MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 249         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 4 aprilie 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 69 din 18 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

198. - Hotărâre pentru aprobarea Acordului privind cooperarea, în domeniul juridic, dintre Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al Statului Qatar, semnat la 21 octombrie 2015 la Bucureşti

 

Acord privind cooperarea, în domeniul juridic, între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al Statului Qatar

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

942/C. - Ordin al ministrului justiţiei privind aprobarea tarifelor percepute pentru servicii medicale prestate în cadrul Spitalului „Prof. dr. Constantin Angelescu”, altele decât cele finanţate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

 

3.530. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 69

din 18 februarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioniţă Cochinţu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 27.727/215/2014 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 969D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus înscrisuri prin care susţine că prevederile criticate sunt neconstituţionale.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 19 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 27.727/215/2014, Judecătoria Craiova - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepţie ridicată de Marin Melinescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri privind reexaminarea acordării ajutorului public judiciar.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prin Legea nr. 251/2011 au fost modificate prevederile art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 în sensul «coborârii pragurilor până la care se poate acorda ajutorul public judiciar*, astfel că numărul cererilor de ajutor public judiciar admise s-a diminuat, iar dreptul real şi efectiv la un proces echitabil şi de acces la o instanţă a devenit unul iluzoriu, împotriva argumentelor care au fundamentat actul normativ iniţial, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008. În lipsa unor posibilităţi materiale suficiente, astfel încât să nu fie pusă în pericol existenţa cetăţeanului, stabilirea unor taxe judiciare de timbru extrem de oneroase, într-o criză economică, face ca accesul cetăţenilor la justiţie să fie unul limitat, iar prin punerea în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, îh condiţiile în care a rămas în vigoare Legea nr. 251/2011, şi impunerea unor taxe judiciare de timbru constituie o „sfidare la adresa cetăţeanului”. Totodată, susţine că prin „înfăptuirea justiţiei” nu înseamnă ca o parte să-şi realizeze interesul prin lipsirea de bunuri indispensabile celeilalte părţi.

7. În final, consideră că prevederile criticate încalcă accesul liber la justiţie, atât faţă de cele arătate mai sus cu privire la restricţia în a beneficia de ajutorul public judiciar, care nu este proporţională cu scopul urmărit, cât şi faţă de posibilitatea ca valoarea taxei judiciare de timbru, precum şi costul apărării să depăşească valoarea emolumentului, neurmărindu-se un scop legitim, deoarece în ambele cazuri această taxă nu se face venit la prestatorul serviciului - sistemul justiţiei, ci se face venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia debitorul îşi are domiciliul, după caz, sediul fiscal.

8. Judecătoria Craiova - Secţia civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece se impune stabilirea, prin lege, a unor condiţii privind acordarea ajutorului public judiciar, determinate de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării acestui ajutor, dar şi de prevenirea formulării abuzive a unor asemenea cereri şi a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de susţinere din partea statului.

9. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 251/2011 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 8 decembrie 2011. Din examinarea Legii nr. 251/2011, precum şi din notele scrise ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate reiese că, în realitate, sunt criticate prevederile art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 251/2008. Având în vedere că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, care au următorul cuprins:

- Art. 7: Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)-c), nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare “;

- Art. 8: „(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele ai căror venit mediu net tunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.

(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie. În ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.

(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 21 referitor la accesul liber la justiţie.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport de motivări şi prevederi constituţionale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015, Decizia nr. 532 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 14 august 2015, Decizia nr. 394 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013.

15. Cu acele prilejuri, Curtea a observat că prevederile art. 7 şi 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 stabilesc acordarea unui ajutor public judiciar în formele prevăzute de lege, fără nicio discriminare, acelor persoane care îndeplinesc condiţiile legale. Astfel, atât aceste prevederi legale, cât şi ordonanţa de urgenţă în întregul ei constituie o garanţie suplimentară a accesului efectiv la justiţie.

16. De asemenea, Curtea a reţinut că, prin art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, sunt stabilite categoriile de venituri cu caracter periodic care se iau în calcul pentru determinarea venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum şi sumele datorate în mod periodic (cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere etc.). Curtea a constatat că acestea reprezintă opţiunea legiuitorului, care stabileşte, astfel, sfera persoanelor îndreptăţite să solicite sprijinul statului. În acest context, Curtea a amintit că, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut c㠄dreptul efectiv de acces la un tribunal [...] nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie”.

17. Totodată, în ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia există o neconcordanţă între prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi primită, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 39 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 26 februarie 2015).

18. Referitor la susţinerea autorului excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la pretinsa încălcare a accesului liber la justiţie ca urmare a „faptului că taxa judiciară de timbru nu se face venit la prestatorul serviciului - sistemul justiţiei, ci se face venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia debitorul îşi are domiciliul, după caz, sediul fiscal”, se observă că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât prevederile care reglementează taxa judiciară de timbru sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin normele constituţionale, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.

19. În ce priveşte critica privind destinaţia sumelor provenite din taxa judiciară de timbru se observă că, pe de o parte, prevederile criticate nu instituie taxe judiciare de timbru şi nici nu reglementează în vreun fel cu privire la destinaţia acestora. Pe de altă parte, Curtea, prin Decizia nr. 273 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României. Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, a reţinut că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească destinaţia impozitelor şi taxelor, precum şi a altor venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului: asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 118 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 351 din 13 mai 2014). De asemenea, Curtea a reţinut că, potrivit principiului realităţii bugetare sau neafectării veniturilor bugetare, veniturile se înscriu în buget pe surse de provenienţă, iar cheltuielile pe acţiuni şi obiective concrete, astfel încât veniturile odată intrate în buget se depersonalizează şi servesc la efectuarea cheltuielilor în ordinea prevăzută în buget. Acest principiu este determinat de necesităţile practice ale execuţiei bugetare, care au demonstrat că o afectare iniţială a unui venit poate conduce fie la imposibilitatea realizării obiectivului finanţat, fie la cheltuirea întregului venit, deşi necesităţile nu o impun. Calificarea unor surse de venituri ca aparţinând bugetului de stat sau bugetelor locale este o decizie de oportunitate bugetară ce poate fi cenzurată de Curtea Constituţională numai în situaţia în care funcţionarea unei puteri a statului este pusă în pericol, ceea ce, în speţă, nu este cazul. Totodată, Curtea a constatat că independenţa financiară a justiţiei nu este dată de destinaţia taxei judiciare de timbru, ci de existenţa în sine a unor alocaţii bugetare suficiente pentru a se asigura buna funcţionare a instanţelor. Taxele judiciare de timbru constituie o contraprestaţie raportat la actul de justiţie, însă faptul că ele nu se fac venit la bugetul afectat sistemului justiţiei nu înseamnă automat că o asemenea taxă nu are un scop legitim. Statul poate să acorde o altă destinaţie sumelor de bani provenite din contraprestaţia efectuată la serviciul public prestat de instanţele judecătoreşti, respectiv ca acestea să se facă venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia debitorul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul fiscal (Decizia nr. 931 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 10 ianuarie 2013).

20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 27.727/215/2014 al Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 7 şi art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generat obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Craiova - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 18 februarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioniţă Cochinţu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Acordului privind cooperarea, în domeniul juridic, dintre Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al Statului Qatar, semnat la 21 octombrie 2015 la Bucureşti

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Acordul privind cooperarea, în domeniul juridic, dintre Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al Statului Qatar, semnat la 21 octombrie 2015 la Bucureşti.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul justiţiei,

Raluca Alexandra Prună

p. Ministrul afacerilor externe,

Alexandru Victor Micula,

secretar de stat

 

Bucureşti, 23 martie 2016.

Nr. 198.

 

ACORD

privind cooperarea, în domeniul juridic, între Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al Statului Qatar

 

Ministerul Justiţiei al României şi Ministerul Justiţiei al Statului Qatar (denumite în continuare părţi contractante), dorind să consolideze şi să dezvolte în continuare relaţiile eficiente dintre cele două state,

având convingerea că rolul ministerelor de justiţie din cele două state este unul semnificativ în domeniul justiţiei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional,

fiind conştiente de importanţa cooperării juridice internaţionale, şi

dorind să consolideze cooperarea juridică dintre cele două părţi contractante,

au convenit după cum urmează:

 

ARTICOLUL (1)

 

Părţile contractante vor dezvolta cooperarea în baza prezentului acord, în cadrul competenţelor lor şi în conformitate cu legislaţia lor internă.

 

ARTICOLUL (2)

 

Cooperarea dintre părţile contractante, conform prezentului acord, va include următoarele activităţi:

1. schimbul de informaţii privind legislaţia naţională pe subiecte de interes comun;

2. schimbul de buletine juridice, reviste, publicaţii şi studii;

3. schimbul de experienţă şi bune practici pe subiecte de interes comun;

4. orice alt aspect în domeniul cooperării juridice, convenit reciproc de către părţile contractante.

 

ARTICOLUL (3)

 

Părţile contractante vor încuraja departamentele lor pentru dezvoltarea de oportunităţi adecvate de cooperare în domeniile de interes comun, ceea ce poate include şi stabilirea între ele a unor parteneriate, în conformitate cu legislaţia naţională a fiecăreia.

 

ARTICOLUL (4)

 

Părţile contractante vor încuraja schimbul de delegaţii şi vizite oficiale în vederea familiarizării cu organizarea şi atribuţiile departamentelor din cadrul lor.

 

ARTICOLUL (5)

 

Părţile contractante vor coopera pentru a identifica domenii şi oportunităţi de formare profesională a experţilor şi cercetătorilor în domeniul juridic, prin încurajarea schimbului reciproc de specialişti şi prin participarea acestora la cursuri şi ateliere de lucru organizate de oricare dintre părţile contractante.

 

ARTICOLUL (6)

 

Părţile contractante vor încuraja găzduirea şi organizarea în comun de simpozioane, conferinţe şi cursuri pe diferite teme juridice şi vor face schimb de invitaţii pentru simpozioanele şi conferinţele ştiinţifice pe care oricare dintre părţile contractante intenţionează să le organizeze. Fiecare parte contractantă va pune, de asemenea, la dispoziţia celeilalte, concluziile cele mai importante şi recomandările rezultate în urma acestor conferinţe şi simpozioane

 

ARTICOLUL (7)

 

1. În scopul punerii în aplicare a prezentului acord, părţile contractante vor înfiinţa un comitet comun de coordonare, format din reprezentaţii lor.

2. Acest comitet va identifica cele mai bune mijloace şi posibile mecanisme pentru a dezvolta cooperarea juridică dintre părţile contractante.

3. Acest comitet se va întruni la data şi locul stabilite de comun acord de părţile contractante, luând în considerare disponibilităţile financiare şi activităţile de cooperare posibile.

 

ARTICOLUL (8)

 

Pentru finanţarea etapelor cooperării reciproce dintre părţile contractante în conformitate cu prezentul acord, costurile ocazionate de aplicarea acestui acord vor fi suportate în modalitatea care va fi convenită de către părţile contractante, cu respectarea legislaţiei naţionale a fiecăreia dintre ele şi în funcţie de disponibilitatea resurselor financiare.

Partea contractantă trimiţătoare va suporta costurile ocazionate de transportul către şi de la partea contractantă primitoare, iar partea contractantă primitoare va suporta costurile ocazionate de cazare, transport local şi cheltuielile medicale în caz de urgenţă, conform legislaţiei naţionale a fiecărei părţi contractante.

 

ARTICOLUL (9)

 

Dispoziţiile prezentului acord nu vor aduce atingere îndeplinirii obligaţiilor internaţionale prevăzute în alte tratate internaţionale la care oricare dintre părţile contractante este parte.

 

ARTICOLUL (10)

 

Orice dispută care ar putea surveni între părţile contractate cu privire la aplicarea dispoziţiilor prezentului acord va fi soluţionată pe cale amiabilă prin negocieri bilaterale şi consultări între părţile contractante.

 

ARTICOLUL (11)

 

Dispoziţiile prezentului acord pot fi modificate. Modificările vor fi făcute în scris şi vor intra în vigoare conform dispoziţiilor art. (12) din prezentul acord.

 

ARTICOLUL (12)

 

Prezentul acord va intra în vigoare la data primirii ultimei notificări prin care părţile contractante se informează reciproc cu privire la îndeplinirea procedurilor legale interne necesare pentru intrarea în vigoare a acordului şi va rămâne în vigoare pe o perioadă nedeterminată de timp.

Părţile contractante îşi vor notifica reciproc, în scris, pe canale diplomatice intenţia de a înceta aplicarea prezentului acord. Încetarea aplicării acordului va deveni efectivă după trecerea unui termen de 6 luni de la data primirii unei notificări în acest sens.

Drept urmare, subsemnaţii reprezentanţi, fiind pe deplin autorizaţi, am semnat prezentul acord, încheiat în două exemplare la Bucureşti la data de 21 octombrie 2015, corespunzând datei de 7 MUHARRAM 1437, fiecare în limbile română, arabă şi engleză, textele fiind egal autentice. În caz de divergenţă de interpretare, varianta în limba engleză va prevala.

 

Pentru Ministerul Justiţiei al Românei,

Pentru Ministerul Justiţiei al Statului Qatar,

Robert Marius Cazanciuc,

Khalid Bin Mohammad Al Attiyah,

ministrul justiţiei

ministrul afacerilor externe

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

privind aprobarea tarifelor percepute pentru servicii medicale prestate în cadrul Spitalului „Prof. dr. Constantin Angelescu”, altele decât cele finanţate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

 

Având în vedere Adresa nr. 4.566 din 7 august 2015 a Spitalului „Prof. dr. Constantin Angelescu” privind necesitatea actualizării tarifelor percepute pentru serviciile medicale prestate în cadrul Spitalului „Prof. dr. Constantin Angelescu”, altele decât cele finanţate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în raport cu coeficienţii de inflaţie comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică pentru perioada 2011-2014,

în conformitate cu dispoziţiile art. 13 şi art. 34 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă tarifele percepute pentru servicii medicale prestate în cadrul Spitalului „Prof. dr. Constantin Angelescu”, altele decât cele finanţate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) încasările obţinute din prestarea serviciilor medicale prevăzute la alin. (1) constituie venituri proprii ale Spitalului „Prof. dr. Constantin Angelescu”.

Art. 2. - Spitalul „Prof. dr. Constantin Angelescu” va duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Românei, Partea I.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară se abrogă.

 

Ministrul justiţiei,

Raluca Alexandra Prună

 

Bucureşti, 15 martie 2016.

Nr. 942/C.

 

ANEXĂ

 

TARIFE

percepute pentru serviciile medicale prestate în cadrul Spitalului „Prof. dr. Constantin Angelescu”, altele decât cele finanţate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate

 

Nr. crt.

Denumirea prestaţiei

Tarif - lei -

Observaţii

A.

SERVICII MEDICALE CLINICE

 

 

I.

CHIRURGIE

 

 

1

CONSULT CHIRURGICAL

29,00

 

2

INJECŢIE INTRAMUSCULARĂ

6,00

 

3

INJECŢIE INTRAVENOASĂ

9,00

 

4

RECOLTARE ANALIZE

8,00

 

5

TUŞEU RECTAL

20,00

 

6

SCOS FIRE

29,00

 

7

TOALETĂ PLAGĂ

55,00

 

8

SUTURĂ PLĂGI

94,00

 

9

PERFUZII

10,00

 

10

SONDĂ GASTRICĂ

40,00

 

11

SONDĂ URINARĂ

48,00

 

12

PANSAMENTE

32,00

 

13

EXUDAT FARINGIAN

3,00

 

14

RECOLTARE UROCULTURĂ

13,00

 

15

REACŢIE ADLER

3,00

 

16

RECOLTARE SPUTĂ

3,00

 

17

RECOLTARE HEMOCULTURĂ

5,00

 

18

COLECISTECTOMIE LAPAROSCOPICĂ

1.890,00

 

19

COLECISTECTOMIE DESCHISĂ

2.346,00

 

20

ICTER MECANIC

2.705,00

 

21

REZECŢIA GASTRICĂ

2.540,00

 

22

COLECTOMIE

2.850,00

 

23

REZECŢIA RECTOSIGMOIDIANĂ

3.181,00

 

24

AMPUTAŢIE DE RECT

3.236,00

 

25

APENDICETOMIE CLASICĂ

999,00

 

26

APENDICETOMIE LAPAROSCOPICĂ

1.436,00

 

27

HERNIE INGHINALĂ/HERNIE FEMURALĂ CLASIC

1.878,00

 

28

HERNIE INGHINALĂ/HERNIE FEMURALĂ LAPAROSCOPIC

1.838,00

 

29

EVENTRAŢIE/HERNIE OMBILICALĂ

2.240,00

 

30

VARICE HIDROSTATICE

1.091,00

 

31

HEMOROIZI/FISURĂ ANALĂ, FISTULA PERIANALĂ

1.091,00

 

32

HERNIE HIATALĂ

1.953,00

 

33

ESCOCARDIOMIOTOMIA (HELLER)

1.723,00

 

34

PERITONITE GENERALIZATE şi LOCALIZATE

1.838,00

 

35

AMPUTAŢIE MEMBRU INFERIOR

1.384,00

 

36

VARICOCEL

1.143,00

 

37

EVISCERAŢIIE

1.446,00

 

38

GASTROSTOMIE/ILEOSTOMIE

1.182,00

 

39

PANCREATITĂ ACUTĂ SUPURATĂ

2.639,00

 

40

URGENŢE, SEPSIS SEVER, INFECŢII, HEPATITĂ, HIV

1.925,00

 

41

CISTOSCOPIE

406,00

 

42

PRELEVARE PIESĂ MATERIAL BIOPSIE

29,00

 

43

DECONTAMINARE INSTRUMENTAR

10,00

 

44

STERILIZARE LA RECE

169,00

 

45

STERILIZARE FORMOMAT

125,00

 

46

STERILIZARE AUTOCLAV

286,00

 

47

STERILIZARE PUPINEL

45,00

 

48

SUPURAŢII PARIETALE (ABCESE, FLEGMOANE)

916,00

 

 

II.

GINECOLOGIE

 

 

1

CONSULTAŢIE GINECOLOGICĂ

65,00

 

2

RECOLTARE SECREŢIE VAGINALĂ PENTRU EXAMEN PAPS

26,00

 

3

RECOLTARE SECREŢIE PENTRU EXAMEN BACTERIOLOGIC

25,00

 

4

RECOLTARE CULTURI ENDOCOLI

16,00

 

5

RECOLTARE ANALIZE SÂNGE

10,00

 

6

ECOGRAFIE PELVINÂ

30,00

 

7

ECOGRAFIE TRANSVAGINALĂ

30,00

 

8

ECOGRAFIE MAMARĂ

30,00

 

9

ADMINISTRARE TRATAMENT I.M.

7,00

 

10

ADMINISTRARE TRATAMENT I.V.

10,00

 

11

ADMINISTRARE TRATAMENT PEV

14,00

 

12

ADMINISTRARE TRATAMENT INTRAVAGINAL

62,00

 

13

PANSAMENT PLAGĂ OPERATĂ

34,00

 

14

EXTRACŢIE FIRE PLAGĂ OPERATĂ

33,00

 

15

RECOLTARE SECREŢIE MAMARĂ PENTRU EXAMEN CITOLOGIC

16,00

 

16

TOALETĂ VULVOVAGINALĂ

6,00

 

17

RECOLTARE SUMAR URINĂ

6,00

 

18

RECOLTARE UROCULTURĂ

6,00

 

19

DIATERMO CAUTERIZARE COL UTERIN

76,00

 

20

ELECTRO REZECTIE CU ANSĂ DIATERMICĂ LEZIUNE COL UTERIN

362,00

 

21

CERCLAJ PROFILACTIC AL COLULUI UTERIN

485,00

 

22

CHIURETAJ UTERIN BIOPSIC şi HEMOSTATIC

326,00

 

23

HISTERECTOMIE CU ANEXECTOMIE BILATERALĂ

1.848,00

 

24

ANEXECTOMIE UNI/BILATERALĂ

1.528,00

 

25

CURĂ CHIRURGICALĂ A RUPTURII VECHI DE PERINEU (RVP)

1.110,00

 

26

MONTARE SONDĂ URINARĂ

68,00

 

27

COLPOSCOPIE

82,00

 

28

TRIPLA OPERAŢIE DE LA MANCESTER

1.584,00

 

29

LAPAROSCOPIE EXPLORATOR IE GINECOLOGICĂ

1.998,00

 

30

CHISTECTOMIE OVARIANĂ UNI/BI LATERALĂ LAPAROSCOPICĂ

1.998,00

 

31

SALPINGECTOMIA LAPAROSCOPICĂ UNI/BILATERALĂ

1.998,00

 

32

ANEXECTOMIE UNI/BILATERALĂ

1.998,00

 

33

MIOMECTOMIE LAPAROSCOPICĂ

1.998,00

 

34

HISTERECTOMIE SUBTOTALĂ

1.862,00

 

35

MIOMECTOMIE MIOMECTRECTOMIE

1.774,00

 

36

COLPOKEIZIS SUBTOTAL/TOTAL

1.341,00

 

37

CONIZAŢIA

978,00

 

38

INCIZIE ABCES GLANDĂ BARTHOLIN

238,00

 

39

INCIZIE ABCES GLANDĂ MAMARĂ

573,00

 

40

AMPUTAŢIE DE COL

1.086,00

 

41

EXCIZIE CHIST GLANDĂ BARTHOLIN

765,00

 

42

HISTERECTOMIE TOTALĂ PE CALE VAGINALĂ

1.423,00

 

43

HISTEROSALPINGORAFIE

528,00

 

44

MONTARE /EXTRACŢIE DIU

53,00

 

45

MASTECTOMIATOTALĂ MODIFICATĂ TIP MADEN

1.853,00

 

46

OPERAŢIA BURCH (COLPOCISTOURETROPEXIE INDIRECTĂ)

1.555,00

 

47

MONTARE IMPLANT SUBCUTANAT RISELE

32,00

 

48

INSTILAŢIE UTEROTUBARĂ

60,00

 

49

OPERAŢIE WERTHEIM

2.764,00

 

50

SECTORECTOMIE MAMARĂ

882,00

 

51

HISTERECTOMIA TOTALĂ LAPAROSCOPICĂ ASISTATĂ VAGINAL

3.181,00

 

52

ECOGRAFIE PELVINĂ

30,00

 

53

ECOGRAFIE TRANSVAGINALĂ

30,00

 

54

ECOGRAFIE MAMARĂ

30,00

 

 

III.

A.T.I.

 

 

1

CONSULT

30,00

 

2

ANSTEZIE GENERALĂ CU INTUBAŢIE OROTRAHEALĂ

388,00

 

3

ANESTEZIE INTRAVENOASĂ FĂRĂ IOT

146,00

 

4

ANESTEZIE PERIDURALĂ CONTINUĂ

139,00

 

5

RAHIANESTEZIE

167,00

 

6

MONTARE BRANULĂ I.V

6,00

 

7

MONTARE CATETER VENOS CENTRAL

190,00

 

8

MONTARE CATETER DE PERIDURALĂ

131,00

 

9

RECOLTAT SÂNGE (DE PE CATETERUL VENOS CENTRAL)

15,00

 

10

RECOLTAT SANGE(DE PE CATETERUL VENOS PERIFERIC)

14,00

 

11

RECOLTARE SÂNGE ARTERIAL

15,00

 

12

RECOLTARE SÂNGE PENTRU GLICEMIE CU GLUCOTEST

1500

 

13

RECOLTARE SECREŢII PLAGĂ

11,00

 

14

RECOLTAT SECREŢIE TRAHEALĂ DE PE SONDA IOT

23,00

 

15

RECOLTAT URINĂ PENTRU UROCULTURĂ

9,00

 

16

RECOLTAT EXUDAT FARINGIAN

9,00

 

17

RECOLTARE SÂNGE PENTRU HEMOCULTURĂ

17,00

 

18

PARACENTEZA

40,00

 

19

RECOLTAT LCR

84,00

 

20

PUNCŢIA PLEURALĂ

60,00

 

21

INTUBAŢIE OROTRAHEALĂ

57,00

 

22

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECŢIE I.V.

15,00

 

23

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECŢIE I.M.

16,00

 

24

ALIMENTAREA ENTERALĂ A PACIENTULUI PE SONDĂ NAZOGASTRICĂ

21,00

 

25

MONTARE SONDĂ NAZOGASTRICĂ

24,00

 

26

MONTARE SONDĂ URINARĂ

20,00

 

27

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN PERFUZIE

13,00

 

28

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECŢIE SC

9,00

 

29

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR CU SERINGA INJECTOMAT

11,00

 

30

ADMINISTRAREA SÂNGELUI SI PRODUSELOR DERIVATE

2500

 

31

MONTAREA CATETERULUI DE DIALIZĂ

218,00

 

32

ÎNTREŢINEREA CATETERULUI DE DIALIZĂ

21,00

 

33

HEMODIALIZA ACUTĂ

2.785,00

 

34

VENTILAŢIA MECANICĂ A PACIENTULUI

383,00

 

35

PANSAMENT PLAGĂ CHIRURGICALĂ

13,00

 

36

RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE

416,00

 

37

DEFIBRILAREA

281,00

 

38

ELECTROCARDIOGRAMA

13,00

 

39

ASPIRAŢIA SECREŢIILOR TRAHEALE LA PACIENTUL VENTILAT MECANIC

53,00

 

40

OXIGENOTERAPIA

33,00

 

41

MĂSURAREA TEMPERATURII BOLNAVULUI

9,00

 

42

COLECTAREA URINEI BOLNAVULUI FĂRĂ SONDĂ URINARĂ

9,00

 

43

COLECTAREA MATERIILOR FECALE

9,00

 

44

MONITORIZAREA PACIENTULUI ÎN SERVICIUL A.T.I.

101,00

 

45

CLISMĂ EVACUATORIE

21,00

 

46

COLECTAREA VĂRSĂTURII

9,00

 

47

TOALETA BOLNAVULUI VENTILAT MECANIC

20,00

 

48

SPÂLĂTURA GASTRICĂ

34,00

 

49

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU OPERAŢIA CHIRURGICALĂ

26,00

 

50

TOALETA ŞI PANSAMENTUL ESCARELOR

21,00

 

51

PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU ECOGRAFIA ABDOMINALĂ

24,00

 

52

ANESTEZIA PENTRU COLECISTECTOMIE LAPAROSCOPICĂ ŞI HISTERECTOMIE

1.196,00

 

53

INJECŢIE INTRAMUSCULARĂ

7,00

 

54

INJECŢIE INTRAVENOASĂ

9,00

 

55

RECOLTARE ANALIZE

8,00

 

56

TUŞEU RECTAL

20,00

 

57

SCOS FIRE

29,00

 

58

TOALETĂ PLAGĂ

55,00

 

59

SUTURĂ PLĂGI

94,00

 

60

PERFUZII

10,00

 

61

SONDĂ GASTRICĂ

40,00

 

62

SONDĂ URINARA

48,00

 

63

PANSAMENTE

32,00

 

64

EXUDAT FARINGIAN

5,00

 

65

RECOLTARE UROCULTURĂ

13,00

 

66

REACŢIE ADLER

3,00

 

67

COLANGIOGRAFIE/UROGRAFIE

356,00

 

68

RECOLTARE SPUTĂ

3,00

 

69

RECOLTARE HEMOCULTURĂ

5,00

 

70

DECONTAMINARE INSTRUMENTAR

10,00

 

 

IV.

MEDICINĂ INTERNĂ

 

 

1

CONSULT

39,00

 

2

PARANCETEZA EXPLORATORIE SAU EVACUATORIE

106,00

 

3

PUNCŢIA RAHIDIANĂ

47,00

 

4

INFILTRAŢIE PARAVERTEBRALĂ

39,00

 

5

PUNCŢIE STERNALĂ

51,00

 

6

PUNCŢIA HEPATICA

72,00

 

7

TUŞEU DE PROSTATĂ

13,00

 

8

EXUDAT FARINGIAN

8,00

 

9

SPUTĂ

6,00

 

10

COPROCULTURĂ

8,00

 

11

AEROSOLI

15,00

 

12

SONDAJ VERTICAL

45,00

 

13

CONTRAVIZITA

22,00

 

14

OSCILOMETRIE MEMBRE INFERIOARE şi SUPERIOARE

39,00

 

15

INJECŢIE INTRAMUSCULARĂ

8,00

 

16

PUNCŢIA INTRAVENOASĂ ÎN SCOP TERAPEUTIC

8,00

 

17

PERFUZIA

23,00

 

18

TRANSFUZIA

18,00

 

19

MONITORIZARE PACIENT PE SERINGA AUTOMATĂ

21,00

 

20

RECOLTARE

9,00

 

21

INJECŢIE INTRADERMICĂ SUBCUTANATĂ

8,00

 

22

TERMOMETRIE

6,00

 

23

MĂSURAREA TENSIUNII ARTERIALE

6,00

 

24

CÂNTĂRIRE PACIENT

6,00

 

25

CLISMĂ EVACUATORIE

13,00

 

26

SPIROMETRIA

46,00

 

27

TEST DE EFORT

100,00

 

28

EEG

50,00

 

29

ECO CARDIAC

110,00

 

30

ECK 12 CANALE, 3 CANALE

16,00

 

31

HOLTER TENSIUNE

79,00

 

32

HOLTER EKG

149,00

 

V.

NEUROLOGIE

 

 

1

CONSULTAŢIE MEDICALĂ

39,00

 

2

FUNCŢIE LOMBARĂ

55,00

 

VI.

CARDIOLOGIE

 

 

1

CONSULT

44,00

 

2

TORANCETEZA EXPLORATORIE SAU EVACUATORIE

49,00

 

3

PERICARDIOCENTEZA EXPLORATORIE SAU EVACUATORIE

49,00

 

4

EKG LA PAT ÎN SALON

29,00

 

5

ECOGRAFIE ABDOMINALĂ PELVIANĂ CU DOPPLER

44,00

 

6

CONVERSIE ELECTRICĂ SINCRONIZATĂ

23,00

 

7

PACE-MAKER EXTERN CU MONITORIZARE EKG

110,00

 

8

OXIGENOTERAPIA

23,00

 

VII.

RECUPERARE MEDICALĂ

 

 

1

CONSULTAŢIE INIŢIALĂ

14,00

 

2

CONSULTAŢIE DE CONTROL

7,00

 

3

INFILTRAŢII ÎN STRUCTURI ALE ŢESUTULUI MOALE

7,00

 

4

PUNCŢIE ARTICULARĂ ŞI INFILTRAŢII ARTICULARE

7,00

 

5

BILANŢ ARTICULAR

3,00

 

6

BILANŢ MUSCULAR

3,00

 

7

ULTRASUNET

5,00

 

8

UNDE SCURTE

8,00

 

9

MICROUNDE

8,00

 

10

MAG NETOTE RĂPI E

16,00

 

11

IMPULSURI RECTANGULARE

6,00

 

12

IMPULSURI EXPONENŢIALE

6,00

 

13

GALVANIZARE

10,00

 

14

IONIZARE

10,00

 

15

TRABERT

10,00

 

16

TENS

10,00

 

17

CURENŢI INTERFERENŢIALI

10,00

 

18

APLICAŢII PARAFINĂ

25,00

 

19

MASAJ REGIONAL

17,00

 

20

MASAJ SEGMENTAR

17,00

 

21

LIMF MASAJ

17,00

 

 

B.

SERVICII MEDICALE PARACLINICE

 

 

I.

LABORATOR

 

 

a)

LABORATOR BIOCHIMIE

 

 

1

ELECTROFOREZA PROTEINELOR SERICE

37,00

 

2

BILIRUBINA TOTALĂ

10,00

 

3

BILIRUBINA DIRECTĂ

10,00

 

4

BILIRUBINA INDIRECTĂ

10,00

 

5

POTASIU URINAR

10,00

 

6

POTASIU SERIC

10,00

 

7

SODIU SERIC

10,00

 

8

ALBUMINĂ

10,00

 

9

PROTEINA TOTALĂ

10,00

 

10

CKMB

10,00

 

11

CK

10,00

 

12

LDH

10,00

 

13

HDL COLESTEROL

10,00

 

14

REZERVĂ ALCALINĂ

10,00

 

15

CALCIU URINAR

10,00

 

16

PROTEINE URINARE

10,00

 

17

GLUCOZĂ URINARĂ

10,00

 

18

UREE URINĂ

10,00

 

19

CREATININĂ URINĂ

10,00

 

20

SODIU URINĂ

10,00

 

21

CAPACITATE TOTALĂ DE LEGARE A FIERULUI

24,00

 

22

GLICEMIE

9,00

 

23

FOSFATAZĂ ALCALINĂ

9,00

 

24

UREE

9,00

 

25

CREATININĂ

9,00

 

26

ACID URIC

9,00

 

27

GGT

9,00

 

28

ALT

9,00

 

29

AST

9,00

 

30

Ca TOTAL

9,00

 

31

Ca IONIC

9,00

 

32

MAGNEZIU

9,00

 

33

SIDEREMIE

9,00

 

34

FOSFOR

9,00

 

35

FOSFTAZĂ ACIDĂ

9,00

 

36

AMILAZĂ

10,00

 

37

LI PAZĂ

10,00

 

38

COLESTEROL TOTAL

10,00

 

39

LDL COLESTEROL

15,00

 

40

VLDL COLESTEROL

10,00

 

41

LIPIDE TOTALE

15,00

 

42

TRIGLICERIDE

10,00

 

43

TEST DE TOLERANŢĂ LA GLUCOZĂ

30,00

 

44

SUMAR URINĂ

21,00

 

45

STANSFELDWEBB

17,00

 

b)

LABORATOR BACTERIOLOGIE

 

 

1

UROCULTURĂ (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

35,00

 

2

EXAMEN COL UTERIN (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

35,00

 

3

EXAMEN LICHID PUNCŢIE (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

35,00

 

4

EXAMEN SECREŢII CONJUNCTIVALE (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

35,00

 

5

EXAMEN SECREŢII NAZALE (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

35,00

 

6

EXAMEN SECREŢII OTICE (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

35,00

 

7

EXAMEN SECREŢII PURULENTE (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

40,00

 

8

EXAMEN SECREŢII VAGINALE (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

35,00

 

9

EXUDAT FARINGIAN (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

35,00

 

10

EXUDAT LINGUAL

15,00

 

11

EXAMEN SPUTĂ (CULTURĂ + ANTIBIOGRAMĂ)

40,00

 

12

EXAMEN CQPROPARAZITOLOGIC

8,00

 

c)

ANATOMIE PATOLOGICĂ

 

 

1

EXAMEN EXTEMPORANEU

109,00

 

2

NECROPSIE

362,00

 

3

ÎMBĂLSĂMARE

233,00

 

4

DIAGNOSTIC PE BLOC PARAFINĂ

239,00

 

5

COLORAŢIE SPECIFICĂ

154,00

 

6

DIAGNOSTIC HISTOPATOLOGIC

356,00

 

7

FROTIU CITOLOGIC

79,00

 

8

PAPANICOLAU

60,00

 

9

CULTURI DIVERSE

94,00

 

10

BIOPSIE

126,00

 

d)

LABORATOR IMUNOLOGIE

 

 

1

Ag HBs ELISA

186,00

 

2

PSA (TEST CALITATIV)

21,00

 

3

Ac HCV RAPID

17,00

 

4

Ag HBs RAPID

16,00

 

5

CEA

17,00

 

6

AFP

17,00

 

7

HIV 1/2 (RAPID)

21,00

 

8

TROPONINA (RAPID)

82,00

 

9

TROPONINAI CANTITATIV

50,00

 

10

ATPO Ac antiperoxidaza

40,00

 

11

ESTRADIOL

35,00

 

12

FREE T3

30,00

 

13

FREE T4

30,00

 

14

LH (hormon luteinizant)

35,00

 

15

PROGESTERON

30,00

 

16

PROLACTINĂ

35,00

 

17

TESTOSTERON

40,00

 

18

T3 (tri-iodotironina)

30,00

 

19

T4 (tiroxina)

30,00

 

20

TSH (HORMON DE STIMULARE TIROIDIANĂ)

30,00

 

21

CA 125 (MARKER TUMORAL)

40,00

 

22

CA 15.3 (MARKER TUMORAL)

40,00

 

23

CA 19.9. (MARKER TUMORAL)

35,00

 

24

FREE PSA (ANTIGEN SPECIFIC PROSTATTIC FREE) CANTITATIV

35,00

 

25

PSA (ANTIGEN SPECIFIC PROSTATIC) CANTITATIV

35,00

 

26

FACTOR REUMATOID (CALITATIV)

10,00

 

27

FACTOR REUMATOID (CANTITATIV)

20,00

 

28

PROTEINA C REACTIVĂ (CALITATIV)

10,00

 

29

PROTEINA C REACTIVĂ (CANTITATIV)

20,00

 

30

VDRL (RAPID)

10,00

 

31

ASLO (CALITATIV)

15,00

 

32

RH

15,00

 

33

GRUPA SANGUINĂ

15,00

 

34

FERITINĂ

60,00

 

35

HELICOBACTER PYLORI (RAPID)

15,00

 

36

H PYLORI ELISA

40,00

 

e)

LABORATOR HEMATOLOGIC

 

 

1

HEMOGLOBINA GLICOZILATĂ

47,00

 

2

HEMOLEUCOGRAMĂ

18,00

 

3

NUMĂRĂTOARE RETICULOCITE (FROTIU)

18,00

 

4

EXAMEN CITOLOGIC AL FROTIULUI SANGUIN

40,00

 

5

MĂDUVĂ OSOASĂ

40,00

 

6

CELULE LUPICE

61,00

 

7

D DIMERI

 

 

8

APTT

20,00

 

9

PT

18,00

 

10

AP

18,00

 

11

INR

18,00

 

12

FIBRINOGEN

24,00

 

13

VSH

8,00

 

14

HEMATOCRIT

9,00

 

15

TIMP SÂNGERARE

10,00

 

16

TIMP COAGULARE

11,00

 

 

II.

RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ MEDICALĂ

 

 

a)

RADIOLOGIE

 

 

1

COLANGIOGRAFIE PE TUB

80,00

 

2

RADIOGRAFIE CORD PULMON

46,00

 

3

RADIOGRAFIE ORGANE TORACE

46,00

 

4

RADIOGRAFIE ABDOMEN NATIV ÎN 2 PLANURI

53,00

 

5

RADIOGRAFIE ORGANE ALE GÂTULUI SAU PLANSEU BUCAL

33 00

 

6

RADIOGRAFIE COLOANĂ CERVICALĂ ÎN 3 PLANURI

47,00

 

7

RADIOGRAFIE COLOANĂ COMPLETĂ, MAI PUŢIN COLOANA CERVICALĂ

54,00

 

8

RADIOGRAFIE COLOANĂ ÎN 2 PLANURI, MAI PUŢIN COLOANA CERVICALĂ 

51,00

 

9

RADIOGRAFIE CENTURĂ SCAPULARĂ SAU BAZIN OSOS

61,00

 

10

RADIOGRAFIE TORACE OSOS ÎN MAI MULTE PLANURI

61,00

 

11

RADIOGRAFIE PĂRŢI ALE SCHELETULUI ÎN 2 PLANURI

51,00

 

12

RADIOGRAFIA CRANIULUI ÎN INCIDENŢA SPECIALĂ

30,00

 

13

RADIOGRAFIA CRANIULUI ÎN 2 PLANURI

45,00

 

14

UROGRAFIE

180,00

 

15

HISTEROSALPINGOG RAFIE

268,00

 

16

RADIOGRAFIE IRIGOSCOPIE

138,00

 

17

EXAMEN GASTRODUODENAL PÂNĂ LA VALVULA ILEOCECALĂ

131,00

 

18

EXAMEN GASTRODUODENAL PÂNĂ LA UNGHIUL DUODENO-JEJUNAL

85,00

 

19

EXAMEN ESOFAGIAN (TRANZIT BARITAT)

59,00

 

20

RADIOSCOPIE PULMONARĂ

17,00

 

b)

IMAGISTICĂ

 

 

1

ECOGRAFIE GENERALĂ

126,00

 

2

ECOGRAFIE ABDOMINALĂ

126,00

 

3

ECOGRAFIE PELVINĂ

126,00

 

4

ECO. ABDOMINALĂ PELVIANĂ DOPPLER (VASE RENALE MEZENTERICE)

44,00

 

5

ECOGRAFIE DOPPLER VASE

44,00

 

6

ECOGRAFIE CARDIACĂ

126,00

 

7

ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

190,00

 

8

ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ INFERIOARĂ (COLONOSCOPIE)

230,00

 

9

ECO MAMARĂ

75,00

 

10

ECO TIROIDĂ

55,00

 

11

ECO TRANSVAGINALĂ

50,75

 

12

ECO PĂRŢI MOI

60,00

 

13

ECO MUSCULOSCHELETALĂ

50,00

 

14

ECO ARTICULARĂ UNILATERALĂ

40,00

 

15

ECO ARTICULARĂ BILATERALĂ

70,00

 

III.

OFTALMOLOGIE

 

 

1

CONSULTAŢIE INIŢIALĂ

39,00

 

2

CONSULTAŢIE DE CONTROL

23,00

 

3

XANTELASMĂ

83,00

 

4

SALAZION CURĂ CHIRURGICALĂ

36,00

 

5

TONOMETRIE

9,00

 

6

REFRACTOMETRIE

6,00

 

7

TEST SCHIRMER

14,00

 

8

SONDAJ ŞI SPĂLĂTURĂ CĂI LACRIMALE

14,00

 

9

RECOLTARE SECREŢIE CONJUNCTIVALĂ

8,00

 

10

PRESCRIPŢIE OCHELARI

13,00

 

11

PANSAMENT STERIL

7,00

 

12

NITRATARE

7,00

 

13

INJECŢIE SUBCQNJUCTIVALĂ

14,00

 

14

INJECŢIE PARABULBARĂ

9,00

 

15

FIXAREA UNEI PROTEZE

9,00

 

16

EXCIZII PALPEBRALE

94,00

 

17

EXTRACŢIE CORP STRĂIN

20,00

 

18

BIOMICROSCOPIE

6,00

 

19

ACUITATE VIZUALĂ

6,00

 

20

EXOFTALMOMETRIE

13,00

 

21

EXAMEN FUND DE OCHI

9,00

 

22

ADMINISTRARE I.V. ŞI I.M. A MEDICAMENTELOR

11,00

 

23

EXAMEN CU LENTILA GOLDMAN

17,00

 

IV.

O.R.L.

 

 

1

CONSULTAŢIE INIŢIALĂ

39,00

 

2

CONSULTAŢIE DE CONTROL

23,00

 

3

PUNCŢIE, SPĂLĂTURA SINUSULUI MAXILAR

44,00

 

4

TAMPONAMENT ANTERIOR EPISTAXISUL ANTERIOR

75,00

 

5

TRATAMENT CHIRURGICAL COLECŢIE

46,00

 

6

TRATAMENT FLEGMON AMIGDALIAN

20,00

 

7

TRATAMENT HEMATOM SEPTAL

95,00

 

8

CURĂ CHIRURGICALĂ A OTHEMATOMULUI

30,00

 

9

INFILTRAŢII PENTRU NEVRALGII ARNOLD

33,00

 

10

REDRESAREA PIRAMIDEI NAZALE POSTTRAUMATIC

101,00

 

11

TRATAMENT DISFUNCŢIE TUBARĂ

24,00

 

12

CAUTERIZAREA MUCOASEI NAZALE

92,00

 

13

EXTRACŢIE CORPI STRĂINI NAZALI, AURICULARI, OROFARINGIENI

20,00

 

14

BADIJONAJ OROFARINGIAN, NAZAL

9,00

 

15

TRATAMENTUL PERFORAŢIEI TIMPANICE POSTTRAUMATICE

29,00

 

16

TRATAMENT FURUNCUL CONDUCT AUDITIV EXTERN

37,00

 

17

EXTRAGERE DOP CERUMEN AURICULAR (Incizie la nivel auricular)

29,00

 

18

ANEMIZARE PITUITARĂ

13,00

 

19

INJECŢII TRANSTIMPANALE ÎN OTITELE MEDII

18,00

 

20

MONTARE DE AERATOARE TRANSTIMPANALE

32,00

 

21

INFILTRAREA CORNETULUI NAZAL CU DIPROPHOS

24,00

 

22

EXAMEN FIBROSCOPIC RINOFARINGOLARINGIAN

24,00

 

23

SPĂLĂTURĂ AURICULARĂ

15,00

 

24

RECOLTARE SECREŢII

9,00

 

25

INSTILAŢII LARINGIENE

10,00

 

26

TRATAMENT TOPIC AL FOSEI NAZALE

9,00

 

27

ANESTEZIE LOCALĂ DE CONTACT

9,00

 

28

ANESTEZIE LOCALĂ PRIN INFILTRAŢIE

10,00

 

29

AUDIOGRAMATONALĂ LIMINALĂ

11,00

 

V.

PEDIATRIE

 

 

1

CONSULTAŢIE INIŢIALĂ

34,00

 

2

CONSULTAŢIE DE CONTROL

24,00

 

3

RECOLTARE SÂNGE ŞI PRODUSE BACTERIOLOGICE

20,00

 

4

TOALETA PLĂGILOR SUPERFICIALE

20,00

 

5

ADMINISTRĂRI PARENTERALE I.M./I.V.

14,00

 

6

TRATAMENT CU ANTITERMICE LOCALE

10,00

 

7

INTERPRETARE RADIOGRAFII

8,00

 

8

DETERMINARE TEMPERATURĂ

8,00

 

9

DETERMINARE T.A.

8,00

 

10

DETERMINĂRI ANTROPOMETRICE

8,00

 

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE şi CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016

 

Luând în considerare Adresa nr. 638 din 16 martie 2016 a Consiliului pentru Finanţarea învăţământului Superior, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu nr. 8.863 din 17 martie 2016,

în temeiul art. 193, 197, 216, 219 alin. (2) şi al art. 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Instituţiile de învăţământ superior de stat îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea datelor transmise.

Art. 3. - Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea calculelor efectuate conform anexei şi notifică Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice eventualele neconcordanţe sesizate.

Art. 4. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior notifică, verifică şi/sau controlează instituţiile de învăţământ superior de stat privind orice neconcordanţe sesizate în datele raportate.

Art. 5. - În anul 2016, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice analizează şi aprobă deschiderile de credite lunare, pe întreg parcursul anului, astfel încât instituţiilor de învăţământ superior de stat să le fie repartizate sume care să asigure funcţionarea în condiţii normale a acestora.

Art. 6. - Direcţia generală învăţământ superior şi Direcţia generală buget-finanţe din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 7. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Gigel Paraschiv,

secretar de stat

 

Bucureşti, 29 martie 2016.

Nr. 3.530.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat din România, pentru anul 2016

 

Art. 1. - (1) Sumele stabilite pentru finanţarea de bază şi cea suplimentară, provenite de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, sunt evidenţiate distinct în contractul instituţional al instituţiilor de învăţământ superior. În contract sunt specificate: numărul de studenţi (echivalenţi unitari) finanţaţi de la bugetul de stat, pe cicluri de studii şi numărul de granturi doctorale finanţate.

(2) Contractele instituţionale pentru alocarea de fonduri bugetare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS).

Art. 2. - (1) Toate fondurile pentru finanţarea de bază şi suplimentară a universităţilor de stat sunt considerate venituri proprii.

(2) Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţională a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2016 este prezentată în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(3) Veniturile pentru finanţarea de bază şi suplimentară sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior în condiţiile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.

Art. 3. - Finanţarea de bază se referă la:

1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic şi nedidactic, personal de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;

2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii curente, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;

3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale şi de dezvoltare a resursei umane;

4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior pentru desfăşurarea programelor de studii.

Art. 4. - (1) în vederea încurajării excelenţei în instituţiile de învăţământ superior, se constituie un fond de finanţare suplimentară a universităţilor în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază.

(2) Atribuirea fondurilor pentru finanţarea suplimentară se realizează pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate propuse de CNFIS şi aprobate de MENCS.

(3) Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu MENCS, alocă fondurile pentru finanţare suplimentară prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante din universitate.

Art. 5. - Sumele atribuite fiecărei universităţi pentru finanţarea de bază, pentru studenţii înmatriculaţi pe baza cifrelor de şcolarizare primite de universitate, într-un program de studii universitare de licenţă şi de master, se alocă proporţional cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai acestora. Numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii se determină prin ponderarea numărului fizic de studenţi ai acesteia cu coeficienţi de echivalare şi de cost.

Art. 6. - (1) Pentru doctoranzii înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, pe baza cifrei de şcolarizare aprobate (număr de locuri - granturi de studii), finanţarea se face prin granturi doctorale. Valoarea grantului anual (VGD) pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011/2012 este prezentată în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(2) Din fondurile cuprinse în bugetul de stat pentru finanţarea instituţională se constituie, ca o componentă distinctă, un fond care acoperă sumele VGDd, fondul pentru finanţarea granturilor (FGD), în care nu sunt cuprinse bursele studenţilor doctoranzi.

(3) Repartizarea pe universităţi a fondului pentru finanţarea granturilor (FGD), pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012, se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor repartizate acesteia:

 

 ,

unde:

- VGDrs,I, VGDrs,II, VGDrs,III şi VGDrs,IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară) sunt valorile granturilor doctorale (în care nu este cuprinsă bursa doctorală) pentru anul de studiu I, II, III, respectiv IV, corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, acestea fiind prezentate în anexa nr. 2;

- GDrs,I, GDrs,II, GDrs,III şi GDrs,IV reprezintă numărul de granturi doctorale pentru anul de studiu i, II, III, respectiv IV (doar pentru domeniile medicină, medicină dentară, farmacie şi medicină veterinară), finanţate pentru universitatea U, în programe asociate ramurii de ştiinţă rs;

- Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă rs finanţate.

Art. 7. - (1) Procedurile de alocare a fondurilor pentru finanţarea de bază şi pentru finanţarea suplimentară pentru studenţii înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă şi de master sunt prezentate în art. 8 şi 9 .

(2) Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2016 sunt cuprinse în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 8. - Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat pentru finanţarea de bază (FB), asociată ciclurilor de studii (licenţă, master), se face pe baza următoarei proceduri:

1. Se determină fondurile alocate pentru finanţarea de bază (FB) pentru anul 2016, asociată ciclurilor de studii (licenţă şi

master):

a) din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se scad următoarele valori: valoarea alocată pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare (FSS), şi valoarea alocată pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 (FGD);

b) din suma rămasă (FI’) se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FB, ce corespund proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.

2. Se determină numărul de studenţi echivalenţi unitari din fiecare universitate şi fiecare ciclu de studii (licenţă şi master). Procedura are două etape:

a) în prima etapă se determină, pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r (licenţă şi master), numărul SEUr,rs de studenţi echivalenţi din ramura de ştiinţă rs:

 

 ,

unde:

- SE(U)fr,rs este numărul de studenţi fizici din ramura de ştiinţă rs, la forma de învăţământ fr, asociată ciclului de studii r înscrişi în universitatea U, raportat la o dată de referinţă stabilită (1 ianuarie 2015 pentru repartizarea preliminară şi 1 ianuarie 2016 pentru repartizarea finală);

- efr este coeficientul de echivalare corespunzător formei de învăţământ fr (v. tabelul 1 din anexa nr. 3);

- Fr este numărul total al formelor de învăţământ finanţate de la bugetul de stat asociate ciclului de studii r în universităţile din România (v. tabelul 1 din anexa nr. 3).

b) în a două etapă se determină pentru fiecare universitate U şi fiecare ciclu de studii r numărul SEU(U)r de studenţi echivalenţi unitari:

 

 ,

unde:

- Crs este coeficientul de cost corespunzător ramurii de ştiinţă rs (tabelul 2 din anexa nr. 3);

- Nrs este numărul total al ramurilor de ştiinţă finanţate (v. tabelul 2 din anexa nr. 3).

3. Se determină numărul total de studenţi echivalenţi unitari SEU:

 

 ,

 

unde u este numărul total de universităţi de stat finanţate de la bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

4. Se determină alocaţia fbs pe student echivalent unitar:

 

 ,

unde:

- FB este valoarea alocaţiei pentru finanţarea de bază;

- SEU reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari.

5. Pentru fiecare universitate U şi ciclu de studii r, valoarea fondurilor pentru finanţarea de bază FB(U)r se calculează multiplicând alocaţia fbs cu numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii, înmatriculaţi la programe de studii asociate ciclului r.

 

 ,

unde:

- SEUUr reprezintă numărul total de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U;

- fbs este valoarea alocaţiei corespunzătoare unui student echivalent unitar.

6. Se determină pentru fiecare universitate U alocaţia FB(U) pentru finanţarea de bază:

 

 ,

 

Art. 9. - Determinarea alocaţiilor bugetare pentru universităţile de stat, pentru finanţarea suplimentară (FS), se face pe baza următoarei proceduri:

1. În prima etapă se determină:

a) valoarea alocaţiilor bugetare totale pentru finanţarea suplimentară;

b) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare ramură de ştiinţă rs;

c) valoarea alocaţiilor bugetare pentru finanţarea suplimentară pentru fiecare indicator de calitate Ck, din fiecare ramură de ştiinţă rs.

În acest sens:

(i) Din suma alocată pentru finanţarea instituţională (FI) se scad fondurile pentru granturi doctorale (FGD) şi fondurile pentru finanţarea situaţiilor speciale (FSS), rezultând suma FI’, din care se calculează valoarea fondurilor alocate pentru FS, corespunzătore proporţiei prevăzute în anexa nr. 1.

(ii) Se determină fondurile FSrs alocate pentru finanţarea suplimentară FS pe anul 2016, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

Se determină numărul SEU’rs de studenţi echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs (pentru ciclurile de licenţă şi master, cu excepţia studenţilor de la formele de învăţământ speciale, menţionate în nota de la tabelul 2 din anexa nr. 3):

 

 ,

 

unde SEU’Urs reprezintă numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii U din ramura de ştiinţă rs, determinaţi după eliminarea categoriilor menţionate anterior.

Se determină fondurile FSrs din valoarea totală FS pe baza ponderii studenţilor echivalenţi unitari din ramura de ştiinţă rs:

 

 ,

 

(iii) Analog procedurii prin care se determină FSrs, se determină sumele FSrs(Ck) alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate ICk, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs:

 

 ,

 

unde pk reprezintă ponderea indicatorului de calitate ICk (în totalul finanţării suplimentare), iar = Σnk = 1 pk = 1 şi n este numărul de indicatori de calitate. Lista indicatorilor de calitate ICk şi a ponderilor asociate sunt prezentate în anexa nr. 4, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

2. În a două etapă se determină sumele FS(U)rs(Ck) alocate universităţii U, pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare indicatorilor de calitate ICk, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

2.1. Se determină valoarea indicatorilor de calitate pentru fiecare universitate, IC(U)k, conform modului de calcul prezentat în anexa nr. 5 care face parte integrantă din prezenta metodologie, astfel:

2.1.1. pentru fiecare ramură de ştiinţă, IC(U)rs,k dacă indicatorul de calitate este aplicat pe ramură de ştiinţă;

2.1.2. la nivel de universitate, IC(U)k dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IC(U)rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IC(U)rs,k = IC(U)k

2.2. Se determină valoarea indicatorilor de calitate relativi pentru fiecare universitate, IRk, astfel:

2.2.1. pentru fiecare ramură de ştiinţă, IR(U)rs,k dacă indicatorul de calitate a fost aplicat pe ramură de ştiinţă;

2.2.2. la nivel de universitate, IR(U)k dacă indicatorul de calitate se aplică la acest nivel, valoarea IR(U)rs,k pentru fiecare ramură de ştiinţă a universităţii fiind aceeaşi cu cea obţinută la nivel de universitate, IR(U)rs,k = IR(U)k

Indicatorul de calitate relativ IR(U)k corespunzător indicatorului de calitate ICk, pentru universitatea U, exprimă, în termeni matematici, rezultatele evaluării valorii indicatorului de calitate al universităţii U, în comparaţie cu valoarea indicatorului pentru celelalte universităţi.

Matematic, acest calcul se exprimă astfel:

 

 ,

unde:

- IR(U)k = valoarea indicatorului de calitate relativ k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

- IC(U)k = valoarea indicatorului de calitate absolut k al universităţii U (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM, Un);

- SEU(Un) = numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii Un (şi similar pentru universităţile notate cu Um, UM);

- N = numărul total al universităţilor de stat din România pentru care se fac alocări financiare de către CNFIS.

Pentru fiecare universitate abaterea faţă de valoarea 1 (unu) (valoarea medie) a oricărui indicator de calitate relativ reprezintă diferenţa dintre suma dimensiunilor universităţilor (notate Um) care au obţinut rezultate inferioare şi suma dimensiunilor universităţilor (notate UM) care au obţinut rezultate superioare, raportată după aceea la dimensiunea totală a universităţilor.

2.3. Se determină, pentru fiecare universitate U, sumele FS(U)rs(Ck), alocate pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare fiecărui indicator de calitate ICk, pentru fiecare ramură de ştiinţă rs, după cum urmează:

 

 ,

 

3. În a treia etapă se determină sumele totale FS(U), ce revin universităţii U, pentru finanţarea suplimentară, astfel:

3.1. Se determină sumele totale FS(U)rs, ce revin universităţii pentru finanţarea suplimentară corespunzătoare ramurii de ştiinţă rs, după cum urmează:

 

 ,

 

3.2. Se determină sumele totale FS(U), alocate universităţii U pentru finanţarea suplimentară, după cum urmează:

 

 ,

 

4. În a patra etapă se calculează sumele finale FS(U)fin ce revin universităţii U, pentru finanţarea suplimentară, prin consolidarea pe ultimii patru ani, în ponderi egale (pi), a rezultatelor corespunzătoare finanţării suplimentare (FSi) pentru anul i, astfel:

 

 ,

 

 

ANEXA Nr. 1

la metodologie

 

Distribuţia fondurilor pentru finanţarea instituţionala a universităţilor din bugetul naţional pentru anul 2015

 

Din suma alocată în bugetul naţional pentru finanţarea instituţională (FI) a universităţilor se repartizează 2% pentru finanţarea situaţiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanţare. Pentru finanţarea granturilor doctorale pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul universitar 2011/2012 se alocă o sumă calculată conform anexei nr. 2 la metodologie.

Suma rămasă (FI’) se distribuie după cum urmează:

a) finanţarea de bază (FB): 72,5%;

b) finanţarea suplimentară (FS): 26,50%;

c) Fondul pentru dezvoltare instituţională (FDI): 1,00%.

 

ANEXA Nr. 2

la metodologie

 

Valoarea grantului anual pentru studenţii doctoranzi înmatriculaţi începând cu anul 2011/2012

 

Categorii cheltuieli

Domeniul de finanţare

D1

D2

D3, D4

TOTAL GRANT (lei)

(include salarizarea conducătorului de doctorat; salarizarea membrilor comisiei de îndrumare; program de pregătire bazat pe studii avansate; program de pregătire suplimentar fonduri pentru cercetare; regia şcolii doctorale)

22.400

25.300

29.200

 

În domeniul de finanţare D1 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Ştiinţe juridice: Ştiinţe administrative: Ştiinţe ale comunicării; Sociologie: Ştiinţe politice; Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică; Ştiinţe economice (fără cele din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Psihologie şi ştiinţe comportamentale; Filologie; Filozofie; Istorie; Teologie; Studii culturale; Arte (doar din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).

În domeniul de finanţare D2 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Matematică; Fizică; Chimie şi inginerie chimică; Ştiinţele pământului şi atmosferei; Inginerie civilă; Inginerie electrică, electronică, telecomunicaţii şi tehnologii informaţionale; Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze; Ingineria transporturilor; Ingineria resurselor vegetale şi animale; Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei; Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management; Biologie; Biochimie; Ştiinţe economice (doar din domeniile de studii universitare de doctorat: Cibernetică şi statistică şi Informatică economică); Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.

În domeniul de finanţare D3 intră programele de studii doctorale din următoarele ramuri de ştiinţă: Medicină; Medicină veterinară; Medicină dentară; Farmacie; Arhitectură şi urbanism.

În domeniul de finanţare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de ştiinţă Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria şi teoria artei).

 

ANEXA Nr. 3

la metodologie

 

Valorile coeficienţilor de echivalare şi de cost pentru anul 2016

 

            Tabelul 1: Lista formelor de învăţământ cu coeficienţii de echivalare corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

 

Nr. crt.

Ciclul şi forma de învăţământ

Coeficient de echivalare

I. Studii universitare de licenţă

1

Studii în limba română(1)

1,00

2

Studii în limba maghiară - ca limbă maternă

2,00

3

Studii în limba germană - ca limbă maternă

2,50

4.1

Studii integral în limbi de mare circulaţie internaţională(2)

1,50

4.2

Studii desfăşurate parţial în limbi de mare circulaţie internaţională şi în limba română

1,25

5.1

Studii integral în limbi de circulaţie restrânsă

2,00

5.2

Studii desfăşurate parţial în limbi de circulaţie restrânsă şi în limba română

1,50

6

Studii desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării

2,50

7

Studii universitare cu frecvenţă redusă

0,25

8

Studii universitare - învăţământ seral

0,80

II. Studii universitare de masterat(3)

9

Studii de masterat în limba română(1)

2,00/1,00

10

Studii de masterat în limbi de circulaţie internaţională

3,00/1,50

11

Studii de masterat desfăşurate în cadrul extensiilor universitare - în afara ţării

3,00/1,50

12

Studii de masterat în limbile minorităţilor naţionale(4)

3,00/1,50

III. Alte forme de pregătire

13

Stagiu de rezidenţiat

1,20

14

Pregătire preliminară pentru studenţi străini (an pregătitor)

1,25

15

Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar

0,40

16

Pregătire pedagogică suplimentară (seminar pedagogie)

0,16

 

(1) Coeficientul se aplică şi studenţilor înscrişi la forma ..Studii desfăşurate în afara localităţii de rezidenţă a universităţii” de la ciclul universitar de licenţă şi master.

(2) Pentru domeniul medicina, studiile în limbi moderne, pentru ultimii 3 ani (clinici), care se desfăşoară în limba română, se utilizează coeficientul de echivalare de la studii în limba română.

(3) La forma de masterat de un an şi jumătate, pentru anul 2 cu un semestru se consideră coeficientul de echivalare corespunzător numai pentru un semestru.

(4) Coeficientul se aplică studenţilor înscrişi la „Studii de masterat în limba germană (limbă maternă)” şi ..Studii de masterat în limba maghiară (limbă maternă)” de la ciclul universitar de masterat

 

            Tabelul 2: Lista ramurilor de ştiinţă cu coeficienţii de cost corespunzători folosiţi pentru finanţarea studenţilor înmatriculaţi într-un program de studii de licenţă sau de master

 

Cod DF

Domeniul fundamental

(DF)

Cod RS

Ramura de ştiinţă (RS)

Coeficient de cost

Domenii finanţare grant doctorat

Codificare

10

Matematică şi ştiinţe ale naturii

10

Matematică

1,65

D2

1010

20

Fizică

1,9

D2

1020

30

Chimie şi inginerie chimică

1,9

D2

1030

40

Ştiinţele pământului şi atmosferei

1,65

D2

1040

20

Ştiinţe inginereşti

10

Inginerie civilă

1,75

D2

2010

20

Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii

1,75

D2

2020

30

Inginerie geologică, mine, petrol şi gaze

1,75

D2

2030

40

Ingineria transporturilor

1,75

D2

2040

50

Ingineria resurselor vegetale şi animale

1,75

D2

2050

60

Ingineria sistemelor, calculatoare şi tehnologia informaţiei

1,75

D2

2060

70

Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management

1,75

D2

2070

30

Ştiinţe biologice şi biomedicale

10

Biologie

1,9

D2

3010

20

Biochimie

1,9

D2

3020

30

Medicină

2,25

D3

3030

40

Medicină veterinară

2,25

D3

3040

50

Medicină dentară

2,25

D3

3050

60

Farmacie

2,25

D3

3060

40

Ştiinţe sociale

10

Ştiinţe juridice

1

D1

4010

20

Ştiinţe administrative

1

D1

4020

30

Ştiinţe ale comunicării

1

D1

4030

40

Sociologie

1

D1

4040

50

Ştiinţe politice

1

D1

4050

60

Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică

1

D1

4060

70

Ştiinţe economice (doar Cibernetică, statistică şi informatică economică)

1,65

D2

407050

70

Ştiinţe economice (fără Cibernetică, statistică şi informatică economică)

1

D1

4070

80

Psihologie şi ştiinţe comportamentale

1

D1

4080

50

Ştiinţe umaniste şi arte

10

Filologie

1

D1

5010

20

Filosofie

1

D1

5020

30

Istorie

1

D1

5030

40

Teologie

1

D1

5040

50

Studii culturale

1

D1

5050

60

Arhitectură şi urbanism

2,5

D3

5060

70

Arte vizuale (fără Istoria şi teoria artei)

3

D4

507040

70

Arte vizuale (doar Istoria şi teoria artei)

1

D1

50704070

70

Teatru şi artele spectacolului

5,37

D4

507010

70

Cinematografie şi media

7,5

D4

507020

70

Muzică (doar Interpretare muzicală)

5,37

D4

50703040; 50703050

70

Muzică (fără Interpretare muzicală)

3

D4

507030

60

Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice

10

Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice

1,86

D2

6010

 

NOTĂ:

Toţi studenţii/participanţii din toate universităţile de stat din România, înscrişi la formele de învăţământ speciale (Pregătire preliminară pentru studenţi străini, Pregătire psihopedagogică suplimentară, Activităţi asociate acordării gradelor didactice în învăţământul preuniversitar) sunt luaţi în considerare cu valoarea 1 (unu) a coeficientului de cost.

 

ANEXA Nr. 4

la metodologie

 

Lista indicatorilor de calitate şi a ponderilor asociate, pentru anul 2016

 

Clasa de indicatori

Denumire indicator (ICk)

Pondere

C1. Predare/învăţare (30%)

IC1.1. Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice

10%

IC1.2. Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă

8%

IC1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv, şi numărul total de cadre didactice

6%

IC1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice

6%

C2. Cercetare ştiinţifică/ creaţie artistică (40%)

IC2.1. Calitatea resursei umane

12%

IC2.2. Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice

10%

IC2.3. Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice

12%

IC2.4. Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică

6%

C3. Orientare internaţională (10%)

IC3.1. Ponderea mobilităţilor studenţeşti prin programul ERASMUS şi ERASMUS MUNDUS

5%

IC3.2. Ponderea studenţilor înscrişi în programe de studii în limbi de circulaţie internaţională

5%

C4. Orientare regională & echitate socială (20%)

IC4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale

5%

IC4.2. Contribuţia universităţii la fondul de burse

4%

IC4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă

4%

IC4.4. Locuri în cămine studenţeşti

5%

IC4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate

2%

Pondere totală

100%

Pondere totală din FI

26,5%

 

ANEXA Nr. 5

la metodologie

 

Modul de calcul al indicatorilor de calitate pentru anul 2016

 

Clasa de indicatori C1. Predare/învăţare

IC 1.1 Raportul dintre numărul studenţilor şi numărul de cadre didactice

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al studenţilor (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii de licenţă şi master şi numărul total de norme didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).

Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

TPD(U)rs - numărul total al cadrelor didactice din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare);

TS(U)rs - numărul total de studenţi (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclurile de studii (L, M - Licenţă, Maşter), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, obţinut pe baza relaţiei:

 

 ,

 

iar efmaster este un coeficient de multiplicare egal cu 1,5, care se aplică la ciclul de master;

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: CNFIS, universităţi

 

IC 1.2 Raportul numărului de studenţi de la ciclul de master şi numărul de studenţi de la ciclul de licenţă

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de master şi numărul studenţilor fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

SF(U)rs (M) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de master (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, unde, pentru studenţii în regim cu taxă, se aplică un coeficient de multiplicare egal cu 1,5;

SF(U)rs (L) - numărul de studenţi fizici de la ciclul de studii de licenţă (bugetaţi şi cu taxă), din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

ani- anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Pentru ramurile de ştiinţă arhitectură, medicină, medicină veterinară, medicină dentară şi farmacie, la ciclul de master se iau în considerare doar studenţii de la programele de master distincte de programele de licenţă, precum şi studenţii de la rezidenţiat.

Sursă date: CNFIS, universităţi.

 

IC1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv, şi numărul total de cadre didactice

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice cu vârsta de până la 40 de ani, inclusiv, şi numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).

Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

TPDT(U)rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare), cu vârsta până la 40 de ani inclusiv (născuţi după 1 ianuarie 1974);

TPD(U)rs  - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare);

ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

IC1.4. Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat şi numărul de cadre didactice

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul total al normelor didactice întregi ocupate de cadre didactice titulare la funcţia de bază, corespunzătoare cadrelor didactice care au dreptul de a conduce doctorat, şi numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare).

Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, umflând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

TPDCD(U)rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

TPD(U)rs - numărul total al normelor didactice întregi pentru titulari, corespunzătoare cadrelor didactice titulare, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U (se includ cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare);

ani- anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

Clasa de indicatori C2. Cercetare ştiinţifică/creaţie artistică

IC2.1. Calitatea resursei umane

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari, pentru media aritmetică a scorurilor obţinute1 de cadrele didactice şi de cercetare2 ale universităţii, din ramura de ştiinţă rs. Scorul pentru fiecare cadru didactic se determină ca raport între punctajul comunicat de universitate pentru acesta şi punctajul minim, stabilit de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), pentru domeniul în care acesta deţine titlul respectiv3. Universitatea raportează cadrele didactice şi de cercetare titulare şi angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid în perioada de raportare, din fiecare ramură de ştiinţă, şi comunică punctajele fiecăruia (calculate conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.560/2012 privind aprobarea standardelor minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior şi a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării).

 

1 Dacă universitatea raportează mai puţin de cinci cadre didactice pe ramură de ştiinţă, media se face împărţind la 5 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate pe ramură de ştiinţă, respectiv dacă universitatea raportează mai puţin de 25 de cadra didactice pe universitate, media se face împărţind la 25 suma scorurilor obţinute de cadrele didactice raportate la nivel de universitate. Astfel, va rezulta o penalizare procentuală, graduală, din valoarea indicatorului calculat în cazul în care universităţile au programe universitara în ramuri de ştiinţă pentru care nu au resurse umane specializate în domeniile corespunzătoare.

2 Se raportează toate cadrele didactice titulare şi cadrele didactice angajate cu normă întreagă, cu un contract pe perioadă determinată, valid lin perioada de raportare. Punctajul pentru cadrele didactice şi de cercetare cu activitatea ştiinţifică în alte ramuri de ştiinţă decât cele raportate de universitate este calculat conform standardului minim al CNATDCU pentru domeniul în care îşi desfăşoară activitatea ştiinţifică şi este raportat la ramura/ramurile de ştiinţă unde desfăşoară activitatea didactică.

3 Pentru cadrele didactice abilitate se aplică procedurile pentru titlul de profesor universitar. Cadrele didactice universitare care au titlul de asistent universitar, lector universitar sau şef de lucrări vor fi evaluate în raport cu standardele pentru titlul de conferenţiar universitar (procentual, în funcţie de gradul didactic, 80% din punctaj pentru şef de lucrări, respectiv 50% pentru asistent).

 

 

Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani.

Pentru acele domenii de licenţă pentru care nu există punctaj CNATDCU minimal, pentru toate cadrele didactice raportate, indiferent de post, se vor aduna toate punctajele şi se face o medie generală, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

Scorj(U) = punctaj_CDj(U) / punctaj_min_CNATDCUj(U)  - reprezintă scorul obţinut pentru cadrul didactic CDj, de la universitatea U;

- punctaj_CD j(U) - reprezintă punctajul comunicat de universitate pentru cadrele didactice CDj (conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării/ tineretului şi sportului nr. 6.560/2012, cu modificările ulterioare, cu includerea modificărilor şi completărilor realizate până la momentul raportării):

- punctaj_min_CNATDCU j(U) - reprezintă punctajul minim stabilit de CNATDCU, pentru domeniul în care cadrul didactic CDj deţine titlul respectiv;

- mrs - reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2015/2016, respectiv scorurile calculat pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent.

Sursă date: universităţi, CNATDCU.

 

C2.2. Impactul activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice

Se calculează, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca medie aritmetică a indicilor4 Hirsch h corespunzători cadrelor didactice raportate de universitate pe ramura de ştiinţă rs la indicatorul C2.1, conform relaţiei:

 

 ,

şi

 

unde:

hj este indicele Hirsch h al cadrului didactic j. Pentru atenuarea distorsiunilor determinate de distribuţiile neomogene ale valorilor intrate în media aritmetică a indicilor Hirsch, s-a aplicat Hj3/2;

p1 = 0,5, p2 = 0,3 şi p3 = 0,2 - pentru domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF 10, 20, 30), respectiv p1 = 0, p2 =0 şi p3 = 1, pentru celelalte domenii fundamentale;

hiWebofKn - indicele Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Web of Knowledge;

hjScopus - Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Scopus;

hiGoogleSch - Hirsch h al cadrului didactic j calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

mrs - reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice titulare din universitatea U;

ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an2015 şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch calculaţi pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015).

 

4 Pentru ramura de ştiinţă din domeniile fundamentale Matematică şi ştiinţe ale naturii, Ştiinţe inginereşti, Ştiinţe biologice şi biomedicale (cod_DF:10,

20,30), bazele de date folosite pentru citări sunt Web of Knowledge, Scopus şi Google Scholar. Pentru celelalte ramuri de ştiinţă baza de date folosită este Google Scholar. Pentru domeniile artistice se va folosi un indicator alternativ.

 

Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice

Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul artistic, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă.

Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă. Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător).

Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situaţii: creaţie artistică sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

- cittip(CDrs,Uj,ca) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă, pentru creaţia artistică a cadrului didactic din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

- p_ cittip,rs - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate şi cronici în presa scrisă (este calculat, pentru fiecare ramură de ştiinţă, ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a numărului de citări pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel naţional);

- hGoogleSch (CDrs,Uj,as) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate ştiinţifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

- mrs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U;

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an2015 şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015).

 

Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice:

Se calculează ca media aritmetică a punctajelor calculate pentru fiecare dintre cadrele didactice şi de cercetare raportate de universitate în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, pentru indicatorul C2.1, pentru citări nominale în publicaţii de specialitate şi/sau recunoaşterea naţională şi internaţională.

Se acordă punctaj pentru o citare nominală în publicaţii de specialitate, respectiv recunoaştere naţională sau internaţională. Tipurile de recunoaştere naţională şi internaţională la nivel de titlu onorific, publicaţie de specialitate şi/sau premiu sunt: antrenor emerit, maestru al sportului, maestru emerit al sportului, arbitru internaţional, comisar, observator pe ramuri de sport, membru în Structurile sportului la nivel internaţional, autor de publicaţii de specialitate (strategii, metodologii, linii metodice, planuri de pregătire, programe de pregătire sportivă/refacere/recuperare/reeducare motrică şi funcţională, pentru copii/tineri/adulţi, pentru obţinerea şi menţinerea sănătăţii, menţinerea vieţii active a persoanelor vârstnice), realizate la solicitarea unor organisme de specialitate, reprezentative la nivel naţional sau internaţional. Se diferenţiază nivelul internaţional faţă de cel naţional cu un indice 2, calitatea de autor cu un indice 2 şi recunoaşterea cu indice 5.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă (indicele Hirsch corespunzător).

Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una din următoarele situaţii: performanţă şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei:

 

 ,

 

unde:

- cittiprectip(CDrs,Uj,ca) - tipul de citare nominală, din publicaţii de specialitate sau de recunoaştere naţională sau internaţională a cadrului didactic din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

- p_cit_ectip,rs - punctajul acordat tipului de citare nominală din publicaţii de specialitate sau elementului de recunoaştere naţională sau internaţională (este calculat ca raportul dintre valoarea mediană a valorilor indicilor Hirsch şi valoarea mediană a numărului de citări sau de elemente de recunoaştere pentru un cadru didactic, înregistrate la nivel naţional);

- hGoogleSch(CDrs,Uj,ca) - indicele Hirsch corespunzător cadrului didactic j, cu activitate ştiinţifică în domeniul artistic calculat prin folosirea bazei de date Google Scholar;

- mrs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U;

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent (exemplu: pentru aplicarea în anul 2015, ac = an2015 şi corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru personalul didactic cu normă întreagă în anul universitar 2014/2015, respectiv indicii Hirsch şi punctajele calculate pentru situaţia de la 1 ianuarie 2015)

Sursă date: universităţi, Web of Knowledge, Google Scholar.

 

C2.3. Performanţa activităţii ştiinţifice/creaţiei artistice

Se calculează pentru fiecare ramură de ştiinţă raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin publicarea de articole în reviste clasificate ISI sau ERIH (în zona galbenă sau ERIH INT2 şi zona roşie sau ERIH INT1, v. clasificare utilizată de UEFISCDI sau clasificare ERIH) şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii care activează în acea ramură de ştiinţă, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii în acea ramură.

Se acordă 2 puncte pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate ISI în zona roşie, respectiv ERIH INT1, şi 1 punct pentru fiecare lucrare publicată în reviste clasificate în zona galbenă, respectiv ERIH INT2 (pentru lucrările publicate în Mature sau Science se acordă 10 puncte)/criteriu alternativ pentru domeniile artistice. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene /internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice, conform relaţiei:

 

 ,

 

unde:

ar_sn(U)rs - numărul de articole publicate în revistele Science sau Nature de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

ar_r(U)rs - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona roşie de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

ar_g(U)rs - numărul de articole publicate în reviste aflate în zona galbenă de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

br_t(U)rs  - numărul de brevete triadice obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

br_e(U)rs  - numărul de brevete europene/internaţionale obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

br_n(U)rs - numărul de brevete naţionale obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

TPDCtit(U)rs - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

ani  - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu; an2ois corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar curent;

mrs - numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U, din ramura de ştiinţă rs, iar Σmrs = m, unde m reprezintă numărul total de cadre didactice raportate de universitatea U.

Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru o singură ramură de ştiinţă. O lucrare nu poate fi raportată decât o singură dată de universitate. În cadrul revistelor încadrate în mai multe domenii, se va lua în considerare încadrarea cea mai favorabilă. Zonele roşie şi galbenă sunt definite pentru fiecare an în parte.

Sursă date; universităţi, UEFISCDI.

 

Mod de calcul alternativ pentru domeniile artistice:

Se calculează, pentru fiecare domeniu artistic în parte, raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin realizarea de (sau participarea la) proiecte de creaţie artistică, precum şi obţinerea de premii, distincţii şi nominalizări, individuale sau colective, la nivel naţional, internaţional şi internaţional de vârf5, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în acel domeniu artistic, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în acel domeniu artistic.

 

5 Lista de manifestări, festivaluri şi concursuri organizate la nivel internaţional de vârf, specifice fiecărui domeniu artistic: a) domeniul muzică: Festivalul Internaţional George Enescu, BBC Proms, Salzburg Festival, săli spectacole (Concert House Viena, Tom Halick Zűrich, Metropolitan, Scala); b) domeniul teatru: Edinburgh, Avignon, Festivalul Uniunii Teatrelor din Europa - Itinerant, Festivalul Internaţional de la Viena, Festivalul Internaţional de la Sankt-Petersburg; c) domeniul film: Oscar, Globul de Aur, Cannes, Berlin, Veneţia, BAFTA; d) domeniul arte vizuale: Bienala de Artă de la Veneţia, Cvadrienala da la Kassel, Muzee (Museum of Modem Art. - MoMA, Tata, Centrul Naţional de Artă şi Cultură Georges-Pompidou); e) domeniul arhitectură: Union Internationale des Architectes, Consiliul European al Urbaniştilor ECTP, Federaţia Internaţională a Peisagişti lor IFLA, AEEA, RIBA, Arhitecta Council of Europe, The Royal Town Planning Institute RTPI, UNISCAPE.

 

Pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2 pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf se împarte la 2, indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul artistic, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI).

Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: creaţie artistică sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei:

 

 ,

 

unde:

- prtip(CDrsUj,ca) - tipul de proiect realizat sau distincţie obţinută pentru creaţia artistică a cadrului didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

- P_prtip - punctajul acordat tipului de proiect realizat sau distincţie obţinută (pentru proiecte realizate individual şi nominalizări obţinute, la nivel naţional şi internaţional, se acordă 1 punct, respectiv 5 puncte pentru cele de la nivel internaţional de vârf. Pentru participarea la proiecte colective realizate la nivel naţional şi internaţional, punctajul menţionat anterior, pentru proiecte individuale, se împarte la 2, pentru participarea în colective de 2-4 participanţi, sau la 5, pentru colective de peste 5 participanţi, iar pentru cele realizate la nivel internaţional de vârf se împarte la 2 indiferent de mărimea colectivului. Pentru premii individuale, punctajele menţionate anterior pentru nominalizări se multiplică cu 2);

- argr(CDrsUj,ca) - numărul de articole publicate, în reviste aflate în zona roşie sau galbenă, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

- Pargr - punctajul acordat pentru articolele publicate, în reviste aflate în zona roşie sau galbenă, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

- brtip(CDrsUj,ca) - numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

- Pbrtip - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

- TPDCtit(U)rs - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent.

 

Mod de calcul alternativ pentru domeniul ştiinţa sportului şi educaţiei fizice:

Se calculează ca raportul dintre numărul de puncte obţinute în ultimii patru ani, prin obţinerea de performante sportive şi prin dobândirea de brevete de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii, care activează în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, şi numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular la universitate în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice.

Pentru performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2, 0,8, respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european; 10, 8, 6, 4, 2, 1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv VI, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic. Se acordă 1 punct pentru fiecare brevet naţional, 2 puncte pentru brevetele europene/internaţionale şi 10 puncte pentru brevetele triadice.

Pentru cadrele didactice sau de cercetare care au activitate ştiinţifică în domeniul Ştiinţa sportului şi educaţiei fizice, modul de raportare este similar cu cel pentru celelalte ramuri de ştiinţă, articole publicate în reviste clasificate (v. clasificarea utilizată de UEFISCDI),

Un cadru didactic sau cercetător ştiinţific nu poate fi raportat decât pentru una dintre următoarele situaţii: performanţă sportivă şi recunoaştere în activitatea naţională şi/sau internaţională sau activitate ştiinţifică, conform relaţiei:

 

 ,

 

unde:

- pstip(CDrs,Uj,ps) - tipul de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută de cadrul didactic sau de cercetare j, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

- P_pstip - punctajul acordat tipului de performanţă sportivă realizată sau distincţie obţinută (pentru performanţele sportive obţinute la nivel naţional şi internaţional se acordă următoarele punctaje: 0,25 puncte pentru locul I la campionate de nivel naţional/universitar; 1,2, 0,8, respectiv 0,4 puncte pentru locurile I, II, respectiv III, la competiţii de nivel european; 10, 8, 6, 4,2,1 puncte pentru locurile I, II, III, IV, V, respectiv VI, la competiţii de nivel mondial/Jocuri mondiale Special Olympic/Jocuri paralimpice/Jocuri Olimpice (la campionate se includ şi competiţiile oficiale asimilate campionatelor). Se acordă bonificaţie de 1 punct pentru record naţional, 2 puncte pentru record european, 3 puncte pentru record mondial/olimpic);

- argr(CDrs,Uj,cs) - numărul de articole publicate, în reviste aflate în zona roşie sau galbenă, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

- Pargr - punctajul acordat pentru articolele publicate, în reviste aflate în zona roşie sau galbenă, de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

- brtip(CDrs,Uj,cs) - numărul de brevete obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în acea ramură de ştiinţă rs;

- Pbrtip - punctajul acordat pentru brevetele obţinute de către personalul didactic şi de cercetare al universităţii U, care activează în ramura de ştiinţă rs;

- TPDCtit(U)rs - numărul total al personalului didactic şi de cercetare titular al universităţii respective U, în acea ramură de ştiinţă rs;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an 2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru rezultatele anului calendaristic 2014);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului, pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar curent.

Sursă date: universităţi, UEFISCDI.

 

C2.4. Fondurile pentru cercetare ştiinţifică/creaţie artistică

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor patru ani calendaristici, pentru raportul dintre suma fondurilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică6 (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii) şi numărul total de persoane titulare pe posturi didactice sau de cercetare în universitate, conform relaţiei:

 

unde:

- TV(U)pr cervetare - valoarea totală a veniturilor din proiecte de cercetare/creaţie artistică (inclusiv cele finanţate din bugetul propriu al universităţii), de la universitatea U;

- TPDCtit(U) - numărul total de persoane titulare, pe posturi didactice sau de cercetare, în universitatea U;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an2ois corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, cadre didactice cu normă de bază în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014);

ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi

 

6 Nu se iau în considerare proiectele de tip POS-DRU şi POS-CCE.

 

Clasa de indicatori C3. Orientare internaţională

C3.1. Ponderea mobilităţilor studenţeşti prin programul ERASMUS şi ERASMUS MUNDUS

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor care au participat la mobilităţi prin programul ERASMUS, studenţi români în străinătate - outgoing şi studenţi străini în România - incoming (la incoming se aplică un coeficient de multiplicare în valoare de 1,5) şi numărul total de studenţi înmatriculaţi în universitatea U, conform relaţiei:

 

 ,

 

unde:

- SF(U)(ERASMUS_ro) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, români, care au participat la mobilităţi ERASMUS în străinătate;

- SF(U)(ERASMUS_st) - numărul de studenţi fizici de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U, străini, care au participat la mobilităţi ERASMUS în România;

- TSF(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, de la universitatea U;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător, pentru mobilităţile realizate (finalizate) în anul universitar anterior (exemplu: an2ois corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv mobilităţile realizate şi finalizate în anul universitar anterior 2013/2014);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: ANPCDEFP, CNFIS.

 

C3.2. Ponderea studenţilor străini înscrişi în programe de studii

Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul dintre numărul studenţilor străini (cu altă cetăţenie decât română) înmatriculaţi la programe de licenţă şi master şi numărul total al studenţilor înmatriculaţi la toate ciclurile de studii, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

- SF(U)rs(L_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

- SF(U)rs(M_străini) - numărul de studenţi fizici străini (bugetaţi şi cu taxă), înmatriculaţi la programe de master, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

- TSF(U)rs - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de toate ciclurile de studii, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

- ani- anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an2ois corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2014/2015);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: CNFIS, universităţi.

 

Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială

C4.1. Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaţionale

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul studenţilor proveniţi din medii dezavantajate socioeconomic şi numărul total al studenţilor^.

Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

- SF(U)(medii_dezavantajate) - numărul de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii, care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori sau provin din centre de plasament (orfani) ori aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), de la universitatea U;

- TSF(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;

- ani-anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015 pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2014/2015);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi

 

7 Sintagma „medii dezavantajate socioeconomic” are în vedere acele persoana care au domiciliul în mediul rural sau oraşe cu sub 10.000 de locuitori, care provin din centre de plasament (orfani), care aparţin unor grupuri etnice dezavantajate (romi), persoane cu dizabilităţi.

8 Pentru indicatorii de calitate aplicaţi îh anul 2015 se iau în considerare doar datele pentru anul universitar 2014/2015.

 

C4.2. Contribuţia universităţii la fondul de burse

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul între suma alocată de universitate, din surse proprii, pentru fondul de burse (exclusiv sursele bugetare) şi numărul total de studenţi de la toate ciclurile de studii, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

- CB(U)surse proprii - cheltuieli cu burse şi alte forme de sprijin financiar pentru studenţi, din sursele proprii ale universităţii, altele decât alocaţiile bugetare - în lei;

- TSF(U) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţi înscrişi în anul universitar 2014/2015, date statistice financiare ale anului 2014);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

C4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licenţă

Se calculează, la nivel de ramură de ştiinţă, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între numărul de studenţi de la ciclul de studii de licenţă, care au făcut practică în mediul angajator (pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate), sau în bazele didactice proprii de practică, şi numărul total de studenţi de la ciclul de studii de licenţă.

Pentru anul universitar curent 2015/2016, aplicarea formulei se va realiza doar pentru un an, respectiv datele raportate la 1 ianuarie 2015, urmând ca pentru anii următori să se calculeze gradual, cu încă un an, până la colectarea datelor pentru o perioadă de 4 ani, conform relaţiei:

 

 ,

unde:

- SF(U)rs(L_practică) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U, care fac practică în mediul angajator, pe baza unor convenţii de practică încheiate de universitate, sau în bazele didactice proprii de practică;

- SF(U)rs (L) - numărul de studenţi fizici cu frecvenţă şi frecvenţă redusă (bugetaţi şi cu taxă) de la ciclul de studii de licenţă, din ramura de ştiinţă rs, de la universitatea U;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie al anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv studenţii care au realizat practică în anul universitar anterior 2013/2014);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

 

C4.4. Locuri în cămine studenţeşti

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizaţi, pentru raportul între suma numărului de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine, acordate de universitate, şi numărul total de studenţi, de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), conform relaţiei:

 

 ,

unde:

- LC(U) - numărul locurilor de cazare administrate de universitatea U;

- SC(U) - numărul de subvenţii pentru cămine acordate de universitatea U;

- TSF(U)(zi) - numărul total de studenţi fizici (bugetaţi şi cu taxă) de la forma de învăţământ cu frecvenţă şi toate ciclurile de studii (L, M, D), de la universitatea U;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru studenţii înscrişi în anul universitar 2014/2015, respectiv numărul de locuri în cămine şi numărul de subvenţii pentru cămine în anul universitar 2014/2015);

- ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.

 

C4.5. Fondurile nerambursabile atrase de universitate

Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a datelor validate pentru ultimii 4 ani calendaristici, pentru raportul dintre totalul fondurilor nerambursabile atrase efectiv de universitate (sunt incluse veniturile din programele europene şi alte surse externe) şi totalul veniturilor universităţii.

 

 ,

 

 

unde:

- TFond(U)nerambursabile - total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei;

- TV(U) - total venituri ale universităţii U, exprimate în lei;

- ani - anul de referinţă pentru care se raportează datele la 1 ianuarie a anului universitar corespunzător (exemplu: an2015 corespunde raportărilor de la 1 ianuarie 2015, pentru datele financiare ale anului calendaristic 2014); ac - anul curent de aplicare a indicatorului.

Sursă date: universităţi.