MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 243/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 243         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 1 aprilie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

49. - Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

 

341. - Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

25. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53/C(= privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi a Directivei 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice COM (2015) 593

 

26. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 1999/31 /CE privind depozitarea deşeurilor COM (2015) 594

 

27. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje COM (2015) 596

 

28. - Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul Regiunilor închiderea buclei - un plan de acţiune al UE pentru economia circulară COM (2015) 614

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

214. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

 

215. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

 

216. - Hotărâre privind stabilirea pentru anul 2015 a cuantumului plăţii unice pe suprafaţă, plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plăţii pentru tinerii fermieri, precum şi a plafonului şi cuantumului ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil acte ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie

 

Decizia nr. 3 din 29 februarie 2016 (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept)

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

618. - Decizie privind sancţionarea Societăţii BUSINESSWIDE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare

 

ACTE ALE ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

9. - Hotărâre pentru modificarea Metodologiei de reatestare a competenţei profesionale a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi a asistenţilor medicali, aprobată prin Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 32/2009

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 22 din 28 iulie 2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, adoptată în temeiul art. 1 pct. 1.3 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 31 iulie 2015, cu următoarea modificare:

- La articolul 4, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Serviciului Român de Informaţii, suma de 749 mii lei pentru investiţiile şi modernizările, finalizate, aflate în proprietatea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» şi achiziţionate din fondurile proprii ale Regiei, prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. S490/2015 privind transmiterea unui imobil din proprietatea privată a statului şi din administrarea Regiei Autonome «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» în proprietatea publică a statului şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii, cu modificările şi completările ulterioare, care trec, în condiţiile legii, în domeniul public al statului, la valoarea de inventar, inclusiv TVA, şi în administrarea Serviciului Român de Informaţii.”

Art. II. - Pentru anul 2016 contravaloarea obiectelor de inventar prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, cu modificarea adusă prin prezenta lege, se achită din bugetul Serviciului Român de Informaţii din fondurile alocate de la bugetul de stat cu această destinaţie în anul 2016.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 49.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare

 

În temeiul art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2015 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 29 martie 2016.

Nr. 341.

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz, a Directivei 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii şi deşeuri le de baterii şi acumulatori şi a Directivei 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice COM (2015) 593

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/260, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 15 martie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Salută concluzia evaluării impactului conform căreia o combinare a opţiunilor va conduce la crearea unui număr important de locuri de muncă, şi anume peste 170.000 până în 2035, pentru majoritatea acestora fiind imposibilă o delocalizare în afara UE; recomandă o reanalizare a realismului acestei prevederi, având în vedere semnalele îngrijorătoare transmise de economia mondială.

2. Salută rezultatul concludent al consultărilor publice, văzut prin prisma numărului mare de răspunsuri transmise atât la sesiunea dedicată specific prezentei propuneri de directivă, cât şi la cea privind economia circulară.

3. Îşi exprimă preocuparea privind realismul atingerii la termen a obiectivului de stocare a deşeurilor municipale biodegradabile.

4. Salută intenţia Comisiei de a reduce sarcina de reglementare suportată de unităţile sau întreprinderile mici, prin simplificarea cerinţelor de autorizare şi de înregistrare a acestora.

5. Îşi exprimă preocuparea cu privire la conţinutul rapoartelor ce ar urma să fie solicitate de Comisie prin intermediul actelor de punere în aplicare în ce priveşte sarcina administrativă, respectarea principiului subsidiarităţii şi a principiului transparenţei.

6. Recomandă coordonarea aplicării directivei cu obiectivele de proiectare ecologică a produselor electronice şi electrice, în special cu cele privind proiectarea în scopul facilitării posibilităţilor de reparare.

7. Recomandă analiza răspunsului adecvat al directivei la noile tehnologii pentru echipamente electrice, cum ar fi panourile solare, acumulatorii AGP, Li-Ion şi a altor asemenea acumulatori bazaţi pe tehnologii emergente, dar promiţătoare, cu atât mai mult cu cât cererea pentru aceştia va creşte odată cu impunerea surselor de energie regenerabilă.

8. Admite că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii şi că propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarităţii.

 

Aceasta hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 25.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor COM (2015) 594

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/259, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 15 martie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Semnalează că infrastructura incompletă în materie de gestionare a deşeurilor este şi rezultatul unor politici ce au ţinut seama mai puţin de situaţia concretă de la nivelul comunităţilor mai puţin dezvoltate; este de acord că stabilirea unor obiective privind reducerea depozitelor de deşeuri va facilita mai mult colectarea separată, trierea şi reciclarea deşeurilor şi va evita blocarea în partea inferioară a ierarhiei deşeurilor a materialelor care ar putea fi reciclate, dar semnalează că un astfel de impact va fi posibil numai cu luarea în considerare a încurajării

abordărilor la nivelul comunităţilor şi a reţinerii în a stimula sisteme centralizate, de gestiune integrată pe suprafeţe largi, acolo unde aspectele socioeconomice nu recomandă în mod necesar asemenea soluţii.

2. Recomandă ca organizarea de consultări pregătitoare la nivel de experţi în vederea adaptării anexelor Directivei 1999/31/CE la progresele ştiinţifice şi tehnice, privitor la art. 16, să nu depăşească ceea ce este necesar sub aspectul consumului de resurse materiale şi umane şi să asigure participarea tinerilor, astfel încât şi pe această cale să contribuie la crearea de locuri de muncă pentru tineri, şi recomandă includerea în consultări a unor experţi care lucrează direct în domeniu, din cât mai multe state membre.

3. Salută abordarea conform căreia, pentru a preveni efectele negative asupra sănătăţii oamenilor şi asupra mediului, statele membre ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că numai deşeurile care au fost tratate sunt stocate

în depozite de deşeuri şi mai ales precizarea că respectarea acestei obligaţii nu ar trebui să ducă la crearea de capacităţi excedentare în tratarea deşeurilor municipale reziduale.

4. Salută prevederea conform căreia, pentru atingerea obiectivului menţionat la alineatul 5, Estonia, Grecia, Croaţia, Letonia, Malta, România şi Slovacia pot beneficia de o perioadă suplimentară de cinci ani, dar consideră că şi în aceste condiţii dificultăţile vor fi foarte mari.

5. Recomandă Comisiei Europene să integreze aspectele privind ocrotirea biodiversităţii în general şi a biodiversităţii solurilor în special în iniţiativele legislative şi nelegislative privind gestiunea deşeurilor municipale, având în vedere impactul direct asupra acestora.

6. Admite că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii şi că propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarităţii.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 26.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje COM (2015) 596

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/257, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 15 martie 2015, Camera Deputaţilor:

1. Semnalează că unele ambalaje ce urmează a fi tratate cu prioritate, cum ar fi carcasele de compact-discuri şi de casete video, sunt pe ultima perioadă a existenţei lor ca urmare a reducerii drastice a cererii de asemenea produse în urma progresului tehnic şi recomandă o cât mai mare flexibilitate în ce priveşte prioritizarea, pentru a ţine pasul cu dezvoltarea tehnică.

2. Semnalează faptul că masa deşeurilor ce se regăsesc în produse reciclate este fără îndoială mai mică decât „greutatea deşeurilor care intră în procesul de reciclare final”, ceea ce implică existenţa unor lanţuri de depozitare sau de reciclare secundară pentru acele cantităţi care nu sunt reciclate ca urmare a limitărilor tehnologiei de reciclare în sine.

3. Semnalează faptul că sintagma utilizată în comunicare, „operatori recunoscuţi”, se poate constitui într-un obstacol pentru intrarea pe piaţă a IMM-urilor care ar fi interesate de colectarea în vederea reciclării a unor subcategorii de deşeuri sau de pe o zonă restrânsă şi recomandă flexibilizarea acestei sintagme prin actele delegate prevăzute, pentru a înlătura asemenea riscuri şi a menţine libera concurenţă.

4. Salută solicitarea de a include în registrul deşeurilor a informaţiilor privind caracterul toxic sau periculos al materialelor de ambalaje şi al componentelor utilizate pentru fabricarea lor, la nivelul fiecărui stat membru, şi recomandă ca datele despre toxicitatea acestora să includă informaţii specifice privind impactul asupra sănătăţii sugarilor şi copiilor.

5. Îşi exprimă preocuparea faţă de prevederea conform căreia Comisia este împuternicită, în conformitate cu articolul 21a, să adopte actele delegate necesare pentru a aborda orice dificultăţi întâmpinate în aplicarea dispoziţiilor prezentei directive, în special în ceea ce priveşte materialele de ambalaj inerte introduse pe piaţă în Uniune în cantităţi foarte mici (şi anume aproximativ 0,1% în greutate), ambalajele primare ale echipamentelor medicale şi ale produselor farmaceutice, ambalajele de mici dimensiuni şi ambalajele de lux, deoarece sintagma „orice dificultăţi” instituie un drept a cărui întindere nu poate fi determinată ex ante, şi recomandă reformularea sau angajarea în emiterea unui act prin care această întindere să poată fi cunoscută.

6. Recomandă Comisiei Europene să clarifice mecanismul instituţional al elaborării şi circulaţiei raportului de verificare a calităţii şi să elaboreze un document de îndrumare cu privire la conţinutul acestuia, pentru a asigura o interpretare uniformă de către autorităţile competente ale statelor membre.

7. Recomandă, cu titlu de contribuţie la politica în domeniul ambalajelor, ca variantele de ambalare limitată să fie favorizate, iar excesul de ambalare, fără o justificare sanitar-veterinară sau de igienă publică, să fie descurajat.

8. Recomandă să se clarifice dacă este suficient să fie stabilit un registru electronic pentru colectarea datelor în scopul asigurării trasabilităţii deşeurilor.

9. Admite că obiectivele propunerii pot fi atinse numai prin măsuri la nivelul Uniunii şi că propunerea nu depăşeşte ceea ce este necesar, fiind astfel respectat principiul subsidiarităţii.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 martie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 27.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul Regiunilor închiderea buclei - un plan de acţiune al UE pentru economia circulară COM(2015) 614

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4 c-19/256, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 15 martie 2016, Camera Deputaţilor;

1. Salută atenţia acordată potenţialului de reparare a produselor electrice şi electronice şi reaminteşte că anumite categorii, cum ar fi telefoanele mobile, au dobândit o valoare socială marcantă, ca adevărate obiecte de modă, context în care potenţialul de reparare pierde din relevanţă pentru economia circulară.

2. Reaminteşte că pentru a beneficia pe deplin de impactul pozitiv al creşterii potenţialului de reparare este nevoie şi de persoane calificate în acest domeniu, ceea ce presupune sisteme de pregătire profesională funcţionale, dificil de obţinut pe întregul teritoriu dacă ar rămâne doar la latitudinea statelor membre, fără un stimul provenit dintr-o acţiune concertată la nivelul Uniunii.

3. Salută încurajarea în proiectare a unor aspecte, cum ar fi potenţialul de reparare, durabilitatea, potenţialul de modernizare, potenţialul de reciclare sau identificarea anumitor materiale ori substanţe, dar reaminteşte că o astfel de abordare ar trebui să fie coordonată cu creşterea duratei de viaţă a produsului, în totalitate sau cel puţin pentru componentele critice pentru mediu; ar trebui ca o astfel de proiectare să nu descurajeze utilizarea cât mai îndelungată a produsului respectiv, cel puţin acolo unde puterea de cumpărarea a populaţiei este mai redusă.

4. Reaminteşte că operaţiunile tehnologice realizate în vederea reciclării, cum ar fi dezmembrarea, au ele însele un impact asupra mediului, sub aspectul utilizării de energie şi a necesităţii transportului, şi recomandă analiza atentă a acestuia, astfel încât să rezulte un bilanţ pozitiv din punctul de vedere al mediului la închiderea buclei.

5. Reaminteşte că o parte a industriei europene produce bunuri pe teritoriul unor state din Asia sau din Africa, astfel de bunuri fiind uneori exportate în state terţe, şi îşi exprimă îngrijorarea ca astfel de situaţii să nu fie folosite pentru a evita regulile ce vizează consolidarea economiei circulare pentru Uniune, ca actor global.

6. Atrage atenţia că Centrul european de excelenţă pentru utilizarea eficientă a resurselor trebuie să facă obiectul unei gospodăriri a resurselor financiare, astfel încât să fie alocate cât mai multe resurse pentru inovaţie, IMM-uri şi alte politici orizontale cu impact socioeconomic ridicat şi efect de levier pe măsura posibilităţilor; Camera Deputaţilor îndeamnă Comisia să manifeste reţinere în crearea de agenţii, centre şi altele asemenea şi să facă uz la maximum de reţeaua instituţională existentă.

7. Îşi exprimă preocuparea pentru ca îmbunătăţirea eficienţei şi utilizarea în mai mare măsură a sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS) şi a Programului-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu (ETV), prevăzute de comunicare, să nu se constituie în activităţi formale şi în tot atâtea noi poveri administrative pentru IMM-uri; reaminteşte că adesea un bun-simţ provenit din rezonabila informare este uneori suficient pentru un IMM şi mai ales pentru o microîntreprindere pentru a obţine rezultate notabile de mediu.

8. Îşi exprimă rezerva că simbioza industrială ar fi un concept lucrativ cu o vocaţie paneuropeană, având în vedere atât organizarea diferită a companiilor în statele membre, cât şi aspectele ce ţin de comportamentul concurenţial şi invită Comisia să manifeste o prudenţă maximă în acţiuni la nivelul Uniunii fundamentate pe acest concept,

9. Îşi exprimă preocuparea pentru stabilirea programului Orizont 2020 ca sursă de finanţare pentru cercetare şi inovare în multe măsuri la nivelul Uniunii şi recomandă Comisiei să realizeze o analiză aprofundată asupra capacităţii fondurilor disponibile prin acest program de a răspunde solicitărilor aşteptate de la multitudinea acţiunilor la nivelul Uniunii ce se bazează financiar pe acest program şi să elimine orice eventual factor de descurajare a cererilor de finanţare reprezentat de rigiditate şi de competiţia prea ridicată.

10. Reafirmă preocuparea sa cu privire la menţinerea relevanţei etichetei „ecologic”, susţine combaterea abuzului utilizării acesteia în situaţii în care acesta mai degrabă induce în eroare şi sprijină intenţia Comisiei de a colabora cu părţile interesate pentru ca menţiunile „ecologic” să devină mai demne de încredere, pentru a asigura o mai bună aplicare a normelor în vigoare, inclusiv prin intermediul unor orientări actualizate privind practicile comerciale neloiale.

11. Salută includerea în preocupările Comisiei a testării amprentei de mediu a produselor şi îşi exprimă speranţa că metodologia de măsurare a performanţei de mediu va fi capabilă să ofere o informaţie concludentă şi utilă, inteligibilă atât pentru companii, cât şi pentru cetăţeanul european.

12. Recomandă ca în cadrul preocupărilor privind încurajarea reparării să fie incluse şi posibilităţile ca utilizatorul să schimbe singur piesele defecte sau pe cele care ar reprezenta o sporire a funcţionalităţii produsului respectiv.

13. Salută intenţia de a combate practicile de uzură planificată sau forţată şi atrage atenţia că practicile de uzură fizică sau morală îl găsesc în mod particular vulnerabil pe consumatorul european defavorizat, sărac sau cu un nivel de cultură generală scăzut şi îndeamnă Comisia să manifeste o grijă deosebită pentru ocrotirea acestei categorii sociale faţă de practicile de uzură planificată.

14. Menţionează că este important să se asigure un acces stabil şi eficient din punctul de vedere al costurilor la materiile prime secundare din economia circulară şi să fie disponibile măsuri de relaxare fiscală armonizate pe planul Uniunii pentru cei ce utilizează materii prime reciclate.

15. Salută revizuirea regulamentului UE privind îngrăşămintele, pentru a facilita recunoaşterea îngrăşămintelor organice şi a celor pe baza de deşeuri pe piaţa unică şi pentru a sprijini rolul bionutrienţilor în economia circulară; recomandă în acest context ca revizuirea regulamentului să fie însoţită de o analiză a posibilităţilor de a sprijini informatizarea şi robotizarea în agricultură, pentru a beneficia cât mai mult de pe urma stimulării utilizării îngrăşămintelor organice şi a bionutrienţilor.

16. Recunoaşte că numai reciclarea de înaltă calitate poate asigura valorificarea materiilor prime critice, precum şi faptul că este esenţial să se îmbunătăţească potenţialul de reciclare al dispozitivelor electronice prin intermediul proiectării produselor, dar reaminteşte că o tehnologie de reciclare are totuşi un randament subunitar, variabil şi în funcţie de condiţiile socioeconomice în care se aplică în fiecare stat membru. Acest aspect trebuie luat în considerare atât în proiecţiile diferenţiate ale ţintelor, cât şi în politicile aferente stimulării economiei circulare.

17. Salută abordarea potrivit căreia tranziţia către o economie circulară reprezintă o schimbare sistemică, dar reaminteşte că o astfel de schimbare impune şi o îmbunătăţire specifică a capitalului uman şi îndeamnă Comisia să sprijine schimbul de experienţă în domeniul învăţământului între statele membre, pentru a răspunde acestei necesităţi.

18. Semnalează faptul că, potrivit studiului suplimentar de impact, beneficiile implementării sunt aşteptate şi în situaţiile în care sunt prezente şi costuri financiare şi recomandă clarificarea acestui aspect.

19. Recunoaşte că IMM-urile şi întreprinderile sociale vor avea o contribuţie esenţială la economia circulară, dar semnalează că întreprinderile sociale şi IMM-urile sunt categorii distincte de actori economici, ce trebuie tratate separat, şi că nu doar accesul la finanţare reprezintă un obstacol pentru acestea, ci şi alte aspecte, cum ar fi accesul dificil la instrumente financiare complexe şi birocraţia fiscală.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 martie 2016, cu respectarea prevederilor ari. 76 alin, (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 28.

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Hotărârea Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 967 din 30 decembrie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 8 alineatul (3), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor prevăzute la art. 7 alin. (i) lit. a), avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona «întreprindere nou-înfiinţată»;”.

2. La articolul 8 alineatul (3), litera d) se abrogă.

3. La articolul 8 alineatul (4), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor prevăzute la art. 7 alin. (i) lit. b), avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona «întreprindere nou-înfiinţată»;”.

4. La articolul 8 alineatul (4), litera d) se abrogă.

5. La articolul 8, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Pentru a beneficia de ajutorul de stat prevăzut la art. 1 alin. (1), solicitanţii trebuie să încheie cu beneficiarii cărora le prestează serviciile prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a) şi b) contracte care să cuprindă specia, rasa şi numărul de animale, serviciile prestate şi tariful acestora, ce se păstrează de către solicitant şi sunt puse la dispoziţia persoanelor din cadrul ANZ care efectuează inspecţia de stat în zootehnie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu», cu modificările ulterioare.”

6. Articolul 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 10 - Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. a), al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4a, se poate depune lunar/trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat, însoţită de următoarele documente aferente perioadei pentru care s-au efectuat serviciile:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (2)în luna pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată;

d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată.”

7. Articolul 11 se modifică şt va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către prestatorii serviciilor prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. b), al cărei model este prevăzut în anexa nr. 4b, se poate depune lunar/trimestrial, conform opţiunii menţionate în cererea iniţială, la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, în termen de 20 de zile lucrătoare următoare încheierii lunii/trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat, însoţită de următoarele documente aferente perioadei pentru care s-au efectuat serviciile:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;

b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3)în luna pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;

c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată;

d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat;

e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată.”

8. La articolul 19, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Suma alocată pentru plata ajutoarelor de stat în anul 2016 este de maximum 32.000.000 lei, din care 18.500.000 lei pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, respectiv 13.500.000 lei pentru speciile ovine şi caprine, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2016.”

Art. II. - În cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 1.179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, cu modificările ulterioare, sintagma „Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu»“ se înlocuieşte cu sintagma „Agenţia Naţională pentru Zootehnie «Prof. dr. G. K. Constantinescu»“, iar abrevierea „ANARZ” cu „ANZ”.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 214.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Articolul 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 965 din 30 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(3) După primirea situaţiei centralizatoare cu beneficiarii şi sumele aferente cantităţilor de motorină achiziţionate, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale stabileşte, prin ordin al ministrului, cantităţile de motorină ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.”

2. După alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Sumele reprezentând ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru cantităţile de motorină determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură prin situaţia centralizatoare prevăzută la alin. (2), consumate de beneficiari şi nedecontate în anul de cerere, se decontează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în anul următor anului de cerere, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate,”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 215.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

HOTĂRÂRE

privind stabilirea pentru anul 2015 a cuantumului plăţii unice pe suprafaţă, plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plăţii pentru tinerii fermieri, precum şi a plafonului şi cuantumului ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 11 alin. (4), art. 13, art. 15 alin. (2), art. 21 şi art. 23 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, al Regulamentului (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plăţile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului şi al Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1.089 al Comisiei din 6 iulie 2015 de stabilire, pentru anul 2015, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1.307/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de stabilire a cotei privind rezerva specială pentru deminare pentru Croaţia,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă cuantumul plăţilor directe în sectorul vegetal, care se acordă pentru anul 2015, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, prin aplicarea următoarelor scheme:

a) schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plata redistributivă;

c) plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, denumită în continuare plata pentru înverzite;

d) plata pentru tinerii fermieri.

(2) Se aprobă intervalele de suprafaţă pentru care se acordă plata redistributivă pentru anul 2015.

(3) Se aprobă plafonul şi cuantumul ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil, denumite în continuare ANT 1, care se acordă pentru anul 2015.

Art. 2. - Intervalele de suprafaţă pentru care se acordă plata redistributivă pentru anul 2015 sunt următoarele:

a) primul interval: 1-5 ha, inclusiv;

b) al doilea interval: între 5 şi 30 ha, inclusiv.

Art. 3. - (1) Cuantumul plăţilor directe prevăzute la art. 1 alin. (1) şi cuantumul ANT 1, prevăzut la art. 1 alin. (3), care se acordă pentru anul 2015, sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(2) Plafonul ANT 1, prevăzut la art. 1 alin. (3), care se acordă pentru anul 2015, este de 127.951,6570 mii euro.

Art. 4. - Beneficiarii plăţilor care se efectuează în cadrul schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (3) sunt cei prevăzuţi la art. 7 alin. (1), (2) şi (21), precum şi la art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (1) şi ANT 1 prevăzute la art. 1 alin. (3) se acordă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 6. - Plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2015 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 323 din 1 octombrie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 216.

 

ANEXĂ

 

CUANTUMUL MAXIM

al plăţilor directe prevăzute la art. 1 alin, (1) şi cuantumul maxim al ANT 1, prevăzut la art. 1 alin. (3), care se acordă pentru anul 2015

 

Nr. crt.

Specificaţie

Cuantum maxim/ha*)

euro/ha

I

Plăţi directe

1

Schema de plată unică pe suprafaţă

79,7392

2

Plata redistributivă

a)

- primul interval: 1-5 ha, inclusiv

5,0000

b)

- al doilea interval: între 5 şi 30 ha, inclusiv

51,0789

3

Plata pentru înverzire

59,1277

4

Plata pentru tinerii fermieri

19,9348

II

Ajutoare Naţionale Tranzitorii pentru culturi amplasate pe teren arabii**) - ANT 1

19,1942

 

*) Dacă hectarele eligibile pentru care se solicită plăţi depăşesc suprafeţele determinate în baza cărora s-a efectuat calculul cuantumului/ha, acesta se reduce proporţionai.

**) Culturile amplasate pe teren arabil sunt:

- cereale pentru boabe: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez şi alte cereale;

- leguminoase pentru boabe: mazăre, fasole şi alte leguminoase pentru boabe;

- rădăcinoase: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere şi alte rădăcinoase;

- plante industriale, din care: plante textile: în pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea soarelui, rapiţă, soia boabe, în pentru ulei; alte plante industriale: tutun, plante medicinale şi aromatice;

- legume: tomate, ceapă uscată, usturoi uscat, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni şi alte legume;

- furaje verzi în teren arabil: furaje verzi anuale, furaje verzi perene (lucernă, trifoi) şi alte furaje verzi în teren arabil;

- căpşunerii;

- loturi semincere;

- alte culturi amplasate pe teren arabil, inclusiv în sere şi solarii.

 

ACTE ALE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

 

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr. 3

din 29 februarie 2016

 

Dosar nr. 4.149/1/2015

 

Ionel Barbă - preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal - preşedintele completului

Iuliana Măiereanu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Gabriela Bogasiu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Iuliana Rîciu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Cezar Hîncu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Eugenia Marin - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Denisa Stănişor - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Simona Marcu - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

Liliana Vişan - judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal

 

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 4.149/1/2015 este constituit conform dispoziţiilor art. XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013 şi ale art. 274 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Şedinţa este prezidată de domnul judecător Ionel Barbă, preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

La şedinţa de judecată participă Aurel Segărceanu, magistrat-asistent la Secţiile Unite, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.434/118/2012*, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, se aplică şi în ipoteza executării obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014”

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul raportor, raport care a fost comunicat părţilor, potrivit dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, iar Turbatu Marian, având calitatea de recurent-reclamant în dosarul de sesizare, a formulat punct de vedere referitor la raport; se arată, de asemenea, că instanţele de judecată au comunicat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că nu au identificat jurisprudenţă referitoare

la problema de drept în discuţie şi nici cauze aflate pe rol, în care să se pună această problemă de drept.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I. Titularul şi obiectul sesizării

1. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin încheierea din 15 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.434/118/2012*, aflat pe rolul acestei instanţe, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept sus-menţionată.

2. Instanţa de sesizare se pronunţă în ultimă instanţă asupra recursului formulat împotriva încheierii nr. 740 din 29 aprilie 2015 a Tribunalului Constanţa, într-o cerere având ca obiect stabilirea cuantumului amenzii definitive, pentru neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti, în temeiul art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

II. Temeiul juridic al sesizării

3. Articolul 519 din Codul de procedură civilă: „Dacă în cursul judecăţii, un complet de judecată al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului, învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, este nouă şi asupra acesteia Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va putea solicita haltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată.”

III. Expunerea succintă a procesului.

Obiectul învestirii instanţei care a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile. Stadiul procesual în care se află pricina

4. Prin Sentinţa civilă nr. 4.555 din 29 noiembrie 2012 a Tribunalului Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a fost admisă, în parte, acţiunea formulată de reclamantul Turbatu Marian, în contradictoriu cu pârâtul Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, şi a fost obligat pârâtul la comunicarea către reclamant a informaţiilor publice solicitate prin cererea înregistrată sub nr. 2.689 din 14 februarie 2012 la Consiliul Judeţean Constanţa, în termen de 5 zile de la rămânerea irevocabilă a sentinţei menţionate. În conformitate cu dispoziţiile art. 18 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 554/2004), s-a stabilit o amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie în sarcina pârâtului, în cazul nerespectării termenului de executare stabilit prin sentinţă.

5. Prin sesizarea formulată la data de 27 februarie 2015 de către Biroul de executări civile din cadrul instanţei de fond s-a solicitat stabilirea amenzii definitive conform prevederilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, pentru neexecutarea Sentinţei civile nr. 4.555 din 29 noiembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

6. Potrivit referatului ataşat, Sentinţa civilă nr. 4.555 din 29 noiembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 502 din 25 martie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, obligaţia stabilită în sarcina pârâtului fiind îndeplinită la data de 28 octombrie 2014.

7. Prin încheierea nr. 740 din 29 aprilie 2015, Tribunalul Constanţa a respins sesizarea formulată de Biroul executări civile având ca obiect stabilirea cuantumului amenzii definitive, ca nefondată, reţinând că prevederile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, intrate în vigoare la data de 19 octombrie 2014, nu sunt incidente în privinţa executării Sentinţei civile nr. 4.555 din 29 noiembrie 2012, hotărârea fiind supusă cadrului legal de executare în vigoare la data pronunţării acesteia.

8. Împotriva încheierii nr. 740 din 29 aprilie 2015 a Tribunalului Constanţa a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, în raport cu reţinerea, greşită în opinia recurentului, a inaplicabilităţii în cauză a dispoziţiilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe (denumită, în continuare, Legea nr. 138/2014).

9. În motivarea recursului se arată, în esenţă, că dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 sunt de imediată aplicare, fiind o normă de procedură cuprinsă într-o dispoziţie specială, iar sesizarea compartimentului de executări civile al instanţei de executare cu stabilirea amenzii civile datorate în temeiul sentinţei pronunţate în cauză s-a formulat după data intrării în vigoare a normei de modificare.

10. Aceeaşi afirmaţie este susţinută şi prin referire la prevederile ari. 6 alin. (5) din Codul civil, art. 11 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 76/2012), art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, precum şi prin raportare la principiul nediscriminării, dreptul la un proces echitabil, principiul efectivităţii şi principiul echivalenţei.

IV. Normele de drept relevante

11. Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 138/2014:

„Art. 24. - Obligaţia executării

(1) Dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative, executarea hotărârii definitive se face de bunăvoie în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în termen de cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

(2) în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se duce la îndeplinire prin executare silită, parcurgându-se procedura prevăzută de prezenta lege.

(3) La cererea creditorului, în termenul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită, care curge de la expirarea termenelor prevăzute la alin. (1) şi care nu au fost respectate, instanţa de executare, prin încheiere definitivă dată cu citarea părţilor, aplică conducătorului autorităţii publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului îi acordă penalităţi, în condiţiile art. 905 din Codul de procedură civilă.

(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a amenzii şi de acordare a penalităţilor debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se va datora statului şi suma ce i se va datora lui cu titlu de penalităţi, prin hotărâre dată cu citarea părţilor. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va stabili, în condiţiile art. 891 din Codul de procedură civilă, despăgubirile pe care debitorul le datorează creditorului pentru neexecutarea în natură a obligaţiei.

(5) în lipsa cererii creditorului, după împlinirea termenului prevăzut la alin. (4), compartimentul executări civile al instanţei de executare va solicita autorităţii publice relaţii referitoare la executarea obligaţiei cuprinse în titlul executoriu şi, în cazul în care obligaţia nu a fost integral executată, instanţa de executare va fixa suma definitivă ce se va datora statului prin hotărâre dată cu citarea părţilor”

„Art. 28 - Completarea cu dreptul comun

(1) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. (...]”

12. Constituţia României, republicată:

„Art. 15 - Universalitatea

[...] (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile,”

13. Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare:

„Art. 24 - Legea aplicabilă proceselor noi

Dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

Art. 25 - Legea aplicabilă proceselor în curs

(1) Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi. [...]”

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea

14. Instanţa de trimitere a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, reţinând următoarele:

15. De lămurirea modului de aplicare a dispoziţiilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 depinde soluţionarea pe fond a cauzei, întrucât obiectul cererii constă în sesizarea din oficiu a Biroului executări civile din cadrul Tribunalului Constanţa - Secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru stabilirea de către instanţa de executare a sumei definitive datorată statului pentru neexecutarea obligaţiei cuprinse în Sentinţa civilă nr. 4.555 din 29 noiembrie 2012 a aceleiaşi instanţe,

16. Dispoziţiile legale în discuţie au fost introduse în Legea nr. 554/2004 prin Legea nr. 138/2014, care a intrat în vigoare la data de 19 octombrie 2014.

17. Hotărârea judecătorească a cărei executare s-a solicitat în cauză, în procedura specială de executare silită reglementată de Legea nr. 554/2004, a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 502 din 25 martie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, aşadar înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 138/2014.

18. Problema de drept enunţată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenţei, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre.

19. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, consultate la data de 15 octombrie 2015.

20. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării, instanţa de fond reţine următoarele:

21. Legea nr. 138/2014 nu cuprinde dispoziţii tranzitorii, în referire la aplicabilitatea acesteia, situaţie în care, în conformitate cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”, rezultă că dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 138/2014, se aplică doar în ipoteza executării silite a hotărârilor judecătoreşti pronunţate ulterior intrării în vigoare a acestui din urmă act normativ.

22. Aplicarea legii în timp este guvernată de principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, respectiv de principiul imediatei aplicări a legii civile noi.

23. Neretroactivitatea legii civile noi se rezumă, în principiu, la adagiul „trecutul scapă aplicării legii civile noi”, constituind o garanţie a previzibilităţii şi stabilităţii circuitului civil, şi constă în regula potrivit căreia legea nouă nu se aplică situaţiilor anterioare intrării ei în vigoare, aşadar situaţiilor trecute.

24. Aplicarea imediată a legii civile noi semnifică aplicarea de îndată a legii noi situaţiilor ivite după intrarea ei în vigoare, cu excepţia ultraactivităţii legii civile vechi, consacrată expres în lege.

25. De asemenea, dispoziţiile art. 24 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cu marginalul „Legea aplicabilă proceselor noi”, se referă la dispoziţiile noii legi de procedură, neputând fi extinse, ca regulă, şi la aplicarea în timp a dispoziţiilor de procedură cuprinse în legi speciale.

26. Pe de altă parte, potrivit dispoziţiilor art. 28 din Legea nr. 554/2004, dispoziţiile acestei legi se completează atât cu prevederile Codului civil, cât şi cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura compatibilităţii cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice şi persoanele vătămate.

27. Art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi, iar conform art. 24 alin. (1) dispoziţiile legii noi de procedură se aplică numai (...) executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

28. Rezultă, aşadar, că - deşi judecata şi executarea sunt faze ale procesului civil - opţiunea legiuitorului român în materia aplicării normelor procesuale civile în timp a fost de scindare a celor două faze, prin statuarea aplicabilităţii legii procesuale civile tuturor executărilor silite începute după intrarea sa în vigoare.

29. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cu marginalul „Legea aplicabilă hotărârilor”, care se referă exclusiv la căi de atac, motive şi termene, statuând că acestea rămân cele prevăzute de legea în vigoare la momentul începerii procesului.

30. Regimul de executare silită al hotărârilor judecătoreşti se determină însă, în acord cu dispoziţiile art. 24 şi 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la legea în vigoare la momentul declanşării acestei faze a procesului civil.

31. Prin urmare, în determinarea legii procesuale aplicabile executării silite prezintă importanţă momentul începerii executării silite, în speţă dacă acesta se situează înainte sau după intrarea în vigoare a noii legi de procedură civilă. Rezultă, astfel, că dacă executarea silită a unei hotărâri judecătoreşti pronunţate sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865 nu a început până la intrarea în vigoare a dispoziţiilor noului Cod de procedură civilă, ci după acest moment, acesteia i se vor aplica dispoziţiile noii legi de procedură civilă.

32. În cauza de faţă, hotărârea judecătorească nu a fost supusă procedurii de executare reglementată de dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004, în forma existentă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 138/2014.

33. Prezintă relevanţă în cauză şi dispoziţiile art. 6 alin. (6) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, potrivit cărora dispoziţiile legii noi sunt, de asemenea, aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din (...) raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, dacă aceste situaţii juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi.

34. Cum dispoziţiile Legii nr. 554/2004 se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, în măsura compatibilităţii, iar dispoziţiile art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004 reglementează procedura de executare silită specială în materia contenciosului administrativ, respectiv în lipsa unor dispoziţii tranzitorii în Legea nr. 138/2014, instanţa de trimitere apreciază că este necesară dezlegarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a chestiunii aplicabilităţii dispoziţiilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014, şi în ipoteza executării obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014.

VI. Punctul de vedere al părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

35. La data de 17 septembrie 2015, recurentul-reclamant a formulat cerere de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept menţionate.

36. Se susţine admisibilitatea sesizării, în raport cu noutatea chestiunii de drept în discuţie, de numărul important de dosare având acest obiect, aflate pe rolul Tribunalului Constanţa şi de soluţiile diferite pronunţate, precum şi de importanţa executării hotărârilor judecătoreşti, ca parte a procesului civil.

37. Se arată că intenţia legiuitorului a fost aceea de a emite o normă pentru a garanta un proces echitabil, având în vedere că anumite hotărâri judecătoreşti nu erau puse în executare din cauza nerespectării acestora de către unele subiecte de drept public, în sarcina cărora erau impuse obligaţii prin respectivele hotărâri judecătoreşti.

38. Intimatul-pârât susţine că sesizarea este inadmisibilă, prin prisma caracterului evident al rezolvării problemei de drept apreciate de recurent ca fiind controversată, apreciind că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 134/2010, ci dispoziţiile Codului de procedură civilă din 1865, în vigoare la momentul pronunţării hotărârii a cărei executare silită se discută.

VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale şi opiniile exprimate de acestea

39. În jurisprudenţa Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu au fost identificate decizii relevante cu privire la problema de drept supusă dezlegării.

40. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, curţile de apel au comunicat că nu au identificat jurisprudenţă referitoare la problema de drept în discuţie şi nici cauze aflate pe rol în care să se pună această problemă de drept, singura confruntată cu chestiunea de drept respectivă fiind Curtea de Apel Constanţa, autoarea sesizării.

41. În aceste condiţii, instanţele de judecată au transmis punctele de vedere ale judecătorilor, din examinarea cărora se desprind următoarele opinii:

A. Într-o primă opinie 1 s-a apreciat că în ipoteza executării obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014 nu se aplică dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014.

42. Se arată, în acest sens, că dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 sunt un efect al neîndeplinirii procedurii stabilite de alin. (4) al aceluiaşi articol, care a fost introdus tot prin Legea nr. 138/2014, astfel încât se aplică numai în cazul situaţiilor nou-create, ca urmare a neexecutării obligaţiei prevăzute în titlul executoriu. Dacă legiuitorul ar fi înţeles ca dispoziţiile nou-introduse să se aplice şi hotărârilor judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014, ar fi menţionat aceasta în mod expres.

43. Or, Legea nr. 138/2014 nu cuprinde dispoziţii tranzitorii, cu referire la aplicabilitatea acesteia, situaţie în care, în conformitate cu dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţia României, rezultă că dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 se aplică doar în ipoteza executării silite a hotărârilor judecătoreşti pronunţate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 138/2014, prin care au fost introduse. Aceasta întrucât aplicarea legii în timp este guvernată de principiile constituţionale ale neretroactivităţii legii civile şi imediatei aplicări a legii_civile noi.

B. Într-o altă opinie 2 s-a apreciat că dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014, se aplică şi în ipoteza executării obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014, în raport cu data începerii executării silite.

44. Se susţine că dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004 reprezintă o normă de procedură În materia executării silite şi că sunt incidente prevederile art. 25 din Codul de procedură civilă, esenţial în rezolvarea chestiunii de drept în dezbatere fiind momentul începerii executării, criteriu care determină legea aplicabilă procedurii de executare.

45. S-a invocat, în susţinerea acestei opinii, statuarea Curţii Constituţionale potrivit căreia, în domeniul dreptului public, este de principiu că aplicarea imediată a normei noi este de strictă necesitate; normele de drept public se aplică imediat, înlăturând normele vechi.

VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale

46. În jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu au fost identificate decizii cu relevanţă directă în privinţa chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. Pot prezenta însă interes, prin argumentele şi principiile invocate în considerentele acestora, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (6) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea f, nr. 492 din 2 iulie 2014, şi Decizia nr. 409 din 28 mai 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24 din Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 13 iulie 2015.

47. Curtea Constituţională a statuat, prin deciziile sus-menţionate, c㠄în sensul jurisprudenţei Curţii Constituţionale, spre deosebire de principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile, care are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, principiul aplicării imediate a normei procesuale, şi, pentru identitate de raţiune, şi principiul supravieţuirii legii vechi, sunt de sorginte legală, iar nu constituţională, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la acestea, în anumite situaţii particulare” şi c㠄prin dispoziţia legală criticată legiuitorul a optat ca legea de procedură nouă să se aplice numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 725 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865), potrivit căreia legea nouă se aplică, de la data intrării ei în vigoare, şi proceselor, şi executărilor silite începute sub legea veche. (...) Dispoziţiile legale criticate au un caracter tranzitoriu şi reprezintă voinţa legiuitorului, care, prin noul Cod de procedură civilă, a ales să se raporteze, în privinţa executării silite, la momentul declanşării acestei proceduri”.

IX. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

48. În jurisprudenţa instanţelor europene nu au fost identificate decizii relevante în privinţa chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.

X. Răspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

49. Prin Adresa nr. 3.054/C/5337/II 1-5/2015, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei Judiciare - Serviciul Judiciar Civil nu s-a verificat şi nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii, cu referire la problema de drept ce formează obiectul sesizării.

XI. Raportul asupra chestiunii de drept

50. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (7) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizării, în raport cu dispoziţiile art. 519 din acelaşi cod, că sunt îndeplinite condiţiile pentru declanşarea mecanismului privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.

51. Pe fondul sesizării, soluţia propusă este aceea că dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014, se aplică şi în ipoteza executării obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a acestei din urmă legi.

XII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

52. Examinând sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor şi chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele:

53. Chestiunea preliminară a admisibilităţii sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este apreciată în raport cu prevederile art. 519 din Codul de procedură civilă, din care rezultă următoarele condiţii de admisibilitate:

- existenţa unei cauze în curs de judecată, în ultimă instanţă, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al curţii de apel sau al tribunalului;

- soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere;

- chestiunea de drept să fie nouă;

- asupra chestiunii de drept să nu fi statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

54. În cazul de faţă toate condiţiile legale sunt îndeplinite, după cum se va arăta în continuare:

55. Chestiunea de drept este una veritabilă, instanţa de trimitere punând în dezbatere problema identificării legii de procedură aplicabile executării silite a unui titlu executoriu - hotărâre judecătorească pronunţată de instanţa de contencios administrativ.

56. Soluţionarea pe fond a litigiului pendinte depinde de lămurirea chestiunii de drept în discuţie, întrucât, aşa cum s-a statuat, deja, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 3, în principiu, este admisibil ca şi problemele de drept procesual să facă obiectul sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, atunci când „interpretarea pe care o va da instanţa supremă produce consecinţe juridice de natură să determine soluţionarea pe fond a cauzei”.

57. Celelalte condiţii sunt, de asemenea, îndeplinite, deoarece chestiunea de drept este ridicată în cursul judecăţii în faţa unui complet al curţii de apel învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă şi este o problemă nouă, nefăcând obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nefiind, deja, lămurită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie printr-o hotărâre pronunţată într-un recurs în interesul legii sau într-o altă cerere de hotărâre preliminară.

58. Asupra fondului sesizării, pentru identificarea sferei hotărârilor judecătoreşti supuse procedurii reglementate de art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, se impune stabilirea legii după care se efectuează executarea silită.

59. Se constată, în acest sens, că în lipsa unor dispoziţii exprese în Legea nr. 554/2004 şi a unor norme tranzitorii în Legea nr. 138/2014, care a introdus în corpul legii organice a contenciosului administrativ prevederea legală analizată, devin incidente dispoziţiile art. 28 din Legea nr. 554/2004 care trimit la prevederile Codului de procedură civil㠄în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autorităţile publice, pe de o parte, şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte”.

60. Or, din cuprinsul art. 24 şi art. 25 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă cu claritate că executarea silită este guvernată de legea în vigoare la momentul declanşării acestei etape a procesului civil.

61. Ca urmare, indiferent de momentul rămânerii definitive a hotărârii instanţei de contencios administrativ, care constituie titlul executoriu, dacă executarea silită a debutat după data intrării în vigoare a dispoziţiilor art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, această prevedere legală este aplicabilă.

62. În doctrina procesual-civilă s-a arătat cu claritate că, chiar dacă hotărârea (sau un alt titlu executoriu) ce urmează a fi pusă în executare a fost obţinută pe vechea reglementare, în cazul în care cererea de executare silită a fost înregistrată după intrarea în vigoare a unei noi reglementări, executării silite îi vor 11 aplicabile dispoziţiile noii reglementări.

63. De asemenea, analizându-se modificările aduse de Legea nr. 138/2014 prevederilor art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004, în doctrina de drept administrativ s-a concluzionat că procedura de executare a hotărârilor de contencios administrativ, în cazurile în care instanţa de executare a fost deja sesizată la data intrării în vigoare a legii de modificare a noului Cod de procedură civilă, va fi cea prevăzută de legea veche. Art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004, în forma modificată prin Legea nr. 138/2014, se vor aplica numai în cazul în care instanţa de executare în materia contenciosului administrativ a fost sesizată ulterior datei intrării în vigoare a modificărilor, respectiv începând cu data de 19 octombrie 2014.

64. Nu în ultimul rând, această soluţie este de natură să contribuie la restabilirea principiului legalităţii şi la asigurarea dreptului la un proces echitabil, în sensul configurat de CEDO printr-o bogată jurisprudenţă, făcând aplicabil noul instrument creat prin art. 24 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, menit să determine autorităţile publice să aducă la îndeplinire obligaţia cuprinsă în titlul executoriu, şi în privinţa hotărârilor judecătoreşti pronunţate sub imperiul vechii reglementări.

65. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,

Înalta curte de casaţie şi justiţie

În numele legii

DECIDE:

Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal prin încheierea din 15 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.434/118/2012* şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 24 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, se aplică şi în ipoteza executării obligaţiilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 138/2014.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 februarie 2016.

 

PREŞEDINTELE SECŢIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

IONEL BARBĂ

Magistrat-asistent,

Aurel Segărceanu


1 Curtea de Apel Bucureşti, Tribunalul Tulcea, Tribunalul Constanţa, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Olt, Curtea de Apel Galaţi.

2 Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Constanţa.

3 Decizia nr. 1/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 20 ianuarie 2014.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

DECIZIE

privind sancţionarea Societăţii BUSINESSWIDE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L. cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare

 

Autoritatea de Supraveghere Financiară, cu sediul în Splaiul Independenţei nr. 15, sectorul 5, Bucureşti, cod de înregistrare fiscală 31588130, în temeiul art. 13 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

în urma analizării de către Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în şedinţa din data de 24 februarie 2016, a Referatului de constatare întocmit de Direcţia reglementare-autorizare cu nr. SA-DRA 1.110 din 8 februarie 2016, ca urmare a controlului permanent efectuat la societatea BUSINESSWIDE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., cu sediul social în Bucureşti, bd. Mareşal Averescu nr. 26-28, et. 3, ap. 9, 10 şi 11, sectorul 1, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/8256/31.08.2010, cod unic de înregistrare 17755861, RBK-660/02.11.2010, reprezentată legal de dl Constantin Tănasă în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar Tănasă şi Asociaţii SPRL,

a constatat următoarele:

Societatea BUSINESSWIDE BROKER DE ASIGURARE - SRL. nu a solicitat aprobarea majorării capitalului social la nivelul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. b) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, până la data de 31 decembrie 2015.

Astfel, au fost încălcate prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) şi ale art. 20 alin. (1) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, ceea ce constituie contravenţie conform art. 39 alin. (2) lit. a) şi e) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea şi supravegherea intermediarilor în asigurări şi reasigurări, cu modificările şi completările ulterioare.

Faţă de motivele de fapt şi de drept arătate, în scopul apărării drepturilor asiguraţilor şi al promovării stabilităţii activităţii de asigurare în România,

Autoritatea de Supraveghere Financiară emite următoarea decizie:

Art. 1. - În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. b), art. 3 alin. (1) lit. d), art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 8 alin. (2) lit. a) şi ale art. 39 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare coroborate cu prevederile art. 20 alin. (2) din Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 9/2015 privind autorizarea şi funcţionarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, se sancţionează Societatea BUSINESSWIDE BROKER DE ASIGURARE - S.R.L., denumită în continuare Societatea, cu sediul social în Bucureşti, bd. Mareşal Averescu nr. 26-28, et. 3, ap. 9, 10 şi 11, sectorul 1, înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J40/8256/31.08.2010, cod unic de înregistrare 17755861, RBK-660/02.11.2010, reprezentată legal de domnul Constantin Tănasă în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar Tănasă şi Asociaţii SPRL, cu retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare.

Art. 2. - (1) Societăţii i se interzic desfăşurarea activităţii de negociere şi încheiere de noi contracte de asigurare pentru persoanele fizice sau juridice, acordarea de asistenţă pe durata derulării contractelor în curs ori în legătură cu regularizarea daunelor, precum şi desfăşurarea oricăror operaţiuni specifice brokerilor de asigurare, astfel cum sunt definite în Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Societatea are obligaţia să aducă la cunoştinţa clienţilor săi retragerea autorizaţiei de funcţionare ca broker de asigurare, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data primirii prezentei decizii, în vederea efectuării plăţii ratelor scadente la contractele în curs de derulare direct la asigurător, rămânând direct răspunzătoare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin contractele în vigoare.

(3) Societatea are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la data primirii prezentei decizii, să înregistreze la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului eliminarea din obiectul de activitate a codurilor specifice activităţii de broker de asigurare, precum şi eliminarea din denumire a sintagmei „broker de asigurare”.

Art. 3. - Împotriva prezentei decizii Societatea poate formula plângere prealabilă adresată Autorităţii de Supraveghere Financiară, în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, şi poate sesiza Curtea de Apel Bucureşti în termen de 6 luni, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform prevederilor art. 9 din Legea nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară,

Mişu Negriţoiu

 

Bucureşti, 9 martie 2016.

Nr. 618.

 

ACTE ALE ORDINULUI ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR ŞI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

ORDINUL ASISTENŢILOR MEDICALI GENERALIŞTI, MOAŞELOR SI ASISTENŢILOR MEDICALI DIN ROMÂNIA

 

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Metodologiei de reatestare a competenţei profesionale a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi a asistenţilor medicali, aprobată prin Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor si Asistenţilor Medicali din România nr. 32/2009

 

În temeiul art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

Consiliul naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România emite următoarea hotărâre:

Art. I. - Metodologia de reatestare a competenţei profesionale a asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi a asistenţilor medicali, aprobată prin Hotărârea Consiliului naţional al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România nr. 32/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 26 ianuarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) în conformitate cu prevederile art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul în care un asistent medical generalist, o moaşă sau un asistent medical nu îşi exercită profesia efectiv, legal şi neîntrerupt pe o perioadă de cel puţin un an, cu normă întreagă sau echivalent parţial a respectivei profesii în ultimii 5 ani de la data absolvirii studiilor care atestă formarea în profesie, vor fi reatestaţi, în vederea reluării activităţii.”

2. La articolul 2, liniuţa a 7-a va avea următorul cuprins:

„- perioada în care asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali au desfăşurat activitate de voluntariat conform legii, pe o perioadă de cel puţin un an, cu normă întreagă sau echivalent parţial, a profesiei, în domeniul studiilor absolvite într-o unitate sanitară de profil autorizată, conform specializării.”

3. La articolul 2, liniuţa a 8-a se abrogă.

Art. II. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România,

Mircea Timofte

 

Bucureşti, 17 martie 2016.

Nr. 9.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.