MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 697/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 697         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 15 septembrie 2015

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

66. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul privind uniunea energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice COM (2015) 80

 

69. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Eurogrup - Semestrul european 2015: Evaluarea provocărilor în materie de creştere, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi rezultatele bilanţurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.176/2011 - COM (2015) 85, împreună cu Raportul de ţară al României pentru 2015, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, SWD (2015) 42

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

37. - Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

 

742. - Hotărâre privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru finalizarea proiectelor PHARE pentru care Ministerul Fondurilor Europene are rolul de autoritate de implementare

 

749. - Hotărâre pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.122. - Ordin al ministrului sănătăţii privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 810/2015 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România

 

5.081. - Ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2015-2016

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

Hotărârea din 19 mai 2015 în Cauza Căpitan şi alţii împotriva României

 

Rectificări la:

 - Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 512/2015

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul privind uniunea energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii - O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice COM (2015) 80

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c-19/387, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 16 iunie 2015,

Camera Deputaţilor:

1. Salută raportul pe tema pachetului pentru energie realizat de Comisia pentru industrie, cercetare şi energie a Parlamentului European, în ce priveşte abordarea cuprinzătoare, bazată pe inventarul consolidat al documentelor relevante la nivelul Uniunii, enumerat în preambulul său.

2. la notă cu îngrijorare de situaţia constatată de Comisia Europeană conform căreia piaţa cu amănuntul a energiei nu funcţionează aşa cum ar trebui şi mulţi consumatori casnici dispun de prea puţine posibilităţi de alegere a furnizorilor de energie şi de prea puţin control asupra propriilor costuri privind energia şi susţine elaborarea de măsuri specifice care vizează remedierea acestei stări de lucruri, precum şi sprijinirea gospodăriilor europene ce nu îşi pot permite să îşi plătească facturile la energie.

3. Recomandă analiza cuprinzătoare a impactului politicilor energetice prevăzute în prezenta comunicare asupra IMM-urilor, atât în ipostaza de consumatori de energie, cât şi în cea de producători sau dezvoltatori inovatori de tehnologii modeme în domeniul energeticii. Obiectul analizei ar include microîntreprinderile, întreprinderile sociale, precum şi orice alte entităţi de dimensiuni mici de pe piaţa energetică, precum şi pieţele de energie ce sunt emergente la scară redusă, cum ar fi cea a comunităţilor locale sau clusterelor industriale. La aceeaşi scală redusă este relevant şi impactul evoluţiei unor categorii de entităţi de afaceri cum ar fi afacerile de familie, recent analizate în Parlamentul European - Comisia pentru Industrie, Cercetare şi Energie - 2014/2210(INI).

4. Este în consens cu Comisia Europeană în ce priveşte nevoia de a îmbunătăţi şi armoniza la nivelul Uniunii climatul investiţional, de a-l face mai predictibil pentru a moderniza infrastructura energetică în consens cu creşterea ponderii energiilor regenerabile. Pentru atingerea acestor obiective, se cer încurajate şi sprijinite transferul de know-how şi promovarea intensivă a cercetării ştiinţifice şi tehnologice la nivelul Uniunii, inclusiv prin asigurarea pregătirii profesionale adecvate a resurselor umane.

5. Subliniază că apariţia de noi sectoare şi modele de afaceri în urma sporirii investiţiilor în companii de înaltă tehnologie care concurează pe plan mondial, prin intermediul unor politici stabile, aşa cum preconizează Comisia Europeană, ar trebui însoţită de măsuri perseverente de încurajare a antreprenoriatului, mai ales în rândul tinerilor, atât la nivelul statelor membre, cât şi la nivelul Uniunii, aşa cum se prevede în Planul de acţiune pentru antreprenoriat 2020 - COM(2012)0795.

6. Susţine obiectivul Comisiei de a asigura o mai mare transparenţă a structurii costurilor şi a preţurilor energiei, prin instituirea unei monitorizări şi a unei raportări periodice şi detaliate, inclusiv cu privire la impactul costurilor şi preţurilor energiei asupra competitivităţii. Camera Deputaţilor atrage atenţia asupra dificultăţilor de natură birocratică şi de culegere şi interpretare a datelor şi ar dori să primească asigurări că o astfel de analiză se va limita la ceea ce este relevant, pentru a utiliza cât mai eficient bugetul Uniunii.

7. Susţine obiectivul Comisiei de a iniţia sinergii între politicile în materie de eficienţă energetică, politicile privind utilizarea eficientă a resurselor şi economia circulară, lucru ce va include exploatarea potenţialului “valorificării energetice a deşeurilor. În acest context subliniază importanţa continuării sprijinului pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe, a clădirilor civile şi publice în general, precum şi a implementării cogenerării şi a tehnologiilor energetice care utilizează biomasa, fracţia organică a deşeurilor solide, în special pe plan local şi regional.

8. Este de acord că o nouă strategie de cercetare şi inovare trebuie să stea în centrul uniunii energetice, astfel încât uniunea energetică a Europei să fie numărul unu mondial în domeniul energiei din surse regenerabile. Camera Deputaţilor atrage atenţia însă că o astfel de opţiune strategică trebuie să păstreze nealterate obiectivele de protecţie a mediului şi conservare a biodiversităţii, în care Uniunea Europeană deţine de asemenea un loc fruntaş pe plan mondial. Ar trebui încurajate şi sprijinite colaborările cu institutele de cercetare, centrele universitare şi analizată posibilitatea înfiinţării de centre de excelenţă pentru tehnologii regenerabile şi eficienţă energetică.

9. Recomandă ca legislaţia privind etichetarea energetică şi proiectarea ecologică să facă obiectul unei analize pentru a se identifica din timp modalităţile de aducere la zi a acesteia, pentru a ţine pasul cu progresul tehnic.

10. Este de acord cu afirmaţia din document că şi achiziţiile publice prezintă potenţialul de a acţiona ca un catalizator pentru inovarea în industrie şi comerţ, precum şi pentru creşterea “verde”. Atrage însă atenţia că o astfel de abordare trebuie să se menţină în limitele a ceea ce este necesar, astfel încât să nu se constituie într-o nouă barieră administrativă, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi microîntreprinderi. Aminteşte că România se află în etapa de perfecţionare a legislaţiei sale privind achiziţiile publice verzi.

11. Constată că mai sunt necesare eforturi până la o piaţă a energiei în care consumatorul casnic să poată alege cu uşurinţă furnizorul de energie şi să poată constitui un mix propriu de energie în care să îşi găsească locul atât sursele majore, cât şi cele dezvoltate pe plan local sau individual, în special cele regenerabile. Trebuie luate măsuri pentru a se asigura că reducerea preţului energiei este semnificativă şi vizibilă pentru consumatorul casnic şi că gospodăriile pot să selecteze în deplină cunoştinţă de cauză furnizorul cel mai convenabil.

12. Constată intenţia Comisiei Europene de se implica în negocierile privind gazele din afara Uniunii şi subliniază că sunt necesare acţiuni concertate prealabile pentru o armonizare cât mai extinsă a intereselor statelor membre, pentru a se asigura rezultate cât mai favorabile.

13. Îşi exprimă convingerea că va fi luat în considerare, în mod realist, potenţialul specific al fiecărui stat membru de a utiliza resursele energetice indigene, de a-şi alege modalitatea de constituire a mixului energetic, pe principiul neutralităţii tehnologice; în acest sens opţiunea nucleară ar trebui să rămână la latitudinea statelor membre, iar utilizarea cărbunelui ca sursă de energie să continue, în special ca urmare a îmbunătăţirii tehnologiilor.

14. Îşi exprimă speranţa că proiecte precum Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile de nord-vest şi central-est europene ar trebui să fie deschise pentru alte ţări europene din regiunea Europei de Sud-Est.

15. Subliniază faptul că păstrarea regiunilor în forma prevăzută la nivelul anilor 2005 începe să devină o problemă pentru unele state din estul Europei.

16. Face apel la principiul solidarităţii pentru a depăşi dificultăţile întâmpinate în accesul României la proiecte de cuplare.

17. Reaminteşte că rutele alternative de aprovizionare cu energie şi dezvoltarea de capacităţi de stocare reprezintă elemente esenţiale ale securităţii energetice a Uniunii, ca şi exploatarea noilor resursele indigene de energie.

18. Consideră că măsurile de întărire a securităţii energetice a Europei ar trebui să vizeze cu prioritate regiunile vulnerabile ale Europei identificate în testele de stres în anul 2014.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEÂ

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 66.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Eurogrup - Semestrul european 2015: Evaluarea provocărilor în materie de creştere, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi rezultatele bilanţurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1.176/2011 - COM (2015) 85, împreună cu Raportul de ţară al României pentru 2015, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, SWD (2015) 42

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160 - 185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/381, adoptată de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 17 iunie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Salută apariţia comunicării Comisiei Europene, COM (2015) 85 şi - în urma analizei Raportului de ţară anexat la aceasta - SWD (2015) 42, ia notă de progresele şi de insuficienţele semnalate pentru un număr de 16 state membre, printre care şi România, în principal în ceea ce priveşte dezechilibrele macroeconomice, progresul privind recomandările specifice de ţară şi constatările bilanţurilor aprofundate.

2. Apreciază demersurile Comisiei Europene de a publica mai devreme decât în anii precedenţi rezultatele evaluării, pentru a oferi suficient timp pentru examinarea acestei analize tehnice, şi mai ales abordarea Comisiei ca examinarea să se desfăşoare într-un cadru cât mai larg, care să nu se limiteze la nivelul naţional şi la problemele naţionale.

3. Consideră că, deşi dezechilibrele macroeconomice din România nu sunt severe, ţara noastră ar trebui să profite de aceste exerciţii de evaluare ale Comisiei Europene, pentru a determina creşterea ritmului reformelor în domeniile identificate de

Comisie, având în vedere că restanţele reduc competitivitatea şi sustenabilitatea şi că aceasta ar amâna reducerea decalajelor de dezvoltare economică dintre România şi majoritatea celorlalte state membre.

4. Aminteşte că finanţarea prin fonduri UE este decisivă pentru asigurarea unui nivel corespunzător al investiţiilor şi al reformelor administrative şi ia act că România este menţionată alături de alte cinci state membre ca necesitând măsuri suplimentare pentru a îmbunătăţi gestionarea fondurilor UE.

5. la act de constatarea că productivitatea muncii din România este a două cea mai scăzută din Uniune, dar semnalează că numărul de sectoare şi de locuri de muncă în care productivitatea este egală cu cea din statele membre dezvoltate economic este în creştere şi de aceea, în acele sectoare, recomandarea Comisiei Europene “privind o mai bună aliniere între stabilirea salariilor şi evoluţia productivităţii” nu se poate aplica în România, deoarece inerţia salarizării inferioare este întreţinută de riscul reducerii apetitului investiţional şi, implicit, de pierderea de locuri de muncă.

6. Admite că România ar trebui să aplice în mod intensiv şi prioritar recomandarea Comisiei Europene ca “sistemele de educaţie şi formarerăspundă mai bine nevoilor de pe piaţa forţei de muncă”, cu atât mai mult cu cât succesul unei economii în viitorul apropiat se va baza nu doar pe utilizarea tehnologiilor înalte, ci mai ales pe proiectarea şi implementarea lor.

7. Regretă că succesele României privind combaterea corupţiei şi creşterea considerabilă a independenţei şi a eficienţei sistemului judiciar nu sunt reflectate corespunzător în Comunicarea Comisiei.

8. Consideră că este nevoie ca administraţia publică naţională să fie modernizată în vederea îmbunătăţirii eficienţei şi a transparenţei sale, printre altele şi pentru a putea menţine măsurile recente de combatere a evaziunii fiscale şi a muncii nedeclarate, pentru consolidarea mecanismelor de asigurare a executării contractelor şi pentru stabilirea unor cadre funcţionale în materie de insolvenţă.

9. la act că România este evaluată din perspectiva acordului de asistenţă financiară cu troica Uniunea Europeană - Fondul Monetar Internaţional - Banca Mondială, în vigoare pentru perioada 2009 - septembrie 2015, şi subliniază, în acest sens, că ţara noastră a înregistrat progrese majore în domeniul consolidării fiscale şi al disciplinei bugetare şi - în continuare - are în vedere stimularea creşterii economice, investiţiile publice, redresarea serviciilor publice şi crearea de noi locuri de muncă, inclusiv prin parteneriatul public-privat.

10. Evidenţiază faptul că, dintre toţi indicatorii economici, România figurează în raport doar cu o poziţie investiţională internaţională netă (PIIN) de o valoare negativă semnificativă şi în acest sens reaminteşte faptul că o asemenea situaţie nu este neobişnuită într-o economie aflată în curs de revenire.

11. Recunoaşte că în domeniul eficienţei energetice au fost făcute doar progrese limitate: se înregistrează întârzieri în implementarea legislaţiei Uniunii Europene în acest domeniu, în special în ceea ce priveşte Directiva privind eficienţa energetică; lipsa unor măsuri concrete şi progresele modeste diminuează potenţialul României În privinţa eficienţei energetice.

12. Precizează că România se încadrează pe traiectoria de atingere a două ţinte naţionale în cadrul Strategiei Europa 2020, şi anume:

a) ţinta privind emisiile de gaze cu efect de seră (GES): pentru anul 2020, previziunile naţionale indică o creştere a emisiilor de GES din sectoarele non-ETS cu numai 7% faţă de nivelul din 2005 (rămâne o marjă de 12 puncte procentuale în care aceste emisii pot creşte, fără a depăşi ţinta asumată de România; până în anul 2020, România poate creşte emisiile non-ETS cu maximum 19% faţă de nivelul acestora înregistrat în anul de referinţă 2005);

b) ţinta referitoare la sursele regenerabile de energie: conform datelor Eurostat, în 2012, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie era de 22,9%, superioară celei stabilite pentru 2011-2012 de Directiva privind sursele regenerabile de energie.

13. Subliniază că unele progrese au fost făcute în direcţia atingerii a trei ţinte sociale:

a) ţinta din domeniul ocupării: rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 20-64 de ani a ajuns la 67,4% în trimestrul III 2014; astfel, ţinta de 70% în 2020 rămâne ambiţioasă, dar decalajul s-a redus:

b) ţinta referitoare la educaţia terţiară: rata populaţiei cu vârsta de 30-34 de ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară a crescut de la 21,8% în 2012 ta 22,8% în 2013, dar, în ultimii trei ani universitari, a avut loc o scădere a înscrierilor în învăţământul superior, ceea ce poate periclita atingerea ţintei de 26,7%;

c) ţinta de reducere a sărăciei: rata persoanelor aflate în risc de sărăcie a înregistrat o uşoară îmbunătăţire, de la 23,4% în 2008 la 22,4% în 2013 (în termeni absoluţi, În perioada 2008-2013, 211.000 de persoane au fost scoase din riscul de sărăcie, ţinta naţională pentru 2020 fiind de 580.000 de persoane).

14. Admite că nu au fost făcute progrese suficiente în cazul altor două ţinte, respectiv:

a) părăsirea timpurie a şcolii: rata părăsirii timpurii a şcolii a rămas constantă, la 17,3%;

b) domeniul cercetării şi dezvoltării: nivelul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare a scăzut în 2013 comparativ cu 2012, iar atingerea ţintei în domeniu rămâne un deziderat ambiţios şi greu de realizat (astfel, pentru perioada 2014-2020 este necesară o rată anuală de creştere a investiţiilor în cercetare-dezvoltare de 14,6%).

 

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 septembrie 2015, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 69.

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ DE URGENTĂ

pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

 

Având în vedere exigenţa creării unui cadru legislativ clar şi previzibil în materie de cetăţenie, în aşa fel încât Comisia pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie să asigure îndeplinirea în mod eficient a normelor legale,

luând în considerare necesitatea unei reglementări clare a sferei persoanelor care pot solicita redobândirea cetăţeniei române în condiţiile art. 11 din lege, precum şi a unor aspecte din procedura de acordare a cetăţeniei române,

având în vedere necesitatea modificării cadrului legislativ pentru a introduce anumite facilităţi în ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei române cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie care au contribuit în mod semnificativ la păstrarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti sau care pot contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, nereglementarea acestor situaţii conducând la împiedicarea utilizării potenţialului de imagine pe care l-ar reprezenta acordarea cetăţeniei române acestor persoane, astfel de facilităţi la dobândirea cetăţeniei române venind în întâmpinarea unui interes deosebit al României,

ţinând seama că este necesară o intervenţie legislativă de urgenţă pentru adaptarea termenelor în cadrul procedurii de

dobândire/redobândire a cetăţeniei române, în vederea eficientizării acestui proces, precum şi pentru flexibilizarea procedurii, prin posibilitatea depunerii jurământului în ţară sau în faţa altor persoane desemnate prin lege, neadoptarea de urgenţă a acestor soluţii putând avea un impact semnificativ asupra posibilităţii efective a persoanelor care solicită acordarea, dar mai cu seamă redobândirea cetăţeniei române, de a finaliza procedura administrativă în cadrul termenelor actuale de completare a dosarului şi de depunere a jurământului de credinţă faţă de România,

întrucât un număr mare de persoane care redobândesc cetăţenia română în condiţiile art. 11 din lege solicită în prezent depunerea jurământului de credinţă în România, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, deşi prin cerere au solicitat menţinerea domiciliului în străinătate, devine necesară introducerea posibilităţii legale ca aceşti solicitanţi să poată depune jurământul de credinţă şi în ţară,

având în vedere că volumul ridicat de activitate al Comisiei pentru cetăţenie reclamă clarificarea referitoare la calitatea de membru a preşedintelui Comisiei, pentru a se crea posibilitatea analizării dosarelor în limita unui cvorum minimal de numai 3 membri, măsură menită a creşte ritmul de soluţionare a cererilor; totodată, raportat la volumul de activitate este necesară asigurarea celerităţii procedurii de depunere a jurământului, în faţa şi a altor persoane decât cele desemnate prin prevederile actuale ale legii, şi anume în faţa preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens,

astfel, numărul total al cererilor de acordare şi redobândire a cetăţeniei române a crescut substanţial în anul 2015, până la sfârşitul lunii august fiind înregistrat un număr dublu de cereri comparativ cu întregul an 2014,

având în vedere efectele soluţiilor dispuse în procesele penale asupra modului de rezolvare a cererilor de către Comisia pentru cetăţenie, apare ca necesară instituirea posibilităţii suspendării procedurii de acordare a cetăţeniei române până la finalizarea definitivă a procesului,

în considerarea faptului că pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data eliberării adeverinţei de renunţare, astfel Că în lipsa unei cereri în acest sens a solicitantului formulată într-un termen rezonabil şi pentru evitarea producerii unor cazuri de apatridie este necesară stabilirea unui termen pentru ca solicitantul să se prezinte pentru eliberarea acesteia, în caz contrar ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie fiind lipsit de efecte juridice faţă de persoana în cauză, această măsură asigurând administrarea în bune condiţii din partea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi a Ministerului Afacerilor Externe a solicitărilor de renunţare la cetăţenia română,

luând în considerare faptul că neadoptarea de urgenţă a soluţiilor propuse în prezenta ordonanţă de urgenţă ar avea un impact semnificativ asupra procesului de dobândire/redobândire a cetăţeniei române,

în considerarea faptului că operarea modificărilor necesare în cadrul legislativ vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Art. I. - Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 8 se introduc două noi articole, articolele 81 şi 82, cu următorul cuprins:

“Art. 81. - Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

Art. 82. - Cetăţenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care poate contribui în mod semnificativ la promovarea Imaginii României prin performanţe deosebite în domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:

a) solicitantul va reprezenta România în loturile naţionale, în conformitate cu reglementările statutare ale federaţiei sportive internaţionale la care România este afiliată;

b) solicitantul îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) şi îşi exprimă ataşamentul faţă de România şi faţă de sistemul de valori specific societăţii româneşti.”

2. La articolul 9, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(4) în cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. (1) sau (2) şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (7) sau (11), părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

3. La articolul 11, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 11. - (1) Persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condicile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).”

4. La articolul 13, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Cererile de acordare a cetăţeniei române întemeiate pe dispoziţiile art. 81 pot fi depuse şi la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi are domiciliul. În acest caz, cererea va fi trimisă, de îndată, Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoţită de un punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti. În situaţia în care cererea a fost depusă la sediul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, Comisia pentru cetăţenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti.”

5. După articolul 13 se introduce un nou articol, articolul 131, cu următorul cuprins:

“Art. 131. - (1) în cazul persoanelor prevăzute la art. 82, prin derogare de la prevederile art. 12. acordarea cetăţeniei române se face prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Tineretului şi Sportului.

(2) Cererea de acordare a cetăţeniei române întemeiată pe dispoziţiile art. 82 se depune la Ministerul Tineretului şi Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind acordarea cetăţeniei române în baza acestui articol.

(3) Ministerul Tineretului şi Sportului va înainta Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie cererea însoţită de actele doveditoare şi de propunerea privind acordarea cetăţeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e).

(4) Pe baza raportului Comisiei pentru cetăţenie din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, care constată îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), Ministerul Tineretului şi Sportului propune Guvernului acordarea cetăţeniei române.

(5) în cazul în care Comisia pentru cetăţenie constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e), preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie respinge, prin ordin, cererea de acordare a cetăţeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului.

(6) Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România. Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credinţă sunt aplicabile în mod corespunzător.

(7) Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română în condiţiile art. 82, a jurământului de credinţă, în termenul prevăzut de lege, atrage încetarea efectelor hotărârii prevăzute la alin. (1). Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetăţeniei române se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.”

6. La articolul 14, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(4) Comisia are activitate permanentă, este formată din 21 de membri, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, din care unul are calitatea de preşedinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.”

7. La articolul 15, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:

(6) în cazul cererilor de acordare a cetăţeniei române formulate potrivit art. 81, Comisia, printr-un raport motivat, elaborat cu luarea în considerare a punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a celorlalte documente necesare soluţionării cererii, prevăzute de lege, constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei române prevăzute la art. 81.”

8. La articolul 16 alineatul (2), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

,,b) completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută;

c) fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării cererii.”

9. După articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 161, cu următorul cuprins:

“Art. 161. - În situaţia în care persoana care a solicitat acordarea sau redobândirea cetăţeniei române este cercetată într-o cauză penală, Comisia, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii, poate dispune suspendarea procedurii de acordare sau redobândire a cetăţeniei române până la finalizarea acelei cauze.”

10. Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 20. - (1) Cetăţenia română se acordă sau se redobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă.

(2) în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de acordare sau redobândire a cetăţeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetăţeniei române, persoanele cărora li s-a acordat sau care au redobândit cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.

(3) în cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit o singură dată, dacă cererea de prelungire însoţită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia.

(4) Cererea de prelungire prevăzută la alin. (3) se aprobă de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie sau, după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.

(5) Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreşedinţi ai autorităţii delegaţi în acest sens şi are următorul conţinut:

«Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României.»

(6) După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetăţenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conţin elemente de siguranţă şi au aplicate fotografii ale titularului.

(7) în situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul.

(8) Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 şt 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credinţă, în termenul prevăzut de lege, în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. În acest caz, certificatul de cetăţenie română va fi eliberat de şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular respectiv. Şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuţii unui alt membru al personalului diplomatic sau consular.

(9) Persoana care a obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 10 şi 11, cu menţinerea domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credinţă şi în condiţiile prevăzute la alin. (5), în termenul prevăzut de lege, cu acordul şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază.

(10) Prevederile alin. (8) şi (9) se aplică în mod corespunzător şi în cazul persoanelor care au obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 81.

(11) în cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.”

11. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 22. - (1) Dovada cetăţeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (6) sau cu documentele prevăzute la art. 23.

(2) Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu paşaportul, cu titlul de călătorie fără menţiunea «identitate incertă» sau cu certificatul său de naştere, însoţit de buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau paşaportul oricăruia dintre părinţi, ori cu documentele prevăzute la art. 23.”

12. La articolul 31, după alineatul (8) se introduc două noi alineate, alineatele (9) şi (10), cu următorul cuprins:

“(9) Neprezentarea în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, în termen de 6 luni de la data comunicării ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română, atrage încetarea efectelor ordinului faţă de persoana în cauză.

(10) Constatarea încetării efectelor ordinului de aprobare a renunţării la cetăţenia română faţă de persoanele care nu s-au prezentat în vederea eliberării adeverinţei de renunţare la cetăţenia română în termenul prevăzut la alin. (9) se face de către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul autorităţii sau, după caz, de şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.”

Art. II. - În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, persoanele cărora, prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, li s-a aprobat cererea de renunţare la cetăţenia română până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pot solicita, în condiţiile legii, eliberarea adeverinţei de renunţare la cetăţenia română, sub efectul prevăzut la art. 31 afin, (9) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenţa ordonanţă de urgenţă.

 

PRIM-MI1MISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul justiţiei,

Robert Marius Cazanciuc

Ministrul tineretului şi sportului,

Gabriela Szabo

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 37.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru finalizarea proiectelor PHARE pentru care Ministerul Fondurilor Europene are rolul de autoritate de implementare

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 alin. (1) lit. c) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea proiectelor PHARE, aprobată prin Legea nr. 132/2009,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă alocarea sumei de 2.810 mii lei necesară pentru finanţarea de către Ministerul Fondurilor Europene, în calitate de autoritate publică centrală cu rol de autoritate de implementare, a componentelor nefinalizate din proiectele PHARE, declarate neeligibile din fondurile nerambursabile PHARE.

(2) Suma prevăzută la alin. (1) include taxa pe valoarea adăugată, precum şi alte cheltuieli, conform dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 161/2008 privind alocarea de la bugetul de stat a fondurilor necesare pentru continuarea şi finalizarea proiectelor PHARE, aprobată prin Legea nr. 132/2009.

Art. 2. - Suma prevăzută la art. 1 alin. (1) se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Fondurilor Europene pe anul 2015, de la capitolul 51.01 .Autorităţi publice şi acţiuni externe”, titlul 55, articolul 55.01.08 “Programe PHARE şi alte programe cu finanţare nerambursabilă”.

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Ministrul fondurilor europene,

Marius Nica

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 742.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 132 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Alineatul (2) al articolului 10 din Hotărârea Guvernului nr. 294/2007 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 3 aprilie 2007, se modifică şi va avea următorul cuprins:

“(2) Principalele elemente de structură ale Academiei, cu atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea programelor de studii universitare, sunt următoarele:

a) Facultatea de Poliţie;

b) Facultatea de Poliţie de Frontieră;

c) Facultatea de Jandarmi;

d) Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative;

e) Facultatea de Pompieri;

f) Facultatea de Arhivistică.”

 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Gabriel Oprea

p. Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Emil Florin Albotă,

secretar de stat

 

Bucureşti, 9 septembrie 2015.

Nr. 749.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 810/2015 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România

 

Văzând Referatul de aprobare nr. N.B. 9.296/2015 al Direcţiei politica medicamentului şi a dispozitivelor medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii,

având în vedere prevederile art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată,

ţinând cont de prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 75/2009 pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul ministrului sănătăţii nr. 810/2015 pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 şi 472 bis din 30 iunie 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul ordinului se modifică şi va avea următorul cuprins:

“ORDIN

pentru aprobarea preţurilor maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România şi a preţurilor de referinţă generice ale acestora”

2. La articolul 1, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

“Art. 1. - (1) Se aprobă preţurile maximale ale medicamentelor utilizate/comercializate de către furnizorii de servicii medicale sau medicamente aflaţi în relaţie contractuală cu Ministerul Sănătăţii, casele de asigurări de sănătate şi/sau direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cuprinse în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România, denumit în continuare Canamed, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.”

3. La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

“(3) Se aprobă preţurile de referinţă generice prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.”

4. Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

5. După anexa nr. 1 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 2, având cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2*), care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. - Prezentul ordin intră în vigoare începând cu data de 15 septembrie 2015.

 

p. Ministrul sănătăţii,

Dorel Săndesc,

secretar de stat

 

Bucureşti, 14 septembrie 2015.

Nr. 1.122.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome “Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2015-2016

 

În baza prevederilor art. 94 alin. (2) lit. e) şi ale art. 361 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 3.753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ, cu modificările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Calendarul de desfăşurare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VII l-a, în anul şcolar 2015- 2016, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a se desfăşoară în anul şcolar 2015-2016 în conformitate cu prevederile Metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a în anul şcolar 2010-2011, şi cu prevederile prezentului ordin.

Art. 3. “ (1) Programele pentru disciplinele limba şi literatura română şi matematică, valabile pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2015-2016, sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.431/2014 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2014- 2015.

(2) Programa pentru disciplina limba şi literatura slovacă maternă, valabilă pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2015-2016, este cea aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.924/2013 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2013-2014.

(3) Programele pentru disciplinele la care se susţine evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2015-2016, altele decât cele menţionate la alin. (1) Şi (2), sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010.

Art. 4. - Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale poate elabora instrucţiuni/proceduri, în vederea bunei organizări şi desfăşurări a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a.

Art. 5. - (1) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a răspund/răspunde pentru buna organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale.

(2) în vederea pregătirii evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, comisiile judeţene/comisia municipiului Bucureşti creează baza de date la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ gimnazial şi la nivel judeţean, care cuprinde datele personale ale elevilor din clasa a VIII-a, conform solicitărilor Comisiei Naţionale de Organizare a Evaluării Naţionale.

(3) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a asigură confecţionarea ştampilelor-tip pentru evaluarea naţională, care se aplică pe lucrări şi pe documentele de examen. Se confecţionează două tipuri de ştampile rotunde, care vor avea următorul conţinut:

a) ştampila-tip pentru unităţile de învăţământ în care se organizează probe scrise pentru evaluarea naţională/centre de examen: “Evaluare Naţională 2016 - C.E.”;

b) ştampila-tip pentru centrele zonale de evaluare: “Evaluare Naţională 2016 - C.Z.E,”

(4) Ştampilele vor fi rotunde, cu diametrul de 25 mm şi nu vor fi numerotate.

Art. 6. - (1) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a stabilesc/stabileşte componenţa comisiilor pentru evaluarea naţională cu cel mult 48 de ore înainte de începerea probelor scrise, cu respectarea principiilor competenţei în evaluare şi al compatibilităţii.

(2) Cadrele didactice nominalizate ca evaluatori sunt selectate cu prioritate din rândul cadrelor didactice abilitate în domeniul evaluării, prin cursuri de formare recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

(3) Cadrele didactice care fac parte din comisiile din centrele zonale de evaluare sunt stabilite de către comisiile judeţene/comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, prin tragere la sorţi.

(4) Tragerea la sorţi se efectuează, în fiecare judeţ/în municipiul Bucureşti, din lista alcătuită la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, pe baza propunerilor primite de la unităţile de învăţământ cuprinzând numele profesorilor care doresc să participe în comisiile pentru evaluarea naţională şi care, în sesiunile anterioare, au respectat prevederile metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale, urmând ca inspectorul şcolar general să emită decizii scrise.

(5) Tragerea la sorţi se efectuează în şedinţă publică. Comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti invită, în scris, la tragerea la sorţi, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative din învăţământul preuniversitar, ai asociaţiilor de părinţi, ai consiliului judeţean/ municipal al elevilor şi ai mass-media.

(6) Repartizarea pe comisii a cadrelor didactice se consemnează într-un proces-verbal, în care se menţionează şi persoanele aparţinând societăţii civile care au participat la şedinţa publică de tragere la sorţi. Procesul-verbal este semnat de membrii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti, de persoanele invitate şi de persoanele aparţinând societăţii civile, care au participat la şedinţa publică de tragere la sorţi.

(7) Cadrelor didactice nominalizate ca asistenţi le este interzisă intrarea în sălile de examen cu telefoane mobile sau cu mijloace electronice de calcul ori de comunicare, precum şi cu ziare, reviste, cărţi etc. Materialele nepermise în sala de examen vor fi introduse într-un plic/o pungă, împreună cu un bilet/o etichetă pe care se notează numele şi prenumele posesorului, care va fi păstrat/păstrată până după predarea lucrărilor scrise, într-o sală specială stabilită pentru depozitarea obiectelor personale, supravegheată de o persoană desemnată de comisia din unitatea de învăţământ.

(8) Nu vor fi nominalizate în comisiile pentru evaluarea naţională persoane care, în sesiunile anterioare ale examenelor naţionale, nu şi-au îndeplinit corespunzător atribuţiile, care au săvârşit abateri, respectiv au fost sancţionate.

(9) în unităţile de învăţământ în care, în sesiunile anterioare, s-au constatat nereguli grave în organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale, comisiile judeţene/comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a pot/poate decide nominalizarea în comisiile pentru evaluarea naţională a unor cadre didactice din alte unităţi de învăţământ.

(10) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a pot/poate decide suspendarea organizării evaluării naţionale în unităţile de învăţământ în care, în sesiunile anterioare, s-au constatat nereguli grave în organizarea şi desfăşurarea evaluării naţionale.

Art. 7. - (1) în procesul de evaluare a lucrărilor şi de rezolvare a contestaţiilor, în cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este de cel mult 0,50 puncte, se calculează şi se trece pe lucrare nota finală, calculată ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor acordate de cei doi profesori evaluatori.

(2) în cazul în care diferenţa între notele acordate de către cei doi profesori evaluatori este mai mare de 0,50 puncte, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori, stabiliţi de preşedintele comisiei, iar nota acordată de aceştia va fi nota finală.

Art. 8. - (1) Comisiile judeţene/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a vor/va asigura dotarea cu camere funcţionale de supraveghere video şi audio a sălilor de clasă din unităţile de învăţământ în care se desfăşoară probele pentru evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a, a sălilor în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi a sălilor în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise.

(2) Până la începerea probelor scrise, comisiile judeţene/ comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale iau/ia toate măsurile, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, pentru asigurarea dotării tuturor sălilor de examen cu camere funcţionale de supraveghere video şi audio.

(3) Activitatea de monitorizare a desfăşurării evaluării naţionale prin intermediul camerelor de supraveghere se va desfăşura în conformitate cu o procedură stabilită de Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale.

(4) în vederea asigurării desfăşurării corecte a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare, comisiile din unităţile de învăţământ şi comisiile judeţene/comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a verifică, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraude, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile de examen din unitatea de învăţământ respectivă.

(5) Dacă. În urma verificărilor menţionate la alin. (3), se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare, comisia din unitatea de învăţământ ia măsurile care se impun, în conformitate cu prevederile metodologiei de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, care pot merge până la acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă ori tentativă de fraudă.

(6) în cazul în care verificările sunt făcute de comisia din unitatea de învăţământ, aceasta anunţă comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, care propune eventualele măsuri de sancţionare şi anunţă, după caz, Comisia Naţională de Organizare a Evaluării Naţionale.

Art. 9. - (1) Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea, candidaţii având obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia din unitatea de învăţământ în acest scop.

(2) Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate la alin. (1) în sala stabilită de comisie în acest scop nu vor fi primiţi în examen.

(3) Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

(4) Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare ce permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu exteriorul.

(5) Se interzice candidaţilor să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidaţi ori cu exteriorul.

(6) încălcarea regulilor menţionate la alin. (3)-(5) va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi vor fi eliminaţi de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise/ciornele/foile din lucrările scrise.

(7) Candidaţii eliminaţi de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă vor primi nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă respectivă.

(8) înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a evaluării naţionale şi prevederile alin. (1)-(7) şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen.

(9) După parcurgerea paşilor menţionaţi la alin. (8), candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(7) şi menţiunea că ştiu că nerespectarea regulilor menţionate la alin. (3)-(5) are drept consecinţă măsurile menţionate la alin. (6) şi (7).

Art. 10. - (1) Candidatul major şi părinţii/reprezentanţii legali ai candidatului minor pot solicita comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale să vadă lucrarea/lucrările proprie/proprii a/ale propriului copil numai după afişarea rezultatelor finale după contestaţii. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

(2) Solicitarea de vizualizare, menţionată la alin. (1), nu poate conduce la reevaluarea şi/sau modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor.

(3) Cu excepţia candidatului sau a părinţilor/reprezentanţilor legali ai acestuia, pot solicita să vadă lucrarea/lucrările doar membrii comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale sau cei ai Comisiei Naţionale de Organizare a Evaluării Naţionale, în scopul reevaluării acesteia/acestora, conform prevederilor art. 6 pct. (10) şi ale art. 9 pct. (25) din Metodologia de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale pentru elevii clasei a VII l-a în anul şcolar 2010-2011, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.801/2010.

Art. 11. - Direcţia generală învăţământ preuniversitar, Direcţia pentru învăţământ în limbile minorităţilor, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti şi unităţile de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 12. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1.

 

Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

Sorin Mihai Cîmpeanu

 

Bucureşti, 31 august 2015.

Nr. 5.081.

 

ANEXĂ

 

CALENDARUL

de desfăşurare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a în anul şcolar 2015-2016

 

15-17 iunie 2016

Înscrierea la evaluarea naţională

17 iunie 2016

Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

27 iunie 2016

Limba şi literatura română - probă scrisă

28 iunie 2016

Limba şi literatura maternă - probă scrisă

29 iunie 2016

Matematica - probă scrisă

1 iulie 2016

Afişarea rezultatelor (până la ora 16,00)

1 iulie 2016

Depunerea contestaţiilor (orele 16,00-20,00)

2-4 iulie 2016

Rezolvarea contestaţiilor

5 iulie 2016

Afişarea rezultatelor finale după contestaţii

 

ACTE ALE CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI

 

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA A TREIA

 

HOTĂRÂREA

din 19 mai 2015

în Cauza Căpitan şi alţii împotriva României

 

(Cererile nr. 16.497/06,43.943/06,5.579/07, 35.907/07,30.448/08, 32.241/08,43.154/08, 1.411/09, 3.044/09,16.199/09, 29.686/09, 23.802/10, 43.022/10,1.799/11 şi 65.420/11)

 

Strasbourg

 

Prezenta hotărâre este definitivă. Aceasta poate suferi modificări de formă, în Cauza Căpitan şi alţii împotriva României,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită într-un comitet compus din Ján Šikuta, preşedinte, Iulia Antoanella Motoc, Branko Lubarda, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie, după ce a deliberat în camera de consiliu la 21 aprilie 2015, pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată.

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află cincisprezece cereri (nr. 16.497/06, 43.943/06, 5.579/07, 35.907/07, 30.448/08, 32.241/08, 43.154/08, 1.411/09, 3.044/09, 16.199/09, 29.686/09, 23.802/10, 43.022/10, 1.799/11 şi 65.420/11) îndreptate împotriva României, prin care două societăţi comerciale de drept românesc şi paisprezece resortisanţi români au sesizat Curtea, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia). Numele acestora şi alte detalii, precum şi data depunerii fiecărei cereri sunt menţionate în tabelul anexat.

2. Guvernul român (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna Catrinel Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. În conformitate cu Protocolul nr. 14, după informarea Guvernului pârât, cererile au fost repartizate unui comitet format din trei judecători.

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzelor

4. La datele menţionate în tabelul anexat, instanţele interne au pronunţat hotărâri potrivit cărora reclamanţii aveau dreptul la anumite sume şi/sau dreptul de a beneficia de anumite acţiuni întreprinse în favoarea lor de autorităţile statului. Cu toate acestea, reclamanţii nu au putut obţine în timp util punerea în executare a hotărârilor pronunţate.

II. Dreptul intern relevant

5. Dispoziţiile legale interne relevante şi procedurile referitoare la executarea hotărârilor judecătoreşti definitive împotriva autorităţilor statului sunt descrise în Cauza-pilot Fundaţia de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate şi Stanomirescu împotriva României (nr. 2.699/03 şi 43.597/07, pct. 36-40,7 ianuarie 2014).

ÎN DREPT

I. Conexarea cererilor

6. Având în vedere obiectul similar al cererilor, Curtea consideră că este adecvată conexarea acestora într-o singură hotărâre.

II. Cu privire ta pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1

7. Reclamanţii s-au plâns că neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate în favoarea lor le-a încălcat dreptul de acces la o instanţă, garantat de art. 6 § 1 din Convenţie, şi, de asemenea, dreptul la proprietate, astfel cum este prevăzut la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie. În măsura în care sunt relevante, aceste articole se citesc după cum urmează:

Art. 6 § 1

“Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil [...]”

Art. 1 din Protocolul nr. 1

“Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii sau a amenzilor.”

8. Curtea observă că hotărârile în speţă dispuneau ca autorităţile competente să execute diferite obligaţii în natură sau să plătească reclamanţilor anumite sume de bani.

9. Curtea a constatat în mod frecvent încălcări ale art. 6 § 1 din Convenţie şi ale art. 1 din Protocolul nr. 1 în cauze care au ridicat probleme similare celor din cererile prezente (a se vedea, de exemplu. Fundaţia de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate şi Stanomirescu, citată anterior, pct. 78, şi toate referinţele din aceasta).

10. Jurisprudenţa sa se bazează pe principiul că dreptul la o instanţă, protejat de art. 6 din Convenţie, ar fi iluzoriu dacă sistemul juridic intern al unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie - care dă naştere unui drept consacrat la o plată sau la anumite acţiuni de întreprins în favoarea reclamantului, care ar trebui considerate ca un “bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 – să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi [a se vedea, printre multe alte autorităţi, Burdov împotriva Rusiei (nr. 2), nr. 33.509/04, pct. 65 şi 87, CEDO 2009].

11. După ce a examinat toate probele care i-au fost prezentate, Curtea nu a identificat niciun fapt şi niciun argument care să poată conduce la o altă concluzie privind admisibilitatea şi fondul în cauzele prezente.

12. Prin urmare, ţinând seama de complexitatea procedurilor de executare, de comportamentul părţilor şi de natura reparaţiilor, Curtea constată că autorităţile nu au depus toate eforturile necesare pentru a executa pe deplin şi în timp util hotărârile pronunţate în favoarea reclamanţilor.

13. Considerentele anterioare sunt suficiente pentru a-i permite Curţii să concluzioneze că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie în cazul tuturor cererilor.

III. Cu privire la celelalte pretinse încălcări ale Convenţiei

14. Reclamanţii din cererile nr. 35.907/07,1.411/09, 3.044/09 şi 29.686/09 au formulat şi alte plângeri în temeiul unor diferite articole din Convenţie.

15. Totuşi, în lumina tuturor elementelor de care dispune şi în măsura în care este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele invocate, Curtea constată că acestea nu indică nicio aparentă încălcare a drepturilor şi a libertăţilor prevăzute în Convenţie sau în protocoalele la aceasta.

16. Rezultă că această parte a capetelor de cerere este în mod vădit nefondată şi trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi art. 35 § 4 din Convenţie.

IV. Cu privire la aplicarea art. 46 şi art. 41 din Convenţie

A. Art. 46 din Convenţie

17. Art. 46 din Convenţie prevede:

“1. Înaltele părţi contractante se obligă să se conformeze hotărârilor definitive ale Curţii, pronunţate în cauzele în care sunt părţi.

2. Hotărârea definitivă a Curţii este transmisă Comitetului miniştrilor, care supraveghează executarea ei.”

18. Având în vedere concluziile sale cu privire la art. 46 din Convenţie în Cauza Fundaţia de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate şi Stanomirescu (citată anterior, pct. 75-84), Curtea consideră că Guvernul trebuie să asigure, prin mijloace adecvate, punerea în executare deplină a hotărârilor care sunt încă neexecutate.

B. Art. 41 din Convenţie

19. Art. 41 din Convenţie prevede:

“În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenţiei sau a protocoalelor sale şi dacă dreptul intern al Înaltei părţi contractante nu permite decât o înlăturare incompletă a consecinţelor acestei încălcări, Curtea acordă părţii lezate, dacă este cazul, o reparaţie echitabilă.”

20. Atunci când stabileşte sumele care urmează să fie acordate în temeiul acestei dispoziţii, Curtea trebuie să ţină seama de faptul că unii reclamanţi ţa se vedea cererile nr. 30.448/08, 43.154/08, 16.199/09 şi 23.802/10) nu au prezentat cereri pertinente de acordare a unei reparaţii echitabile, în timp ce alţii (a se vedea cererile nr. 16.497/06, 5.579/07, 32.241/08, 3.044/09 şi 43.022/10) fie nu au formulat cereri pentru rambursarea cheltuielilor de judecată, fie nu au prezentat documente justificative relevante.

21. Având în vedere documentele pe care le are la dispoziţie şi jurisprudenţa în materie (a se vedea Fundaţia de Cămine de Elevi ale Bisericii Reformate şi Stanomirescu, citată anterior, pct. 90-91), Curtea consideră rezonabil să acorde reclamanţilor, în ceea ce priveşte prejudiciul moral şi cheltuielile de judecată, sumele menţionate în tabelul anexat.

22. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să se întemeieze pe rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, majorată cu trei puncte procentuale

PENTRU ACESTE MOTIVE,

în unanimitate,

CURTEA:

1. decide să conexeze cererile:

2. declară admisibile cererile formulate în temeiul art. 6 § 1 şi al art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie în ceea ce priveşte neexecutarea sau executarea cu întârziere a hotărârilor, pentru toate cererile, şi inadmisibile restul capetelor de cerere ale cererilor nr. 35.907/07, 1.411/09, 3.044/09 şi 29.686/09;

3. hotărăşte că au fost încălcate art. 6 § 1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie;

4. hotărăşte:

a) că statul pârât trebuie să asigure, prin mijloace adecvate, în termen de trei luni, punerea în executare deplină a hotărârilor care sunt încă neexecutate;

b) că statul pârât trebuie să plătească reclamanţilor, în termen de trei luni, sumele menţionate în tabelul anexat, care trebuie convertite în moneda naţională a statului pârât la rata de schimb aplicabilă la data plăţii;

c) că, de la expirarea termenului menţionat de trei luni şi până la efectuarea plăţii, aceste sume trebuie majorate cu o dobândă simplă, la o rată egală cu rata dobânzii facilităţii de împrumut marginal practicată de Banca Centrală Europeană, aplicabilă pe parcursul acestei perioade şi majorată cu trei puncte procentuale;

5. respinge cererea de acordare a unei reparaţii echitabile pentru celelalte capete de cerere.

Redactată în limba engleză, ulterior comunicată în scris, la 19 mai 2015, în temeiul art. 77 § 2 şi art. 77 § 3 din Regulamentul Curţii.

 

PREŞEDINTE

JÁN ŠIKUTA

Grefier adjunct,

Marialena Tsirli

ANEXĂ

 

Nr.

Nr. cererii şi data introducerii

Numele reclamantului şi data naşterii

Decizia internă relevantă

Durata procedurii de executare

Art.41

(EUR)

1.

16.497/06

17/03/2006

Marcel Ioan Căpitan

08/01/1963

Decizia din 12 martie 2004, Curtea de Apel Alba Iulia

10 ani şi 10 luni pendinte

Prejudiciu moral: 3.600 Cheltuieli de judecată: nicio sumă

2.

43.943/06

19/07/2006

Cosmin Adrian Ene

30/07/1971

Decizia din 11 octombrie 2004, Judecătoria Bucureşti

3 ani şi 8 luni

Prejudiciu moral: 1.778 Cheltuieli de judecată: 150

3.

5.579/07

13/12/2006

Nicolae Toader

13/11/1952

Decizia din 15 martie 2005, Tribunalul Prahova

2 ani şi 5 luni

Prejudiciu moral: 1.600 Cheltuieli de judecată: nicio sumă

4.

35.907/07

8/08/2007

Viorica Ghilas

04/04/1948

Decizia din 2 noiembrie 1998, Curtea de Apel Bucureşti

10 ani şi 5 luni

Prejudiciu moral: 3.600 Cheltuieli de judecată: 300

5.

30.448/08

13/06/2008

Ţinea Alexandru

21/04/1943

Decizia din 2 noiembrie 1998, Curtea de Apel Bucureşti

10 ani şi 5 luni

Prejudiciu moral: nicio sumă Cheltuieli de judecată: nicio sumă

6.

32.241/08

24/06/2008

Sylvia Leibovici

22/04/1936

Decizia din 15 martie 2005, Judecătoria Bucureşti, pronunţată definitiv la 22 septembrie 2005

5 ani şi 8 luni

Prejudiciu moral: 4.700 Cheltuieli de judecată: nicio sumă

7.

43.154/08

2/09/2008

S.C. PROSIM - S.R.L.

26/07/1996

Decizia din 29 septembrie 2006, Judecătoria Bucureşti, pronunţată definitiv la 9 februarie 2007

7 ani şi 11 luni pendinte

Prejudiciu moral: nicio sumă Cheltuieli de judecată: nicio sumă

8.

1.411/09

22/12/2008

S.C. KYO INC - S.R.L.

Decizia din 3 august 2007, Tribunalul Satu Mare

1 an şi 4 luni

Prejudiciu moral: 600 Cheltuieli de judecată: 250

9.

3.044/09

23/12/2008

Adrian Alexandru Niculescu

Decizia din 11 aprilie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, pronunţată definitiv la 26 ianuarie 2007

8 ani pendinte

Prejudiciu moral: 4.700 Cheltuieli de judecată: nicio sumă

10.

16.199/09

17/03/2009

1. Romeo Viorel Popescu

24/08/1939

2. Sandina Dincă

07/09/1949

a) Decizia din 2 noiembrie 2006, Curtea de Apel Ploieşti

b) Decizia din 11 mai 2007, Tribunalul Prahova, pronunţată definitiv la 18 septembrie 2007

8 ani şi 2 luni pendinte

7 ani şi 4 luni pendinte

Prejudiciu moral: nicio sumă Cheltuieli de judecată: nicio sumă

11.

29.686/09

24/05/2009

Ioan Handrea 03/07/1961

Decizia din 22 mai 2008, Curtea de Apel Cluj, pronunţată definitiv la 3 decembrie 2008

6 ani şi o lună pendinte

Prejudiciu moral: 2.500 Cheltuieli de judecată: 500

12.

23.802/10

21/04/2010

Ioan Petrachi 13/07/1937

Decizia din 3 decembrie 2008, Tribunalul laşi, pronunţată definitiv la 16 martie 2009

2 ani şi 4 luni

Prejudiciu moral: nicio sumă Cheltuieli de judecată: nicio sumă

13.

43.022/10

16/06/2010

Florian Sîrbu 09/08/1971

Decizia din 11 noiembrie 2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

2 ani şi 6 luni

Prejudiciu moral: 2.000 Cheltuieli de judecată: nicio sumă

14.

1.799/11

6/12/2010

George Laurenţiu Preda

22/11/1971

Decizia din 13 aprilie 2009, Judecătoria Târgu Jiu, pronunţată definitiv la 19 mai 2009

5 ani şi 8 luni pendinte

Prejudiciu moral: 3.600 Cheltuieli de judecată: 430

15.

65.420/11

6/10/2011

Alexandru Bădulescu

12/06/1948

Decizia din 16 octombrie 2007, Judecătoria Bucureşti, pronunţată definitiv la 21 martie 2008

3 ani şi 4 luni

Prejudiciu moral: 2.300 Cheltuieli de judecată: 1.070

 

RECTIFICĂRI

 

În cuprinsul anexei la Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 512/2015 privind punerea în aplicare a Regulamentului pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi procedură al Consiliului Concurenţei, pus în aplicare prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 101/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 4 septembrie 2015 (cu referire la anexa nr. 1 la regulament), se fac următoarele rectificări:

- În loc de “Serviciul de Asistenţă Tehnică şi Cercetare” se va citi “Serviciul de Asistenţă Tehnică şi Cooperare”-,

- în loc de “Direcţia Cercetare şi sinteze” se va citi “Direcţia Cercetare-Sinteze”,

- în loc de “Compartiment Documente secrete” se va citi “Compartiment documente clasificate”-,

- în loc de “Manageri Publici” se va citi “Compartiment manageri publici”.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.