MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr.248/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 248         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 4 aprilie 2016

 

SUMAR

 

HOTARARI ALE SENATULUI

 

46. - Hotărâre privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi ale sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective COM (2016) 31 final

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

3.482. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare

 

3.485. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind lista programelor recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat şi al Academiei Române, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice

 

HOTĂRÂRI ALE SENATULUI

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

SENATUL

 

HOTĂRÂRE

privind Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind omologarea şi supravegherea pieţei autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi ale sistemelor, componentelor şi unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective COM (2016) 31 final

 

În temeiul dispoziţiilor art. 67, art. 148 alin. (2) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale Protocolului (nr. 2) anexat Tratatului de la Lisabona, de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007, ratificat prin Legea nr. 13/2008,

având în vedere Raportul Comisiei pentru afaceri europene nr. LXII/208 din 16 martie 2016,

 

Senatul adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - Se constată:

I. Prezenta propunere de regulament nu încalcă principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii.

II. Se notează:

- îmbunătăţirea activităţii de omologare de tip şi supraveghere a pieţei pentru vehiculele rutiere şi produsele auto introduse pe piaţă va contribui la creşterea siguranţei rutiere şi a protecţiei mediului

III. Se consideră necesare şi importante:

a) revizuirea cerinţelor referitoare la evaluarea autorităţilor de omologare, astfel încât să se ţină cont de faptul că acestea lucrează pe o piaţă concurenţială;

b) revizuirea cerinţelor referitoare la evaluarea şi desemnarea serviciilor tehnice, astfel încât să se evite creşterea semnificativă a costurilor administrative pentru operatorii economici;

c) reevaluarea impunerii unor taxe naţionale directe pentru solicitanţii de omologare pentru activităţile de omologare şi supraveghere a pieţei, inclusiv a activităţilor desfăşurate direct de Comisia Europeană, astfel încât să se evite creşterea semnificativă a costurilor administrative pentru operatorii economici;

d) revizuirea aplicabilităţii practice a unor prevederi, astfel încât să se evite îngreunarea sau blocarea unor activităţi aferente regulamentului.

IV. Se consideră cruciale:

a) Modul de finanţare pentru activităţile de supraveghere a pieţei trebuie să fie echitabil, Costurile activităţii de supraveghere a pieţei ar trebui plătite de către statele membre, şi nu de către constructori.

b) Durata de valabilitate limitată la 5 ani pentru certificatele de omologare este acceptabilă pentru vehiculul complet, dar va trebui stipulat suplimentar ca extinderile de omologare să fie considerate ca prelungiri de valabilitate. Pentru componente şi sisteme, valabilitatea limitată este în contradicţie cu Acordul din 1958 al Naţiunilor Unite (Acordul sub care sunt emise Regulamentele ECE-ONU) şi, deci, nu se poate aplica. Clarificarea gestionării nonconformităţilor, diferenţierea riscurilor majore şi a nonconformităţilor minore, precum şi adaptarea măsurilor aplicabile trebuie adăugate în text. În aceasta problematică complexă este necesară implicarea constructorilor, deoarece importatorii şi distribuitorii nu au expertiza necesară să gestioneze astfel de subiecte;

c) Multitudinea de controale şi audituri ale serviciilor tehnice prevăzute de proiect nu trebuie să afecteze eficacitatea globală a acestora şi nu trebuie să genereze suprasarcini pentru laboratoare, care deja sunt foarte solicitate în momentul de faţă. În caz de retragere a acreditării unui laborator agreat, certificatele emise de acest laborator trebuie să rămână valabile, dacă nu fac obiectul motivului retragerii.

V. Se recomandă atenţie:

- Datele de aplicare a noului Regulament trebuie stabilite ţinând cont să nu se suprapună cu cele ale noilor evoluţii reglementare deja prevăzute în următorii 4-5 ani şi ţinând cont de volumul mare de activităţi şi investiţii generate de acestea pentru industrie, pentru autorităţile de omologare, precum şi pentru serviciile tehnice

Art. 2. - Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar opinia cuprinsă în această hotărâre se transmite către instituţiile europene.

 

Această hotărâre a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 martie 2016, în conformitate cu prevederile art. 78 din Regulamentul Senatului şi ale art. 5 lit. f) şi art. 30 lit. b) din anexa la Regulamentul Senatului, aprobat prin Hotărârea Senatului nr. 28/2008, republicat

 

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 29 martie 2016.

Nr. 46.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 10

din 14 ianuarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Ioan Mircea Moloţ în Dosarul nr. 2.873/97/2015 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 995 D/2015,

2. La apelul nominal se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind În stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate. Referitor la dreptul judecătorului de a verifica probele de vinovăţie, în condiţiile în care măsura asigurătorie se ia nu doar asupra bunurilor suspectului sau inculpatului, ci şi asupra bunurilor altor persoane în posesia sau proprietatea cărora se află bunurile, se apreciază că acesta nu este un element determinant pentru decizia asupra constituţionalităţii textului criticat. Se arată că, în procedurile care se derulează pe parcursul unei cauze penale, judecătorul se pronunţă şi asupra condiţiilor de legalitate şi temeinicie a măsurilor asigurătorii. În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa unei durate maxime a măsurii asigurătorii, se arată că ea se menţine pe durata întregului proces penal, până la rămânerea definitivă a cauzei, dar cu verificarea ei în anumite momente procesuale, aşa încât aceasta poate fi ridicată atunci când nu mai subzistă cauzele luării ei. Se susţine că, pentru aceste motive, textul criticat nu încalcă prevederile constituţionale invocate de autorul excepţiei. În sprijinul neîncălcării prin textul criticat a prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de proprietate privată sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 207 din 31 martie 2015 şi nr. 629 din 8 octombrie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 15 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.873/97/2015, Tribunalul Hunedoara - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Ioan Mircea Moloţ într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri formulate împotriva măsurii sechestrului asigurător dispuse în cursul urmăririi penale,

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, dacă textul criticat este interpretat în sensul că judecătorul care dispune măsurile asigurătorii nu poate verifica existenţa unor probe referitoare la vinovăţie sau alte aspecte ale cauzei, acesta contravine dreptului de acces la justiţie al inculpatului, prevăzut la art. 21 din Constituţie. Se mai arată că, întrucât legea nu prevede o durată maximă a măsurii asigurătorii astfel dispuse şi nici posibilitatea de verificare periodică a necesităţii menţinerii ei, dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 încalcă prevederile art. 44 şi 53 din Constituţie. Se mai arată că lipsa obligativităţii reevaluării periodice a subzistenţei motivelor care au determinat luarea măsurii asigurătorii încalcă dreptul la apărare, întrucât o evoluţie a dosarului în sensul infirmării acuzaţiilor iniţiale nu poate fi valorificată în plănui acestor măsuri.

6. Tribunalul Hunedoara - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate,

8. Avocatul Poporului opinează că dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 sunt constituţionale. Se face trimitere la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 207 din 31 martie 2015, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că, până la dovedirea vinovăţiei în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestrul asigurător nu afectează substanţa dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii. Referitor la accesul la justiţie împotriva acestei măsuri, se susţine că acesta este asigurat prin prevederile art. 250 din Codul de procedură penală.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, care au următorul cuprins: „în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune dintre cele prevăzute în prezentul capitol, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.”

12. Se susţine că textele criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 23 alin. (11) cu privire la prezumţia de nevinovăţie, art. 24 referitor la dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015 (paragrafele 14 şi 15), a reţinut că măsurile asigurătorii sunt definite drept măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului, inculpatului, părţii responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despăgubirilor civile. Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Potrivit art. 249 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală, măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului; în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate; în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. Măsurile asigurătorii se dispun de procuror, în cursul urmăririi penale, din oficiu sau la cererea părţii civile, prin ordonanţă motivată, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanţa de judecată în timpul procesului penal, la sesizarea procurorului, a părţii civile sau din oficiu, prin încheiere motivată, producându-şi efectele de la momentul dispunerii până la momentul pronunţării hotărârii definitive în dosarul penal. Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că măsura asigurătorie, indiferent de organul judiciar care o instituie, trebuie motivată, fiind necesar să se arate, în cuprinsul actului prin care se dispune (ordonanţă sau încheiere), îndeplinirea condiţiilor legale privind necesitatea dispunerii măsurii şi, de asemenea, întinderea prejudiciului sau a valorii necesare pentru care se solicită sechestrul şi valoarea care urmează a fi garantată în acest fel. De asemenea, pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca suspectul sau inculpatul să pregătească ori să realizeze manopere sau activităţi din care să rezulte că ar intenţiona ascunderea bunurilor sale, măsura putând fi dispusă în toate cazurile în care s-a produs un prejudiciu sau legea impune confiscarea specială sau extinsă.

14. Distinct de cele arătate, Curtea constată că dispunerea măsurilor asigurătorii şi instituirea sechestrului asigurător se fac pe baza valorilor implicate în cauză (valoarea prejudiciului sau a sumelor probabile ce trebuie confiscate, bonitatea suspectului sau a inculpatului, valoarea patrimoniului de care acesta dispune) şi sunt lăsate, de regulă, la aprecierea organelor judiciare. De la această regulă Codul de procedură penală şi legile speciale prevăd excepţii referitoare atât la obligativitatea instituirii sechestrului asigurător, cât şi la imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii, acestea din urmă având drept criterii calitatea titularilor şi tipul bunurilor.

15. Cu privire la cea dintâi categorie de excepţii, dispoziţiile art. 249 alin. (7) din Codul de procedură penală instituie obligativitatea instituirii sechestrului în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitatea de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, indiferent dacă aceasta are sau nu desemnat un reprezentant legal şi indiferent dacă acesta înţelege să formuleze o cerere de sechestru.

16. Cazuri de instituire obligatorie a sechestrului asigurător sunt prevăzute: la art. 32 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I. nr. 702 din 12 octombrie 2012, conform căruia luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie în cazul săvârşirii oricărei infracţiuni de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism; la art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care prevede obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în situaţia săvârşirii unei infracţiuni prevăzute de această lege; şi la art. 20 din Legea nr. 78/2000, criticat de autorul excepţiei.

17. Analizând obiectul legilor anterior enumerate, precum şi particularităţile infracţiunilor în cazul cărora este prevăzută excepţia luării obligatorii a măsurilor asigurătorii, Curtea reţine că reglementarea acestor excepţii a fost determinată, în mod special, de importanţa relaţiilor sociale ocrotite prin acestea, de caracteristicile elementelor constitutive ale laturii obiective a acestor infracţiuni şi de pericolul social crescut al faptelor incriminate.

18. Referitor la norma juridică a cărei neconstituţionalitate se invocă în prezenta cauză, aceasta obligă organele judiciare la luarea măsurilor asigurătorii în cazul unor infracţiuni ce au un obiect material care poate atinge valori foarte mari şi al căror pericol social este, de asemenea, foarte ridicat. Aşa fiind, şi prejudiciile provocate prin săvârşirea infracţiunilor constau în sume însemnate de bani. În aceste condiţii, textul criticat are rolul de a asigura posibilitatea acoperirii parţiale sau totale a pagubelor provocate, caracterul obligatoriu al măsurilor asigurătorii având rolul de a împiedica sustragerea, ascunderea sau înstrăinarea bunurilor ce fac obiectul lor.

19. Aşa fiind, Curtea constată că, prin prisma particularităţilor infracţiunilor reglementate prin Legea nr. 78/2000, obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii apare ca fiind justificată.

20. Referitor la pretinsa încălcare prin textul criticat a dispoziţiilor art. 44 din Constituţie, prin Decizia nr. 207 din 31 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 3 iunie 2015 (paragraful 19), Curtea Constituţională a statuat că, până la dovedirea vinovăţiei în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanţa dreptului avut asupra bunurilor supuse măsurii.

21. Cu privire la pretinsa încălcare prin textul criticat a liberului acces la justiţie, Curtea constată că dreptul fundamental prevăzut la art. 21 din Constituţie semnifică posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin normele de procedură penală, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Or, simpla instituire a măsurilor asigurătorii, conform art. 20 din Legea nr. 78/2000, nu este de natură a înlătura aceste garanţii procesuale, aşa încât nu poate fi reţinută restrângerea sau încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 21 din Constituţie. De altfel, tot prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, Curtea a observat că indisponibilizarea bunurilor prin luarea măsurilor asigurătorii nu are în vedere drepturi în materie penală în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căruia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil de către o instanţă independentă şi imparţială.

22. În ceea ce priveşte susţinerea conform căreia prevederile art. 20 din Legea nr. 78/2000 încalcă dreptul la apărare, prevăzut la art. 24 din Constituţie, Curtea constată că acesta din urmă presupune dreptul persoanei interesate de a se apăra în cadrul unei proceduri judiciare şi de a fi asistată de un avocat ales sau numit din oficiu. În acest sens, procedura instituirii sechestrului asigurător, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 78/2000, nu restrânge şi nu înlătură posibilitatea titularului dreptului de proprietate asupra bunului sechestrat de a se apăra sau de a-şi angaja un avocat chiar şi pe parcursul acestei proceduri necontencioase.

23. Referitor la respectarea, prin textul criticat, a dispoziţiilor art. 23 alin. (11) din Constituţie, Curtea constată că instituirea unor măsuri cu caracter provizoriu şi preventiv în vederea împiedicării distrugerii, sustragerii sau înstrăinării unor bunuri care au legătură cu săvârşirea unei infracţiuni nu este de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie a proprietarului sau posesorului acestora, prezumţie care subzistă până la constatarea vinovăţiei acestuia printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Mircea Moloţ în Dosarul nr. 2.873/97/2015 al Tribunalului Hunedoara - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Tribunalului Hunedoara - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 ianuarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CUR|JI CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare

 

Având în vedere prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza prevederilor Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare şi ale Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă art. 2 şi 3 din Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.644/2012 privind unele măsuri de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 7 septembrie 2012, cu modificările ulterioare.

Art. 3. - Unitatea Executivă pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, Direcţia generală învăţământ superior, Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, instituţiile de învăţământ superior, Academia Română şi institutele naţionale de cercetare-dezvoltare vor duce la îndeplinire prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 martie 2016.

Nr. 3.482.

 

ANEXĂ

 

REGULAMENT

de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, este un organism consultativ, fără personalitate juridică, al Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare MENCŞ.

Art. 2. - (1) CNATDCU se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit prevederilor prezentului regulament, aprobat în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

(2) Termenii şi expresiile din text au următoarele semnificaţii:

a) conducător de doctorat-cadrul didactic sau cercetătorul cu experienţă în domeniul cercetării ştiinţifice, care coordonează activitatea studentului-doctorand în urma dobândirii acestui drept în conformitate cu prevederile art. 166 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b) program de studii universitare de doctorat, denumit în continuare programul de doctorat - totalitatea activităţilor în care este implicat studentul-doctorand, relevante din punctul de vedere al studiilor universitare de doctorat;

c) teză de doctorat - lucrarea ştiinţifică originală elaborată de către un student-doctorand în cadrul studiilor universitare de doctorat, condiţie legală pentru obţinerea titlului de doctor;

d) IOSUD - instituţia, universitatea sau Academia Română, care a organizat sau care are dreptul de a organiza programe de doctorat;

e) şcoală doctorală - o structură organizatorică şi administrativă constituită în cadrul IOSUD şi care oferă sprijinul necesar pentru desfăşurarea studiilor de doctorat într-o tematică disciplinară ori interdisciplinară;

f) standarde de calitate sau de etică profesională - orice prevederi prin care se asigură originalitatea tezei de doctorat;

g) plagiatul - expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;

h) conflict de interese - o situaţie în care o persoană se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv cu studentul-doctorand sau cu conducătorul de doctorat al acestuia, sunt sau au fost angajate, în ultimii 5 ani anteriori evaluării, în IOSUD care propune acordarea titlului de doctor sau s-au aflat în orice tip de relaţii contractuale cu studentul - doctorand sau cu conducătorul de doctorat al acestuia;

i) semnătura electronică - documentul semnat cu semnătură electronică extinsă, cu valoare legală, aşa cum este definită aceasta de Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată.

(3) în cadrul întregii sale activităţi, CNATDCU respectă reglementările legale în vigoare privind incompatibilităţile şi conflictele de interese. Membrii CNATDCU care se află în situaţie de conflict de interese cu privire la unul dintre subiectele aflate pe ordinea de zi notifică acest fapt preşedintelui CNATDCU, nu iau parte la votul privind subiectele respective şi nu sunt luaţi în considerare la stabilirea cvorumului necesar desfăşurării votului.

§1.Atribuţiile CNATDCU

Art. 3. - CNATDCU are, în principal, următoarele atribuţii:

a) validează comisiile care evaluează tezele de abilitare, validează conţinutul dosarului de abilitare şi propune acordarea sau neacordarea atestatului de abilitare, prin ordin emis de ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, conform art. 300 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare;

b) evaluează dosarele de acordare a titlului de doctor conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul regulament, şi propune acordarea sau neacordarea titlului de doctor, prin ordin emis de către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, conform art. 168 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare;

c) analizează şi decide asupra sesizărilor nerespectării standardelor de etică profesională, inclusiv existenţa plagiatului, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare, conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul regulament;

d) evaluează dosarele de concurs pentru acordarea gradelor profesionale de cercetător ştiinţific gradele I şi II, denumite în continuare CSI şi CSII, confirmă sau infirmă motivat rezultatele concursurilor şi propune emiterea ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice de acordare sau neacordare a acestor grade profesionale, conform art. 17 din Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare;

e) propune MENCŞ procedurile de evaluare periodică a conducătorilor de doctorat şi realizează aceste evaluări conform art. 170 alin. (4) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

f) prezintă un raport anual MENCŞ privind resursa umană pentru activităţile didactice şi de cercetare din învăţământul superior, în baza unor indicatori specifici, conform art. 219 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

g) propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru participarea la concursurile pentru ocuparea funcţiilor didactice universitare de lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar, respectiv profesor universitar şi pentru acordarea gradelor profesionale de CS II şi CS I. Aceste standarde se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, conform art. 219 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

h) propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea calităţii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare, standarde care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, conform art. 219 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

i) propune Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante în universităţi, care se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, conform art. 295 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

j) evaluează şi formulează propuneri în vederea emiterii unui ordin de către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice în legătură cu acordarea indemnizaţiei de merit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit şi a Regulamentului de funcţionare a Comisiei naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările ulterioare;

k) propune standarde specifice domeniului pentru tezele de doctorat;

l) alte atribuţii stabilite prin lege sau prin prezentul regulament.

§2. Structurile CNATDCU

Art. 4. - (1) Structurile din componenţa CNATDCU sunt:

a) Consiliul general;

b) comisiile de specialitate şi comisiile de contestaţie;

c) comisiile de lucru numite de preşedintele CNATDCU sau de preşedintele comisiei de specialitate pentru sarcini specifice pe durată determinată.

(2) Atât membrii Consiliului general, cât şi membrii comisiilor de specialitate sunt membri ai CNATDCU.

§3. Deciziile CNATDCU

Art. 5. - (1) Deciziile structurilor CNATDCU sunt aprobate prin votul membrilor acestuia. Pentru a adopta o decizie, membrii structurilor CNATDCU pot vota atât în cadrul şedinţelor, cât şi de la distanţă, exprimându-şi dreptul la vot prin mijloace electronice.

(2) Cvorumul necesar pentru luarea deciziilor în cadrul structurilor CNATDCU este de jumătate plus unu din numărul total al membrilor cu drept de vot.

(3) Participarea la şedinţele CNATDCU poate fi asigurată şi prin videoconferinţă.

(4) În vederea asigurării posibilităţii de vot electronic, documentele supuse aprobării sunt transmise membrilor, de regulă, cu cel puţin 3 zile înaintea termenului-limită pentru exprimarea votului.

 

CAPITOLUL II

Constituire

 

Art. 6. - Pot fi membri CNATDCU cadre didactice universitare şi cercetători având cel puţin titlul de conferenţiar sau de CS II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, membri ai Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură.

§1. Consiliul general

Art. 7. - (1) Consiliul general al CNATDCU, denumit în continuare Consiliul general, este format din maximum 47 de membri, dintre care maximum 35 sunt preşedinţii comisiilor de specialitate.

(2) Consiliul general este condus de un preşedinte şi

3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi de către membrii acestuia în prima şedinţă.

(3) Preşedintele Consiliului general este şi preşedinte al CNATDCU, iar vicepreşedinţii Consiliului general sunt şi vicepreşedinţi ai CNATDCU.

Art. 8. - Membrii CNATDCU sunt personalităţi de prestigiu academic şi ştiinţific, cultural şi moral, recunoscute pe plan naţional/internaţional, numite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice pentru un mandat de maximum 4 ani.

§2. Comisiile de specialitate

Art. 9. - (1) Fiecare comisie de specialitate are un preşedinte şi unul sau 2 vicepreşedinţi.

(2) Comisiile de specialitate ale CNATDCU sunt compuse din experţi în domeniul sau domeniile ştiinţifice arondate, numiţi ca membri ai CNATDCU prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(3) Numărul membrilor unei comisii de specialitate este stabilit în cadrul structurii CNATDCU astfel încât să asigure calitatea evaluării printr-o încărcare uniformă şi rezonabilă a acestora. În acest scop, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice poate dispune completarea comisiilor de specialitate cu noi experţi şi în timpul derulării unui mandat al CNATDCU, după acelaşi procedeu de selectare. Mandatul acestora se încheie la expirarea mandatului CNATDCU prevăzut la art. 8.

(4) în cazul în care într-o comisie de specialitate a CNATDCU nu există numărul necesar de membri care să nu se afle în conflict de interese pentru evaluarea tezei, preşedintele comisiei de specialitate transmite preşedintelui CNATDCU propunerea de includere în comisia de specialitate, exclusiv pentru această evaluare, a unor membri suplimentari, cu nominalizarea acestora. Preşedintele CNATDCU transmite ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice această propunere spre aprobare prin ordin.

§3. Revocarea din calitatea de membru CNATDCU

Art. 10. - (1) Membrii CNATDCU au următoarele obligaţii:

a) de a participa la şedinţele de lucru şi activităţile din cadru CNATDCU;

b) de a respecta normele etice sau de deontologie profesională;

c) de a îndeplini sarcinile ce le revin ca urmare a calităţii deţinute.

(2) Membrii CNATDCU pot fi revocaţi din această calitate cu respectarea principiului simetriei actelor juridice.

(3) în cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1), ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice poate proceda la revocarea membrilor pe baza unei propuneri motivate a CNATDCU.

(4) Pe locul rămas vacant în urma revocării se numeşte, după consultarea CNATDCU, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, un nou membru care îndeplineşte condiţiile conform legii.

 

CAPITOLUL III

Atribuţiile şi competenţele CNATDCU

 

SECŢIUNEA 1

Consiliul general

 

Art. 11. - Consiliul general are următoarele atribuţii şi competenţe:

a) elaborează şi propune spre aprobare ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice regulamentul intern de funcţionare al CNATDCU şi al comisiilor CNATDCU;

b) monitorizează continuu respectarea reglementărilor, procedurilor şi standardelor în vigoare în activitatea comisiilor de specialitate, întocmind rapoarte anuale către ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice;

c) primeşte sesizările de nerespectare a standardelor de etică profesională, inclusiv de existenţă a plagiatului în cadrul tezelor de doctorat, şi analizează responsabilitatea autorului tezei de doctorat, a conducătorului de doctorat sau a şcolii doctorale pentru aplicarea prevederilor art. 68 alin. (6) şi art. 69 alin. (5) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Procedura de soluţionare a sesizărilor este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul regulament;

d) solicită IOSUD punctul de vedere privind nerespectarea standardelor de etică profesională, inclusiv existenţa plagiatului, în cadrul tezelor de doctorat, în termenul stabilit la art. 69 alin. (3) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

e) aprobă şi propune ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice acţiunile necesare îmbunătăţirii activităţii CNATDCU, rezultate ca urmare a monitorizării;

f) adoptă rezoluţii în conformitate cu prevederile prezentului regulament;

g) validează propunerile comisiilor de specialitate şi/sau comisiilor de lucru constituite în temeiul prevederilor art. 4 alin. (1) lit. c), formulate în urma procesului de evaluare a respectării standardelor de calitate şi de etică profesională, inclusiv de stabilire a existenţei plagiatului;

h) analizează contestaţiile şi decide privind nerespectarea standardelor de calitate şi de etică profesională, inclusiv existenţa plagiatului, în cadrul tezelor de doctorat;

i) propune MENCŞ, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, una sau mai multe măsuri precum retragerea calităţii de conducător de doctorat, retragerea titlului de doctor sau retragerea acreditării şcolii doctorale;

j) alte atribuţii stabilite de lege sau prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

Art. 12. - (1) Consiliul general poate desfăşura următoarele tipuri de activităţi:

a) evaluarea calităţii resurselor umane din şcolile doctorale;

b) analizarea sesizărilor privind respectarea standardelor de etică profesională, inclusiv privind existenţa plagiatului în cadrul tezei de doctorat;

c) verificarea modului de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi;

d) elaborarea raportului privind resursa umană pentru activităţile didactice şi de cercetare din învăţământul superior;

e) elaborarea propunerilor de metodologii şi reglementări care intră în atribuţiile CNATDCU.

(2) Membrii Consiliului general pot participa, în funcţie de necesităţi ori la cererea ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice sau a preşedintelui CNATDCU, în comisii de lucru, pe durată determinată, şi pentru alte tipuri de activităţi, în condiţiile legii.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Preşedintele CNATDCU

 

Art. 13. - (1) Preşedintele CNATDCU are următoarele atribuţii:

a) conduce lucrările Consiliului general;

b) stabileşte ordinea de zi a şedinţelor de lucru ale Consiliului general, pe baza propunerilor membrilor Consiliului general; ordinea de zi poate fi modificată prin decizie a membrilor Consiliului general, la cererea oricărui membru al Consiliului general;

c) reprezintă CNATDCU în relaţia cu ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice şi cu terţii;

d) alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice;

e) poate înfiinţa comisii de lucru, pe durată determinată, care pot include membri CNATDCU sau experţi externi.

(2) în cazul absenţei preşedintelui CNATDCU, conducerea lucrărilor şi stabilirea ordinii de zi a şedinţelor Consiliului general se fac de către unul dintre vicepreşedinţi. Vicepreşedinţii îndeplinesc aceste activităţi prin rotaţie,în ordine alfabetică.

(3) Preşedintele CNATDCU poate delega vicepreşedinţilor CNATDCU unele din atribuţiile sale, pe perioadă determinată sau nedeterminată, şi poate revoca respectivele delegări.

Art. 14. - Consiliul general şi comisiile sunt convocate de către preşedintele CNATDCU sau MENCŞ ori de câte ori este necesar.

Art. 15. - Deciziile Consiliului general pot fi contestate, conform legii.

Art. 16. - Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice sau un reprezentant al acestuia poate participa de drept atât la şedinţele Consiliului general, cât şi la şedinţele comisiilor de specialitate, fără drept de vot.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Preşedintele comisiei de specialitate

 

Art. 17. - (1) Preşedintele comisiei de specialitate are următoarele atribuţii:

a) coordonează activitatea comisiei de specialitate;

b) reprezintă comisia în cadrul Consiliului general;

c) alte atribuţii stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice sau prin decizie a Consiliului general.

(2) Preşedintele comisiei de specialitate poate delega vicepreşedintelui sau vicepreşedinţilor comisiei unele din atribuţiile sale, pe perioadă determinată sau nedeterminată.

 

CAPITOLUL IV

Standardele minimale

 

Art. 18. - (1) Propunerea de către CNATDCU a standardelor minimale prevăzute la art. 219 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează conform următoarei proceduri:

a) fiecare comisie de specialitate propune, prin decizie a comisiei, standardele minimale aplicabile domeniilor acoperite de respectiva comisie, pe baza propunerilor făcute de către membrii acelei comisii;

b) Consiliul general validează, prin decizie, standardele minimale, pe baza propunerilor făcute de către comisiile de specialitate, şi le propune spre aprobare ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice;

c) propunerea Consiliului general este înaintată de către preşedintele CNATDCU ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice;

d) standardele minimale se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, pe baza propunerii Consiliului general.

(2) Standardele minimale necesare şi obligatorii pentru obţinerea atestatului de abilitare sunt identice cu cele pentru conferirea titlului de profesor universitar.

(3) Standardele minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea gradului profesional de CS I şi OS II sunt stabilite de comisia de specialitate CNATDCU, astfel încât să asigure echivalenţa cu titlul de profesor universitar, respectiv de conferenţiar universitar.

(4) CNATDCU poate propune ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice modificarea standardelor minimale, în urma reluării procedurii prevăzute la alin. (1).

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 19. - Activitatea CNATDCU, în condiţiile legii, este asistată din punct de vedere tehnic de către un secretariat tehnic aprobat prin ordin al ministrului.

Art. 20. - Resursele materiale şi financiare necesare funcţionării CNATDCU şi comisiilor de lucru ale acestuia sunt asigurate de către MENCŞ, în condiţiile legii.

Art. 21. - Bugetul CNATDCU este gestionat prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) şi se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.

Art. 22. - Pentru participarea la şedinţe sau reuniuni de lucru, membrii CNATDCU şi ai organelor de lucru ale acestuia primesc, pentru fiecare şedinţă sau reuniune de lucru, o retribuţie brută egală cu 1/20 din valoarea brută a salariului de bază, corespunzător coeficientului de ierarhizare maxim, al unui profesor universitar din instituţii de învăţământ superior finanţate din fonduri publice, conform legii.

Art. 23. - Pentru participarea la şedinţe sau la reuniuni de lucru, membrilor CNATDCU şi ai organelor de lucru ale acestuia le sunt decontate cheltuielile de transport, diurnă şi cazare, în condiţiile legii.

Art. 24. - Remunerarea activităţii desfăşurate în afara activităţii de bază de către membrii comisiilor sau grupurilor de lucru ale CNATDCU şi decontarea cheltuielilor de transport, diurnă şi cazare ale acestora pentru participarea la şedinţe sau la reuniuni de lucru se fac în condiţiile legii şi în limitele bugetului alocat cu această destinaţie.

 

ANEXA Nr. 1

la regulament

 

Metodologia de evaluare a tezelor de doctorat

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Teza de doctorat este o lucrare originală, fiind obligatorie menţionarea sursei pentru orice material preluat.

Art. 2. - Studentul-doctorand este autorul tezei de doctorat şi îşi asumă corectitudinea datelor şi informaţiilor prezentate în teză, precum şi a opiniilor şi demonstraţiilor exprimate în teză.

Art. 3. - Conducătorul de doctorat răspunde împreună cu autorul tezei de respectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv de asigurarea originalităţii conţinutului, potrivit prevederilor art. 170 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

 

CAPITOLUL II

Susţinerea publică a tezei de doctorat

 

Art. 4. - În vederea susţinerii publice a tezei de doctorat trebuie respectate următoarele reguli:

a) IOSUD emite un document justificativ înregistrat în registrul de evidenţe al instituţiei atunci când studentul-doctorand predă teza în format electronic şi, după caz, în format printat la secretariatul şcolii doctorale, documentul eliberat făcând parte din dosarul de doctorat;

b) şcoala doctorală realizează analiza de similitudini utilizând un program recunoscut de CNATDCU; şcoala doctorală poate solicita, suplimentar, utilizarea unui program dezvoltat la nivel naţional privind detecţia de similitudini; rapoartele de similitudini se includ în „dosarul de doctorat”; durata de verificare nu poate depăşi 30 de zile de la data depunerii tezei de doctorat la IOSUD;

c) teza de doctorat este prezentată în comisia de îndrumare din cadrul şcoli doctorale; după această presusţinere, care poate fi publică, conducătorul de doctorat şi comisia de îndrumare decid asupra depunerii oficiale a tezei şi organizării susţinerii publice; referatul de acceptare al conducătorului de doctorat şi acordul membrilor comisiei de îndrumare se includ în „dosarul de doctorat”; durata procesului de evaluare a tezei în comisia de îndrumare şi control este de 30 de zile;

d) teza de doctorat se depune în mod oficial la secretariatul şcolii doctorale, în format tipărit şi în format electronic, împreună cu rezumatul tezei de doctorat şi CV-ul doctorandului; secretariatul şcolii doctorale certifică îndeplinirea de către doctorand a tuturor obligaţiilor din cadrul programului de studii universitare de doctorat şi respectarea procedurilor prezentate la lit. a)-c);

e) cererea pentru fixarea datei de susţinere publică a tezei de doctorat, avizată de conducătorul de doctorat şi de preşedintele comisiei de susţinere, se depune la secretariatul şcolii doctorale cu minimum 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru susţinere;

f) şcoala doctorală întocmeşte şi afişează anunţul pentru susţinerea publică cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru susţinere. Acesta va include în mod obligatoriu data, locaţia şi ora de susţinere, conducătorul sau conducătorii de doctorat, precum şi locul unde textul integral al tezei poate fi consultat în format tipărit. Anunţul susţinerii publice, rezumatul tezei în format electronic, CV-ul doctorandului, CV-urile membrilor comisiei de susţinere publică a tezei de doctorat sau link-uri către acestea sunt afişate pe site-ul IOSUD;

g) comisia de doctorat trebuie să îndeplinească prevederile art. 76 din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţilor oficiali, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Excelent, „Foarte bine”, „Bine”, „Satisfăcător” şi „Nesatisfăcător”.

Art. 6. - Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Excelent”, „Foarte bine”, „Bine” sau „Satisfăcător”, comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor. Propunerea se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice acordarea sau neacordarea titlului de doctor.

Art. 7. - În cazul atribuirii calificativului „Nesatisfăcător”, comisia de doctorat precizează elementele de conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi solicită o nouă susţinere publică a tezei, A două susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat ca şi în cazul primei susţineri. În cazul în care şi la a două susţinere publică se obţine calificativul „Nesatisfăcător, titlul de doctor nu se acordă, iar studentul-doctorand este exmatriculat.

Art. 8. - Dosarul de doctorat se arhivează de către IOSUD cu regim permanent.

 

CAPITOLUL III

Dosarul de doctorat

 

Art. 9. - Dosarul de doctorat va conţine următoarele:

a) copie scanată a actului de identitate al studentului-doctorand;

b) copie scanată a certificatului de naştere al studentului-doctorand;

c) copie scanată a certificatului de căsătorie, dacă este cazul;

d) CV-ul studentului-doctorand;

e) decizia de admitere la programul de studii universitare de doctorat;

f) contractul de studii universitare de doctorat şi actele adiţionale, după caz. Datele personale, cu excepţia numelui, nu vor fi vizibile public;

g) cerere semnată de studentul-doctorand, înregistrată la şcoala doctorală, privind demararea procedurilor de evaluare a tezei de către comisia de îndrumare, avizată de conducătorul de doctorat, în vederea presusţinerii;

h) copie scanată după declaraţia semnată de studentul-doctorand şi de conducătorul de doctorat privind asumarea răspunderii cu privire la asigurarea originalităţii conţinutului tezei de doctorat, precum şi a respectării standardelor de calitate şi de etică profesională, conform art. 143 alin. (4) şi art. 170 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 65 alin. (5)-(7) din Codul studiilor universitare de doctorat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 681/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

i) cel puţin un raport de similitudini care va include rezoluţia conducătorului de doctorat şi, după caz, a altor persoane care au analizat raportul;

j) referat întocmit de şcoala doctorală, preliminar susţinerii publice a tezei, şi documente care atestă parcursul programului de studii;

k) propunerea componenţei comisiei de susţinere publică, formulată de conducătorul de doctorat şi aprobată de CSUD;

l) CV-urile membrilor comisiei de susţinere publică;

m) decizia de numire a comisiei de susţinere publică;

n) cererea pentru fixarea datei de susţinere publică a tezei de doctorat, avizată de conducătorul de doctorat şi de preşedintele comisiei de susţinere, depusă la secretariatul şcolii doctorale cu minimum 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru susţinere;

o) anunţul pentru susţinerea publică, întocmit de şcoala doctorală cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data propusă pentru susţinere;

p) adeverinţa privind depunerea unui exemplar tipărit al tezei de doctorat la bibliotecă;

q) rapoartele referenţilor oficiali, membri ai comisiei de doctorat, semnate de aceştia, sub forma unor copii scanate sau documente semnate electronic;

r) referatul de acceptare din partea îndrumătorului de doctorat;

s) avizul comisiei de îndrumare în vederea depunerii tezei de doctorat la secretariatul şcolii doctorale;

ş) procesul-verbal al susţinerii publice a tezei de doctorat şi anexa cu întrebări şi răspunsuri, care conţine propunerea de acordare a titlului de doctor, semnat de toţi membrii comisiei de doctorat, sub forma unei copii scanate sau a unui document semnat electronic sau, după caz, înregistrarea audio integrală a susţinerii publice a tezei de doctorat, care va trebui însoţită de o adresă certificând durata înregistrării şi buna ei conservare (opţional);

t) rezumatul tezei de doctorat;

ţ) teza de doctorat şi anexele sale, în format electronic;

u) lista publicaţiilor rezultate în urma cercetării ştiinţifice din programul de studii doctorale, publicate sau acceptate spre publicare, dacă este cazul, şi copii scanate ale respectivelor publicaţii;

v) declaraţia studentului-doctorand privind opţiunile acestuia referitor la publicarea tezei de doctorat;

w) solicitarea IOSUD de intrare în procedura de evaluare la nivelul CNATDCU a tezei de doctorat, înregistrată la MENCŞ.

Art. 10. - Copiile documentelor, semnate electronic în format PDF, cu valoare legală, din dosarul de doctorat se încarcă pe platforma electronică naţională

Art. 11. - Procesul-verbal al susţinerii publice, prevăzut la art. 9 lit. ş), include şi:

a) calificativul propus a se acorda;

b) indicarea comisiei de specialitate din cadrul CNATDCU căreia îi este arondat domeniul de studii universitare de doctorat în care a fost absolvit programul de studii;

c) data susţinerii publice a tezei de doctorat.

Art. 12. - Teza de doctorat şi anexele sale, incluse în dosar, sunt încărcate semnate electronic în format PDF, cu valoare legală, pe platforma electronică naţională, în care textul principal este reprezentat ca atare, şi nu prin imagini. Pot face excepţie de la această regulă materialele audio, video sau ilustraţiile grafice.

 

CAPITOLUL IV

Evaluarea tezei de doctorat în cadrul CNDATCU

 

Art. 13. - Evaluarea de către Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, a dosarelor înaintate acestuia în vederea validării tezelor de doctorat şi a formulării propunerii de acordare/neacordare a titlurilor de doctor se realizează în conformitate cu prevederile prezentei metodologii.

Art. 14. - (1) Evaluarea dosarelor de către CNATDCU beneficiază de suportul unui sistem informatic, denumit în continuare platformă naţională, asigurat de MENCŞ.

(2) Platforma naţională asigură transmiterea în format electronic a informaţiilor în cadrul procedurilor prevăzute de prezenta metodologie.

Art. 15. - În vederea derulării procedurilor de evaluare a tezelor de doctorat, IOSUD au obligaţia de a constitui dosarul fiecărui student-doctorand în format electronic. Dosarul este înaintat CNATDCU prin intermediul platformei naţionale. Dosarul este încărcat în platformă în termen de maximum 30 de zile de la data susţinerii publice a tezei de doctorat.

Art. 16. - (1) Dosarul încărcat în platforma naţională se semnează electronic de către reprezentantul legal al IOSUD sau de Către o persoană delegată de acesta.

(2) Prin semnătura prevăzută la alin, (1), semnatarul îşi asumă răspunderea pentru conformitatea cu originalul a documentelor incluse în dosar, precum şi garantarea faptului că informaţiile încărcate în platforma naţională sunt corecte şi complete.

Art. 17. - (1) MENCŞ verifică din punct de vedere administrativ componenţa dosarului electronic încărcat de către IOSUD îh platforma naţională şi are obligaţia de a semnala instituţiilor care au transmis dosarele respective eventuale erori de înregistrare sau lipsa unor documente.

(2) CNATDCU nu reia analiza dosarelor privitoare la teze de doctorat care au fost analizate şi invalidate o singură dată de către CNATDCU şi care nu se transmit în termenul de un an de la invalidare, precum şi a dosarelor privitoare la teze de doctorat care au fost analizate şi invalidate de două ori de către CNATDCU, potrivit prevederilor art. 168 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 18. - (1) MENCŞ poate analiza teza de doctorat cu programe specializate în verificarea originalităţii. Rezultatul acestei analize este inclus în dosar.

(2) în termen de 15 zile lucrătoare de la înregistrarea dosarului, MENCŞ înaintează dosarul preşedintelui comisiei de specialitate din cadrul CNATDCU (conform domeniilor arondate prin ordin al ministrului).

Art. 19. - (1) în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea dosarului, preşedintele comisiei de specialitate nominalizează ca evaluatori 3 membri ai comisiei, în funcţie de tema tezei de doctorat.

(2) în cazul tezelor care tratează subiecte multidisciplinare sau interdisciplinare, numărul evaluatorilor poate fi suplimentat şi aceştia pot face parte din mai multe comisii de specialitate ale CNATDCU.

(3) După accesul la informaţiile din dosar, evaluatorii nominalizaţi transmit acceptul lor pentru participarea în comisia de evaluare a tezei, prin care declară că nu se află în conflict de interese pentru evaluarea tezei; dacă unii dintre cei nominalizaţi declină acceptul, se completează lista de nominalizări, putându-se apela şi la experţi externi, cu condiţia ca specialiştii nominalizaţi să deţină expertiza necesară evaluării respectivei teze şi să îndeplinească standardele minimale necesare ocupării postului do conferenţiar

(4) Propunerea de evaluatori va fi supusă confirmării tuturor membrilor comisiei de specialitate.

(5) Dacă în termen de 3 zile nu sunt formulate obiecţii de către membrii comisiei de specialitate, evaluatorii se consideră validaţi.

(6) Preşedintele comisiei de specialitate emite decizia de numire a comisiei de evaluare cuprinzând evaluatorii validaţi.

Art. 20. - Se află în situaţia de conflict de interese în cazul evaluării unui dosar persoanele care:

a) se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv cu studentul-doctorand sau cu conducătorul de doctorat al acestuia:

b) sunt sau au fost angajate, în ultimii 5 ani anteriori evaluării, în IOSUD care propune acordarea titlului de doctor;

c) s-au aflat în orice tip de relaţii contractuale cu studentul-doctorand sau cu conducătorul de doctorat al acestuia,

Art. 21. - Procesul de evaluare începe imediat după stabilirea comisiei de evaluare şi emiterea deciziei de numire a acesteia.

Art. 22. - Membrii comisiei de evaluare se pot consulta între ei în vederea evaluării dosarului,

Art. 23. - Comisia de evaluare analizează dosarul de doctorat în ceea ce priveşte respectarea procedurilor care au condus la propunerea de acordare a titlului de doctor şi îndeplinirea standardelor specifice pentru tezele de doctorat din domeniul respectiv. În cazurile în care comisia de specialitate nu a adoptat încă standarde specifice pentru tezele de doctorat din domeniul respectiv, evaluatorii vor analiza teza de doctorat din următoarele perspective:

a) relevanţa ştiinţifică;

b) impactul potenţial al rezultatelor şi măsura în care teza aduce contribuţii substanţiale la cunoaştere;

c) originalitatea şi caracterul inovativ sau creativ şi măsura în care candidatul demonstrează abilităţi de gândire critică independentă;

d) măsura în care candidatul a utilizat în mod adecvat metodele şi metodologiile de cercetare;

e) măsura în care modalitatea de prezentare a informaţiilor în cadrul tezei este adecvată;

f) măsura în care candidatul demonstrează înţelegerea literaturii relevante în domeniu şi familiarizarea cu aceasta;

g) măsura în care rezultatele prezentate în teză au fost publicate sau acceptate spre publicare, în urma evaluării de către evaluatori externi (prin peer review), ori stau la baza unor cereri de brevet sau a unor aplicaţii ori măsura în care rezultatele prezentate în teză au potenţialul de a fi publicate în acest fel sau de a fi aplicate;

h) respectarea normelor de bună conduită în activitatea de cercetare-dezvoltare.

Art. 24. - (1) Raportul individual de evaluare a tezei cuprinde unul dintre următoarele elemente:

a) votul de validare a tezei de doctorat şi a calificativului propus de comisia de susţinere;

b) votul de invalidare a tezei de doctorat, însoţit o argumentare a votului;

c) votul de validare a tezei de doctorat şi de modificare a calificativului propus de comisia de susţinere, însoţit de o motivare a propunerii de modificare.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) lit. b) poate fi redactat în limba română şi, după caz, în limba în care a fost redactată teza de doctorat.

Art. 25. - Raportul sintetic de evaluare a tezei de către comisia de evaluare este constituit din numărul de voturi de validare, respectiv de invalidare, din referatele prevăzute la art. 24, fără indicarea modului în care a votat individual fiecare evaluator, şi, în cazul în care a fost decisă validarea tezei, din calificativul propus de comisia de evaluare.

Art. 26. - (1) Rapoartele individuale de evaluare a tezei de doctorat, respectiv calificativul acordat acesteia se transmit prin platforma electronică sau, în cazul în care posibilităţile tehnice nu permit, direct de către membrii comisiei de evaluare preşedintelui comisiei principale şi celorlalţi membri ai comisiei de evaluare, în termen de 15 zile lucrătoare de la emiterea deciziei de numire a comisiei de evaluare.

(2) Modul în care a votat fiecare membru al comisiei de evaluare constituie secret profesional şi nu poate fi dezvăluit decât persoanelor prevăzute la alin. (1), comisiilor de control stabilite de către Consiliul general al CNATDCU şi organelor abilitate de control. Identitatea evaluatorilor este informaţie publică,

(3) Pentru încălcarea prevederilor alin. (2), persoanele în culpă răspund conform legii.

După încărcarea pe platformă, preşedintele comisiei de Specialitate notifică membrilor comisiei propunerile comisiilor de evaluare; dacă în termen de 5 zile lucrătoare niciunul dintre membrii comisiei de specialitate nu solicită lămuriri suplimentare sau o analiză suplimentară, propunerile comisiilor de evaluare sunt considerate validate.

Art. 27. - (1) Periodic sau la solicitarea preşedintelui ori a secretarului-general, secretariatul tehnic comunică Consiliului general lista tezelor de doctorat evaluate, propunerile comisiilor de evaluare validate de comisiile de specialitate şi link-uri la documentele existente pe platformă.

(2) Propunerile de validare/invalidare înaintate de comisii sunt supuse aprobării Consiliului general. Cel puţin o pătrime din membrii Consiliului general al CNATDCU pot solicita reluarea analizei tezei în cadrul comisiei de specialitate.

Art. 28. - (1) în cazul în care Consiliul general solicită reluarea evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea:

a) se reia procedura de stabilire a componenţei comisiei de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii, astfel încât membrii comisiei iniţiale de evaluare să nu facă parte din noua comisie de evaluare;

b) se reia evaluarea dosarului de către noua comisie de evaluare, potrivit prevederilor prezentei metodologii.

(2) Procedura reluării evaluării unei teze de doctorat pentru care comisia de evaluare a stabilit validarea se declanşează automat şi la solicitarea ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice.

(3) în cazul în care noua comisie de evaluare stabileşte validarea tezei, preşedintele CNATDCU emite decizia de validare.

Art. 29. - (1) în baza deciziei de validare, preşedintele CNATDCU propune ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice acordarea titlului de doctor. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice atribuie titlul de doctor prin ordin, în care se specifică calificativul acordat.

(2) Compartimentul de specialitate al MENCŞ transmite IOSUD ordinul de aprobare, însoţit de raportul sintetic de evaluare a tezei, în termen de 15 zile lucrătoare de la emiterea ordinului.

Art. 30. - (1) în cazul în care comisia de evaluare a stabilit invalidarea tezei de doctorat, preşedintele CNATDCU emite decizia de invalidare a tezei. Decizia de invalidare, însoţită de raportul sintetic de evaluare, se transmite MENCŞ în vederea comunicării acesteia către IOSUD/IOD, conform art. 168 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în cazul în care CNATDCU emite decizie de invalidare după evaluarea unei teze retransmise CNATDCU conform prevederilor art. 168 alin. (8) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, CNATDCU propune ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice neacordarea titlului de doctor. În acest caz, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite ordin de neacordare a titlului.

Art. 31. - (1) Ordinul de atribuire, respectiv de neacordare a titlului de doctor, precum şi decizia de invalidare a tezei pot fi contestate în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării către IOSUD/IOD. Contestaţia se înregistrează oficial la MENCŞ şi se transmite la UEFISCDI, în vederea derulării procedurii privind contestaţiile, prevăzută de prezenta metodologie.

(2) Comisia de analiză a contestaţiei este formată din 3 persoane şi se numeşte de către preşedintele comisiei CNATDCU, dintre membrii CNATDCU, persoanele numite fiind altele decât cele care au făcut parte din comisia de evaluare a tezei, respectându-se procedura prevăzută la art. 19.

(3) Comisia de analiză a contestaţiei întocmeşte în termen de 14 zile lucrătoare de la numirea acesteia un raport de analiză a contestaţiei, pe care îl înaintează Consiliului general al CNATDCU. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea raportului comisiei de analiză a contestaţiei, Consiliul general al CNATDCU va decide:

a) în cazul în care raportul comisiei de analiză a contestaţiei dovedeşte că procedura nu a fost respectată, la propunerea comisiei de analiză a contestaţiei, Consiliul general al CNATDCU decide reluarea procedurii de la etapa unde s-a dovedit că procedura nu a fost respectată, potrivit prevederilor prezentei metodologii;

b) în cazul în care raportul comisiei de analiză a contestaţiei dovedeşte că obiectul contestaţiei este nefondat, CNATDCU decide menţinerea deciziei iniţiale.

(4) Raportul comisiei de analiză a contestaţiei şi decizia CNATDCU se transmit MENCŞ pentru a fi comunicate contestatarului, în termen de maximum 45 de zile de la înregistrarea oficială a contestaţiei.

Art. 32. - La începutul fiecărui an, UEFISCDI publică pe site-ul web al CNATDCU numele membrilor CNATDCU care au evaluat dosare în vederea acordării titlului de doctor în anul precedent, indicându-se pentru fiecare membru numărul de dosare evaluate, fără indicarea identităţii persoanelor care au evaluat un anumit dosar.

 

ANEXA Nr. 2

la regulament

 

Soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, În cadrul unei teze de doctorat

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - Orice persoană fizică sau juridică, inclusiv membrii Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi ai Instituţiilor Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), poate sesiza în scris Consiliul general al CNATDCU cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat, indiferent de data susţinerii acesteia şi indiferent de data acordării titlului de doctor, prin intermediul Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI),

 

CAPITOLUL II

Depunerea şi înregistrarea sesizărilor

 

Art. 2. - Sesizarea trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiţii:

a) conţine date de identificare a persoanei fizice sau juridice care formulează sesizarea, respectiv: numele şi prenumele, codul numeric personal (CNP), adresa de domiciliu, adresa de corespondenţă electronică, pentru persoanele fizice, şi date de identificare şi adresele oficiale ale instituţiei, asociaţiei, organizaţiei etc., pentru persoanele juridice;

b) conţine date de identificare a tezei de doctorat pentru care se face sesizarea: autor, titlul tezei, instituţia care a eliberat diploma de doctor în baza respectivei teze de doctorat;

c) prezintă, anexat, copii ale documentelor consultate în baza cărora persoana fizică sau juridică formulează sesizarea, cu indicarea surselor de documentare şi datele de identificare ale acestora (de exemplu: biblioteci, reviste, cărţi publicate etc.);

d) conţine o motivare argumentată a sesizării, cu exemple concrete privind nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională ori cu privire la existenţa plagiatului în cadrul tezei de doctorat în cauză.

Art. 3. - Sesizarea şi anexele sale se depun şi se înregistrează oficial la UEFISCDI.

Art. 4. - (1) UEFISCDI verifică în termen de 3 zile dacă sesizarea respectă cerinţele prevăzute la art. 3.

(2) Dacă în urma verificării se constată nerespectarea prevederilor art. 2, UEFISCDI notifică în termen de 30 de zile persoana care a depus sesizarea asupra elementelor care trebuie completate şi clasează forma iniţială a sesizării.

Art. 5. - (1) Dacă sesizarea este admisă, ea este anonimizată pentru protejarea identităţii persoanei fizice sau juridice care a depus-o, iar UEFISCDI notifică de îndată MENCŞ şi preşedintele Consiliului general al CNATDCU, pentru a demara procesul de analizare şi soluţionare a sesizării.

(2) Decizia de clasare sau de admitere spre analiză a sesizării se publică pe site-ul www.cnatdcu.ro

 

CAPITOLUL III

Întocmirea dosarului de analiză

 

Art. 6. - (1) După primirea de la UEFISCDI a notificării privind sesizarea înregistrată oficial, MENCŞ întocmeşte dosarul de analiză.

(2) MENCŞ solicită Bibliotecii Naţionale a României transmiterea în format electronic, în termen de 5 zile lucrătoare, a unei copii „conform cu originalul” a tezei de doctorat şi realizează o copie electronică a dosarului de doctorat păstrat în arhiva proprie.

(3) în cazul în care, din motive obiective, documentele prevăzute la alin. (2) nu se pot regăsi la sursele indicate, se vor solicita copii conform cu originalul de la IOSUD.

Art. 7. - MENCŞ încarcă pe platforma naţională, într-o zonă nepublică, dar accesibilă membrilor comisiei de lucru, următoarele documente:

a) sesizarea anonimizată şi anexele sale;

b) copia „conform cu originalul” a tezei de doctorat;

c) copia „conform cu originalul” a documentelor din dosarul de doctorat păstrat în arhiva proprie;

d) reglementările legale aplicabile şi alte documente relevante pentru analiza sesizării;

e) punctul de vedere al instituţiei care a acordat diploma de doctor.

 

CAPITOLUL IV

Constituirea comisiei de lucru a CNATDCU

 

Art. 8. - (1) După primirea de la UEFISCDI a notificării privind sesizarea înregistrată oficial, preşedintele Consiliului general al CNATDCU solicită preşedintelui comisiei de specialitate a CNATDCU cu atribuţii în domeniul tezei de doctorat numirea în termen de 5 zile lucrătoare a unei comisii de lucru, formată din 3 experţi care pot fi membri ai CNATDCU şi/sau experţi externi, cu respectarea prevederilor legale privind incompatibilităţile sau conflictul de interese.

(2) Preşedintele comisiei de specialitate solicită electronic membrilor acestei comisii propuneri nominale privind membrii CNATDCU sau experţii externi care urmează să fie desemnaţi ca evaluatori.

(3) Lista cuprinzând aceste propuneri este supusă confirmării electronice a membrilor comisiei de specialitate.

(4) Se consideră confirmaţi toţi evaluatorii pentru care au fost exprimate mai multe voturi favorabile.

(5) După accesul la informaţiile din dosar, evaluatorii confirmaţi transmit acceptul lor pentru participarea în comisia de lucru, prin care declară pe propria răspundere că nu se află în incompatibilitate sau conflict de interese pentru evaluarea tezei.

(6) Preşedintele comisiei de specialitate emite decizia de numire a comisiei formate din 3 evaluatori confirmaţi, la care se ataşează acceptul acestora de a participa la evaluarea sesizării cuprinzând şi declaraţiile pe proprie răspundere prevăzute la alin. (5).

Art. 9. - Dacă preşedintele comisiei de specialitate se află în situaţie de conflict de interese şi incompatibilităţi cu părţile implicate, atribuţiile acestuia vor fi preluate de vicepreşedintele comisiei de specialitate.

Art. 10. - De la data constituirii comisiei de lucru, membrii acesteia analizează documentele care constituie dosarul de analiză încărcat de MENCŞ pe platforma naţională.

 

CAPITOLUL V

Punctul de vedere al instituţiei de învăţământ superior/Academiei Române

 

Art. 11. - MENCŞ transmite sesizarea în formă anonimizată către instituţia de învăţământ superior sau, după caz, Academiei Română şi solicită un punct de vedere care trebuie formulat şi transmis în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea sesizării.

Art. 12. - IOSUD analizează teza de doctorat existentă în biblioteca instituţiei, pe baza căreia s-a acordat titlul de doctor, în raport cu sesizarea, în conformitate cu procedurile interne.

Art. 13. - IOSUD informează oficial titularul diplomei de doctor despre existenţa unei sesizări privind teza de doctorat elaborată de acesta.

Art. 14. - (1) în termen de 30 de zile de la data înregistrării sesizării, IOSUD transmite către CNATDCU, prin adresă înregistrată oficial la MENCŞ, punctul de vedere cu privire la soluţionarea sesizării.

(2) Punctul de vedere al IOSUD va cuprinde următoarele:

a) propunerea de menţinere/retragere a titlului de doctor, semnată de rector sau, după caz, de preşedintele Academiei Române;

b) documentele şi reglementările interne, în vigoare la data înmatriculării la doctorat a autorului tezei de doctorat şi aplicabile la data susţinerii publice, care au fundamentat această propunere, în principal hotărârea Comisiei de etică universitară, avizată juridic;

c) o informare asupra altor măsuri interne stabilite în cazul în care s-a constatat încălcarea eticii universitare.

(3) Odată cu acest punct de vedere, IOSUD transmite electronic următoarele:

a) o copie „conform cu originalul” a tezei de doctorat în cauză existentă în biblioteca instituţiei;

b) informaţii privind autorul tezei de doctorat (CNP, data înmatriculării la doctorat, data susţinerii publice a tezei de doctorat, copia ordinului ministrului prin care a fost acordat/ atribuit titlul de doctor, seria şi numărul diplomei de doctor şi numărul şi data eliberării, numele şi prenumele conducătorului de doctorat);

c) copii ale documentaţiei aferente susţinerii publice a tezei de doctorat, respectiv: decizia de numire a comisiei/ordinul rectorului, referatele întocmite de membrii comisiei, procesul-verbal al susţinerii publice.

Art. 15, - în cazul în care punctul de vedere nu cuprinde toate elementele prevăzute de art. 14, se solicită IOSUD refacerea şi retransmiterea acestuia în termen de două zile lucrătoare.

Art. 16. - IOSUD va comunica MENCŞ, dacă este posibil, şi adresele de corespondenţă ale autorului tezei de doctorat.

 

CAPITOLUL VI

Analizarea sesizării la nivelul CNATDCU

 

Art. 17. - (1) Din data constituirii comisiei de lucru, membrii acesteia analizează independent sesizarea şi documentele încărcate pe platforma naţională şi formulează un punct de vedere scris cu privire la sesizare, apoi convin în cadrul unei reuniuni de lucru, care poate fi organizată şi electronic, asupra unui raport comun.

(2) Raportul va cuprinde şi o propunere motivată de menţinere sau, după caz, de retragere a titlului de doctor.

(3) în cazul în care raportul comun propune retragerea titlului de doctor, el poate cuprinde şi alte propuneri de sancţiuni

conform art. 170 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Raportul comun, semnat electronic, cuprinzând ca anexe şi punctele de vedere scrise ale fiecărui membru în parte, este transmis preşedintelui comisiei de specialitate a CNATDCU îh termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea sesizării.

(5) Raportul comisiei de lucru este comunicat, spre consultare, membrilor comisiei de specialitate a CNATDCU.

(6) Dacă în termen de trei zile de la comunicare membrii comisiei de specialitate a CNATDCU nu formulează obiecţiuni şi nu solicită un vot formal, se consideră că raportul comisiei de lucru a fost avizat de comisia de specialitate a CNATDCU.

(7) Raportul avizat al comisiei de lucru este transmis preşedintelui Consiliului general al CNATDCU de către preşedintele comisiei de specialitate.

Art. 18. - Preşedintele CNATDCU decide convocarea Consiliului general al CNATDCU pentru aprobarea/respingerea propunerii comisiei de lucru, indicându-se data, ora şi locul întrunirii. Decizia de convocare a Consiliului general va cuprinde şi lista documentelor relevante care pot fi consultate pe platforma naţională.

Art. 19. - Prin votul asupra raportului comisiei de lucru, Consiliul general al CNATDCU adoptă una dintre următoarele propuneri;

a) menţinerea titlului de doctor;

b) retragerea titlului de doctor şi propunerea de măsuri care se impun referitor la conducătorul tezei de doctorat şi membrii comisiei de susţinere a tezei de doctorat, în baza prevederilor legale în vigoare.

Art. 20. - Decizia Consiliului general al CNATDCU este consemnată într-un proces-verbal, întocmit şi semnat de către preşedintele CNATDCU la finalul întrunirii.

Art. 21. - Procesul-verbal al întrunirii Consiliului general al CNATDCU se înregistrează oficial la MENCŞ.

Art. 22. - Decizia Consiliului general al CNATDCU se transmite oficial de către UEFISCDI autorului sesizării şi de către MENCŞ IOSUD şi autorului tezei de doctorat.

Art. 23. - Decizia Consiliului general ai CNATDCU se publică pe site-ul www.cnatdcu.ro, împreună cu raportul întocmit de comisia de lucru,

Art. 24. - Oricare dintre părţile implicate poate solicita acces la documentele care au fundamentat decizia Consiliului general al CNATDCU şi depune contestaţie cu privire la procesul de analiză a sesizării, în termen de maximum 10 zile de la data comunicării şi publicării deciziei Consiliului general al CNATDCU.

Art. 25. - În cazul în care, în termenul stabilit, nu se înregistrează oficial nicio contestaţie, decizia Consiliului general al CNATDCU este definitivă, orice contestaţie ulterioară fiind fără temei şi clasată.

Art. 26. - Contestaţiile se adresează Consiliului general al CNATDCU şi se înregistrează oficial la UEFISCDI, numai în cadrul termenului stabilit.

Art. 27. - UEFISCDI transmite MENCŞ şi preşedintelui Consiliului general ai CNATDCU o informare scrisă privind înregistrarea contestaţiei.

Art. 28. - Consiliul general CNATDCU numeşte o comisie de analiză a contestaţiei, formată din 3 membri CNATDCU care nu au fost implicaţi în analiza sesizării şi nu se află în situaţie de conflict de interese cu vreuna dintre părţile implicate.

Art. 29. - Dacă pe parcursul analizei sesizării, persoana vizată recunoaşte prin adresă în original asumată prin semnătură încălcarea standardelor de etică profesională şi îşi exprimă acordul privind retragerea titlului de doctor, preşedintele CNATDCU poate propune Consiliului general, ţâră a mai include analizele şi documentele prevăzute la art. 6-17, retragerea titlului de doctor.

Art. 30. - Raportul comun al membrilor comisiei de analiză a contestaţiei este transmis spre consultare membrilor Consiliului general al CNATDCU în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea contestaţiei.

Art. 31. - Pe baza raportului comisiei de analiză a contestaţiei, în termen de maximum 10 zile de la depunerea contestaţiei, Consiliul general al CNATDCU confirmă/infirmă decizia iniţială de a propune menţinerea sau, după caz, retragerea titlului de doctor sau decide reluarea procedurii de analiză.

 

CAPITOLUL VII

Soluţionarea sesizării şi luarea măsurilor legale care se impun

 

Art. 32.- În cazul în care decizia finală a Consiliului general al CNATDCU nu confirmă suspiciunea formulată în sesizarea analizată, atunci sesizarea se clasează, cu informarea de către UEFISCDI a autorului sesizării.

Art. 33. - În cazul în care decizia finală a Consiliului general al CNATDCU confirmă nerespectarea standardelor de calitate

sau de etică profesională, Consiliul general al CNATDCU va propune ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice luarea următoarelor măsuri, alternativ sau simultan:

a) retragerea calităţii de conducător de doctorat/atestatului de abilitare;

b) retragerea titlului de doctor;

c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi.

Art. 34. - Decizia finală a CNATDCU este transmisă oficial MENCŞ şi avizată juridic.

Art. 35. - În baza deciziei CNATDCU, avizate juridic, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice are obligaţia de a lua măsurile prevăzute la art. 170 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 36. - MENCŞ informează toate părţile cu privire la dispoziţiile emise.

Art. 37. - Toate documentele relevante legate de soluţionarea sesizărilor sunt parte a „dosarului de doctorat” şi se încarcă pe platforma naţională.

Art. 38. - Deciziile şi dispoziţiile emise sunt publicate pe site-urile oficiale ale CNATDCU, MENCŞ şi IOSUD.

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind lista programelor recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat şi al Academiei Române, în vederea stabilirii gradului

de similitudine pentru lucrările ştiinţifice

 

În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare prevederile Legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.644/2012 privind unele măsuri de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, cu modificările ulterioare,

luând în considerare recomandările din Raportul grupului de lucru pentru clarificarea cadrului instituţional şi normativ privind controlul calităţii tezelor de doctorat şi aspectele de etică ale cercetării ştiinţifice, stabilit prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.964/2015*), având la bază recomandările transmise de instituţiile de învăţământ superior şi Academia Română,

în baza răspunsurilor comunicate de către Academia Română şi instituţiile de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat cu privire la programele utilizate în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Programul pus la dispoziţia universităţilor şi a Academiei Române de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice, este plagiat.pl, prin intermediul platformei DOCT.

Art. 2. - (1) Lista programelor recunoscute de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi utilizate la nivelul instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de

doctorat şi al Academiei Române, în vederea stabilirii gradului de similitudine pentru lucrările ştiinţifice, cuprinde:

- iThenticate;

- Tumitin;

- Plagiarism detector + PDAS (PDAS - Plagiarism Detector Accumulator Server);

- Safe Assign;

- SEMPLAG;

- www.sistemantiplagiat.ro.

(2) Software-urile pentru identificarea similitudinilor textuale trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

1. verificarea cu baze deţinute de dezvoltator (abonamente pe care le are dezvoltatorul cu diverse reviste, jurnale, edituri etc.);

2. verificarea cu internetul/web;

3. realizarea unei baze proprii şi permiterea contrastării cu aceste documente;

4. Încărcarea şi verificarea fişierelor în formate: *.doc, *.docx, *.pdf;

5. recunoaşterea caracterelor româneşti;

6. generarea unor rapoarte de analiză care să conţină:

a) numele software-ului utilizat;

b) data la care a fost generat raportul;

c) fragmentele/zonele similare din documentul verificat marcate sugestiv, fie prin culoare şi trimitere la link, fie încadrate într-un chenar şi însoţite de linkul către sursa suspectă, fie prin afişarea comparativă a fragmentelor similare însoţite de numele sursei).

Art. 3. - Lista programelor recunoscute de CNATDCU poate fi completată, la solicitarea instituţiilor de învăţământ superior organizatoare de studii universitare de doctorat sau a Academiei Române, cu software-uri achiziţionate de către acestea, cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 2.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 24 martie 2016.

Nr. 3.485.


*) Ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5.964/2015 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.