 9% din emisiile globale, prin contribuţia masivă a statelor central-europene.

2. Susţine propunerea Comisiei Europene de a se încheia un protocol internaţional referitor la planul de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020, cu caracteristicile enunţate în comunicare, anume: o largă acoperire geografică, o acoperire completă a sectoarelor şi a emisiilor, cel mai înalt nivel de ambiţie şi angajamente solide în materie de atenuare,

3. Susţine propunerea Comisiei Europene conform căreia protocolul ar trebui să stabilească o procedură, aplicabilă tuturor părţilor, pentru a revizui periodic şi pentru a încuraja părţile să ridice nivelul de ambiţie al angajamentelor existente şi să formuleze obiective suficient de ambiţioase pentru perioadele ulterioare.

4. Susţine propunerea Comisiei Europene ca procesul de revizuire periodică a protocolului să se bazeze pe ştiinţă, pe elemente concrete şi să fie ghidat de considerente legate de responsabilităţi şi capacităţi în evoluţie şi de diferitele circumstanţe naţionale.

5. Accentuează relevanţa sectorului exploatării terenurilor în ceea ce priveşte rezilienţa pe planul securităţii alimentare şi alte beneficii de mediu, sociale şi economice pentru încurajarea individuală şi acţiunile de colaborare pentru pregătirea şi adaptarea la efectele nocive ale schimbărilor climatice, în paralel cu luarea unor măsuri curajoase de atenuare. Scăderea

suprafeţei zonelor verzi din centrele urbane, sporirea suprafeţelor betonate în general, precum şi reducerea biodiversităţii solului se cer combătute cu mai multă insistenţă pe plan internaţional, fructificând şi extinzând experienţa Uniunii.

6. Este de acord că transformarea în economii cu emisii reduse de carbon, rezistente la schimbările climatice, poate fi realizată numai prin schimbări majore ale modelelor de investiţii, dar subliniază dificultăţile suplimentare pe care negocierile privind Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii (TTIP) le generează pentru proiectarea acţiunilor ce vizează combaterea schimbărilor climatice şi încurajează Comisia Europeană să depună eforturile diplomatice necesare pentru a se înregistra rezultatele dorite şi a asigura transparenţa totală a negocierilor, să răspundă îngrijorărilor manifestate de cetăţenii europeni.

7. Atrage atenţia că integrarea considerentelor privind schimbările climatice în toate politicile, strategiile de dezvoltare şi în investiţii trebuie să fie concretă şi limitată la ceea ce este necesar spre a utiliza sinergiile dintre finanţarea pentru dezvoltare, atenuare şi adaptare, spre a se evita creşterea poverii birocratice şi mai ales a sarcinii fiscale a cetăţenilor şi a societăţilor comerciale europene.

8. Subliniază că politicile Uniunii în domeniu trebuie să ţină seama de contextul negocierilor internaţionale în domeniul schimbărilor climatice şi să nu creeze presiuni suplimentare, neconfirmate de rezultatele negocierilor, asupra competitivităţii industriei europene, securităţii energetice şi pieţei forţei de muncă.

În acest context, apreciază că atingerea ţintelor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să se bazeze în continuare, cu şi mai multă insistenţă, pe exprimarea principiului solidarităţii între statele membre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 67.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal COM (2015) 135

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/383, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 iunie 2015:

1. Camera Deputaţilor salută iniţiativa Comisiei şi susţine implementarea unui pachet de măsuri menit să combată evaziunea fiscală şi planificarea fiscală agresivă, prin îmbunătăţirea cooperării dintre statele membre în ceea ce priveşte deciziile fiscale care au un impact frontalier, ţinându-se cont de faptul că, în prezent, se schimbă foarte puţine informaţii cu privire la deciziile fiscale.

2. Camera Deputaţilor ia notă cu îngrijorare de situaţia constatată de Comisia Europeană, conform căreia, la nivel european, multe întreprinderi multinaţionale evită să îşi plătească impozitele, şi susţine elaborarea de măsuri specifice ce vizează remedierea acestei stări de lucruri.

3. Camera Deputaţilor este în consens cu Comisia Europeană în ce priveşte nevoia de a îmbunătăţi şi armoniza la nivelul Uniunii schimbul de informaţii fiscale dintre statele membre, pentru a împiedica anumite practici Fiscale abuzive ale societăţilor. Informaţiile ar trebui comunicate într-un timp scurt după emitere, fapt pentru care ar fi necesar să se stabilească intervale regulate de comunicare a acestora.

4. Camera Deputaţilor susţine consolidarea instrumentelor şi mecanismelor instituite de Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi de abrogare a Directivei 77/799/CEE, prin măsuri la nivelul Uniunii Europene, în scopul creşterii transparenţei în materie de Fiscalitate.

5. Camera Deputaţilor susţine extinderea aplicabilităţii Directivei 2011/16/UE prin includerea schimbului automat de informaţii pentru deciziile fiscale în avans, în condiţiile în care prezenta propunere nu va exceda sau încălca cadrul legislativ naţional şi nu va genera costuri de conformare suplimentare, respectiv povară administrativă nejustificată.

6. Camera Deputaţilor consideră că eficienţa schimbului automat de informaţii privind deciziile fiscale transfrontaliere în avans şi acordurile de preţ în avans va permite statelor membre să preîntâmpine practicile fiscale abuzive ale anumitor societăţi, prin luarea de măsuri care se impun, încurajând o concurenţă fiscală mai echitabilă şi eliminând astfel acordarea de tratamente fiscale selective societăţilor de către administraţiile fiscale.

7. Camera Deputaţilor atrage atenţia asupra dificultăţilor de natură birocratică şi de culegere şi interpretare a datelor la nivelul statelor membre şi între acestea, precum şi asupra varietăţii sistemelor fiscale pe teritoriul Uniunii.

8. Camera Deputaţilor evidenţiază faptul că “soluţiile fiscale individuale anticipate”, respectiv “acordul de preţ în avans”, definite în textul prezentei propuneri, sunt reglementate în legislaţia naţională prin art. 42 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Hotărârea Guvernului nr. 529/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a soluţiei fiscale individuale anticipate şi a acordului de preţ în avans. Prin urmare, actele normative naţionale pentru emiterea de soluţii fiscale individuale anticipate şi a acordului de preţ în avans se încadrează în definiţia preliminară a deciziilor fiscale transfrontaliere, urmând ca, ulterior adoptării directivei, să fie realizat schimbul automat de informaţii cu toate statele membre, respectiv cu Comisia Europeană.

9. Camera Deputaţilor este preocupată de aplicarea retroactivă (“10 ani înainte de intrarea în vigoare a directivei*) a schimbului de informaţii cu privire la hotărârile fiscale şi consideră că schimbul de informaţii ar trebui să se aplice numai în cazul hotărârilor fiscale acordate după intrarea în vigoare a directivei.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 70.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind transparenţa fiscală în scopul combaterii evaziunii fiscale licite şi ilicite COM (2015) 136

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/384, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 iunie 2015:

1. Camera Deputaţilor salută iniţiativa Comisiei de a acţiona împotriva evaziunii fiscale a societăţilor şi susţine scopul acesteia de a garanta faptul că statele membre deţin informaţiile necesare pentru protejarea bazelor de impozitare şi pentru combaterea mai eficientă a evaziunii fiscale licite şi ilicite şi a planificării fiscale agresive.

2. Camera Deputaţilor admite că în ultimii ani au fost făcute progrese majore în ce priveşte combaterea evaziunii fiscale licite şi ilicite, însă în acelaşi timp consideră că este nevoie de noi măsuri, la nivelul statelor membre, care să permită acestora să îşi protejeze bazele de impozitare şi să aplice politici fiscale favorabile creşterii, iar societăţilor să concureze în condiţii echitabile în cadrul pieţei interne.

3. Camera Deputaţilor constată că, în scopul creşterii transparenţei în materie de fiscalitate, propunerea vizează consolidarea instrumentelor şi mecanismelor instituite de Directiva 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă În domeniul fiscal şi de abrogare a Directivei 77/799/CEE, prin măsuri la nivelul Uniunii Europene.

4. Camera Deputaţilor ia act de reflecţia comunicării asupra combaterii evaziunii fiscale licite şi ilicite, tratând despre măsurile întreprinse la nivelul Uniunii în vederea creşterii transparenţei în materie de fiscalitate şi abordând acţiuni viitoare în acest sens.

5. Camera Deputaţilor ia act că promovarea transparenţei fiscale sporite la nivel internaţional vizează, în esenţa, susţinerea manifestată de Uniunea Europeană pentru activitatea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) privind erodarea bazei impozabile şi transferul

profiturilor (BEPS) şi precizează că România şi-a asumat, prin legislaţia naţională, prevederile Liniilor directoare privind preţurile de transfer, emise de OCDE pentru companiile multinaţionale şi administraţiile fiscale.

6. Camera Deputaţilor admite că, în prezent, legislaţia din România conţine prevederi limitate privind tranzacţiile financiare prin prisma preţurilor de transfer şi conceptul de active necorporale. Astfel, preocupările naţionale primordiale ar trebui să se axeze pe clarificarea metodelor şi modalităţii de stabilire a preţului de piaţă în cazul tranzacţiilor financiare şi se au în vedere analizarea şi luarea în considerare a opţiunilor de implementare în legislaţia naţională a recomandărilor OCDE, precum şi dezvoltarea practicii administrative în acest sens.

7. Camera Deputaţilor susţine măsurile propuse de Comisie, întrucât corespund obiectivului de combatere a evitării plăţii taxelor şi a evaziunii fiscale ilicite, precum şi a erodării bazei de impozitare.

8. Referitor la revizuirea Codului de conduită, Camera Deputaţilor susţine iniţiativa Comisiei de a promova o agendă puternică şi ambiţioasă în privinţa combaterii evitării plăţii taxelor şi evaziunii fiscale ilicite şi apreciază ca oportună îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii viitoare a Grupului “Codul de conduită”, precum şi întărirea rolului acestuia în coordonarea şi armonizarea sistemelor fiscale ale statelor membre.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 71.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Cartea verde - Crearea unei uniuni a pieţelor de capital COM (2015) 63

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/398, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 26 mai 2015:

1. Camera Deputaţilor salută propunerea Comisiei Europene privind constituirea uniunii pieţelor de capital (UPC), ca sursă de finanţare complementară pieţei bancare, întrucât va contribui la:

- susţinerea economiei şi a dezvoltării locurilor de muncă, prin maximizarea beneficiilor pieţelor de capital;

- creşterea stabilităţii financiare prin crearea unui pachet unic de reguli destinat serviciilor financiare;

- încurajarea atragerii de investiţii din toată lumea şi totodată creşterea competitivităţii Uniunii Europene (UE);

- creşterea rezilienţei uniunii economice şi monetare (UEM);

- armonizarea legislaţiei naţionale în vederea eliminării barierelor care limitează accesul la finanţare şi va conduce la creşterea gradului de transparenţă şi de protecţie a investitorilor;

- diversificarea surselor de finanţare disponibile şi, implicit, diminuarea riscului de concentrare şi dependenţă excesivă a unor sectoare de activitate faţă de sursele clasice de finanţare;

- creşterea eficienţei lanţurilor de investiţii prin dezvoltarea legăturilor dintre investitori şi cei care au nevoie de finanţare care să implice costuri mai mici, atât la nivelul statelor membre, cât şi la nivel transfrontalier;

- efecte benefice asupra întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM)şi dezvoltării companiilor;

- consolidarea stabilităţii financiare la nivelul UE în ansamblu prin definirea unor cadre armonizate de dezvoltare (uniunea bancară, uniunea pieţelor de capital).

2. Camera Deputaţilor apreciază demersurile Comisiei Europene de a;

- diminua/elimina barierele din calea liberului acces la pieţele de capital;

- dezvolta un set comun minim de informaţii vizând cerinţele de raportare şi evaluare a creditelor, care să fie atractiv şi pentru finanţarea IMM-urilor;

- colecta informaţii aferente creditării IMM-urilor în vederea lărgirii bazei informaţionale pentru investitori;

- constitui o piaţă UE a securizărilor fundamentată pe instrumentele de securizare simple, transparente, care să conducă la standardizare şi la o comparabilitate a instrumentelor;

- intensifica investiţiile pe termen lung prin implementarea Regulamentului privind fondurile europene de investiţii pe termen lung (ELTIF), îndeosebi acele reguli care permit investitorilor să investească în companii şi proiecte de infrastructură pe termen lung;

- dezvolta pieţele europene de plasament de capital privat (pieţe de capital privat paneuropene) şi, ca primă iniţiativă, lansarea unui ghid cu practici comune de piaţă, principii şi documente standardizate pentru plasamentele private care să fie compatibile cu diverse cadre juridice naţionale;

- identifica modalităţi şi practici eficiente de acordare a stimulentelor fiscale dedicate cheltuielilor de cercetare-dezvoltare ale noilor companii inovatoare.

3. Camera Deputaţilor consideră că, pentru a realiza eficient şi operativ această reglementare, sunt necesare următoarele:

- elaborarea unui pachet de măsuri pentru a uşura accesul la piaţa de capital ai firmelor care au nevoie de finanţare - Între care s-ar regăsi un regim simplificat privind raportarea şi transparenţa pentru IMM-urile listate pe piaţa de capital;

- revizuirea Directivei privind prospectul pentru a permite firmelor, în special celor mai mici, să atragă fonduri şi să ajungă mai uşor [a investitorii transfrontalieri;

- prevederi prin care uniunea pieţelor de capital să poată include unele restricţii sau limitări până când uniunea fiscală este realizată; această abordare ar înlătura riscul ca unele burse şi pieţe mici să dispară între timp, din cauza orientării fluxului de capital către zone mai dezvoltate sau mai favorabile;

- elaborarea unor măsuri pentru a promova o mai mare lichiditate pe pieţele obligaţiunilor corporative, întrucât investitorii instituţionali aplică criterii de evaluare şi de risc atât instrumentelor oferite de IMM şi întreprinderile nou-create, cât şi infrastructurii şi tarifelor oferite de piaţa pe care aceste instrumente sunt tranzacţionate şi decontate;

- implementarea unor măsuri privind îmbunătăţirea disponibilităţii informaţiilor privind creditele IMM-urilor, astfel încât să fie mai uşor pentru investitori să decidă să investească în aceste întreprinderi;

- crearea unui cadru legal unificat care să conducă la construirea unei pieţe securitizate, mai transparentă, bazată pe instrumente standardizate simple;

- crearea unei legislaţii unitare europene privind platformele de finanţare participative armonizate, ca metodă de finanţare alternativă;

- măsuri de sprijin, astfel încât plasamentele private să reprezinte o modalitate de atragere de fonduri prin care o întreprindere oferă titluri de valoare unei persoane sau unui grup restrâns de investitori în afara pieţelor bursiere;

- stabilirea unei baze de date centralizate de evaluare a bonităţii, care să fie utilizată de agenţiile de evaluare pentru IMM-uri, gestionată de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA);

- asigurarea unei legislaţii fiscale echitabile de către Regulamentul privind fondurile europene de investiţii pe termen lung;

- posibilitatea ca guvernele să garanteze împrumuturile pentru IMM-uri pe termen lung, fundamentată pe obiective specifice sau pe crearea de fonduri de investiţii suverane pentru investiţiile publice ori private care investesc în portofoliile eligibile, conform Regulamentului nr. 345/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene cu capital de risc, respectiv Regulamentului (UE) nr. 346/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind fondurile europene de antreprenoriat social, şi pentru IMM-uri care sunt exportatori;

- analizarea posibilităţii introducerii unui regim diferenţiat de costuri/transparenţă pentru emitenţii de obligaţiuni, în funcţie de dimensiunea emisiunilor de obligaţiuni;

- măsuri politice de stimulare a investitorilor instituţionali pentru ca aceştia să investească în proiecte ale UE pe termen lung, ale IMM-urilor şi întreprinderilor nou-înfiinţate cu potenţial mare de creştere, să garanteze predictibilitatea cadrului juridic şi fiscal, conducând astfel la diminuarea riscului investiţional.

4. Camera Deputaţilor consideră că trebuie să fie aprofundate sau luate în considerare la elaborarea planului de acţiune (acesta trebuie să devină funcţional până în 2019) necesar instituirii elementelor de bază ale URC pe deplin funcţională următoarele aspecte:

- participarea diferită a operatorilor de piaţă reglementată în interiorul Uniunii, ceea ce determină implicit politici de afaceri diferite privind comisioanele şi taxele;

- există riscul ca, deschizând pieţele naţionale pentru actorii transfrontalieri mai mult decât permite legislaţia actuală, să se genereze fluxuri de capital dinspre pieţele de frontieră şi cele emergente către pieţele de capital mai dezvoltate;

- uniunea pieţelor de capital (UPC) poate fi eficientă pe termen lung numai dacă se va realiza uniunea fiscală;

- obiectivele ce urmează a fi stabilite pentru UPC trebuie să fie conforme cu obiectivele Strategiei “Europa 2020”, care reclamă acţiune imediată pentru a construi o Europă prosperă În următorii 50 de ani, şi nu ar trebui structurate doar pentru adâncirea pieţelor, crearea de locuri de muncă şi creştere economică;

- definirea modului în care finanţarea bancară ce se adresează sectorului IMM (insuficientă în prezent) poate fi completată prin crearea unor instrumente alternative de atragere a capitalului;

- gradele diferite de dezvoltare a pieţelor de capital la nivel naţional reprezintă un factor de risc şi determină reducerea coeziunii.

5. Camera Deputaţilor recomandă următoarele:

- o mai mare deschidere a pieţelor naţionale pentru investitori, emitenţi şi intermediari, prin promovarea liberei circulaţii a capitalului şi a schimbului de bune practici, astfel ca UPC să fie percepută şi ca modalitate de a contribui la dezvoltarea pieţelor la nivel naţional;

- demersuri pentru promovarea pieţei de capital din categoria pieţelor de frontieră în categoria pieţelor emergente, prin deschiderea pieţelor fondurilor de investiţii specializate în pieţe emergente, ceea ce va determina creşterea fluxurilor de capital, respectiv creşterea nivelului investiţiilor străine şi diversificarea alternativelor de finanţare pentru companiile active;

- ca regimul de reglementare unic european (nu doar susţinerea eforturilor pieţei de a agrea standarde în domeniu) să fie axat îndeosebi pe diferenţierea mai clară a ofertelor publice de plasamente private;

- asigurarea unei protecţii eficiente a consumatorilor şi o mai clară delimitare între activitatea bancară ca activitate ce necesită autorizare şi formele alternative de finanţare;

- îmbunătăţirea accesului la finanţare pe proiecte de investiţii în infrastructură;

- clarificarea faptului că platformele de multifinanţare sau finanţare interpares nu reprezintă o activitate bancară propriu-zisă;

- tarife mai mici, creşterea transparenţei şi aplicarea eficientă şi unitară a cadrului normativ european;

- reducerea formalismului excesiv, a birocraţiei şi a comisioanelor;

- stabilirea de reguli mai clare şi mai simple în legătură cu marketingul organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM);

- instituirea unei supravegheri bazate pe risc, nu doar pe o abordare formală în cadrul activităţii de supraveghere;

- instituirea unui regim unic european în ceea ce priveşte obligaţiunile garantate;

- crearea unui regim flexibil şi mai simplu în materia executării garanţiilor;

- crearea şi facilitarea accesului la surse alternative de finanţare pentru IMM-uri, puternic dependente de finanţarea bancară;

- dezvoltarea şi implementarea unui standard de raportare simplificată contabilă şi financiară pentru IMM-uri, deoarece în cazul acestora impunerea unor standarde internaţionale (Standardele internaţionale de raportare financiară - IFRS) ar reprezenta costuri suplimentare;

- transparenţa în ceea ce priveşte proiectele de infrastructură, ceea ce ar conduce la creşterea atractivităţii acestora pentru investiţiile private, precum şi crearea unei rezerve de proiecte de investiţii europene în vederea facilitării accesului investitorilor la informaţii cu privire la oportunităţile de investiţii din întreaga Uniune;

- stabilirea unui dialog continuu cu participanţii la piaţa de capital pentru a asigura un cadru de reglementare clar, coerent, uşor de aplicat şi fără contradicţii interne;

- asigurarea transpunerii în legislaţia internă, în timp util, a directivelor europene, aspect în legătură cu care în trecut s-au înregistrat deseori întârzieri;

- asigurarea unor programe de pregătire profesională dedicate magistraţilor, focalizate pe problemele din piaţa de asigurări, piaţa de capital, piaţa de fonduri de pensii, astfel încât familiarizarea acestora cu aspectele relativ tehnice ale acestor domenii să se constituie într-o premisă solidă pentru a evita apariţia unor hotărâri judecătoreşti contradictorii în speţe similare;

- întărirea infrastructurii instituţionale menite să asigure protecţia consumatorilor din domeniul pieţei de asigurării pieţei de capital/pieţei de pensii private;

- simplificarea procedurilor de înregistrare a modificărilor de capital social în cazul companiilor listate;

- promovarea educaţiei financiare, în special pentru micii investitori;

- necesitatea consolidării măsurilor de reglementare, supraveghere şi aplicare în cazul serviciilor de investiţii transfrontaliere;

- necesitatea ca toate viitoarele propuneri în domeniu să facă obiectul unei analize riguroase a impactului şi unei analize cost/beneficiu.

6. Camera Deputaţilor susţine pe fond propunerea Comisiei Europene exprimată prin Cartea verde - Crearea unei uniuni a pieţelor de capital - COM (2015) 63, întrucât crearea unei UPC reprezintă una dintre componentele de bază ale “Planului Juncker”, planul de investiţii elaborat în vederea realizării principalelor obiective ale Strategiei “Europa 2020” - crearea de locuri de muncă şi creşterea economică, precum şi una dintre priorităţile comisarului european Jonathan Hill pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi unire a pieţelor de capital.

7. Camera Deputaţilor propune să fie atent monitorizate demersurile şi acţiunile întreprinse în acest domeniu, având în vedere faptul că România va deţine preşedinţia Consiliului UE în 2019 - perioadă în care se estimează că va fi finalizată implementarea pilonilor principali ai UPC.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 72.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la recomandarea de Recomandare a Consiliului privind Programul naţional de reformă al României pentru 2015 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2015 COM (2015) 272

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/429, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 29 iunie 2015, Camera Deputaţilor:

1. la act că recomandările specifice de ţară adresate României pentru 2015-2016 reflectă agenda economică şi socială a Comisiei Europene în cadrul Semestrului european şi au fost emise ca urmare a examinărilor aprofundate realizate de Comisie şi Consiliu pe baza Programului naţional de reformă (PNR), Programului de convergenţă (PC), măsurilor de răspuns la recomandările specifice de ţară din anii precedenţi, dar şi prin intermediul Raportului de ţară pentru România 2015; reaminteşte faptul că Semestrul european, introdus în anul 2010, instituie un ciclu anual de coordonare a politicilor economice şi apreciază valoarea adăugată a analizei detaliate a politicii economice a României, a evaluării Programului de convergenţă (PC) şi a Programului naţional de reformă (PNR).

2. la act de cele 4 recomandări specifice pentru ţara noastră şi recunoaşte că în domeniile pentru care sunt făcute acestea sunt necesare reforme structurale, consolidarea redresării economice şi menţinerea responsabilităţii bugetare.

I. Referitor la prima recomandare specifică, privind stabilitatea macroeconomică:

1. Consideră că România a făcut paşi importanţi în cadrul procesului de consolidare a guvernanţei la nivel european, în vederea îmbunătăţirii procesului de evaluare a reformelor adoptate şi implementate în statele membre.

2. Este de acord că România trebuie să fie precaută în privinţa politicilor fiscale în care a realizat progrese pentru ca rezultatul obţinut în stabilitatea macroeconomică să poată fi menţinut.

II, Referitor la a două recomandare specifică, privind politica bugetară şi impozitarea:

1. Consideră că recomandările din domeniul fiscal-bugetar reprezintă o continuare firească a recomandărilor specifice de ţară din 2014 în acest domeniu şi reafirmă intenţia de a duce la bun sfârşit acordul actual.

2. Aminteşte că, în ultimii ani, România a adoptat măsuri destinate consolidării fiscale şi reducerii considerabile a deficitelor bugetare, până în momentul atingerii unui deficit de 1,5% în 2014. Menţinerea disciplinei fiscale rămâne în atenţia României, dar trebuie luate în considerare nevoile specifice ale unei economii cu decalaj fată de media celorlalte state membre ale UE.

3. Consideră că relaxarea fiscală:

- devine necesară îndeplinirii ţintelor sociale asumate în cadrul Strategiei Europa 2020, mai ales pentru combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială;

- poate contribui la îmbunătăţirea mediului de afaceri, iar creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice conduce, în mod direct, la asigurarea condiţiilor pentru implementarea celorlalte reforme. Noile reforme incluse în cadrul PNR pentru 2015 se înscriu în coordonatele europene, fiind adaptate la condiţiile economice şi sociale actuale din România.

4. Recunoaşte că recenta reducere a contribuţiei de asigurări sociale (CAS) plătite de angajator a redus povara fiscală asupra muncii, dar într-un mod neţintit, şi aminteşte că au fost luate primele măsuri de reorganizare a administraţiei fiscale româneşti. Nivelul impozitelor de mediu a crescut în 2014, ajungând aproape de media Uniunii Europene.

III. Referitor la a treia recomandare specifică, privind:

A. Piaţa muncii:

1. la act că în documentul Comisiei Europene se subliniază că, deşi s-au înregistrat unele îmbunătăţiri în 2014, ratele de ocupare a forţei de muncă şi de activitate continuă să fie scăzute în rândul femeilor, al tinerilor, al vârstnicilor şi al cetăţenilor de etnie romă, finanţarea măsurilor active de pe piaţa forţei de muncă rămânând şi ea scăzută, şi subliniază următoarele:

a) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) lansează un program în care angajatorii vor primi subvenţii de sute de euro pentru noi locuri de muncă şi stagii de ucenicie. Ţinta acestuia este integrarea profesională a 441.000 de tineri între 16 şi 24 de ani. Pe primele două axe angajatorii vor putea intra pe proiecte, în special prin schemele prin care locurile de muncă vor fi subvenţionate. Este un beneficiu clar pentru un angajator. Companiile mari, deşi sub 1% ca număr între firmele româneşti, asigură peste 1,3 milioane de locuri de muncă şi peste 41 % din cifra de afaceri totală a mediului privat;

b) alocarea financiară specială din iniţiativa “Locuri de muncă pentru tineri” va fi angajată prin proiecte eligibile până la sfârşitul anului 2015. În acest sens, Ministerul Fondurilor Europene are în vedere lansarea cererilor de propuneri de proiecte pentru tinerii din categoria NEET (respectiv tinerii care nu au un loc de muncă şi nu urmează o formă de învăţământ sau de formare profesională);

c) se vor căuta soluţii de finanţare pentru tineri privind: pachete personalizate, recomandare şi participare la programe de formare, posibilităţi de stagii de ucenicie şi de practică, posibilitatea de a se angaja la un nou loc de muncă, iar acesta să fie subvenţionat;

d) angajatorii sunt încurajaţi să intre în parteneriat cu instituţiile de învăţământ, să dezvolte împreună programe de formare, care să includă şi componente de formare la locul de muncă, stagii de ucenicie.

2. Arată că România:

- sprijină activ procesul desfăşurat în cadrul Semestrului european 2015, prin participarea la dezbaterile din principalele comitete din domeniul ocupării forţei de muncă (EMCO), al protecţiei sociale (SPC) şi al politicilor financiare (EFC);

- conştientizează necesitatea accelerării eforturilor la nivel naţional, în scopul atingerii ţintei Europa 2020. În acest sens, priorităţile pe termen mediu ale Guvernului rămân, în continuare, legate de consolidarea redresării economice şi crearea de locuri de muncă.

3. În ceea ce priveşte transferurile sociale în vederea reducerii sărăciei, domeniu evidenţiat în document cu eficacitate limitată, aminteşte că “Strategia naţională privind includerea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020” a fost adoptată de Guvern în luna mai 2015.

B. Educaţia:

1. Este de acord cu principalele provocări în domeniul educaţiei evidenţiate de Comisia Europeană, dar aminteşte că România a început deja abordarea acestora. Au fost implementate măsuri de îmbunătăţire a învăţământului profesional şi tehnic şi a fost conceput un Program naţional dedicat educaţiei şi îngrijirii timpurii, pentru perioada 2014- 2019, care va intra în vigoare în anul şcolar 2015-2016.

2. Semnalează că România a înregistrat progrese semnificative în modernizarea sistemului de educaţie şi de formare profesională, prin adoptarea unor măsuri precum:

a) consolidarea clasei pregătitoare;

b) continuarea modernizării curriculare;

c) promovarea Metodologiei de elaborare şi revizuire a planurilor-cadru şi programelor şcolare: a fost definitivat procesul de revizuire a programelor şcolare pentru învăţământul primar, inclusiv pentru elevii din şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale;

d) încurajarea participării şcolare;

e) creşterea numărului de elevi înscrişi la şcoala profesională şi încurajarea participării la învăţământul superior a tinerilor provenind din grupuri cu risc ridicat;

f) alocarea a 592 granturi de studii universitare de licenţă pentru tinerii de etnie romă pentru anul universitar 2014-2015 şi acordarea a circa 15.000 de burse sociale pentru studenţii cu venituri reduse.

3. Referitor la rata promovabilităţii specifică faptul că elevii care nu au promovat, dar au absolvit liceul, au participat la examenul de certificare a calificării profesionale care ce le conferă dreptul de a dobândi un certificat de calificare de nivel 4 în sistemul european de calificări EQF, ceea ce le oferă posibilitatea angajării pe piaţa muncii.

4. Menţionează că, în cadrul unui proiect european din Programul ERASMUS+, se află în curs de realizare un studiu de fezabilitate pentru dezvoltarea programelor de formare profesională în sistem dual, studiu pe baza căruia va fi dezvoltat un master-plan, care va avea în vedere asigurarea condiţiilor pentru formare profesională în sistem dual în România.

C. Sănătatea:

1. Recunoaşte că este nevoie ca Strategia naţională de sănătate 2014-2020 să fie continuată, în scopul de a elimina unele disfuncţionalităţi, precum cele legate de gradul redus de accesibilitate a pacienţilor la serviciile medicale moderne şi de calitate, dar subliniază că au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte:

a) creşterea accesului persoanelor aparţinând comunităţilor îndepărtate şi izolate la servicii medicale de calitate;

b) informatizarea sistemului de sănătate publică;

c) modernizarea infrastructurii de sănătate;

d) reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale.

2. Subliniază că Ministerul Sănătăţii împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au identificat deja o serie de măsuri în vederea îmbunătăţirii sistemului de finanţare din domeniul sănătăţii; măsurile de reformă deja introduse au redus deficitul de finanţare şi au îmbunătăţit standardul şi eficienţa serviciilor.

3. Menţionează că, pentru îmbunătăţirea calităţii sistemului de furnizare a serviciilor medicale, România derulează un proiect care are ca obiectiv calculul costurilor reale ale serviciilor spitaliceşti şi elaborarea unor niveluri de referinţă pentru costurile furnizării de servicii în spitale pentru asigurarea unei gestionări eficiente a resurselor financiare din spitale.

IV. Referitor la a patra recomandare specifică, privind companiile de stat:

1. Admite că guvernanţa corporativă face mai transparente şi mai responsabile conducerile companiilor de stat.

2. Admite că este nevoie de măsuri rapide pentru crearea premiselor legislative şi administrative care să conducă la creşterea eficienţei operatorilor economici.

3. Aminteşte că îmbunătăţirea guvernanţei corporative a societăţilor de stat reprezintă un obiectiv asumat de Guvern şi că

un prim pas înainte în acest sens a fost făcut prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, care a introdus unele reguli de guvernanţă corporativă în întreprinderile de stat.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 73.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind Raportul Comisiei pentru transporturi privind ancheta asupra activităţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa

În temeiul prevederilor art. 77 şi 78 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, şi al Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 39/2015 privind încuviinţarea efectuării de către Comisia pentru transporturi şi infrastructură a unei anchete privind activitatea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A., Constanţa, cu modificările ulterioare,

având în vedere dezbaterile din şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 9 septembrie 2015,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Raportul Comisiei pentru transporturi privind ancheta asupra activităţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 74.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 543

din 14 iulie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.302/2/2014 (număr în format vechi 3.070/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.045D/2014.

2. Dezbaterile au avut loc la data de 28 mai 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea, şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, a amânat pronunţarea la 16 iunie, respectiv la 30 iunie 2015. La această dată, constatând că nu sunt prezenţi, potrivit art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, toţi judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea a amânat pronunţarea pentru 14 iulie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin încheierea din 17 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 5.302/2/2014 (număr În format vechi 3.070/2014), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) - S.A. din Bucureşti şi de Societatea Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii - S.A. din Bucureşti cu ocazia soluţionării contestaţiilor formulate împotriva unei măsuri asigurătorii luate de instanţa de judecată.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv şi dreptul de proprietate privată, deoarece partea interesată se află în imposibilitate de a-şi formula apărările cu privire la luarea măsurii asigurătorii, iar cele statuate de instanţă nu pot fi cenzurate de o instanţă ierarhic superioară. Consideră că neconstituţionalitatea dispoziţiilor de lege criticate este cu atât mai evidentă cu cât măsura criticată a fost dispusă de către instanţa de apel, situaţie care înlătură orice posibilitate a persoanei interesate de a o contesta la o instanţă superioară.

5. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că aceeaşi instanţă s-a pronunţat într-o cale de atac în cadrul aceleiaşi proceduri nu ridică în sine o problemă din perspectiva art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, cu atât mai mult cu cât completele de judecată au fost diferite, ca urmare a soluţionării cererilor de abţinere şi, respectiv, de recuzare. De altfel, Curtea Constituţională a statuat prin Decizia nr. 370 din 26 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 august 2014, că judecarea recursului de către aceeaşi instanţă care a soluţionat apelul, dar în complete diferite, nu constituie în sine o prezumţie a lipsei de imparţialitate a judecătorilor care se pronunţă asupra recursului, reţinând, astfel, că nu este afectat dreptul la un proces echitabil. În plus, Constituţia nu consacră principiul controlului judiciar ierarhic, ci, potrivit art. 129, numai folosirea căilor de atac prevăzute de lege.

6. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

proprietate privată şi ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, precum şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportate la cele ale art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 referitor la protecţia proprietăţii din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 207 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 iunie 2015, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a reţinut că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, art. 129 din Constituţie face referire la “condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute “numai prin lege”. De asemenea, dispoziţiile art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală nu aduc atingere dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Legea fundamentală şi nici accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil, consacrate de art. 21 din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil, cu atât mai mult cu cât nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate de autorii excepţiei nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză (paragraful 16).

12. Tot prin Decizia nr. 207 din 31 martie 2015, anterior citată, paragrafele 17 şt 19, Curtea a făcut referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că instituirea sechestrului nu este o judecată asupra unei acuzaţii în materie penală în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea  drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece atât stabilirea unor drepturi de creanţă ale unor terţi, cât şi confiscarea unor bunuri sunt măsuri ce urmează a fi luate ulterior, în cadrul unor proceduri separate (Decizia din 18 septembrie 2006, pronunţată în Cauza Mohammad Yassin Dogmoch. împotriva Germaniei). Or, din moment ce o astfel de procedură nu priveşte temeinicia unei acuzaţii penale în sensul art. 6 paragraful 1 din Convenţie, nu se poate susţine că se impune existenţa unui dublu grad de jurisdicţie. Prin decizia mai sus menţionată, Curtea a reţinut, astfel, că expresia “materie penală” folosită de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie corespunde cu noţiunea de “acuzaţie în materie penală* prevăzută de art. 6 paragraful 1 din Convenţie şi definită de Curtea de la Strasbourg ca fiind o noţiune autonomă a Convenţiei, independentă de conotaţia pe care o are în sistemele naţionale de drept ale statelor contractante (Hotărârea din 23 aprilie 2009, pronunţată în Cauza Kambumv II împotriva Bulgariei, paragraful 22). Mai mult decât atât, chiar şi în situaţia unei acuzaţii în materie penală, art. 2 paragraful 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţie stabileşte că dreptul la două grade de jurisdicţie în materie penală, consacrat de paragraful 1, poate face obiectul unor excepţii fie în cazul infracţiunilor minore, fie când cel interesat a fost judecat în primă instanţă de către cea mai înaltă jurisdicţie ori a fost declarat vinovat şi condamnat ca urmare a unui recurs împotriva achitării sale.

13. În acelaşi sens este şi Decizia nr. 497 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 3 august 2015. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

14. Pentru motivele mai sus arătate, dispoziţiile art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală nu aduc atingere nici prevederilor constituţionale ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi nici prevederilor art. 13 privind dreptul ta un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 referitor la protecţia proprietăţii din Protocolul nr. 1 la Convenţie.

15, Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Grupul Industrial Voiculescu şi Compania (GRIVCO) - S A. din Bucureşti şi de Societatea Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 5.302/2/2014 (număr în format vechi 3.070/2014) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 250 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 iulie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2016

În temeiul prevederilor ari 77 alin. (5) şi ale art. 361 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,

în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Calendarul examenului de bacalaureat naţional - 2016, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - (1) Examenul de bacalaureat naţional - 2016 se desfăşoară în conformitate cu prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2011, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile prezentului ordin.

(2) Comisiile de bacalaureat îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu atribuţiile membrilor comisiilor de bacalaureat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.799/2010, cu modificările ulterioare, şi cu prevederile prezentului ordin.

(3) Lista disciplinelor la care candidaţii susţin examenul de bacalaureat în sesiunile anului 2016 este cea aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.800/2010 privind aprobarea listei disciplinelor şi a programelor pentru examenul de bacalaureat - 2011.

Art. 3. - (1) Programele de bacalaureat pentru disciplinele limba şi literatura italiană maternă şi matematică, valabile în sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2016, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Programele de bacalaureat pentru evaluarea competenţelor digitale, pentru limba şi literatura română şi pentru limba şi literatura slovacă maternă, valabile în sesiunile examenului de bacalaureat naţional din anul 2016, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.923/2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014.

(3) Programele de bacalaureat pentru disciplinele fizică, chimie, logică, argumentare şi comunicare, economie, valabile în sesiunile anului 2016, sunt cele prevăzute în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.610/2012 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2013.

(4) Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat, altele decât cele menţionate la alin. (1), (2) şi (3), valabile în sesiunile anului 2016, sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.800/2010.

Art. 4. - Recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale se fac în conformitate cu metodologiile de recunoaştere şi echivalare şi cu lista examenelor aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.219/2010 privind recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine şi la examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale cu probele de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal, respectiv de evaluare a competenţelor digitale, din cadrul examenului de bacalaureat, cu modificările ulterioare.

Art. 5. - Probele specifice susţinute de elevii claselor a XII-a din secţiile speciale din România, finalizate cu Diplomă de acces general în învăţământul superior german şi Diplomă de bacalaureat, secţii care funcţionează în baza Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul R.F. Germania, cu privire la colaborarea în domeniul şcolar, se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul de desfăşurare a examenului în vederea obţinerii Diplomei de acces general în învăţământul superior german şi a Diplomei de bacalaureat de către absolvenţii secţiilor/şcolilor speciale germane din România, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării nr. 5,262/2009 privind secţiile/şcolile speciale germane din România, finalizate cu Diplomă de acces general în învăţământul superior german şi Diplomă de bacalaureat.

Art. 6. - (1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti asigură dotarea cu camere de supraveghere video şi audio funcţionale a sălilor în care se desfăşoară probele examenului de bacalaureat naţional, a sălilor în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi a sălilor în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

(2) Până la începerea probelor de examen, comisiile de bacalaureat judeţene/comisia municipiului Bucureşti iau toate măsurile, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, pentru asigurarea dotării tuturor sălilor de examen cu camere funcţionale de supraveghere video şi audio.

(3) Activitatea de monitorizare a desfăşurării examenului de bacalaureat prin intermediul camerelor de supraveghere se va desfăşură în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia Naţională de Bacalaureat.

(4) în vederea asigurării desfăşurării corecte a examenului de bacalaureat, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, comisiile de bacalaureat din centrele de examen şi comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti verifică, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraude, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile de examen din centrul respectiv.

(5) Dacă, în urma verificărilor menţionate la alin. (3), se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat, comisia de bacalaureat din centrul de examen ia măsurile ce se impun, care pot merge până la eliminarea candidaţilor din examen. Comisia de bacalaureat din centrul de examen anunţă comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti, care propune eventualele măsuri de sancţionare şi anunţă, după caz, Comisia Naţională de Bacalaureat.

Art. 7. - (1) Comisia Naţională de Bacalaureat elaborează procedura de selecţie şi numire a cadrelor didactice universitare în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare.

(2) Comisia Naţională de Bacalaureat elaborează procedura de selecţie şi numire a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat din centrele de examen şi din centrele zonale de evaluare, pentru care nu au putut fi numite ca preşedinţi cadre didactice universitare, sau pentru care cadrele didactice universitare, nominalizate prin ordin ai ministrului, în calitate de preşedinţi ai comisiilor de bacalaureat, nu se prezintă în centrul de examen/centrul zonal de evaluare cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea probelor scrise.

(3) Comisia Naţională de Bacalaureat poate elabora şi alte instrucţiuni/proceduri în vederea bunei organizări şi desfăşurări a examenului de bacalaureat - 2016.

Art. 8. - (1) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti răspund pentru buna organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat.

(2) Comisiile de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti stabilesc/stabileşte componenţa comisiilor din centrele de examen cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, prin tragere la sorţi în şedinţă publică, la care sunt invitaţi în scris, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai consiliului judeţean/al municipiului Bucureşti al elevilor, ai asociaţiilor de părinţi şi ai sindicatelor reprezentative din învăţământ, ai presei scrise şi audiovizuale.

(3) Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele de examen şi de evaluare, inclusiv persoanele de contact/informaticienii, sunt selectate din alte unităţi şcolare decât cele din care provin candidaţii arondaţi centrelor, în conformitate cu prevederile alin. (2).

(4) Cadrele didactice nominalizate ca evaluatori sunt selectate cu precădere din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării, prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.

(5) Nu vor fi nominalizate în comisiile de bacalaureat persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naţionale, nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile, care au săvârşit abateri, respectiv au fost sancţionate.

Art. 9. - (1) în procesul de evaluare a lucrărilor scrise şi de rezolvare a contestaţiilor, în cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult 0,50 puncte, notele obţinute se trec, pe fiecare lucrare în parte, cu cerneală roşie, de către profesorii evaluatori, după ce este verificată concordanţa cu borderourile individuale, şi se semnează de aceştia. Media finală se trece pe lucrare, în prezenţa profesorilor evaluatori, de către preşedintele comisiei. Preşedintele comisiei calculează media finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, şi semnează.

(2) în cazul în care se constată o diferenţă mai mare de 0,50 puncte între notele acordate de cei doi evaluatori, preşedintele repartizează lucrarea spre reevaluare unui alt profesor de specialitate, care, în prezenţa profesorilor evaluatori iniţiali, stabileşte nota finală a lucrării. Nota rezultată în urma reevaluării este nota care se trece pe lucrare. Sub notă semnează cei trei evaluatori şi preşedintele comisiei. Numărul pachetului şi numărul de ordine al lucrărilor care necesită a treia evaluare sunt consemnate într-un proces-verbal, semnat de cei amintiţi anterior.

Art. 10.- În cazul în care Comisia Naţională de Bacalaureat decide ca evaluarea lucrărilor dintr-un judeţ/municipiul Bucureşti să se facă în alt judeţ, transportul lucrărilor dintr-un judeţ/municipiul Bucureşti în judeţul desemnat de Comisia Naţională de Bacalaureat pentru evaluarea iniţială a acestora şi invers, precum şi consemnarea în catalogul electronic a rezultatelor obţinute de candidaţi la examenul naţional de bacalaureat se fac în conformitate cu procedura elaborată de Comisia Naţională de Bacalaureat.

Art. 11. - (1) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, candidaţii având obligaţia de a lisa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop.

(2) Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu vor fi primiţi în examen.

(3) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

(4) Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi ori cu exteriorul.

(5) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu exteriorul.

(6) Candidaţii care încalcă regulile menţionate la alin (3), (4) şi (5) vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/ obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

(7) încălcarea regulilor menţionate la alin. (3), (4) şi (5) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi “eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. Aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

(8) înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a examenului de bacalaureat şi prevederile alin. (1)-(7) şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.

(9) După parcurgerea paşilor menţionaţi la alin. (8), candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(7) şi menţiunea că ştiu că nerespectarea regulilor menţionate la alin. (3), (4) şi (5) are drept consecinţă măsurile menţionate la alin. (6) şi (7).

Art. 12. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia pentru învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală învăţământ universitar, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 13. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

 

Bucureşti, 31 august 2015.

Nr. 5.080.

 

ANEXĂ

 

CALENDARUL

examenului de bacalaureat naţional - 2016 Sesiunea iunie-iulie 2016

 

30 mai-3 iunie 2016

Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen

3 iunie 2016

Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a

13-15 iunie 2016

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A

15-17 iunie 2016

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orala în limba maternă - proba B

21-24 iunie 2016

Evaluarea competenţelor digitale - proba D

27 iunie-1 iulie 2016

Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C

4 iulie 2016

Limba şi literatura română - proba E) a) - probă scrisă

5 iulie 2016

Limba şi literatura maternă - proba E) b) - probă scrisă

6 iulie 2016

Proba obligatorie a profilului - proba E) c) - probă scrisă

8 iulie 2016

Proba la alegere a profilului şi specializării - proba E) d)- probă scrisă

12 iulie 2016

Afişarea rezultatelor (până la ora 16,00)

12 iulie 2016

Depunerea contestaţiilor (orele 16,00-20,00)

13-15 iulie 2016

Rezolvarea contestaţiilor

16 iulie 2016

Afişarea rezultatelor finale

 

Sesiunea august-septembrie 2016

18-22 iulie 2016

înscrierea candidaţilor la a două sesiune de examen

16-17 august 2016

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română - proba A

16-17 august 2016

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă - proba B

17-19 august 2016

Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională - proba C

18-19 august 2016

Evaluarea competenţelor digitale - proba D

22 august 2016

Limba şi literatura română - proba E) a) - proba scrisă

23 august 2016

Limba şi literatura maternă - proba E) b) - probă scrisă

24 august 2016

Proba obligatorie a profilului - proba E) c) - probă scrisă

26 august 2016

Proba la alegere a profilului şi specializării - proba E) d) - probă scrisă

29 august 2016

Afişarea rezultatelor (până la ora 16,00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16,00-20,00)

30-31 august 2016

Rezolvarea contestaţiilor

1 septembrie 2016

Afişarea rezultatelor finale

 

NOTA:

La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba în situaţii excepţionale prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor digitale sau lingvistice, de evaluare a lucrărilor scrise ori de afişare a rezultatelor, precum şi reducerea perioadei de afişare a rezultatelor.

 

ACTE ALE INSPECŢIEI JUDICIARE

 

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

INSPECŢIA JUDICIARĂ

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 24/2012

În temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (2), art. 66 alin. (3) şi ale art. 69 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a Inspecţiei Judiciare, aprobat prin Ordinul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 24/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 9 octombrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 12, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (21), (22) şi (23), cu următorul cuprins:

“(21) Convocarea adunării generale şi comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acesteia, cu cel puţin o zi înainte de data şedinţei. Comunicarea ordinii de zi se face şi către personalul din aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare, prin afişare într-un loc accesibil acestuia sau prin publicare în reţeaua intranet proprie. Secretariatul adunării generale este asigurat de persoana desemnată de inspectorul-şef din cadrul secretariatului Inspecţiei Judiciare

(22) în funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele adunării generale pot fi invitate şi alte persoane, care nu au drept de vot.

(23) Şedinţele adunării generale nu sunt publice.”

2. La articolul 12, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul cuprins:

“(6) Punctele de vedere ale membrilor prezenţi asupra problemelor aflate pe ordinea de zi, dezbaterile şi hotărârile adunării generale se consemnează într-un proces-verbal, încheiat de secretariatul adunării şi semnat de persoana care a prezidat lucrările acesteia. Hotărârile adunării generale se aduc la cunoştinţă celor interesaţi.

(7) Procesele-verbale încheiate potrivit alin. (6) se păstrează într-o mapă specială de secretariatul adunării generale.”

3. La capitolul III “Structura organizatorică şi funcţională a Inspecţiei Judiciare”, denumirea secţiunii a 4-a se modifică şi va avea următorul cuprins:

“SECŢIUNEA a 4-a

Direcţia sinteze, contencios şi registratură

4. La articolul 30, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

(4) în cadrul direcţiei, cele două servicii sunt conduse de şefi de serviciu ale căror atribuţii sunt stabilite prin fişa postului.”

5. La articolul 31, după litera o1) se introduce o nouă literă, litera o2), cu următorul cuprins:

,,o2) emite dispoziţii obligatorii pentru tot personalul din subordine, în conformitate cu prevederile legale;”.

6. La articolul 41, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 41. - (1) Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare numeşte purtătorul de cuvânt şi pe înlocuitorul acestuia din rândul inspectorilor judiciari, judecătorilor sau procurorilor detaşaţi în funcţii de specialitate juridică în aparatul propriu al Inspecţiei Judiciare ori al consilierilor juridici asimilaţi magistraţilor; de asemenea, poate fi numit purtător de cuvânt, prin concurs, un absolvent al unei facultăţi de jurnalistică sau un specialist în comunicare.”

7. La articolul 46, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Stabilirea obiectului şi a complexităţii sesizării se face de către directorul direcţiei de specialitate sau de către o altă persoană desemnată de inspectorul-şef, în baza unui nomenclator care cuprinde o clasificare a complexităţii în funcţie de obiect, stabilit prin ordin al inspectorului-şef.”

Art. II. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare se abrogă.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Inspectorul-şef al Inspecţiei Judiciare,

Lucian Netejoru

 

Bucureşti, 7 septembrie 2015.

Nr. 36.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.