MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 718/2015

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 183 (XXVII) - Nr. 718         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 24 septembrie 2015

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 516 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală

 

Decizia nr. 518 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) şi (8) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 549 din 15 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.033/1.076/1.722. - Ordin al ministrului energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea Comercială ENERGONUCLEAR – S.A.

 

1.034/1.077/1.724. - Ordin al ministrului energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea de Servicii Hidroenergetice  HIDRO SERV - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

 

1.035/1.070/1.723. - Ordin al ministrului energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea ELECTROCENTRALE GALAŢI - S.A. - în insolvenţă

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 516

din 7 iulie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, excepţie ridicată de Elena Mihai în Dosarul nr. 9.909/105/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia penală şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 86 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. Arată că autoarea excepţiei critică art. 22 din Normele metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert recomandat, or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate pot fi doar legile şi ordonanţele Guvernului.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 18 decembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 9 909/105/2013, Tribunalul Prahova - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală. Excepţia a fost ridicată de Elena Mihai în dosarul cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unei cauze penale în care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 174 şi art. 175 lit. c) din vechiul Cod penal.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că prevederile legale menţionate încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare, deoarece Normele metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea părţilor interzic expertului să formuleze o opinie cu privire la capacitatea psihică sau discernământul persoanei examinate. În acest sens se arată că dispoziţiile art. 172,173, 177 şi 184 din Codul de procedură penală dau persoanei interesate dreptul de a solicita ca la efectuarea unei expertize medico-legale să participe şi un expert recomandat de aceasta. Totodată, art. 15,33 şi 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, republicată, stabilesc fără echivoc că dispoziţiile din Codul de procedură penală şi din Codul de procedură civilă cu privire la expertize sunt aplicabile şi în cazul expertizelor medico-legale, sens în care Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucureşti, precum şi celelalte institute de medicină legală, în limitele competenţei lor teritoriale, vor efectua din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor de judecată sau la cererea persoanelor interesate expertize, examinări medico-legale, precum şi alte lucrări medico-legale, la a căror efectuare, în numele părţilor interesate, pot asista medici legişti sau specialişti cuprinşi într-o listă oficială. Cu toate acestea, dispoziţiile art. 22 din Normele metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea părţilor interzic expertului recomandat să facă aprecieri asupra capacităţii psihice sau a discernământului unei persoane chiar dacă a participat la examinarea persoanei respective efectuată de comisia medico-legală psihiatrică. Se solicită Curţii Constituţionale să constate că dispoziţiile art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, care stabilesc ca atribuţii în sarcina Consiliului superior de medicină legală coordonarea din punct de vedere metodologic a activităţii de medicină legală, contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi art. 24 alin. (1) din Constituţia României “În măsura în care permite elaborarea unor norme metodologice cu caracter administrativ, vădit neconstituţional”.

6. Tribunalul Prahova - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece prin dispoziţiile art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 a fost reglementat dreptul Consiliului superior de medicină legală de a coordona din punct de vedere metodologic activitatea de medicină legală, în baza acestor prerogative Consiliul emiţând şi aprobând Normele metodologice privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale. Aceste norme metodologice interzic expertului recomandat să facă aprecieri asupra capacităţii psihice sau a discernământului unei persoane chiar dacă a participat la examinarea persoanei respective efectuată de către comisia medico-legală psihiatrică. Prin îngrădirea dreptului expertului parte de a-şi exprima punctul de vedere în privinţa capacităţii psihice sau discernământului unei persoane se încalcă dreptul la un proces echitabil.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Avocatul Poporului a transmis Curţii Constituţionale, cu Adresa nr. 1.462 din 12 martie 2015, punctul său de vedere în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în acest sens arată că autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate din interpretarea art. 22 alin. (2) lit. a) din Normele metodologice privind participarea expertului parte în cadrul lucrărilor medico-legale. Or, acestea nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, ele putând fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 996 din 10 noiembrie 2005, care au următorul conţinut: “Consiliul superior de medicină legală are următoarele atribuţii principale:

a) coordonează activitatea de medicină legală, din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, împreună cu Ministerul Sănătăţii, în vederea asigurării unei practici medico-legale unitare pe întregul teritoriu al tării;”

12. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 24 alin. (1) referitor la garantarea dreptului la apărare.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 reglementează una dintre atribuţiile Consiliului superior de medicină legală, respectiv aceea de coordonare a activităţii de medicină legală din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, împreună cu Ministerul Sănătăţii. Scopul instituirii acestei atribuţii îl constituie, potrivit aceluiaşi text legal, asigurarea “unei practici medico-legale unitare pe întreg teritoriul ţării”.

14. Potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000, activitatea de medicină legală constă în “efectuarea de expertize, examinări, constatări, examene de laborator şi alte lucrări medico-legale asupra persoanelor în viaţă, cadavrelor, produselor biologice şi corpurilor delicte, în vederea stabilirii adevărului în cauzele privind infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii persoanelor ori în alte situaţii prevăzute de lege, precum şi în efectuarea de expertize medico-legale psihiatrice şi de cercetare a filiaţiei.” Prin urmare, activitatea de medicină legală asigură mijloace de probă cu caracter ştiinţific organelor de urmărire penală, instanţelor judecătoreşti, precum şi la cererea persoanelor interesate, în soluţionarea cauzelor penale, civile sau de altă natură, contribuind prin mijloace specifice, prevăzute de lege, la stabilirea adevărului, astfel încât necesitatea asigurării unei practici medico-legale unitare pe întreg teritoriul ţării este de domeniul evidenţei.

15. În acest cadru, instituirea atribuţiei Consiliului superior de medicină legală menţionate nu afectează, în principiu, dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. O astfel de competenţă  este de natură a da eficienţă dispoziţiei constituţionale referitoare la obligaţia statului de a garanta dreptul la ocrotirea sănătăţii, sens în care activitatea de medicină legală, ca parte integrantă a asistenţei medicale, este coordonată din punct de vedere administrativ de către Ministerul Sănătăţii şi din punct de vedere ştiinţific şi metodologic de către Ministerul Sănătăţii şi Consiliul superior de medicină legală.

16. De altfel, autorul excepţiei nu critică şi deci nu aduce argumente care să susţină neconstituţionalitatea instituirii unei astfel de atribuţii în sarcina Consiliului superior de medicină legală. Susţinerile sale vizează dispoziţii cuprinse în Normele metodologice privind activitatea medicului legist în calitate de expert numit de organele judiciare la solicitarea părţilor, aprobate prin Hotărârea nr. 2 din 24 noiembrie 2011 a plenului Consiliului superior de medicină legală, respectiv dispoziţiile art. 22 alin. (2) lit. a) din aceste norme metodologice, potrivit cărora, în opinia expertală, expertul recomandat nu poate face aprecieri asupra capacităţii psihice sau a discernământului unei persoane chiar dacă a participat la examinarea persoanei respective efectuată de comisa medico-legală psihiatrică. Se susţin neconstituţionalitatea şi nelegalitatea textului menţionat, inclusiv printr-un examen comparativ cu prevederile Codului de procedură penală, fiind enunţată concluzia în sensul că “aceste norme încalcă dispoziţiile unei legi aprobate de Parlamentul României în urma dezbaterilor.” Or, faţă de dispoziţiile exprese ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora “Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe oria unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă[...]”, rezultă că normele metodologice nu pot constitui obiect al controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională. Tot astfel, Curtea nu se poate pronunţa asupra modului concret în care Consiliului superior de medicină legală îşi exercita atribuţiile legale, întrucât examenul de constituţionalitate realizat în cadrul atribuţiei prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituţie vizează conformitatea legilor şi ordonanţelor cu dispoziţiile Legii fundamentale, iar nu modul de aplicare a actelor normative menţionate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Mihai în Dosarul nr. 9.909/105/2013 al Tribunalului Prahova - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 13 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 iulie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 518

din 7 iulie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) şi (8) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (5) şi (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 19.813/197/2014 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 118 D/2015.

2. La apelul nominal răspunde Filofteia Ciobanu, lipsind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Prim-magistratul-asistent referă faptul că autoarea excepţiei a depus ta dosarul cauzei o cerere, prin care solicită Curţii Constituţionale să se adreseze Judecătoriei Braşov pentru comunicarea copiei “În format audio şi format text a înregistrării şedinţei de judecată din 22 iunie 2015 la Dosarul penal cu nr. 35.248/197/2014 - J 3 - Camera Preliminară - Camera de Consiliu - similar cu cel de faţă”, în care aceasta este, de asemenea, parte vătămată.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii formulate, având în vedere specificul procedurii în faţa Curţii Constituţionale.

5. Curtea respinge cererea formulată, întrucât documentele la care autoarea excepţiei face referire nu prezintă relevanţă pentru soluţionarea prezentei cauze.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autoarei excepţiei, care solicită mai întâi să se constate că la data formulării acesteia nu fusese pronunţată o decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală. În continuare, referindu-se la neconstituţionalitatea alin. (8) al aceluiaşi articol, arată că sintagma “definitivă”, pe care acesta o cuprinde, încalcă prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (3), potrivit cărora judecătorii se supun numai legii, faţă de situaţia în care judecătorii nu vor să se supună, în sensul că fie aplică legea greşit, fie părtinitor. În acest mod, la adăpostul sintagmei menţionate, se permite judecătorilor să încalce legea. Se încalcă astfel şi principiul constituţional care consacră statul de drept, câtă vreme nu poate fi stat drept acela în care se încalcă legea. Se subliniază faptul că în cauzele precedente deferite Curţii Constituţionale nu au mai fost formulate astfel de critici în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) din Constituţie. Autoarea excepţiei susţine încălcarea, prin aceleaşi dispoziţii procedural-penale, a prevederilor art. 129 din Constituţie, arătând că, chiar dacă intenţia legiuitorului constituant a fost aceea de a statua regula potrivit căreia căile de atac să fie stabilite prin legi, iar nu prin acte subsecvente legilor în ierarhia normativă, aceasta nu înseamnă că toate căile de atac prevăzute de lege sunt şi constituţionale. Analiza constituţionalităţii unei căi de atac nu trebuie realizată numai din perspectiva consacrării sale prin lege, ci în contextul tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale pe care Constituţia le prevede. Astfel, pentru situaţia în care judecătorul nu se supune legii, ar trebui să existe un remediu, adică o cale de atac, astfel cum exista, de altfel, înainte de anul 2010. Pretinsa celeritate a procedurilor nu constituie un argument, pentru că acest principiu subzistă deopotrivă cu dreptatea şi celelalte valori, iar nu “nedreptate cu celeritate”. În concluzie, se solicită Curţii să admită excepţia de neconstituţionalitate şi să constate că art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală este neconstituţional.

7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penala, faţă de Decizia Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014. Cât priveşte dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că neconstituţionalitatea textului este dedusă din modul de aplicare a legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

8. Prin încheierea din 29 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 19.813/197/2014, Judecătoria Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 341 alin. (5) şi (8) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de procuror.

9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că sintagma “fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor” cuprinsă în art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi şi art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, deoarece suprimă dreptul persoanei vătămate de a-şi prezenta în contradictoriu cererile, excepţiile şi probele pe care înţelege să îşi fundamenteze apărarea în cadrul unui proces care ar trebui să fie echitabil. Dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (3) referitor la independenţa judecătorilor care se supun numai legii, precum şi prevederile art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece suprimă posibilitatea oricărui remediu într-o oale de atac în cazul în care primul şi unicul judecător învestit să soluţioneze cauza a aplicat greşit legea.

10. Judecătoria Braşov - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că “legiuitorul, în virtutea rolului său constituţional consacrat de art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie, poate stabili prin lege procedura de judecată şi modalitatea de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, fără ca această posibilitate să contravine dispoziţiilor Constituţiei şi Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.”

11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autoarei excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (5) şi (8) cu denumirea marginală Soluţionarea plângerii de către judecătorul de cameră preliminară din Codul de procedură penală, care au următorul conţinut: “(5) Judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor.[...J

(8) încheierea prin care s-a pronunţat una dintre soluţiile prevăzute la alin. (6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) şi d) este definitivă. “

15. În opinia autoarei excepţiei, dispoziţiile art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art. 16 referitor la Egalitatea în drepturi şi art. 21 referitor la Accesul liber la justiţie, iar cele ale art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală încalcă prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (3) referitor la independenţa judecătorilor care se supun numai legii, precum şi prevederile art. 6 referitor la Dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din perspectiva criticilor referitoare la soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii “fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor”, Curtea constată că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, a statuat că aceasta este neconstituţională, deoarece contravine dreptului la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate şi oralitate. Astfel, atât plângerea petentului, cât şi notele scrise ale procurorului şi ale intimaţilor sunt susceptibile de a influenţa soluţia privind litigiul ce face obiectul acelei proceduri, determinantă cu privire la confirmarea/infirmarea stingerii acţiunii penale. Drept urmare, procedura referitoare la soluţionare plângerii formulate împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată dispuse de procuror va fi guvernată de principiile oralităţii şi contradictorialităţii, sens în care toate persoanele interesate vor fi citate în vederea susţinerii apărărilor în faţa judecătorului de cameră preliminară. Astfel fiind, cu privire la acest text legal sunt incidente prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că “Nu pot /ace obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”, motiv pentru care excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

17. În ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală, Curtea s-a mai pronunţat în raport de critici formulate din perspectiva aceloraşi texte constituţionale invocate şi în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, precitată, paragraful 25, Curtea Constituţională a statuat că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la “condiţiile legii” atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată urmând a fi prevăzute “numai prin lege”. Dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală nu aduc atingere accesului liber la justiţie consacrat de art. 21 din Constituţie, întrucât nu înlătură posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Nicio prevedere a Legii fundamentale şi a actelor normative internaţionale invocate nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în orice cauză. Art. 129 din Constituţie prevede că părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, considerentele şi soluţia deciziei mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală. Aspectele de noutate pe care autoarea excepţiei susţine că le-a adus în raport cu cauzele precedente şi criticile atunci examinate de Curte dau expresie unor suspiciuni ale acesteia cu privire la modul de înfăptuire a actului de justiţie, aspecte care vizează însă interpretarea şi aplicarea legii de către judecători şi, prin urmare, nu intră în competenţa de soluţionare a Curţii Constituţionale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Filofteia Ciobanu în Dosarul nr. 19.813/197/2014 al Judecătoriei Braşov - Secţia penală.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată de aceeaşi autoare,în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe, şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 7 iulie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 549

din 15 iulie 2015

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marieta Safta - prim-magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată direct de Avocatul Poporului şi care formează obiectul Dosarului nr. 923 D/2015 al Curţii Constituţionale.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 23 iunie 2015, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, şi a reprezentantului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, doamna consilier Ecaterina Mirea, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, în temeiul prevederilor art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, a amânat pronunţarea pentru data de 7 iulie 2015, iar apoi pentru 14 iulie 2015 şi, respectiv, 15 iulie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3. Prin Adresa nr. 6.426 din 14 mai 2015, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 2.862 din 15 mai 2015, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Avocatul Poporului susţine că ordonanţa de urgenţă criticată, “În integralitatea ei, contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, din perspectiva încălcării, prin pct. 8 (viii) al pct. 13 din acelaşi act normativ, a dispoziţiilor art. 1 alin, (4), art. 21, art. 52 alin. (1), art. 53, art. 124 alin. (3) şi art. 135 alin. (2) din Legea fundamentală.”

5. Astfel, cu referire, punctual, doar la prevederile pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015, Avocatul Poporului susţine că acestea anihilează, practic, efectele obligatorii ale unei hotărâri judecătoreşti, ceea ce încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi liberul acces la justiţie. Deşi procesul-verbal de constatare a contravenţiei la care acesta se referă este supus controlului instanţei de judecată, hotărârea judecătorească de anulare a acestuia nu are nicio finalitate cu caracter reparatoriu pentru persoana vătămată în patrimoniul său, întrucât amenda şi suma de bani achitată nu se restituie, aşa cum reiese din textul legal criticat, în aceste condiţii, dreptul oricărei persoane de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime devine teoretic şi iluzoriu, cu atât mai mult cu cât dispoziţiile art. 52 din Constituţie recunosc dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ de a obţine recunoaşterea dreptului legitim sau a interesului pretins, anularea actului şi repararea pagubei. De asemenea, imposibilitatea instanţei de a se pronunţa asupra reparării pagubei, în speţă restituirea sumelor reţinute în temeiul unui proces-verbal a cărui nelegalitate a fost contestată, este de natură să aducă atingere independenţei judecătorilor. Rolul instanţei de judecată nu trebuie să fie unul pur formal, ci soluţia trebuie să aparţină exclusiv instanţei ca o garanţie a independenţei asigurate la nivel constituţional, prin prevederile art. 124 alin. (3). Se mai arată că măsurile instituite prin ordonanţa de urgenţă, contrar motivării reţinute în preambul, sunt de natură să afecteze mediul de afaceri şi să creeze premisele unor abuzuri din partea organelor de control care, cunoscând faptul că soluţia de anulare a procesului-verbal de contravenţie pronunţată de instanţa de judecată nu are niciun efect asupra amenzii achitate, pot încheia procese-verbale în afara condiţiilor impuse de cadrul legal.

6. În continuare, dezvoltând din punct de vedere teoretic proporţionalitatea “ca principiu general al dreptului”, Avocatul Poporului susţine că reglementarea care statuează că achitarea amenzii contravenţionale sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată în vederea încetării sancţiunii complementare a suspendării activităţii operatorului economic pentru o durată de 30 de zile, care încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator, apare ca o măsură disproporţionată pentru operatorul economic. Dispoziţiile legale criticate condiţionează exercitarea de către operatorul economic a liberului acces la o activitate economică de achitarea unei sume de bani având caracter exorbitant, acesta fiind constrâns, practic, de organele statului, să suporte o sarcină inechitabilă şi neconstituţională în vederea exercitării unei libertăţi fundamentale. Or, plata unei asemenea sume, care are caracter arbitrar, constituie nu doar o măsură de restrângere a exerciţiului drepturilor, ci şi o obligaţie excesivă asupra patrimoniului operatorului economic, care poate duce la o îmbogăţire a statului corelativ cu diminuarea proprietăţii persoanei, neconformă cu principiile unei societăţi democratice.

7. Faţă de aceste susţineri şi reţinând încălcarea drepturilor fundamentale menţionate, Avocatul Poporului apreciază că instanţa de contencios constituţional este competentă să efectueze controlul de constituţionalitate şi prin raportare la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, care prevăd că o ordonanţă de urgenţă nu poate afecta drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie. În opinia Avocatului Poporului, în cazul de faţă, ordonanţa de urgenţă afectează direct accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, precum şi libertatea economică ale persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate. Ordonanţa de urgenţă “nu conţine simple norme de procedură care să vizeze competenţa instanţelor judecătoreşti, ci şi norme care produc efecte de ordin patrimonial, care pot avea consecinţe negative iremediabile pentru activitatea economică a persoanelor vizate de ipoteza normei legale”.

8. Se conchide în sensul că “actul normativ criticat este neconstituţional în ansamblul său, întrucât afectează, pentru argumentele arătate, accesul liber la justiţie, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică de a obţine repararea pagubei, condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi, precum şi libertatea economică ale persoanelor vizate de ipoteza normei legale criticate.”

9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) şi ale art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza a două din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 şi 32 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit sesizării, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Avocatul Poporului critică însă, punctual, numai prevederile pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din actul normativ menţionat, cuprins între modificările Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. Celelalte articole ale aceleiaşi ordonanţe de urgenţă privesc fie alte acte normative [Legea nr. 205/2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 454 din 25 mai 2006, cu completările ulterioare (art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015) şi Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările şi completările ulterioare (art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015)], fie reglementează dispoziţii cu caracter tranzitoriu şi final [cuprinse în art. IV-VIII]. Criticile formulate de Avocatul Poporului nu se referă la niciuna dintre normele cuprinse în art. II-VIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015, întreaga motivare a excepţiei bazându-se doar pe critica soluţiilor legislative reglementate de pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 al acesteia.

13. Astfel fiind, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 28 aprilie 2015, care, la data sesizării Curţii Constituţionale, avea următorul cuprins: “(viii) în situaţiile prevăzute la pct. (vii), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat, poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului şi nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.”

14. Dispoziţiile constituţionale invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 45 - Libertatea economică, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau ai unor libertăţi, art. 124 alin. (3) potrivit cărora judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii şi art. 135 alin. (2) lit. a) privind obligaţia statului de a asigura libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată, mai întâi, că, ulterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 a fost modificat prin articolul unic pct. 6 din Legea nr. 186/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, în prezent având următorul cuprins: “(viii) în situaţiile prevăzute la pct. (vii), dacă operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată, sancţiunea complementară încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de zece ori amenda aplicată se face venit la bugetul de stat şi poate fi achitată la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - C.E.C. - S.A. sau la unităţile Trezoreriei Statului. Termenul de 24 de ore curge de la data înregistrării la registratura organului constatator a dovezii achitării sau de la data confirmării de primire dacă aceasta a fost transmisă prin poştă.”

16. În noua redactare, textul legal nu mai cuprinde una dintre soluţiile legislative criticate de Avocatul Poporului în sesizarea formulată în cauză. Astfel, nu mai subzistă interdicţia restituirii, în cazul anulării procesului-verbal de contravenţie de către instanţa de judecată, a sumei egale cu de zece ori amenda aplicată, sumă achitată de operatorul economic pentru a beneficia de încetarea de drept a sancţiunii contravenţionale complementare. Or, potrivit art. 29 alin, (1 j din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, “Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.”În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că, potrivit art. 33 din Legea nr. 47/1992, “La soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate [formulate de Avocatul Poporului - s.n.], dispoziţiile art. 29-31 se aplică în mod corespunzător”, însă sintagma “În vigoare” nu poate fi interpretată în acelaşi fel ca în cazul Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, întrucât soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului se face în cadrul unui control abstract de constituţionalitate. Aşadar, atât timp cât Curtea Constituţională nu poate determina dacă dispoziţiile legale criticate produc în continuare efecte şi nici întinderea acestora (apreciere care se poate face atunci când este vorba de o excepţie ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti sau de arbitraj comercial), Curtea nu poate decât să respingă ca devenită inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate ridicată direct de Avocatul Poporului (a se vedea Decizia nr. 1.167 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011). Astfel fiind, Curtea urmează să respingă, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cât priveşte teza “nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei.,,

17. Celelalte dispoziţii ale aceluiaşi articol, păstrate în noua redactare a acestuia, şi care instituie regula potrivit căreia sancţiunea complementară încetează de drept în situaţia în care operatorul economic achită amenda contravenţională sau jumătate din cuantumul acesteia, după caz, precum şi o sumă egală cu de zece ori amenda aplicată sunt criticate, îh esenţă, pentru că ar condiţiona exercitarea de către operatorul economic a liberului acces (a o activitate economică de achitarea unei sume de bani având caracter exorbitant. Acesta este constrâns, practic, de organele statului, să suporte o sarcină inechitabilă şi neconstituţională în vederea exercitării unei libertăţi fundamentale. Plata unei asemenea sume constituie, în opinia Avocatului Poporului, o măsură de restrângere a exerciţiului drepturilor şi o obligaţie excesivă asupra patrimoniului operatorului economic, care poate duce la o îmbogăţire a statului, corelativ cu diminuarea proprietăţii persoanei, neconformă cu principiile unei societăţi democratice.

18. Examinând soluţia legislativă consacrată de textul de lege criticat, Curtea reţine că aceasta este discutabilă sub aspectele pe care Avocatul Poporului le-a invocat în sesizarea formulată, însă din punctul de vedere al oportunităţii, respectiv ca opţiune de politică legislativă financiar-fiscală, fără a ridica însă problemele de constituţionalitate sesizate.

19. Astfel, nu poate fi reţinută încălcarea art. 45 din Constituţie, întrucât textul legal criticat nu condiţionează accesul la o activitate economică, ci instituie o posibilitate pentru operatorul economic sancţionat contravenţional de a opta între menţinerea sancţiunii complementare aplicate sau încetarea acesteia, cu condiţia executării sancţiunii contravenţionale principale şi a plăţii sumei prevăzute de textul legal. Această posibilitate de opţiune intervine după constatarea săvârşirii unei contravenţii şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, prin urmare nu poate fi calificată ca un act de constrângere sau o condiţionare a accesului la o activitate economică. Curtea Constituţională a statuat în acest sens în jurisprudenţa sa faptul că operatorul economic în activitatea căruia s-a constatat săvârşirea unei contravenţii nu poate invoca principiul libertăţii economice, în condiţiile în care acesta nu a respectat prevederile legale (a se vedea Decizia nr. 339 din 10 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 4 mai 2011).

20. Nu este vorba în cauză nici de o măsură cu caracter sancţionator, nici de o restrângere a exerciţiului drepturilor invocate, pentru a se putea proceda la un examen de proporţionalitate în sensul art. 53 din Constituţie. Soluţia legislativă criticată consacră, mai degrabă, o măsură vizând realizarea unui just echilibru între interesul general pe care statul trebuie să îl protejeze în virtutea art. 135 din Constituţie şi drepturile persoanei protejate de art. 45 din Constituţie. Aceasta cu atât mai mult cu cât, aşa cum a statuat Curtea Constituţională în mod constant în jurisprudenţa sa, accesul liber la o activitate economică nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiţionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale tuturor (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2011). Dreptul fundamental invocat nu înlătură obligaţia operatorului economic de a se conforma regulilor de comerţ şi, de asemenea, nu exclude instituirea, prin lege, a unor sancţiuni contravenţionale în cazul încălcării acestor reguli (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 472 din 4 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 17 ianuarie 2004).

21. De altfel, faţă de noua redactare a textului de lege criticat, persoana contravenientă are deschisă calea accesului la justiţie împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, cadru în care poate solicita şi obţine restituirea tuturor sumelor achitate în baza acestuia, în situaţia în care instanţa de judecată anulează actul contestat.

22. Cât priveşte aspectele de oportunitate ale unei astfel de soluţii legislative, acestea nu intră în competenţa de analiză şi soluţionare a Curţii Constituţionale.

23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) teza a două şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), al art. 29 şi al art. 32 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ceea ce priveşte teza “nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei.”

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte celelalte dispoziţii ale pct. 8 (viii) al art. I pct. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi constată că acestea sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Avocatului Poporului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 iulie 2015.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Prim-magistrat-asistent,

Marieta Safta

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ENERGIEI, ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Nr. 1.033 din 17 august 2015

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.076 din 8 septembrie 2015

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 1.722 din 17 august 2015

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea Comercială ENERGONUCLEAR - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014. cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 8 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 42/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, cu modificările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea Comercială ENERGONUCLEAR - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Bogdan Nicolae Badea,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Gabriel Lungu,

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ENERGIEI, ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Operatorul economic: Societatea Comercială ENERGONUCLEAR - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI şi CHELTUIELI

pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

97

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

10

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

86

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

97

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

16

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

 

C1

ch. cu salariile

13

 

C2

bonusuri

14

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

16

2

 

Cheltuieli financiare

20

80

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

 

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

 

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

46.1

860

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

46.2

11

 

 

 

cheltuieli cu personalul, din care:

46.3

3.496

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (C1 + C2)

46.4

2.473

 

 

 

C1

ch. cu salariile

46.5

2.426

 

 

 

C2

bonusuri

46.6

47

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

46.7

41

 

 

 

 

cheltuieli cu plăţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

46.8

41

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

46.9

340

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

46.10

641

 

 

D.

Alte cheltuieli

46.11

7

 

 

E.

Dotări de natura Mijloacelor Fixe

46.12

5

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

22

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

22

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

9.211

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

9.188

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

0,47

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1.000

8

 

Plăţi restante

55

 

9

 

Creanţe restante

56

 

 

MINISTERUL ENERGIEI, ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Nr. 1.034 din 17 august 2015

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.077 din 8 septembrie 2015

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 1.724 din 17 august 2015

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 8 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 42/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, cu modificările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Bogdan Nicolae Badea,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Gabriel Lungu,

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ENERGIEI, ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Operatorul economic: Societatea de Servicii Hidroenergetice Hidroserv - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

174.408

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

174.382

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

26

3

 

Venituri extraordinare

6

0

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

174.208

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

173.155

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

51.877

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

1.070

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

113.948

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

85.600

C1

ch. cu salariile

13

81.500

C2

bonusuri

14

4.100

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

6.782

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

6.682

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

678

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

20,888

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

6.260

2

 

Cheltuieli financiare

20

1.053

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

0

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

200

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

200

 

1

 

Rezerve legale

25

10

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

190

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

0

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

5.000

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

1.909

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

1.695

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

1.830

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

3.871

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.711

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

95.291

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

999

8

 

Plăţi restante

55

17.270

9

 

Creanţe restante

56

5.700

 

MINISTERUL ENERGIEI, ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Nr. 1.035 din 17 august 2015

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 1.070 din 8 septembrie 2015

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 1.723 din 17 august 2015

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea ELECTROCENTRALE GALATI - S.A. - în insolvenţă

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 8 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 42/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, cu modificările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2015 pentru Societatea ELECTROCENTRALE GALATI - S.A. - în insolvenţă, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

 

p. Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri,

Bogdan Nicolae Badea,

secretar de stat

Ministrul finanţelor publice,

Eugen Orlando Teodorovici

p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Gabriel Lungu,

secretar de stat

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ENERGIEI, ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ŞI MEDIULUI DE AFACERI

Societatea ELECTROCENTRALE GALAŢI - S.A.

 

BUGETUL DE VENITURI şi CHELTUIELI

pe anul 2015

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2015

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

111.483

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

111.482

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

2

 

Venituri financiare

5

1

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

143.424

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

143.197

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

97.263

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

1.248

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

20.792

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

17,006

C1

ch. cu salariile

13

14.875

C2

bonusuri

14

2.131

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

41

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

3.745

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

23.894

2

 

Cheltuieli financiare

20

227

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

-31,941

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

-31.941

 

1

 

Rezerve legale

25

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

112

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

112

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

390

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

388

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

3.628

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

3.197

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

288

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1.287

8

 

Plăţi restante

55

0

9

 

Creanţe restante

56

397.441

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.