MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 291/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 291         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Luni, 18 aprilie 2016

 

SUMAR

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

 

36. - Hotărâre privind Comunicarea comună a Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea politicii europene de vecinătate JOIN (2015) 50

 

37. - Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Strategia de extindere a UE COM (2015) 611

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

181/473. - Ordin al ministrului fondurilor europene şi al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. I şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile

 

423. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale pentru aprobarea Manualului de procedură pentru implementarea Măsurii 20 - „Asistenţă tehnică” şi plata contractelor de achiziţie publică finanţate prin Măsura 1 - „Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare”, Măsura 2 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei” şi Măsura 20 - „Asistenţă tehnică” din cadrul PNDR 2014-2020

 

3.632. - Ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

11. - Ordin privind aprobarea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice

 

HOTĂRÂRI ALE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind Comunicarea comună a Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Revizuirea politicii europene de vecinătate

 

JOIN (2015) 50

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c -19/361, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 31 martie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Observă că evoluţiile din regiune începând cu 2004, dar, în special, cele din ultimii ani au demonstrat că politica europeană de vecinătate (PEV) nu a fost întotdeauna în măsură să reacţioneze prompt şi în mod adecvat la schimbările rapide şi la circumstanţele dificile.

Observă că PEV a întâmpinat serioase dificultăţi în a-şi îndeplini obiectivele principale de promovare a păcii, stabilităţii şi prosperităţii; de aceea, PEV necesită un proces de readaptare/revizuire

2. Consideră că politica de vecinătate trebuie să fie în deplină coeziune şi adecvare cu Strategia de securitate globală în curs de elaborare; subliniază că modificările necesare sunt de substanţa, de concept, nu numai de formă şi apreciere a nuanţelor.

3. Reaminteşte că până în anul 2008 am asistat la o politică a Uniunii Europene de export de valori şi influenţă, de forţă transformativă şi soft power care a dus la efecte majore ale politicii de extindere şi politicii de vecinătate, prin creşterea atractivităţii Uniunii Europene; acea Uniune Europeană era extrovertită şi solidară cu vecinătatea sa, chiar dacă politica de vecinătate a fost constant subfinanţată.

După criza datoriilor suverane, retragerea Federaţiei Ruse din Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa în 2007 şi evenimentele din Georgia am constatat o implozie şi o revenire spre sine, spre probleme interne ale UE, fapt ce a determinat tentaţia salvării individuale a cetăţenilor statelor din vecinătate şi reducerea atractivităţii Uniunii Europene.

4. Constată că, deşi NATO a trecut în urmă cu doi ani de la organizarea de pace la cea de criză, Uniunea Europeană păstrează în mod inerţial un leadership de pace, înclinat spre soluţii agreate la nivelul larg al societăţii, pus în practică prin procese îndelungate şi minuţioase, vădit inadecvat în condiţii de criză majoră, crize suprapuse şi interdependente şi cu un impact public major.

Consideră că este necesar un leadership de criză, capabil să gestioneze marile teme şi crize în mod eficient şi la timp, să dea încredere cetăţenilor europeni.

Subliniază că descurajarea costă mult mai puţin decât războiul propriu-zis, atât la nivel militar, cât şi la nivel civil sau al componentelor cibernetice, ori de război informaţional în care Europa este deja angrenată, precum şi statele de la frontiera sa estică.

Crede că investiţia reală în vecinătate şi în Europa însăşi trebuie făcută pe aceste dimensiuni şi trebuie făcută la un nivel credibil, dând încredere statelor membre, cu precădere celor de la frontiera estică, dar şi statelor cuprinse în politica de vecinătate.

5. la act cu maximă îngrijorare de gravitatea şi caracterul excepţional al crizelor din vecinătatea frontierelor externe ale Uniunii Europene, atât din est, cât şi din sud, având drept consecinţă moartea a sute de mii de oameni în războaie, naufragii şi atentate teroriste şi apreciază că riscul pierderii în continuare a unor vieţi este unul foarte mare.

6. Consideră că Uniunea Europeană nu poate fi învinovăţită de această situaţie, dimpotrivă, Uniunea reuşind să atenueze stările conflictuale şi să salveze vieţi; actor global de cea mai bună factură, pacificator şi negociator cu repere de înaltă calitate şi moralitate, Uniunea Europeană nu poate şi nu trebuie să răspundă la violenţă într-un mod primitiv, dar trebuie să îşi consolideze viteza de reacţie şi capacitatea de intervenţie, inclusiv militară, pentru a descuraja acele grupări criminale şi state care au consacrat „barbaria” drept strategie politică pe termen nedefinit.

În acelaşi timp ar trebui organizate campanii de informare proporţionale cu ambiţia de actor global a Uniunii Europene, care să contracareze propaganda forţelor destabilizatoare atât din sud, cât şi din est şi să prezinte beneficiile asocierii cu Uniunea Europeană.

Consideră că un exemplu de comunicare defectuoasă se găseşte chiar în textul comunicării: „Sărăcia, inegalitatea, sentimentul de nedreptate, corupţia, slaba dezvoltare economică şi socială şi lipsa de oportunităţi, în special pentru tineri, pot fi surse ale instabilităţii care sporesc vulnerabilitatea la radicalizare” şi solicită Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant să nuanţeze astfel de afirmaţii, întrucât crimele oribile comise de terorişti nu pot fi în niciun fel relativizate prin justificări de natură economică sau socială, aşa cum nu pot fi nici măcar explicate.

7. Observă că PEV a reprezentat, încă de la lansarea sa în urmă cu 12 ani, un instrument menit să determine apropierea partenerilor de valorile şi de prosperitatea europeană şi că nu a fost concepută pentru a opera în situaţii de gravitatea celor sus-menţionate.

8. Reaminteşte că a susţinut în toate opiniile şi analizele sale faptul că dreptul la viaţă este primul în ierarhia drepturilor omului şi că toate politicile şi acţiunile Uniunii Europene ar trebui să considere dreptul la viaţă ca fiind principala prioritate şi menţine această orientare.

9. Observă că actuala revizuire a PEV reprezintă reforma cea mai cuprinzătoare a acestei politici de la începuturile sale şi că revizuirea a redus ambiţia transformatoare a UE, a introdus ajustarea concepţiei politicii la realităţile din vecinătate şi a marcat o îndepărtare de abordarea tip extindere, adoptând o abordare pragmatică.

10. Consideră, în continuare, că oferirea perspectivei de aderare a statelor asociate din Europa de Est ar trebui păstrată, cu atât mai mult cu cât aceasta nu poate fi realizată prin relaţiile bilaterale ale statelor membre ale UE cu statele partenere; acest tip de ofertă poate influenţa favorabil menţinerea statelor asociate pe calea europeană şi ar putea spori „atractivitatea” Uniunii Europene.

11. Regretă însă accentul pus de unele state membre pe politica de vecinătate, în contrapondere cu lipsa de susţinere a perspectivei de aderare a statelor partenere din est care înregistrează progrese în apropierea de Uniune.

12. Susţine angajamentul UE în favoarea partenerilor din vecinătate care au încheiat acorduri de asociere şi acorduri de liber schimb şi salută promovarea în continuare a unui angajament sporit, diferenţiat, al Uniunii, faţă de statele Parteneriatului estic care avansează pe calea reformelor democratice; semnalează totuşi că după anexarea Crimeei Parteneriatul estic nu mai poate servi pentru a rezolva problemele de mare anvergură, ci doar probleme punctuale,

13. Consideră că reforma PEV trebuie să asigure o abordare integrată şi cuprinzătoare a tuturor politicilor şi acţiunilor UE în vecinătate, respectiv a politicii de coeziune prin componenta cooperare transfrontalieră, a politicii de cooperare pentru dezvoltare, a politicii de extindere, dar şi a Sinergiei Mării Negre, ca iniţiativă de cooperare regională şi forum de dialog, precum şi a Strategiei Dunării.

14. Consideră că suportul Uniunii Europene pentru partenerii estici care au încheiat acorduri de asociere îi obligă pe aceştia să realizeze reformele la care s-au angajat, indiferent de alterarea mediului social, prin intervenţii externe care conţin toate metodele de presiune şi care se bucură de o finanţare excesivă; consideră că resurselor angajate de Federaţia Rusă pentru destabilizarea Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei trebuie să li se răspundă prin măsuri şi mecanisme adecvate de sprijin, în registrul specific standardelor şi valorilor Uniunii Europene.

15. Salută ratificarea Acordului de asociere al Uniunii Europene cu Republica Moldova şi recomandările făcute la 15 februarie 2016 Republicii Moldova de către Consiliu, pentru accelerarea reformelor, în special cele privind depolitizarea instituţiilor de stat, combaterea corupţiei sistemice, asigurarea independenţei sistemului judiciar şi a autorităţilor de aplicare a legii, rezolvarea cazurilor de fraudă care i-au afectat sistemul bancar în 2014 şi recuperarea fondurilor deturnate; încurajează politicienii proeuropeni de la Chişinău ca, prin unitate, opţiuni de interes general şi moralitate, să relanseze Republica Moldova ca „exemplu de succes” al politicii de vecinătate.

16. Salută intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2016 a Acordului de Asociere şi Liber Schimb dintre Uniunea Europeană şi Ucraina şi îşi exprimă speranţa că referendumul din Olanda programat pentru data de 6 aprilie 2016 nu va afecta procesul de ratificare; regretă instabilitatea politică din Ucraina, accentuată de lipsa unităţii în cadrul Guvernului, atacurile cibernetice, datoria creată prin încetare de plăţi către Federaţia Rusă şi mai ales de ritmul lent al reformelor.

17. Salută progresele consemnate în ultimele rapoarte ale Comisiei din decembrie 2015, care atestă că Georgia şi Ucraina îndeplinesc în prezent cerinţele prevăzute în planurile de acţiune privind liberalizarea vizelor, şi îşi exprimă speranţa că atât Consiliul, cât şi statele membre vor aproba acordarea regimului de călătorii fără viză pentru cele două ţări, în cel mai scurt timp posibil.

18. Se raliază opiniei din Raportul referitor la revizuirea politicii europene de vecinătate [2015/2002(1NI)] al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, potrivit căreia UE ar trebui să conceapă mecanisme eficiente de sprijinire a ţărilor partenere performante afectate de măsuri represive, de constrângere comercială sau de agresiune militară directă din partea unor ţări terţe.

19. Consideră că statele asociate, respectiv Republica Moldova, Georgia şi Ucraina ar trebui să fie beneficiarele celei mai importante părţi a acestei politici, care să conţină inclusiv perspectiva integrării europene, deci transformarea politicii de vecinătate în viitoare politică de extindere.

20. Constată că România este printre cele mai active state membre pentru asigurarea unui loc important al PEV în agenda Uniunii.

21. Consideră că România poate furniza consultanţă şi sprijin Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei pentru implementarea acordurilor de asociere, promovând astfel interesele Uniunii Europene pe regiunea estică, concret putând oferi expertiză în special în următoarele domenii: energetic, administrativ, bună guvernare, justiţie, sistem bancar şi economie.

22. Reaminteşte că politica de vecinătate şi Parteneriatul estic vor fi calibrate în funcţie de strategia europeană de securitate, care va fi adoptată de către Consiliul European din vara anului în curs,

23. Susţine propunerile referitoare la dezvoltarea componentei de securitate şi aprofundarea cooperării cu statele partenere privind aspectele legate de reforma sectorului de securitate, prevenirea conflictelor, anihilarea reţelelor teroriste, de crimă organizată şi trafic de persoane, contracararea curentelor extremist/radicaliste în ţările respective.

Constată totuşi că noua focalizare pe securitate şi imigraţie este de natură să mărească provocările de coerenţă existente, întrucât o contribuţie eficientă la PEV în aceste domenii va necesita o coordonare intensă, cu o serie de reprezentanţi din Comisia Europeană, Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE), statele membre, agenţiile UE şi organizaţiile internaţionale relevante.

24. Susţine necesitatea unei abordări strategice a PEV, echilibrată între componentele mediteraneană şi estică, dar aplicată de o manieră distinctă, pe baza principiilor diferenţierii şi responsabilităţii, care să ţină seama într-o măsură mult mai concretă de aspiraţiile fiecăruia dintre parteneri, de voinţa politică şi progresele efective, în special cele privind asigurarea statului de drept, a independenţei şi eficacităţii sistemelor judiciare.

25 Remarcă îndepărtarea noii PEV de abordarea „mai mult pentru mai mult” datorită imposibilităţii de a suplini lipsa de voinţă politică; îşi exprimă îndoiala că vor putea fi identificate „modalităţi mai eficace de a susţine în dialogul cu partenerii săi oportunitatea iniţierii unor reforme fundamentale” în aceste cazuri.

26. Apreciază că noua formulă a PEV nu reprezintă nici o revizuire completă a vechiului PEV şi nici o viziune strategică a relaţiilor UE cu vecinii săi.

Constată că în efortul său pentru un ton mai pragmatic noua PEV trebuie să se concentreze mai bine pe realităţi semnificative, cum este modul în care UE ar trebui să relaţioneze cu vecinii vecinilor săi; având în vedere incertitudinea asupra redefinirii relaţiilor cu, de exemplu, Rusia, este neclar dacă înaltul Reprezentant va fi în măsură să facă modificările necesare în strategia globală a UE privind politica externă şi de securitate, pe care o va prezenta Consiliului European din iunie 2016.

Îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că, în forma revizuită, PEV pare că se deplasează mai mult către politica externă tradiţională, care presupune doar cooperarea politică şi economică la nivel bilateral cu ţările terţe, în detrimentul promovării modelului european.

27. Exprimă rezerve faţă de evaluarea că noua abordare ar fi mai realistă, deoarece reducerea ambiţiilor UE ar putea genera un rabat de la propriile valori şi principii; în acest caz s-ar putea deduce că a realiza „parteneriate mai eficiente” echivalează cu negarea valorilor şi principiilor care stau la baza Uniunii.

28. Observă că în noua formulă a PEV, priorităţile parteneriatului ar putea reprezenta cel mai mic numitor comun între UE şi statele partenere; acestea din urmă ar putea opta pentru o politică de vecinătate „â la carte”, evitând aspectele sensibile ale PEV legate de conflictele îngheţate, democraţie şi drepturile omului.

29. la act că, pentru a simplifica metodologia PEV, rapoartele anuale de progres ar trebui să fie înlocuite cu un nou stil de evaluare axat pe atingerea obiectivelor stabilite de comun acord şi că rapoartele de ţară se vor concentra pe obiectivele convenite în comun, în timp ce aspectele legate de valorile europene vor fi evaluate periodic în rapoarte separate; semnalează riscul ca, în absenţa unor condiţionalităţi certe, unele state partenere să reducă conformitatea cu standardele Uniunii Europene, până la niveluri inacceptabile.

30. Susţine consolidarea parteneriatelor pentru mobilitate în cadrul vecinătăţii, inclusiv migraţia circulară, care ar deschide rute sigure şi legale pentru imigranţi, dar numai în condiţiile în care autorităţile statelor partenere care se confruntă cu fenomene de radicalizare dovedesc un angajament total în lupta împotriva terorismului.

31. Apreciază ideea stabilirii unor formate de dialog şi cooperare cu vecinii vecinilor prin cadrele tematice, concept care privilegiază dialogul şi cooperarea în domenii variate, de interes transversal; ia act că tematicile-cheie identificate răspund provocărilor actuale din arealul vecinătăţii, precum migraţia, energia, securitatea etc.; consideră util făptui că aceste formate ad-hoc de discuţii vor aduce părţile interesate, din vecinătatea estică sau din cea sudică, alături de statele UE, ţările PEV şi partenerii regionali, instituţiile financiare internaţionale, organizaţiile internaţionale şi alţi donatori.

Solicită totuşi clarificări privind gradul de instituţionalizare al acestor cadre, relaţia dintre noile cadre şi platformele de cooperare existente, cum ar fi cele privind energia în cadrul Uniunii pentru Mediterana şi Parteneriatului estic sau procesele Rabat şi Khartoum în domeniul migraţiei.

Semnalează că prin instituirea unor forme organice paralele de cooperare regională care să depăşească cadrul Parteneriatului estic şi pe acela ai Uniunii pentru Mediterana vechiul model al formaţiunilor statice de state grupate în cele două platforme îşi diminuează importanţa, astfel că nu este clar dacă noile cadre vor completa sau vor desfiinţa vechile platforme de cooperare regională.

32. În contextul în care comunicarea analizată îşi propune să realizeze o mai clară focalizare pe prevenirea şi gestiunea crizelor, regretă că nu a fost prevăzut şi un palier al intervenţiei decisive în plan politic, umanitar şi de securitate; observă că adaptarea acţiunii europene din cadrul PEV la situaţia de fapt poate fi realizată doar până la o anumită limită; apreciază că

absenţa acestui palier poate fi compensată de sinergia cu alte politici, dar semnalează că, atunci când cele mai multe şi mai grave aspecte ale situaţiei de fapt cad în sarcina altor politici, se pune problema utilităţii PEV înseşi.

33. Apreciază că pentru constituirea unei PEV mai strategice care să realizeze echilibrul necesar între valorile şi interesele sale, UE ar trebui:

- să susţină geometria variabilă, prin oferirea de stimulente financiare şi politice substanţiale statelor partenere performante şi menţinerea unui cadru simplificat cu vecinii mai puţin ambiţioşi;

- să conecteze în mod eficient agendele de politici prin consolidarea legăturilor strategice şi financiare între PEV, politica externă şi de securitate comună şi politica în domeniul migraţiei;

- să păstreze angajarea statelor membre, prin prezentarea unei foi de parcurs politice cu propuneri concrete de cadre tematice care să completeze cadrele multilaterale ale PEV.

34. În condiţiile în care principala prioritate a Politicii de vecinătate pentru următorii 3-5 ani este stabilizarea statelor partenere, semnalează că realizarea acestui obiectiv impune o poziţionare intransigentă şi utilizarea mijloacelor diplomatice şi resurselor politice ale Uniunii Europene, precum şi reţinerea unor state membre de a bloca deciziile majorităţii.

35. la act că stabilizarea include şi consolidarea economică, dar semnalează că resursele aflate la dispoziţia UE până în 2020 pentru acţiunile sale în calitate de „actor global”, în cadrul financiar multianual, reprezintă numai 6% din bugetul total şi acoperă toate programele aferente, inclusiv asistenţa pentru dezvoltare şi cooperare, astfel încât angajarea unor acţiuni de sprijin economic masiv nu va fi posibilă, statele partenere trebuind să îşi construiască strategii de dezvoltare bazate pe resurse proprii.

În acest context consideră că afirmaţii din comunicare, precum; „Politica de vecinătate ar trebui să contribuie la transformarea ţărilor partenere în locuri în care oamenii să dorească să îşi construiască viitorul...”, vor fi foarte dificil de realizat fără alocări substanţiale de fonduri.

Constată că asistenţa UE pentru dezvoltare şi cooperare, deşi a investit de-a lungul anilor sute de miliarde de euro în statele din vecinătate, nu a produs efectele scontate; de aceea ar trebui revizuit cadrul de distribuire a fondurilor, în aşa fel încât statele care folosesc aceste fonduri în mod impropriu să nu mai fie finanţate.

Propune utilizarea integrată a bugetelor alocate acestor politici, sub coordonarea SEAE, precum şi utilizarea unor praguri şi a unor liste de priorităţi care să fie compatibile cu obiectivele UE în spaţiile geografice respective.

36. Susţine ideea unui cadru comun pentru dezvoltarea relaţiilor atât cu vecinătatea estică, cât şi cu cea sudică, dar respinge opinia că PEV revizuită ar trebui să rămână un cadru unic pentru relaţiile UE cu regiunea PEV în ansamblul său, întrucât, confruntată cu rezistenţa unei puteri regionale extrem de implicate atât în est, cât şi în sud, nu este cert că noua PEV va reuşi să îşi atingă obiectivele majore; în caz de insucces al PEV, ar trebui să rămână active alte instrumente şi platforme de cooperare regională, ca de exemplu Sinergia Mării Negre, ale căror obiective sunt complementare cu cele ale PEV.

37. Consideră că o abordare de tip cantitativ pentru a determina intensitatea acţiunii Uniunii şi resursele alocate, eventual pe baza numărului de victime sau numărului de locuitori, ar dezavantaja statele partenere din Est, care sunt cele mai apropiate de valorile europene şi care pot atinge mai repede standardele europene ale statului de drept şi bunei guvernanţe; apreciază ca asigurarea flancului estic al Uniunii ar putea reprezenta cheia succesului şi în flancul sudic; de aceea respinge varianta ca alocările să se facă prin algoritmul „două treimi pentru Sud, o treime pentru Est”, întrucât s-ar încălca un principiu de bază al politicii de vecinătate, anume dimensionarea alocărilor în funcţie de succesul reformelor şi de situaţia respectării drepturilor omului.

Consideră că Uniunea Europeană nu poate să facă compromisuri în ceea ce priveşte valorile sale, că ar trebui să evite crearea de standarde duble în raport cu statele din vecinătate şi că viitoarea PEV ar trebui să ofere o platformă regională integratoare de dezbatere a problemelor legate de drepturile omului, în concordanţă cu principiile sale de bază.

38. Salută poziţia constantă fermă şi unită a Parlamentului European în ceea ce priveşte sancţiunile asupra Federaţiei Ruse şi evaluarea raporturilor Uniunii Europene cu Federaţia Rusă, pe baza criteriului aplicării depline a Acordurilor de la Minsk.

Consideră că poziţia unor state membre privind revizuirea sancţiunilor se află în discordanţă flagrantă cu angajamentele asumate de acele state faţă de Uniunea Europeană.

39. Constată că Federaţia Rusă şi-a câştigat de facto, prin comportamentul agresiv din ultimii ani, un „drept de veto” la acţiunile Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că anumite procese nu se vor mai putea desfăşura decât cu acceptul Federaţiei Ruse.

În condiţiile în care Federaţia Rusă controlează, printr-o combinaţie de mijloace militare, politică de forţă şi acţiuni subversive, situaţia din Siria şi din estul Ucrainei şi încearcă destabilizarea partenerilor din vecinătatea Uniunii Europene şi a Uniunii însăşi, recomandă Comisiei Europene şi înaltului Reprezentant să publice un raport privind obiectivele de politică externă ale Uniunii Europene, inclusiv cele ale PEV, care nu se pot realiza din cauza politicii Federaţiei Ruse; raportul ar trebui să conţină şi propuneri de soluţionare pentru fiecare dintre acţiunile ostile respective.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 aprilie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 13 aprilie 2016.

Nr. 36.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR

 

HOTĂRÂRE

privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor -

Strategia de extindere a UE

COM (2015) 611

 

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 160-185 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat,

 

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Luând în considerare Opinia nr. 4c - 19/360, adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 31 martie 2016, Camera Deputaţilor:

1. Observă că, în pofida succesului extinderilor anterioare şi a accepţiunii că „politica de extindere se numără printre cele mai de succes politici ale Uniunii Europene”, politica de extindere suferă de câţiva ani o criză de credibilitate.

2. Constată că declaraţia preşedintelui Comisiei Europene, încă de la preluarea mandatului, potrivit căreia nu este previzibila o nouă extindere în actualul mandat, nu mai pare atât de gravă, în prezent, când o succesiune de crize se manifestă în tonuri acute: criza migranţilor, considerată pe bună dreptate ca o ameninţare existenţială a înseşi fundamentelor UE, criza ascensiunii terorismului şi radicalizării, care a provocat confuzie şi insecuritate în state membre cu un nivel ridicat de dezvoltare economică şi socială, criza emergenţei partidelor populiste, naţionaliste, anti-europene pe scena politică a unor state membre cu democraţii consolidate, criza „repatrierii de competenţe”, care determină blocarea promotorilor extinderii şi integrării politice a Uniunii, criza zonei euro, care de asemenea fusese cotată, pentru o lungă perioadă, drept un succes notoriu al cooperării consolidate.

3. Reaminteşte că în opiniile şi prezenţele sale pe scena europeană din anii anteriori a susţinut că aşa-numita „oboseală a extinderii” este o sintagmă rezultată din raţiuni de politică internă, neconforme cu angajamentele asumate la nivel european de către statele respective.

4. Observă că până la rezolvarea celei mai grave ameninţări, reprezentate de creşterea alarmantă a fluxului de migranţi, evoluţiile pozitive aşteptate în materie de extindere ar putea suferi amânări pe termen scurt şi mediu; subliniază că acest fapt nu trebuie să determine abandonarea demersurilor, ci dimpotrivă revitalizarea întregului proces.

5. Semnalează că s-a creat percepţia că politica de extindere funcţionează pe „pilot automat” şi că, în absenţa schimbărilor substanţiale necesare, pare că UE pretinde că reformează, în timp ce statele care aspiră la aderare ar pretinde că sunt reformate, pentru a bifa progrese în procesul de aderare.

6. Apreciază că strategia prezentată de Comisia Europeană nu răspunde în totalitate nevoilor de adaptare la situaţia actuală, iar procesul de reforme durabil, orientat spre rezultate, consolidarea forţelor democratice din regiune şi efectul de transformare al integrării în UE sunt încă la un nivel nesatisfăcător.

7. Susţine în continuare extinderea Uniunii Europene, luându-se în considerare situaţia actuală, dar şi realitatea că din cauza reducerii credibilităţii perspectivei de extindere, posibilităţile de succes ale reformelor pe care le presupune extinderea pot avea de suferit.

Consideră că metoda actuală de extindere nu mai poate servi la realizarea obiectivelor; subliniază că adaptarea metodei la realităţi se poate face fără suplimentarea/modificarea criteriilor de la Copenhaga, deci fără revizuirea tratatelor, dar cu modificarea condiţionalităţilor subsecvente.

Apreciază că, pentru o funcţionare normală a mecanismelor de integrare europeană, condiţionalităţile impuse de UE ar trebui să includă, de exemplu, şi reducerea numărului de opozanţi ai asocierii cu UE, eliminarea obstacolelor instituţionale provocate de relaţiile clientelare între elitele politice şi economice interne, performanţa în gestionarea afluxului de migranţi, iar instituţiile predispuse la corupţie şi obstacole administrative să fie aşezate ferm pe baze democratice.

8. Semnalează că lipsa unei perspective clare de aderare deschide o serie de riscuri de securitate în regiune, inclusiv prin acţiuni de creştere a influenţei unor state terţe.

9. Semnalează că nemulţumirea statelor faţă de incapacitatea de a progresa în aderarea la UE ar putea traduce cu uşurinţă euroscepticismul, deja în creştere, în sentimente antioccidentale flagrante care ar putea fi urmate de o nouă creştere a populismului, naţionalismului şi fundamentalismului religios. De aceea, consideră că statele candidate şi potenţialii candidaţi au nevoie în această perioadă de un mesaj politic de sprijin din partea Uniunii Europene, în direcţia avansării procesului de extindere.

Consideră că şi statele din Parteneriatul estic, supuse unor presiuni diversificate şi intense din partea Federaţiei Ruse, ar trebui susţinute prin semnale politice puternice pentru a evita abandonarea speranţelor generate de către Uniune într-o fază anterioara.

10. Observă că unul dintre elemente problematice ale strategiei îl reprezintă abordarea Comisiei Europene privind soluţionarea litigiilor bilaterale restante.

11. Observă că recomandările din partea Grupului consultativ pentru politici „Balcanii în Europa”, prezentate la summitul Balcanilor de la Viena, nu au fost integral preluate de către Comisie.

12. Consideră că prin strategia de extindere Comisia Europeană ar trebui să transmită mesaje mai explicite în dispute precum cele dintre Macedonia şi Grecia sau Turcia şi Cipru.

13. Apreciază că cea mai importantă limită a abordării actuale a strategiei UE de extindere poate fi considerată lipsa instrumentelor de convingere pentru statele rămase în urmă, în procesul de aderare.

14. În ceea ce priveşte disputele bilaterale între statele membre şi statele candidate, sau potenţial candidate, respinge ideea unor analişti cu privire la eliminarea din condiţionalităţi a cerinţei de rezolvare a acestor dispute şi deplasarea problemei, fie către arbitrajul internaţional, fie către alte mecanisme de mediere constituite din reprezentanţi ai principalelor instituţii UE, întrucât aceasta ar aliena statele membre în cauză, care nu îşi vor mai putea impune voinţa, creându-se astfel tensiuni considerabile în interiorul Uniunii, într-o perioadă marcată deja de neîncredere.

15. În acelaşi timp consideră că implicarea statelor membre în negocierile de aderare la UE şi impunerea unor condiţii în plan bilateral creează o dificultate în plus, care ameninţă credibilitatea fragilă a condiţionalităţi lor UE.

16. Observă că sistemul de raportare a progreselor statelor candidate nu este încă unitar, indicatorii utilizaţi şi elementele analizate fiind diferite de la ţară la ţară, ceea ce reduce posibilitatea de a compara statele candidate; crede că acest sistem ar trebui să favorizeze aspectele calitative ale progreselor, întrucât numărul de legi destinate armonizării nu pot suplini, de exemplu, deficienţele din sistemul judiciar.

17. Consideră că UE ar trebui să îşi facă mai explicite criteriile de evaluare a progresului, stabilite pentru diferite domenii de reformă, să le aplice în mod unitar tuturor ţărilor, să evalueze în mod riguros progresele acestor ţări şi să comunice în mod neechivoc rezultatele pentru fiecare ţară şi să elimine orice îndoială că recompensa va veni odată ce condiţiile sunt îndeplinite.

18. Agreează intenţia declarată a Comisiei Europene ca accentul în cadrul politicii de extindere să fie plasat în continuare, ca şi în anii precedenţi, pe „chestiunile fundamentale”, cum sunt statul de drept, drepturile fundamentale, reforma administraţiei publice, dezvoltarea economică şi competitivitatea, domenii considerate complementare şi indivizibile.

Salută faptul că respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii este considerată, în egală măsură, un obiectiv major.

19. Susţine ideea că extinderea ar trebui să fie un proces strict, dar echitabil, bazat pe criterii consacrate şi pe învăţămintele desprinse din experienţele anterioare, şi că viitoarele state membre ar trebui să f e bine pregătite pentru a se consolida credibilitatea politicii de extindere şi a se obţine sprijinul opiniei publice din actualele şi din viitoarele state membre.

20. Admite că mesajul care transpare din comunicarea Comisiei, anume că procesul extinderii este o investiţie în securitatea şi prosperitatea Europei, continuă să rămână valabil în pofida dificultăţilor semnalate.

21. Consideră benefic faptul că statelor candidate/potenţial candidate li se solicită prezentarea anuală a unor programe economice de reformă, similare celor pe care trebuie să le elaboreze statele membre UE, pentru a se familiariza cu standardele şi cerinţele pe care le reclamă apartenenţa la Uniunea Europeană şi pentru a-şi uşura sarcinile ulterioare.

22. Consideră că România trebuie să rămână în dialog permanent cu statele candidate şi cu cele asociate şi să intensifice schimbul de bune practici, pe baza experienţei şi expertizei dobândite pe parcursul său, spre aderare, în reformarea unor domenii de interes pentru noua strategie de extindere; drepturile omului, consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiţiei, economic, administrativ, energetic, apărare şi securitate.

 

Această hotărâre a fost adoptată de către Camera Deputaţilor în şedinţa din 13 aprilie 2016, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

 

Bucureşti, 13 aprilie 2016.

Nr. 37.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL FONDURILOR EUROPENE

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

Nr. 181 din 4 februarie 2016

Nr. 473 din 5 aprilie 2016

 

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. I şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile

 

În temeiul:

- art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 8 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Fondurilor Europene, cu modificările şi completările ulterioare; şi

- art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe ne ram bursa bile, cu completările ulterioare,

ministrul fondurilor europene şi ministrul finanţelor publice emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. I şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor masuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile, cu completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul fondurilor europene,

Ministrul finanţelor publice,

Carmen Aura Răducu

Anca Dana Dragu

 

ANEXĂ

 

NORME METODOLOGICE

de aplicare a prevederilor art. I şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile

 

Art. 1. - (1) Obiectivele de investiţii finalizate sau în execuţie, prevăzute la art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015, cu completările ulterioare (denumită în continuare Ordonanţă), vor face obiectul decontării din instrumente structurale în cadrul Programului operaţional sectorial Mediu 2007-2013 (POS Mediu), în baza unui contract de finanţare încheiat în urma aprobării Cererii de finanţare, conform regulilor de implementare stabilite de către Autoritatea de management pentru POS Mediu.

(2) înaintea semnării contractului de finanţare cu Autoritatea de management pentru POS Mediu, beneficiarii obiectivelor de investiţii în execuţie vor face dovada încetării finanţării din sursele menţionate la art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţă printr-o notificare din partea ordonatorului principal de credite care a finanţat obiectivele de investiţii iniţial.

(3) Prin semnarea contractului de finanţare, beneficiarii proiectelor îşi iau angajamentul finalizării obiectivelor de investiţii în execuţie, prevăzute la alin. (2). Orice cheltuială efectuată după perioada de eligibilitate a cheltuielilor necesară finalizării obiectivelor de investiţii va fi o cheltuială neeligibilă din POS Mediu şi va fi suportată de către beneficiar din bugetul propriu.

Art. 2. - (1) Beneficiarii obiectivelor de investiţii finalizate sau în execuţie, prevăzute la art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţă, vor depune,în vederea decontării prin POS Mediu, toate documentele-suport aferente cheltuielilor efectuate conform prevederilor legale naţionale şi europene.

(2) în cazul obiectivelor de investiţii finalizate sau pentru partea finalizată din obiectivele de investiţie aflate în execuţie, beneficiarii au obligaţia de a depune o singură cerere de rambursare distinctă în care vor evidenţia sursele de finanţare din care cheltuielile au fost efectuate iniţial.

(3) Cererea de rambursare prevăzută la alin. (2) va fi autorizată conform procedurilor emise de Autoritatea de management pentru POS Mediu şi inclusă într-o declaraţie de cheltuieli, urmând a fi plătită, ulterior, la momentul primirii sumelor de la Comisia Europeană (CE), conform prevederilor art. I alin. (4)-(6) din Ordonanţă.

(4) Cheltuielile eligibile aferente părţii rămase de executat din obiectivele de investiţii aflate în execuţie se rambursează conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară â instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 362/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) în vederea virării sumelor conform prevederilor art. I alin. (4>-(7) din Ordonanţă, Autoritatea de management pentru POS Mediu întocmeşte referatul prevăzut în anexa nr. 1.

(2) în vederea alimentării contului de disponibil aferent instrumentelor structurale, deschis pe numele ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management pentru POS Mediu, acesta întocmeşte o solicitare de fonduri către Autoritatea de certificare şi plată (ACP), ulterior primirii sumelor de la CE.

(3) în termen de 3 zile lucrătoare de la efectuarea transferului de sume solicitate conform alin. (2), ACP comunică Autorităţii de management pentru POS Mediu sumele virate în contul de disponibil aferent instrumentelor structurale, deschis pe numele ordonatorului principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu „Disponibil din fonduri externe nerambursabile, prefinanţare şi fondul de indisponibilităţi temporare de la bugetul de stat, pentru finanţarea proiectelor în cadrul Programului operaţional sectorial Mediu”.

(4) în termen de 5 zile lucrătoare de la încasarea sumelor în contul de disponibil prevăzut la alin. (3), Autoritatea de management pentru POS Mediu efectuează transferul sumelor prevăzute în anexa nr. 1.

(5) Sumele cuvenite beneficiarilor conform art. I alin. (5) din Ordonanţa se virează în contul de venituri al bugetului local al beneficiarului obiectivului de investiţii, 21 .A.46.03.00 „Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”.

(6) Sumele cuvenite beneficiarilor conform art. I alin. (6) din Ordonanţă se virează în contul de venituri al bugetului Fondului pentru Mediu, gestionat de Administraţia Fondului pentru Mediu, 20.I.46.03.00 „Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”.

(7) Sumele cuvenite beneficiarilor conform art. I alin. (7) din Ordonanţa se virează în contul de venituri al bugetului local al beneficiarului obiectivului de investiţii, 21.A.36.47.00 „Alte venituri pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare”.

(8) Sumele aferente bugetului de stat se virează în contul de venituri al bugetului de stat, 20.A.46.03.00 „Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”, deschis pe numele ordonatorului principal de credite cu roi de Autoritate de management pentru POS Mediu.

(9) Autoritatea de management pentru POS Mediu comunică Direcţiei generale de sinteză a politicilor bugetare din cadrul Ministerului Finanţelor Publice sumele virate potrivit alin. (8) în termen de 3 zile lucrătoare de la data efectuării operaţiunii.

(10) în termen de 3 zile lucrătoare de la efectuarea plăţilor, Autoritatea de management pentru POS Mediu notifică beneficiarii obiectivelor de investiţii finalizate sau pentru partea finalizată din obiectivele de investiţie aflate în execuţie cu privire la sumele virate în conturile de venituri, conform anexei nr. 2.

(11) Debitele stabilite pentru obiectivele de investiţii prevăzute la art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa vor fi recuperate cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - (1) în termen de 5 zile lucrătoare de la încasarea în contul de venituri al bugetului de stat 20.A.46.03.00 „Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”, ordonatorul principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu solicită Ministerului Finanţelor Publice introducerea modificărilor în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului ordonatorului principal de credite respectiv.

(2) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza documentelor prezentate de ordonatorul principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu, introduce modificările corespunzătoare în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului acestuia.

(3) Sumele introduse în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat vor fi prevăzute distinct atât la partea de venituri, cât şi la partea de cheltuieli, după cum urmează:

a) la partea de venituri ale bugetului de stat, la o poziţie distinctă, respectiv 46.01.03 „Alte sume primite din fondul de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”;

b) la partea de cheltuieli, în bugetul ordonatorului principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu, la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, după caz, la articolele:

1. 56.42 „Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, din alte sume primite din fonduri de la U E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”;

2. 56.43 „Transferuri de la bugetul de stat către ONG-uri, societăţi comerciale, instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii şi alţi beneficiari de drept public sau privat, din alte sume primite din fonduri de la U.E, pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”, la alineatele:

2.1.56.43.01 „Transferuri de la bugetul de stat către instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii, din alte sume primite din fonduri de la U.E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”;

2.2. 56.43.02 „Transferuri de la bugetul de stat către ONG-uri, societăţi comerciale şi alţi beneficiari de drept public sau privat, din alte sume primite din fonduri de la U.E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”.

(4) Ordonatorul principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu poate deschide şi utiliza creditele bugetare suplimentate conform prezentului articol numai pentru destinaţiile aprobate la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, articolele şi alineatele prevăzute la alin. (3) lit. b), conform art. I alin. (8) din Ordonanţă.

(5) Ministerul Finanţelor Publice aprobă solicitarea prevăzută la alin. (1), în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la solicitarea formulată de către Autoritatea de management pentru POS Mediu.

(6) Până la data de 22 decembrie a anului 2016, ordonatorul principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu virează, în contul de disponibil 50.01.48 „Disponibil din sume primite în conformitate cu prevederile art. I din OUG nr. 34/2015”, deschis pe numele acestuia, sumele primite care nu mai pot fi utilizate până la finele anului bugetar, determinate ca diferenţă între veniturile bugetare încasate în contul de venituri bugetare prevăzut la alin. (3) lit. a) şi totalul plăţilor care au fost dispuse de la subdiviziunea de cheltuieli bugetare prevăzută la alin. (3) lit. b).

(7) Până la data de 22 decembrie a anului 2016, ordonatorul principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu va efectua retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate. Până la aceeaşi dată, acesta va solicita Ministerului Finanţelor Publice introducerea modificărilor corespunzătoare în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi în volumul şi structura bugetului acestuia, constând în diminuarea bugetului respectiv cu sumele transferate în contul de disponibil potrivit prevederilor alin. (6).

(8) Sumele existente la finele anului 2016 în contul de disponibil 50.01.48 „Disponibil din sume primite în conformitate cu prevederile art. I din OUG nr. 34/2015”, se transferă în primele 5 zile lucrătoare ale anului următor de către ordonatorul principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu în contul de venituri ale bugetului de stat aferent subdiviziunii prevăzute la alin. (3) lit. a). Utilizarea cu aceeaşi destinaţie a sumelor astfel transferate se efectuează numai după majorarea cu sumele respective a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a bugetului ordonatorului principal de credite cu rol de Autoritate de management pentru POS Mediu, prin introducerea modificărilor corespunzătoare în aceste bugete conform procedurii prevăzute la prezentul articol.

Art. 5. - (1) Cu sumele încasate potrivit art. 3 alin. (5) şi (7), ordonatorii principali de credite ai bugetului local rectifică bugetele reflectând sumele încasate la indicatorii de venituri respectivi, în funcţie de natura sumelor rambursate, iar la partea de cheltuieli la articolele şi alineatele corespunzătoare cheltuielilor ce urmează a fi finanţate.

(2) Sumele primite de către ordonatorii principali de credite ai bugetului local, potrivit art. 3 alin. (7), vor fi utilizate în cadrul secţiunii de dezvoltare a bugetului local, inclusiv pentru asigurarea finanţării proiectului pentru partea rămasă de executat la data aprobării finanţării/decontării prin POS Mediu şi pentru plata corecţiilor financiare aferente componentei rămase de executat.

(3) Sumele primite de către ordonatorii principali de credite ai bugetului local, potrivit art. 3 alin. (5), vor fi utilizate în cadrul secţiunii de dezvoltare a bugetului local pentru finanţarea tuturor cheltuielilor secţiunii de dezvoltare.

(4) Sumele primite potrivit art. 3 alin. (5) şi (7), rămase neutilizate, se reflectă în excedentul bugetului local şi vor fi utilizate în anul următor cu aceeaşi destinaţie.

Art. 6. - Beneficiarii au obligaţia evidenţierii distincte în contabilitatea proprie a sumelor primite conform Ordonanţei.

Art. 7. - (1) Sumele prevăzute la art. VI alin. (1) din Ordonanţă aferente cheltuielilor care au făcut obiectul unui contract de finanţare încheiat cu autorităţile de management pentru programele operaţionale, altele decât POS Transport, efectuate de la alte poziţii ale clasificaţiei bugetare decât titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, se virează de către autoritatea de management ulterior primirii fondurilor de la CE, în contul de venituri al bugetului de stat 20.A.46.03.00 „Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”, codificat cu codul de identificare fiscală al fiecărui ordonator principal de credite cu rol de autoritate de management.

(2) în vederea alimentării contului de disponibil aferent instrumentelor structurale, deschis pe numele ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management, acesta întocmeşte o solicitare de fonduri către ACP, ulterior primirii fondurilor de la CE.

(3) în termen de 3 zile lucrătoare de la efectuarea transferului de sume solicitate conform alin. (2), ACP comunică autorităţii de management sumele virate în contul de disponibil aferent instrumentelor structurale, deschis pe numele ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management.

(4) în termen de 3 zile lucrătoare de la încasarea sumelor în contul de disponibil prevăzut la alin. (3), autoritatea de management efectuează transferul prevăzut la alin. (1) pe baza cererilor de rambursare distincte primite de la beneficiari.

(5) Sumele introduse în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat vor fi prevăzute distinct atât la partea de venituri, cât şi la partea de cheltuieli, după cum urmează:

a) la partea de venituri ale bugetului de stat, la o poziţie distinctă, respectiv 46.01.03 „Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”;

b) la partea de cheltuieli, în bugetul ordonatorului principal de credite cu rol de autoritate de management, la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, după caz, la articolele:

1. 56.42 „Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, din alte sume primite din fonduri de la U.E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”;

2. 56.43 „Transferuri de la bugetul de stat către ONG-uri, societăţi comerciale, instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii şi alţi beneficiari de drept public sau privat, din alte sume primite din fonduri de la U.E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”, la alineatele;

2.1.56.43.01 „Transferuri de la bugetul de stat către instituţii publice finanţate parţial sau integral din venituri proprii, din alte sume primite din fonduri de la U.E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”;

2.2. 56.43.02 „Transferuri de la bugetul de stat către ONG-uri, societăţi comerciale şi alţi beneficiari de drept public sau privat, din alte sume primite din fonduri de la U.E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”.

(6) Ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management pot solicita Ministerului Finanţelor Publice deschiderea de credite bugetare aprobate la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, articolele şi alineatele prevăzute la alin. (5) lit. b).

(7) Ministerul Finanţelor Publice aprobă solicitarea menţionată la alin, (6) în termen de maximum 3 zile lucrătoare.

(8) Sumele prevăzute la art. VI alin. (7) din Ordonanţă se virează de către ordonatorii principali de credite cu rol de autoritate de management în contul de disponibil 50.01.50 „Disponibil din sume primite în conformitate cu prevederile art. VI din OUG nr. 34/2015”, deschis pe numele acestora la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(9) După virarea sumelor potrivit alin (8) se aplică prevederile art. VI alin. (8) şi (9) din Ordonanţă.

Art. 8. - (1) Sumele prevăzute la art. VI alin. (1) din Ordonanţă aferente cheltuielilor care au făcut obiectul unui contract de finanţare încheiat cu Autoritatea de management pentru POS Transport, efectuate de la alte poziţii ale clasificaţiei bugetare decât titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, se virează de către ACP ulterior primirii fondurilor de la CE în contul de venituri al bugetului de stat 20.A.46.03.00 „Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”, codificat cu codul de identificare fiscală a Ministerului Transporturilor la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(2) ACP efectuează transferul prevăzut la alin. (1) pe bâza cererii de rambursare distincte primite de la Autoritatea de management pentru POS Transport.

(3) Sumele introduse în volumul şi structura veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat vor fi prevăzute distinct atât la partea de venituri, cât şi la partea de cheltuieli, după cum urmează:

a) la partea de venituri ale bugetului de stat, la o poziţie distinctă, respectiv 46.01.03 „Alte sume primite din fonduri de la Uniunea Europeană pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”;

b) la partea de cheltuieli, în bugetul ordonatorul principal de credite, la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, după caz, la articolele:

1.56.01.05 „Cheltuieli din alte sume primite din fonduri de la U.E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”;

2.56.03.05 „Cheltuieli din alte sume primite din fonduri de la U.E. pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă”.

(4) Ministerul Transporturilor poate solicita Ministerului Finanţelor Publice deschiderea de credite bugetare aprobate la titlul 56 „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare”, articolele prevăzute la alin. (3) lit. b).

(5) Ministerul Finanţelor Publice aprobă solicitarea prevăzută la alin. (4) în termen de maximum 3 zile lucrătoare.

(6) Sumele prevăzute la art. VI alin. (7) din Ordonanţă se virează de către Ministerul Transporturilor în contul de disponibil 50.01.50 „Disponibil din sume primite îh conformitate cu prevederile art. VI din OUG nr. 34/2015”, deschis pe numele acestuia la Activitatea de Trezorerie şi Contabilitate Publică a Municipiului Bucureşti.

(7) După virarea sumelor potrivit alin. (6) se aplică prevederile art. VI alin. (8) şi (9) din Ordonanţă.

Art. 9. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA Nr. 1

la normele metodologice

 

Ministerul ..................................

Nr. ................/data .....................

Aprobat,

Ordonator principal de credite

 

REFERAT

privind stabilirea sumelor cuvenite a fi rambursate beneficiarilor proiectelor obiectivelor de investiţii finalizate sau pentru partea finalizată din obiectivele de investiţii aflate în execuţie, menţionate la art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile

 

Denumirea beneficiarului .....................................................................................

Denumirea proiectului ..........................................................................................

Numărul şi data contractului de finanţare .........................................................

Cod SMIS ..............................................................................................................

Numărul şi data cererii de rambursare ...............................................................

Numărul şi data raportului de autorizare ...........................................................

Alte documente justificative ...............................................................................

 

Ca urmare a aplicării procedurilor de lucru la nivelul Autorităţii de management POS Mediu cu privire la eligibilitatea cheltuielilor solicitate la rambursare de către beneficiar, au fost autorizate şi solicitate la CE următoarele sume:

 

            Tabelul 1

 

 

 

 

- lei –

Sursa de finanţare conform POS Mediu

Suma solicitată la rambursare de către beneficiar

Suma autorizată de Autoritatea

de management POS Mediu

Suma autorizată de Autoritatea de management POS Mediu şi declarata la Autoritatea de certificare şi plată

Suma solicitată la CE*

0

1

2

3

4

FEDR/FC

 

 

 

 

BS

 

 

 

 

BL

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

* Se va completa de către Autoritatea de management POS Mediu pe baza informaţiilor din Tabelul de calcul pentru aplicaţiile de plată transmise la CE, întocmit de Autoritatea de certificare şi plată.

Având în vedere cheltuielile cuprinse în tabelul 1 şi în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile, cu completările ulterioare, se aprobă la rambursare următoarele sume:

 

            Tabelul 2

 

 

 

 

- lei –

Sursa de finanţare din care s-au finanţat iniţial cheltuielile

Suma solicitată la rambursare de către beneficiar din fonduri UE

Sume solicitate la CE*

Suma virată în contul de venituri al beneficiarului în vederea reîntregirii cheltuielilor efectuate iniţial

Sume cuvenite bugetului de stat

Suma ce va fi virată în contul de venituri al Autorităţii de management POS Mediu art. I alin. (8) din Ordonanţa da urgenţă a Guvernului nr. 34/2015

Suma ce va fi virată în contul distinct de venituri al bugetului local art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

 

* Se va completa de către Autoritatea de management POS Mediu pe baza informaţiilor din Tabelul de calcul pentru aplicaţiile de plată transmise la CE, întocmit de Autoritatea de certificare şi plată.

 

Valoarea cheltuielilor din fonduri UE solicitate la CE prin Aplicaţia de Plată nr./data ......................., în sumă de .............................. lei (fără a se lua în calcul corecţia forfetară aplicată la nivel de program), va fi repartizată astfel:

- suma de ...........................  lei în contul bugetului ;

- suma de ...........................  lei în contul bugetului ;

- etc.

 

Director

......................................................

 

ANEXA Nr. 2

Ia normele metodologice

 

Notificare cu privire la virarea sumelor cuvenite a fi rambursate beneficiarilor proiectelor obiectivelor de investiţii finalizate sau pentru partea finalizată din obiectivele de investiţii aflate în execuţie, menţionate la art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor externe nerambursabile

Nr.: ........................... din data de ...........................

 

De la: Autoritatea de management POS Mediu

Către: Beneficiar

Referitor:

Proiect ............................................................... (numărul contractului de finanţare)  - Rambursare/virare conform prevederilor art. I alin. (5)-(7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015, ca urmare a solicitării la CE a fondurilor UE aferente cererii de rambursare nr. ......................./data .......................

Vă informăm că în data de ......................., Autoritatea de management POS Mediu a virat următoarele sume:

 

Sursa de finanţare

Suma solicitată la rambursare de către beneficiar din fonduri UE

Suma solicitată la CE*

Suma virată în contul de venituri al beneficiarului în vederea reîntregirii cheltuielilor efectuate iniţial

Suma virată în contul distinct de venituri al bugetului local art. I alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2015

0

1

2

3

4

Ex: FC, FEDR

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL

 

 

 

 

 

* Se va completa da către Autoritatea de management POS Mediu pe baza informaţiilor din Tabelul de calcul pentru aplicaţiile de plată transmise la CE, întocmit de Autoritatea da certificare şi plată.

 

Director

......................................................

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

pentru aprobarea Manualului de procedură pentru implementarea Măsurii 20 - „Asistenţă tehnică” şi plata contractelor de achiziţie publică finanţate prin Măsura 1 - „Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare”, Măsura 2 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei” şi Măsura 20 - „Asistenţă tehnică” din cadrul PNDR 2014-2020

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 8.177 din 18 martie 2016 al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale,

în baza prevederilor:

- art. 18 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015;

- Regulamentului (UE) nr. 1.305/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.698/2005 al Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare;

- Regulamentului (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilirea unor dispoziţii comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi de stabilire a unor dispoziţii generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului, cu completările ulterioare;

- Acordului de delegare a sarcinilor privind implementarea unor măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, susţinute financiar de la Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi bugetul de stat, încheiat între AM-PNDR şi AFIR nr. 78.061 /6.960/2015;

- Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat conform Deciziei de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2015)3508 din 26 mai 2015, cu modificările ulterioare;

- art. 22 alin. (1) şi (3) şi art. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului naţional de dezvoltare rurală cofinanţate din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi de la bugetul de stat;

- art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Manualul de procedură pentru implementarea Măsurii 20 - „Asistenţă tehnică” şi plata contractelor de achiziţie publică finanţate prin Măsura 1 - „Acţiuni pentru transferul de cunoştinţe şi acţiuni de informare”, măsura 2 - „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei şi servicii de înlocuire în cadrul fermei” şi măsura 20 - „Asistenţă tehnică” din cadrul PNDR 2014-2020, cod manual M01-08, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Direcţia generală dezvoltare rurală - Autoritate de management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 1 aprilie 2016.

Nr. 423.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

 

ORDIN

privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat

 

Luând în considerare Adresa nr. 685 din 22 martie 2016 a Consiliului pentru Finanţarea învăţământului Superior, înregistrată la Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice cu nr. 8.960 din 25 martie 2016,

în temeiul art. 197, 219, 222 şi 223 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 44/2016 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice,

ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Se aprobă Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Informaţiile privind calendarul de desfăşurare a competiţiei de proiecte, instrucţiunile pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare instituţională şi orice alte informaţii suplimentare se comunică instituţiilor de învăţământ superior de stat şi se publică pe site-ul web al Consiliului Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior.

Art. 2. - Direcţia generală învăţământ superior şi Direcţia generală buget-finanţe din Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior şi instituţiile de învăţământ superior de stat vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice nr. 5.651/2015 privind aprobarea Metodologiei de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior de stat. publicat în Monitorul Oficial ai României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, se abrogă.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea J.

 

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Adrian Curaj

 

Bucureşti, 12 aprilie 2016.

Nr. 3.632.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituţională a universităţilor de stat

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) în conformitate cu art. 197 lit. b) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se formează un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională (FDI), din bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

(2) Fondurile alocate pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior sunt considerate ca venituri proprii ale acestora şi sunt utilizate în condiţiile autonomiei universitare şi în conformitate cu prevederile contractelor de finanţare instituţională în vederea realizării obiectivelor ce le revin în cadrul politicii statului din domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.

(3) Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ) şi Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS).

Art. 2. - (1) Universităţile de stat beneficiază de un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională, din bugetul alocat Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru învăţământul superior.

(2) Fondul de dezvoltare instituţională se adresează celor mai performante instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie (universităţi centrate pe educaţie; universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică/universităţi de educaţie şi creaţie artistică; universităţi de cercetare avansată şi educaţie).

(3) Fondul de dezvoltare instituţională se alocă după criterii competitive bazate pe standarde internaţionale.

(4) în vederea obţinerii de fonduri de dezvoltare instituţională, universităţile elaborează proiecte de dezvoltare instituţională pe care le transmit CNFIS.

(5) Finanţarea universităţilor în vederea dezvoltării instituţionale se realizează pe baza unor acorduri instituţionale specifice cu MENCŞ, Acordurile-cadru se încheie pentru o perioadă de până la 5 ani (cu finanţare anuală a proiectului) şi specifică indicatorii care urmează să fie realizaţi, etapele de verificare, precum şi tipurile de cheltuieli eligibile.

(6) Fondul de dezvoltare instituţională cuprinde sume pentru:

a) dezvoltarea instituţională a universităţilor recent fuzionate;

b) finanţarea unor proiecte specifice de dezvoltare instituţională pentru promovarea unor programe noi de studii, creşterea capacităţii instituţionale, îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, dezvoltarea infrastructurii, consolidarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională, incluziunea socială, dezvoltarea programelor de studii şi/sau internaţionalizarea activităţii de învăţământ superior.

Art. 3. - Categoriile de cheltuieli eligibile privind sumele alocate pentru dezvoltarea instituţională a instituţiilor de învăţământ superior sunt:

1. cheltuieli de personal (CP): salarii pentru personalul didactic, auxiliar didactic, de cercetare implicat în desfăşurarea programelor de studii, sporuri, CAS, alte contribuţii legale, deplasări interne şi internaţionale;

2. cheltuieli materiale (CM): cheltuieli de întreţinere şi gospodărie, cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional, cheltuieli cu cercetarea aferente programelor de studii, obiecte de inventar, reparaţii, cărţi şi publicaţii, perfecţionarea personalului, protocol, protecţia muncii etc.;

3. cheltuieli pentru susţinerea proiectelor educaţionale (inclusiv cele propuse de asociaţiile studenţeşti şi aprobate de universitate) şi de dezvoltare a resursei umane;

4. cheltuieli cu regia instituţiilor de învăţământ superior

 

CAPITOLUL II

Procedura de alocare a fondului pentru dezvoltare Instituţională

 

Art. 4. - (1) Criteriile pentru alocarea fondului de dezvoltare instituţională sunt conforme cu standarde specifice aplicate la nivel internaţional şi vizează:

a) conformitatea proiectului de dezvoltare instituţională cu politicile naţionale de dezvoltare a învăţământului superior privind:

(i) armonizarea politicilor educaţionale cu cerinţele pieţei muncii;

(ii) dezvoltarea politicilor de internaţionalizare a învăţământului;

(iii) dezvoltarea politicilor de mobilitate a studenţilor şi a cadrelor didactice şi de cercetare în spaţiul european al educaţiei şi cercetării ştiinţifice;

(iv) dezvoltarea de parteneriate cu operatorii economici şi cu comunitatea locală şi/sau regională la nivel naţional şi regional;

(v) dezvoltarea programelor de învăţare inovativă în concordantă cu nivelul progresului ştiinţific actual;

(vi) accesul neîngrădit la baze de cercetare;

b) conformitatea proiectului de dezvoltare instituţională cu planul strategic al instituţiei de învăţământ superior aplicante;

c) calitatea proiectului (definirea obiectivelor; adecvarea mijloacelor pentru atingerea obiectivelor; fundamentarea bugetului; măsurile de asigurare a calităţii etc.);

d) impactul anticipat al implementării proiectului şi sustenabilitatea efectelor acestuia;

e) capacitatea instituţiei de implementare a proiectului.

(2) La propunerea CNFIS, MENCŞ poate stabili anual defalcarea pe categorii de universităţi şi pe tipuri de proiecte a fondului pentru dezvoltarea instituţională, precum şi ponderea diferitelor criterii pentru alocarea acestuia.

Art. 5. - (1) Universităţile de stat recent fuzionate pot depune la CNFIS proiecte de dezvoltare instituţională până la data de 1 noiembrie a fiecărui an. Aceste proiecte trebuie însoţite de acte doveditoare ale finalizării juridice a fuziunii, precum şi de planul strategic de dezvoltare instituţională adoptat de Senat.

(2) CNFIS evaluează conform criteriilor şi ponderilor prevăzute la art. 4 proiectele de dezvoltare instituţională depuse de universităţile de stat recent fuzionate şi stabileşte lista proiectelor selectate pentru finanţare, în ordinea punctajelor obţinute, pe care o va înainta MENCŞ până cel târziu la data de 15 decembrie a fiecărui an.

Art. 6. - (1) Toate instituţiile de învăţământ superior de stat sunt eligibile pentru a depune proiecte specifice de dezvoltare instituţională, care pot viza unul sau mai multe dintre următoarele domenii:

a) echitate socială - creşterea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră);

b) internaţionalizarea învăţământului superior din România;

c) asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor şi implementarea Registrului matricol unic al universităţilor din România;

d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare şi a staţiunilor didactice din subordinea universităţilor;

e) promovarea unor programe noi de studii;

f) creşterea capacităţii instituţionale;

g) îmbunătăţirea calităţii activităţii didactice, inclusiv a respectării deontologiei şi eticii academice;

h) dezvoltarea infrastructurii;

i) cultivarea legăturilor cu comunitatea locală şi/sau regională;

j) dezvoltarea programelor de studii;

k) corelarea ofertei educaţionale cu cererea pieţei muncii;

l) crearea sistemului informatic de gestiune educaţională integrată.

(2) CNFIS evaluează conform criteriilor şi ponderilor prevăzute la art. 4 proiectele specifice de dezvoltare instituţională depuse şi stabileşte lista ordonată a proiectelor

selectate pentru finanţare, pe care o va înainta MENCŞ până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior celui pentru care se propune alocarea finanţării. Pentru activitatea de evaluare CNFiS poate apela la experţi pe domeniile specifice, menţionate la art. 6 alin. (1), inclusiv la reprezentanţi ai federaţiilor studenţeşti naţionale.

Art. 7. - În cazul în care fondul pentru dezvoltarea instituţională nu a fost alocat în întregime la prima rundă de aplicaţii, MENCŞ poate decide, la propunerea CNFIS, organizarea în decursul aceluiaşi an a unei a două competiţii de proiecte de dezvoltare instituţională.

 

CAPITOLUL III

Dispoziţii tranzitorii

 

Art. 8. - (1) Pentru anul 2016, domeniile pentru care se pot depune proiecte de dezvoltare instituţională sunt:

a) echitate socială - creşterea incluziunii sociale şi sporirea accesului la învăţământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea şi orientarea în carieră);

b) internaţionalizarea învăţământului superior din România;

c) asigurarea transparenţei în gestiunea studenţilor şi implementarea Registrului matricol unic al universităţilor din România;

d) asigurarea funcţionării în bune condiţii a grădinilor botanice universitare şi a staţiunilor didactice din subordinea universităţilor.

(2) Instituţiile de învăţământ superior de stat pot depune maximum 3 proiecte pe domenii diferite de dezvoltare instituţională.

(3) Prin derogare de la termenele prevăzute la art. 5-6, pentru anul 2016 instituţiile de învăţământ superior pot depune la CNFIS proiectele anuale de dezvoltare instituţională într-o primă etapă până la data de 4 mai 2016, iar CNFIS va înainta MENCŞ lista proiectelor selectate pentru finanţare, în ordinea punctajelor, până cel târziu la data de 23 mai 2016 (prima competiţie), în cea de-a două etapă proiectele pot fi depuse până la data de 6 iunie 2016, iar CNFIS va înainta MENCŞ lista proiectelor selectate pentru finanţare, în ordinea punctajelor, până cel târziu la data de 23 iunie 2016 (a două competiţie).

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice

 

Având în vedere prevederile art. 44 alin. (2) şi ale art. 45 alin. (1) lit. a) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (1) lit. h) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Standardul de performanţă pentru

serviciul de distribuţie a energiei electrice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 28/2007 privind aprobarea Standardului de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 760 din 9 noiembrie 2007.

Art. 3. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 30 martie 2016.

Nr. 11.

 

ANEXĂ

 

STANDARD DE PERFORMANŢĂ

pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

SECŢIUNEA 1

Scop şi domeniu de aplicare

 

Art. 1. - Prezentul standard de performanţă, denumit în continuare standard, reglementează calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice.

Art. 2. - Standardul stabileşte indicatorii de performanţă pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice.

Art. 3. - (1) Standardul se aplică în relaţiile dintre operatorii de distribuţie şi utilizatorii racordaţi la RED care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) au instalaţiile la tensiunea nominală alternativă în gama 230 V-110 kV şi la frecvenţa nominală de 50 Hz;

b) prin regimul lor de funcţionare nu introduc perturbaţii inacceptabile, conform normativelor în vigoare, care să afecteze funcţionarea RED sau alimentarea altor utilizatori RED din zonă;

c) respectă condiţiile prevăzute în contractul de distribuţie/fumizare.

(2) Standardul se aplică şi în relaţiile dintre operatorii de distribuţie şi titularii cererilor de racordare la reţeaua electrică de interes public.

Art. 4. - Prin standard se stabilesc indicatorii de performanţă privind serviciul de distribuţie a energiei electrice cu privire la:

a) continuitatea alimentării cu energie electrică a utilizatorilor;

b) calitatea tehnică a energiei electrice distribuite;

c) calitatea comercială a serviciului de distribuţie a energiei electrice.

Art. 5. - Prevederile standardului nu se aplică, după caz, în situaţii de:

a) forţă majoră:

b) funcţionare anormală a RED determinată de către OTS, îh condiţiile în care OD a luat toate măsurile pentru limitarea efectelor cauzei care determină funcţionarea anormală,

 

SECŢIUNEA a 2-a

Definiţii şi abrevieri

 

Art. 6. - (1) Termenii utilizaţi în prezentul standard sunt definiţi în Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în Codul tehnic al reţelelor electrice de distribuţie, aprobat prin ordin al preşedintelui AN RE, Legea privind eficienţa energetică nr. 121/2014, NTE 004/05/00 - Normativ pentru analiza şi evidenţa evenimentelor accidentale din instalaţiile de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice, aprobat prin ordin al preşedintelui AN RE, şi în Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la reţelele electrice de interes public, aprobat prin ordin al preşedintelui ANRE, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare regulament de racordare.

(2) în înţelesul standardului, termenii şi expresiile folosite au următoarele semnificaţii:

a) analizor de calitate - instrument sau aparat cu ajutorul căruia se realizează monitorizarea şi măsurarea parametrilor tehnici ai energiei electrice distribuite;

b) armonici - tensiuni sinusoidale/curenţi sinusoidali cu o frecvenţă egală cu un multiplu întreg al frecvenţei fundamentale a tensiunii aplicate/curentului aplicat;

c) condiţii meteorologice deosebite - situaţii speciale, care pot fi demonstrate prin comunicate ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, ale Administraţiei Naţionale Apele Române, ale Administraţiei Naţionale de Meteorologie şi Hidrologie sau ale altor instituţii abilitate, în urma cărora au rezultat deteriorări de echipamente în instalaţiile electrice ale OD sau abateri de la schema normală de funcţionare într-o anumită zonă a reţelei electrice de distribuţie. Cauzele deteriorărilor de echipamente şi/sau ale abaterilor de la schema normală de funcţionare, într-o anumită zonă a reţelei electrice de distribuţie, se demonstrează de OD prin emiterea unor documente în care se specifică echipamentele afectate din instalaţiile electrice. Aceste documente se vizează de către autorităţile administraţiei publice locale din zona în care s-a înregistrat o astfel de situaţie. Situaţiile care pot duce la depăşirea cu mult a condiţiilor de proiectare a echipamentelor electrice pot fi, de exemplu: temperaturi extreme, polei, grosimi foarte mari ale stratului de chiciură sau rafale de vânt puternic;

d) echipament cu funcţie de înregistrare a numărului de întreruperi - aparat electric care poate înregistra toate tipurile de întreruperi - tranzitorii, scurte sau lungi, respectiv lipsa tensiunii în punctul de amplasare;

e) compensaţie - sumă de bani pe care OD o plăteşte utilizatorului racordat în zona RED afectată, în cazul în care nivelul unui indicator de performanţă nu este atins conform prevederilor prezentului standard;

f) deranjament - eveniment accidental din reţelele electrice de joasă tensiune (< 1 kV) care conduce la întreruperea consumatorilor alimentaţi din reţeaua de joasă tensiune sau la modificarea parametrilor tensiunii în afara limitelor normate. Constituie deranjamente şi arderea siguranţelor sau declanşarea întreruptoarelor de pe partea de medie tensiune a transformatoarelor, cu excepţia cazurilor când acestea se produc ca urmare a defectării transformatoarelor sau a unor scurtcircuite pe partea de medie tensiune, până la bornele transformatorului;

g) factor total de distorsiune armonică (total harmonic distortion factor - THD) - parametru sintetic, caracteristic pentru regimul periodic nesinusoidal în ansamblu (total), calculat conform formulei:

 

 ,

unde: h este rangul armonicii, iar uh este tensiunea armonică raportată la tensiunea fundamentală U1;

h) flicker - impresia de instabilitate a senzaţiei vizuale produsă de o sursă luminoasă a cărei luminozitate sau distribuţie spectrală variază în timp datorită variaţiei tensiunii la alimentare; modul de măsurare şi valorile-limită sunt precizate în Norma tehnică energetică pentru limitarea fluctuaţiilor de tensiune, inclusiv a efectului de flicker, în reţelele electrice de transport şi de distribuţie - NTE 012/14/00, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei;

i) forţă majoră-orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil, conform art. 1.351 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, care exonerează de orice răspundere părţile contractuale. Pot fi considerate asemenea evenimente: războaie, revoluţii, cutremure, incendii, inundaţii sau orice alte catastrofe naturale, restricţii apărute ca urmare a unei carantine, embargou etc.;

j) gol de tensiune - reducerea temporară a tensiunii efective într-un punct al reţelei de alimentare cu energie electrică la o valoare cuprinsă între 90% şi 5% din valoarea contractuală. În aplicarea acestui standard, durata unui gol de tensiune este între 10 ms şi 60 s (un minut);

k) incident deosebit - eveniment care duce la apariţia unei întreruperi a căii de alimentare/evacuare a energiei electrice, cu o durată de minimum 6 ore, ce afectează un număr mai mare de 5.000 de utilizatori;

l) întrerupere de alimentare - situaţie în care valorile efective ale tensiunilor de linie/fază din punctul de conectare sunt sub 5% din tensiunea de referinţă;

m) întrerupere tranzitorie - întrerupere cu durata (t) de maximum o secundă (t ≤ 1s);

n) întrerupere scurtă - întrerupere cu durata între 1 s şi 3 min (1s < t ≤ 3 min);

o) întrerupere lungă - întrerupere de peste 3 min (t > 3 min.);

p) întrerupere planificată - întrerupere necesară pentru lucrările de dezvoltare, retehnologizare, exploatare sau mentenanţă, anunţată înainte de a se interveni în reţeaua electrică de distribuţie, conform prevederilor standardului;

q) întrerupere neplanificată - întrerupere despre care utilizatorii afectaţi nu au fost anunţaţi în prealabil conform prevederilor standardului;

r) mediu rural - zonă de consum care cuprinde ca unităţi administrativ-teritoriale satele şi comunele;

s) mediu urban - zonă de consum care cuprinde ca unităţi administrativ-teritoriale oraşele şi municipiile;

ş) monitorizare - urmărirea numărului de întreruperi şi/sau a parametrilor calităţii tehnice a energiei electrice în puncte reprezentative ale RED, alese de către OD şi/sau în funcţie de reclamaţiile primite;

t) nesimetrie - stare a unui sistem trifazat de tensiuni (curenţi) caracterizată prin amplitudini ale tensiunii (curentului) pe fază diferite sau/şi defazaje între fazele consecutive diferite de 2n/3 rad. Din punct de vedere practic, cel mai important parametru este factorul de nesimetrie determinat de componenta de secvenţă negativă (Kn), definit ca raportul dintre media valorilor efective calculate pentru zece minute ale componentei negative şi media valorilor efective calculate pentru zece minute ale componentei pozitive, exprimat în procente;

ţ) supratensiune temporară de frecvenţă industrială - creştere temporară a tensiunii efective într-un punct al reţelei de alimentare cu energie electrică peste valoarea de prag specificată de la care tensiunea începe să crească. În aplicarea acestui standard, pragul de la care tensiunea începe să crească (începutul supratensiunii) este egal cu 110% din tensiunea de referinţă;

u) durata creşterii de tensiune - interval de timp parcurs între momentul la care valoarea efectivă a tensiunii într-un anumit punct al reţelei de alimentare cu energie electrică depăşeşte pragul de început şi momentul la care acesta ajunge sub pragul de sfârşit. Pentru scopul acestui standard, durata unei creşteri de tensiune este de la 10 ms până la 1 min inclusiv;

v) supratensiune tranzitorie - supratensiune oscilantă sau neoscilantă de scurtă durată, care în general este puternic amortizată şi durează numai câteva milisecunde. Supratensiunile tranzitorii sunt în general determinate de trăsnet, operaţiuni de comutaţii sau funcţionarea fuzibililor;

x) tensiune interarmonică - tensiune sinusoidală cu o frecvenţă între armonici, respectiv cu o frecvenţă care nu reprezintă un multiplu întreg al frecvenţei fundamentale a tensiunii;

y) tensiune înaltă - tensiune a cărei valoare efectivă nominală este cuprinsă între 36 kV < Un ≤ 150 kV

(în România, 110 kV);

z) tensiune medie - tensiune care are valoarea efectivă nominală cuprinsă între 1 kV < Un ≤ 36 kV;

aa) tensiune joasă - tensiune care are valoarea efectivă nominală Un ≤ 1 kV;

ab) tensiune nominală a unei reţele - tensiune care caracterizează sau identifică o reţea de alimentare cu energie electrică şi la care se face referire în cazul anumitor caracteristici de funcţionare;

ac) tensiune de alimentare contractuală (tensiune declarată) - în mod normal este tensiunea nominală Un a reţelei. La medie şi înaltă tensiune, drept urmare a unui acord între OD şi utilizator, tensiunea de alimentare contractuală poate fi diferită de tensiunea nominală;

ad) variaţie rapidă de tensiune - variaţie singulară rapidă a valorii efective a tensiunii între două niveluri consecutive, care au rămas stabile pe un interval de timp definit, dar nespecificat.

(3) Abrevierile utilizate în cuprinsul standardului au următoarele semnificaţii:

a) ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;

b ) ATR - aviz tehnic de racordare;

c) CEI - Comisia Electrotehnică Internaţională;

d) CR - certificat de racordare;

e) PD - punct de delimitare;

f) OD- operator/operatori de distribuţie;

g) OTS - operator de transport şi de sistem;

h) RED - reţea electrică de distribuţie;

i) SEN - sistem electroenergetic naţional;

j ) LEA - linie electrică aeriană;

k) LES - linie electrică subterană;

l) IT - înaltă tensiune;

m ) MT- medie tensiune;

n) JT - joasă tensiune;

o ) Uc - tensiunea contractuală (declarată);

p) Un - tensiunea nominală.

 

CAPITOLUL II

Continuitatea în alimentare

 

SECŢIUNEA 1

Obligaţii ale OD

 

Art. 7. - OD are obligaţia să asigure continuitatea în alimentarea cu energie electrică în conformitate cu nivelurile de performanţă stabilite prin prezentul standard. OD ia toate măsurile pentru reducerea duratei întreruperilor şi pentru a le programa, la date şi ore care afectează cât mai puţin utilizatorul.

Art. 8. - (1) în situaţia în care OD nu asigură nivelul de performanţă stabilit prin prezentul standard, utilizatorii racordaţi în zona din RED afectată au dreptul de a primi compensaţii.

(2) Compensaţiile se plătesc de către OD utilizatorilor ale căror instalaţii sunt racordate direct la reţeaua acestuia.

(3) În cazul în care responsabil pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă este OD ce deţine RED din amonte de reţeaua la care sunt racordate instalaţiile utilizatorilor afectaţi, compensaţiile se plătesc conform alin. (2), urmând a fi recuperate de la OD responsabil prin solicitarea de despăgubiri conform contractului de distribuţie încheiat între cei doi OD conform reglementărilor în vigoare.

Art. 9. - La solicitarea unui utilizator cu o putere aprobată de cel puţin 100 de kVA pe loc de consum, OD este obligat să negocieze includerea în contractul de distribuţie a unor prevederi speciale referitoare la continuitatea alimentării şi/sau calitatea tehnică a energiei electrice, suplimentare nivelurilor minime stabilite prin prezentul standard, convenind obligaţiile tehnice şi financiare care revin părţilor, cu evidenţierea distinctă a acestora în contractul de distribuţie.

Art. 10. - OD este obligat să anunţe utilizatorii afectaţi de întreruperile planificate, menţionând durata estimată a acestora.

Art. 11. - OD este îndreptăţit să întrerupă calea de alimentare/evacuare a energiei electrice în situaţiile şi condiţiile prevăzute în contractul-cadru pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice, aprobat prin ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, denumit în continuare contract-cadru pentru serviciul de distribuţie.

Art. 12. - (1) Pentru lucrările de dezvoltare, retehnologizare şi mentenanţă, OD va stabili, împreună cu utilizatorii, o programare convenabilă pentru ambele părţi.

(2) OD informează utilizatorii şi, în cazul utilizatorilor de tip client final, furnizorii acestora cu privire la data, ora, precum şi durata întreruperilor necesare, după cum urmează:

a) în scris sau telefonic, cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor, în cazul clienţilor noncasnici mari, precum şi în cazul clienţilor vulnerabili din motive de sănătate/vârstă, încadraţi în această categorie conform prevederilor art. 19; pentru aceste categorii de clienţi, OD retransmite anunţul cu privire la data întreruperii cu 5 zile lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor;

b) prin mass-media (minimum presă) şi pagina proprie de internet, în cazul locurilor de consum şi/sau de producere racordate la reţelele electrice de IT şi MT, cu excepţia celor aferente clienţilor prevăzuţi la lit. a), cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor;

c) prin mass-media (minimum presă) şi pagina proprie de internet, în cazul locurilor de consum şi/sau de producere racordate la reţelele electrice de JT, cu excepţia celor aferente clienţilor prevăzuţi la Ut. a), cu minimum 2 zile lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor.

(3) în situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), pentru cazul în care contractul de distribuţie este încheiat între OD şi utilizator, OD informează utilizatorii şi individual, prin e-mail sau sms, dacă informaţiile privind adresa de e-mail sau numărul de telefon j-au fost puse la dispoziţie de către aceştia.

(4) în situaţia locurilor de consum şi/sau de producere prevăzute la alin. (2) lit. a), dacă se ajunge la o înţelegere cu majoritatea utilizatorilor afectaţi privind reprogramarea unei întreruperi planificate, OD anunţă toţi utilizatorii cu privire la noua dată, oră, precum şi durată a întreruperii necesare, cu minimum 5 zile lucrătoare înainte de data de începere a lucrărilor.

(5) în situaţia în care, din motive obiective, OD renunţă la întreruperea planificată, acesta are obligaţia de a informa utilizatorii ce urmau a fi afectaţi de aceasta cu minimum 24 de ore înainte de data prevăzută pentru începerea lucrărilor.

(6) La solicitarea unui utilizator, transmisă în scris conform art. 38, OD apelează la mijloace speciale (de exemplu, alimentări provizorii, lucru sub tensiune, grupuri generatoare mobile), cu scopul limitării duratei/puterii întrerupte sau chiar a eliminării întreruperilor, sau realizează lucrările necesare în afara programului normal de lucru al solicitantului.

(7) în situaţia prevăzută la alin. (6), cheltuielile suplimentare ale OD se suportă de utilizator în condiţiile în care OD îi adresează o propunere tehnică şi financiară înaintea începerii lucrărilor, cu excepţia consumatorilor vulnerabili.

Art. 13. - (1) Intr-un an calendaristic, pentru lucrările de dezvoltare şi mentenanţă, OD nu cauzează unui utilizator mai mult de:

a) 4 întreruperi planificate cu durata de maximum 8 ore fiecare, în mediul urban;

b) 8 întreruperi planificate cu durata de maximum 8 ore fiecare, în mediul rural.

(2) în scopul realizării lucrărilor de retehnologizare a unor reţele electrice care alimentează un număr mai mare de 2.000 de utilizatori pentru care nu există soluţii tehnice cu caracter provizoriu (în vederea asigurării alimentării/evacuării energiei electrice), precum şi a lucrărilor necesare pentru racordarea unor noi utilizatori se acceptă ca OD să efectueze într-un an calendaristic 2 întreruperi planificate, cu durata de maximum 8 ore fiecare, în plus faţă de numărul întreruperilor prevăzut la alin. (1).

Art. 14. - (1) Pentru remedierea instalaţiilor în urma unor evenimente accidentale care necesită o intervenţie imediată, OD ia toate măsurile necesare şi anunţă, dacă este posibil, pe orice cale şi în timpul cel mai scurt utilizatorii cu privire la ora şi durata întreruperii care urmează.

(2) în situaţia prevăzută la alin. (1), pentru calculul indicatorilor de continuitate, această întrerupere se consideră ca fiind neplanificată.

(3) Dacă remedierea instalaţiilor nu necesită o intervenţie imediată, OD anunţă utilizatorii, cu minimum 24 ore înainte de întrerupere, prin intermediul mass-mediei (minimum presă) şi pagina de internet şi e-mail/sms, iar la calculul indicatorilor de continuitate, întreruperea se consideră ca fiind planificată.

Art. 15. - (1) în termen de 5 de zile calendaristice de la data producerii unui incident deosebit în RED, OD concesionar este obligat sa informeze ANRE, precizând şi numărul locurilor de consum şi/sau de producere afectate.

(2) în cadrul raportului prevăzut la art. 44, OD concesionar transmite ANRE un centralizator anual al incidentelor deosebite din RED, însoţit de rapoartele de analiza aferente acestora.

Art. 16. - (1) OD asigură sosirea echipei de intervenţie în minimum de timp din momentul în care a luat cunoştinţă de întreruperea căii de alimentare/evacuare a energiei electrice la un loc de consum şi/sau de producere, astfel încât restabilirea acesteia, după o întrerupere neplanificată, să se realizeze, de la data intrării în vigoare a Standardului până la data de 31 decembrie 2018, după cum urmează:

a) pentru mediul urban, în condiţii normale de vreme, în maximum 8 ore;

b) pentru mediul rural, în condiţii normale de vreme, în maximum 18 ore;

c) pentru mediul urban sau rural, în condiţii meteorologice deosebite, în maximum 48 de ore.

(2) începând cu 1 ianuarie 2019, restabilirea căii de alimentare/evacuare a energiei electrice la un loc de consum şi/sau de producere, după o întrerupere neplanificată, trebuie să se realizeze după cum urmează:

a) pentru mediul urban, cu excepţia municipiilor reşedinţă de judeţ, în condiţii normale de vreme, în maximum 6 ore;

b) pentru municipiile reşedinţă de judeţ, în condiţii normale de vreme, în maximum 4 ore;

c) pentru mediul rural, în condiţii normale de vreme, în maximum 12 ore;

d) pentru mediul urban sau rural, în condiţii meteorologice deosebite, în maximum 48 de ore.

(3) Termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) se calculează din momentul în care OD a luat cunoştinţă, prin anunţarea de către utilizator sau ca urmare a indicaţiilor echipamentelor specifice instalate în reţea, de întreruperea căii de alimentare/evacuare a energiei electrice.

(4) La solicitarea telefonică a utilizatorilor, OD furnizează informaţii actualizate continuu cu privire la momentul estimat al restabilirii căii de alimentare/evacuare cu energie electrică.

(5) Pentru minimizarea duratei întreruperii neplanificate, OD este obligat să aplice soluţii tehnice cu caracter temporar în vederea asigurării alimentării/evacuării energiei electrice la/de la locurile de consum şi/sau de producere.

Art. 17. - (1) începând cu 1 ianuarie 2017, OD concesionar monitorizează şi transmite ANRE în cadrul raportului anual prevăzut la art. 44 numărul întreruperilor lungi neplanificate, ce afectează un loc de consum şi/sau de producere racordat la IT şi MT apărute într-un an calendaristic, în condiţii normale de vreme. Pentru nivelul de JT, până la data de 31 decembrie 2018, monitorizarea numărului întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum şi/sau de producere se realizează acolo unde s-au implementat sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice.

(2) în cadrul întreruperilor lungi neplanificate prevăzute la alin. (1) nu sunt incluse întreruperile accidentale provocate de terţi. Întreruperile accidentale provocate de terţi se monitorizează şi se raportează distinct de către OD, în cadrul raportului prevăzut la art. 44.

(3) Pentru perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020 numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum şi/sau de producere racordat la reţelele electrice de JT, într-un an calendaristic, în condiţii normale de vreme, nu poate fi mai mare de:

a) 12 întreruperi neplanificate, în mediul urban;

b) 24 de întreruperi neplanificate, în mediul rural.

(4) Pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2022, numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum şi/sau de producere racordat la reţelele electrice de JT, într-un an calendaristic, în condiţii normale de vreme, nu poate fi mai mare de:

a) 8 întreruperi neplanificate, în mediul urban;

b) 16 întreruperi neplanificate, în mediul rural.

(5) începând cu 1 ianuarie 2023, numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum şi/sau de producere racordat la reţelele electrice de JT într-un an calendaristic, în condiţii normale de vreme, nu poate fi mai mare de 8 întreruperi indiferent de zonă.

(6) în condiţiile prevăzute la alin (1), începând cu 1 ianuarie 2019, numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum şi/sau de producere racordat la reţelele electrice de IT sau MT, într-un an calendaristic, în condiţii normale de vreme, nu poate fi mai mare de 3 întreruperi indiferent de zonă.

Art. 18. - În cazul nerespectării prevederilor art. 13, art. 16 alin. (1) şi (2) şi/sau art. 17 alin. (3), (4), (5) şi (6) OD plăteşte utilizatorului compensaţii conform anexei nr. 1.

Art. 19. - Dacă titularul contractului de furnizare/distribuţie aduce la cunoştinţă OD şi prezintă o confirmare medicală de la un medic specialist, vizată şi de medicul de familie, că o persoană locuind la locul său de consum necesită menţinerea în viaţă prin aparate electrice, intrând astfel în categoria clienţilor vulnerabili, OD este obligat:

a) să înregistreze adresa/locul de consum drept o instalaţie specială, din motive umanitare;

b) să ia toate măsurile pentru evitarea deconectării respectivului loc de consum;

c) să rezolve cu prioritate întreruperile neplanificate care afectează respectivul loc de consum;

d) să asigure o sursă suplimentară de alimentare a respectivului loc de consum;

e) să ofere utilizatorului un număr de telefon de urgenţă;

f) dacă este cazul, să permită ca relaţia cu clientul vulnerabil respectiv să se poată desfăşura prin intermediul unei terţe persoane, împuternicite de titularul contractului de furnizare/distribuţie încheiat pentru locul de consum respectiv.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Indicatori de continuitate în alimentare

 

Art. 20. - (1) OD are obligaţia de a realiza înregistrarea tuturor întreruperilor de lungă durată, precum şi ale întreruperilor de scurtă durată a căii de alimentare/evacuare a energiei electrice a locurilor de consum şi/sau de producere racordate la RED, indiferent de tensiunea acestora.

(2) Pentru fiecare întrerupere de lungă durată a căii de alimentare/evacuare, OD înregistrează cel puţin:

a) tensiunea la care se produce întreruperea - originea întreruperii;

b) caracterul planificat sau neplanificat al întreruperii - pentru indicatorii de continuitate;

c) cauza întreruperii;

d) data, ora şi minutul de început al întreruperii;

e) numărul de etape de reconectare, dacă este cazul;

f) numărul de utilizatori realimentaţi la fiecare etapă de reconectare, precum şi data, ora şi minutul de sfârşit al întreruperii pentru aceştia;

g) data, ora şi minutul de sfârşit al întreruperii, pentru toţi utilizatorii afectaţi de întrerupere;

h) durata totală (din momentul dispariţiei tensiunii până la reconectare), în minute, a întreruperii, respectiv a etapei de realimentare, dacă este cazul;

i) numărul de utilizatori, pe fiecare nivel de tensiune, afectaţi de întrerupere, corespunzător fiecărei etape a acesteia, dacă este cazul;

j) numărul fazelor afectate de întrerupere dacă aceasta se produce în reţeaua de joasă tensiune;

k) puterea electrică întreruptă (ultima putere măsurată înainte de întrerupere), la IT.

(3) Pentru fiecare întrerupere de scurtă durată a căii de alimentare/evacuare, OD înregistrează informaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), c), d), h), i), j) şi k).

(4) OD înregistrează şi calculează anual următoarele date privind continuitatea alimentării/evacuării pentru utilizatorii din zona lor de activitate:

a) numărul de întreruperi lungi;

b) SAIFI (System Average Interruption Frequency Index) - indicele frecvenţa medie a întreruperilor în reţea (sistem) pentru un utilizator reprezintă numărul mediu de întreruperi suportate de utilizatorii racordaţi la reţeaua OD. Se calculează împărţind numărul total de utilizatori care au suferit o întrerupere cu o durată mai mare de 3 minute la numărul total de utilizatori deserviţi:

 

 

c) SAIDI (System Average Interruption Duration Index) - indicele durata medie a întreruperilor în reţea (sistem) pentru un utilizator reprezintă timpul mediu de întrerupere a utilizatorilor la nivel de OD, calculat ca medie ponderată. Indicatorul se calculează împărţind durata cumulată a întreruperilor lungi la numărul total de utilizatori deserviţi de OD, astfel:

 

 ,

 

iar în cazul în care reconectarea utilizatorilor se face treptat, în mai multe etape, nu simultan pentru toţi utilizatorii, se aplică următoarea formulă:

 

 [ min/an ];

 

 

d) ENS (Energy Not Supplied) - energia nelivrată, definită ca energia totală nelivrată către locurile de consum racordate la reţeaua OD, din cauza întreruperilor;

 

 [ kWh, MWh sau GWh ]

 

e) AIT (Average Interruption Time) - timpul mediu de întrerupere reprezintă perioada medie echivalentă de timp, în care a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică la nivel de OD:

 

AIT = 8760 x 60 x (ENS / AD)  [min/an],

 

unde, în formulele de mai sus, notaţiile reprezintă:

n - numărul total de întreruperi lungi;

ki - numărul de etape de reconectare, corespunzător întreruperii i;

Ni - numărul utilizatorilor care au suferit o întrerupere cu o durată de peste 3 minute la întreruperea i;

Nij - numărul utilizatorilor care au suferit o întrerupere cu o durată de peste 3 minute la etapa j a întreruperii i;

Pi - puterea electrică întreruptă la întreruperea i, numai la IT;

Di - durata (timpul) de întrerupere a utilizatorilor din momentul dispariţiei tensiunii până la reconectare pentru întreruperea i;

Dij - durata (timpul) de întrerupere a utilizatorilor din momentul dispariţiei tensiunii până la reconectare pentru etapa j a întreruperii i;

Nt - numărul total al utilizatorilor deserviţi;

AD (Annual Demand) - consumul anual de energie electrică, fără pierderile din reţeaua electrică la nivelul OD.

În calculul ENS şi AIT se ia în considerare energia consumată de toţi utilizatorii reţelei electrice (consumatori, producători, alţi operatori).

Pentru calculul AIT, valorile ENS şi AD trebuie exprimate în aceleaşi unităţi de măsură.

(5) începând cu data de 1 ianuarie 2017, OD înregistrează şi calculează anual următoarele date care oferă informaţii despre fiabilitatea reţelei şi despre performanţele echipamentelor de automatizare:

a) numărul de întreruperi scurte;

b) MAIFI (Momentary Average Interruption Frequency Index)- indicele frecvenţa medie a întreruperilor momentane - întreruperi de scurtă durată - ca raport între numărul total al utilizatorilor întrerupţi pe durate scurte şi numărul total Nt al utilizatorilor deserviţi în sistemul analizat:

 

 ,

 

unde:

M este numărul total al întreruperilor de scurtă durată;

Nm - numărul utilizatorilor care au suferit o întrerupere cu o durată scurtă (sub 3 minute), la fiecare întrerupere m.

Indicatorii SAIFI, SAIDI şi MAIFI se determină de regulă, pe baza înregistrărilor automate ale întreruperilor la MT şi IT, iar la JT se estimează din calcule. Indicatorii ENS şi AIT se calculează numai pentru utilizatorii racordaţi la reţeaua electrică de IT.

(6) OD are obligaţia să monitorizeze şi să transmită anual la ANRE indicatorii de continuitate, conform tabelelor prezentate în anexele nr. 2 şi 3.

Art. 21. - (1) Termenul standard de răspuns la solicitările scrise privind explicarea cauzei întreruperilor este de maximum 15 zile calendaristice.

(2) în situaţia în care termenul prevăzut la alin. (1) nu este respectat de către OD, acesta va plăti utilizatorului care a solicitat lămuriri o compensaţie conform anexei nr. 4.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Modul de înregistrare a întreruperilor

 

Art. 22. - (1) în cazul întreruperilor planificate se consideră o singură întrerupere chiar dacă în perioada anunţată pentru realizarea lucrărilor în reţelele electrice utilizatorul a suferit mai multe întreruperi urmate de repuneri sub tensiune provizorii. Durata acestei întreruperi este egală cu suma tuturor duratelor întreruperilor lungi înregistrate în perioada anunţată pentru realizarea lucrărilor respective.

(2) în cazul întreruperilor neplanificate, dacă două sau mai multe întreruperi lungi au aceeaşi cauză şi se succed la intervale de timp de maximum trei minute, acestea vor fi grupate şi considerate ca o singură întrerupere echivalentă cu durata egală cu suma duratelor întreruperilor produse separat.

 

CAPITOLUL III

Calitatea tehnici a energiei electrice

 

SECŢIUNEA 1

Calitatea curbei de tensiune

 

Art. 23. - Pentru caracteristicile tensiunii în PD, prevederile SR EN 50160 reprezintă cerinţe minimale. Modul de măsurare a acestora trebuie să se realizeze conform SR EN 50160. Principalii parametri de calitate sunt prezentaţi în tabelul de mai jos.

 

            Tabelul nr. 1 - Calitatea curbei de tensiune

 

Fenomen

Limite admisibile

Limite pentru tensiunea contractuală la MT şi IT

Tensiunea contractuală Uc situată în plaja ± 5% faţă de tensiunea nominală

Flicker

Pit ≤ 1, pentru 95% din săptămână

Variaţii rapide de tensiune în regim normal

± 5% faţă de tensiunea nominală Un la JT

+ 4% faţă de Uc la MT şi IT

Nesimetrie (componenta negativă) - Kn

La JT şi MT, Kn ≤ 2%, pentru 95% din săptămână;

în unele zone se poate atinge 3% ;

La IT, Kn ≤ 1% , pentru 95% din săptămână

Frecvenţa*

50 Hz ± 1% (reţea interconectată)

50 Hz + 4/- 6%


* Intră în responsabilitatea OTS. Frecvenţa nominală a SEN este de 50 Hz,

 

Art. 24. - (1) Limitele normate de variaţie a frecvenţei în funcţionare sunt:

a) 47,00-52,00 Hz pe durata a 100% din timp;

b) 49,50-50,50 Hz pe durata a 99,5% din an.

(2) în măsura în care limitele prevăzute la alin. (1) se modifică prin reglementări sau coduri de reţea europene, se vor considera noile limite.

Art. 25. - (1) în PD, la JT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de 10% din tensiunea nominală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de + 10%/- 15% din tensiunea nominală.

(2) în PD, la MT şi IT, în condiţii normale de exploatare, excluzând întreruperile, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 99% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, ale tensiunii de alimentare, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 10% din tensiunea contractuală. De asemenea, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 100% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, nu trebuie să aibă o abatere mai mare de ± 15% din tensiunea contractuală.

Art. 25. - (1) Factorul total de distorsiune armonică a tensiunii la JT şi MT trebuie să fie mai mic sau egal cu 8%.

(2) în condiţii normale de funcţionare, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, pentru tensiunile armonice în punctele de delimitare, la JT şi MT, nu trebuie să depăşească limitele maxime indicate în tabelul nr. 2. În cadrul prezentului standard nu se iau în considerare limitele pentru armonicile de ordin superior, peste 25. Limitarea armonicilor este indirectă, prin factorul total de distorsiune armonică a tensiunii.

 

Tabelul nr. 2 - Valorile efective ale armonicilor de tensiune în punctele de delimitare, la JT şi MT

 

Armonici impare (% din fundamentală):

Armonici pare (% din fundamentală):

Nu multiplu de 3

Multiplu de 3

Rang

Prag

Rang

Prag

Rang

Prag

5

6%

3

5%

2

2%

7

5%

9

1,5%

4

1%

11

3,5%

15

0,5%

6 + 24

0,5%

13

3%

21

0,5%

 

 

17

2%

 

 

 

 

19,23,25

1,5%

 

 

 

 

 

(3) Factorul total de distorsiune armonică a tensiunii la IT trebuie să fie mai mic sau egal cu 3% .

(4) în condiţii normale de funcţionare, pe durata oricărui interval de timp de o săptămână, 95% din valorile efective, mediate pe o durată de 10 minute, pentru tensiunile armonice în punctele de delimitare, la IT, nu trebuie să depăşească limitele maxime indicate în tabelul nr. 3.

 

Tabelul nr. 3 - Valorile efective ale armonicilor de tensiune în punctele de delimitare, la IT

 

Armonici impare (% din fundamentală):

Armonici pare (% din fundamentală):

Nu multiplu de 3

Multiplu de 3

Rang

Prag

Rang

Prag

Rang

Prag

5

5%

3

3%

2

1,9%

7

4%

9

1,3%

4

1%

11

3%

15

0,5%

6 + 24

0,5%

13

2,5%

21

0,5%

 

 

17, 19,23, 25

-

 

 

 

 

 

SECŢIUNEA a-2-a

Obligaţiile OD referitor la reclamaţiile privind calitatea tensiunii

 

Art. 27. - (1) La reclamaţia scrisă privind calitatea curbei de tensiune primită de la un utilizator, OD va efectua verificări în punctul de delimitare, va analiza şi va informa utilizatorul cu privire la rezultatele analizei efectuate şi la măsurile luate.

(2) Termenul standard de răspuns la reclamaţii privind calitatea curbei de tensiune este de 20 de zile calendaristice.

(3) Pentru argumentarea răspunsului la reclamaţiile privind calitatea curbei de tensiune, OD este obligat să realizeze monitorizarea principalilor parametri de calitate prevăzuţi la art. 23, în punctul de delimitare, pe o perioadă de minimum 7 zile consecutive.

(4) OD trebuie să se doteze cu un număr suficient de analizoare de calitate portabile pentru rezolvarea reclamaţiilor primite de la utilizatori şi pentru a răspunde solicitărilor ANRE referitoare la calitatea energiei electrice.

(5) în cazul reclamaţiilor primite de la utilizatori, costurile legate de monitorizarea calităţii tehnice a energiei electrice se suportă de către OD, inclusiv dacă parametrii sunt în limite admisibile

(6) Prin derogare de la prevederile alin. (5), costurile monitorizării revin utilizatorului care a înaintat reclamaţia, dacă se constată calitatea scăzută a energiei electrice din cauza acestuia sau în situaţia unei noi reclamaţii neîntemeiate a utilizatorului, efectuată în termen de o lună de la reclamaţia neîntemeiată ale cărei costuri au fost suportate de către operatorul de distribuţie.

(7) OD are obligaţia să informeze utilizatorul cu privire la prevederile alin. (5) şi (6), înainte de începerea verificărilor.

(8) în cazul depăşirii termenului prevăzut la alin. (2), OD plăteşte utilizatorului compensaţia corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 4.

 

CAPITOLUL IV

Calitatea comercială a serviciului de distribuţie

 

Art. 28. - (1) OD este obligat să răspundă, în termen de 30 de zile calendaristice, la toate cererile/sesizările/reclamaţiile/ solicitările formulate de către furnizorul titular al contractului de distribuţie sau de către utilizator cu privire la serviciul de distribuţie prestat, altele decât cele prevăzute explicit în reglementările în vigoare.

(2) în cazul depăşirii termenului maxim prevăzut la alin. (1), OD plăteşte utilizatorului compensaţia corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 4.

 

SECŢIUNEA 1

Racordarea la RED

 

Art. 29. - (1) La solicitarea scrisă a oricărui utilizator al RED, existent sau potenţial - ale cărui instalaţii nu sunt încă racordate la reţea -, OD care deţine licenţa pentru distribuţie în zona respectivă emite avizul tehnic de racordare în condiţiile prevăzute de regulamentul de racordare.

(2) Termenele şi condiţiile necesare pentru emiterea avizului tehnic de racordare, pentru transmiterea ofertei de contract de racordare şi pentru punerea sub tensiune a instalaţiilor de utilizare aferente unui loc de consum şi/sau de producere sunt prevăzute în regulamentul de racordare.

(3) în cazul în care utilizatorul are instalaţii care pot introduce perturbaţii în reţea, dosarul instalaţiei de utilizare trebuie să cuprindă şi măsurile pe care le ia utilizatorul pentru limitarea perturbaţii lor, astfel încât să se încadreze în limitele admisibile indicate de OD.

(4) în cazul depăşirii termenelor maxime prevăzute în regulamentul de racordare, OD plăteşte utilizatorului compensaţia corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 4.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Contractarea serviciului de distribuţie

 

Art. 30. - (1) Termenul standard pentru transmiterea contractului de distribuţie (oferta OD) este de maximum 20 de zile calendaristice de la înregistrarea cererii de încheiere a contractului, însoţită de documentaţia completă.

(2) în cazul depăşirii termenului maxim prevăzut la alin. (1), OD plăteşte utilizatorului compensaţia corespunzătoare prevăzută în anexa nr. 4.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Măsurarea energiei electrice

 

Art. 31. - (1) OD are obligaţia montării contorului pentru fiecare loc de consum şi/sau de producere nou, în termenul prevăzut în contractul de racordare.

(2) OD are obligaţia înlocuirii/reprogramării contorului, în termen de maximum 10 zile calendaristice de la data depunerii de către titularul contractului de distribuţie a cererii scrise de schimbare a tipului de tarif sau la schimbarea titularului contractului de furnizare.

(3) OD are obligaţia să monteze sau să înlocuiască grupul de măsurare/elemente ale grupului de măsurare identificat de el sau sesizat ca fiind dispărut, defect ori suspect de înregistrări eronate, la termenele prevăzute în contractul-cadru pentru serviciul de distribuţie.

(4) La sesizarea scrisă a utilizatorului, adresată direct sau prin intermediul furnizorului, referitoare la grupul de măsurare care este defect sau suspect de înregistrări eronate, OD este obligat să efectueze o verificare la locul funcţionării, cu acceptul şi în prezenţa utilizatorului şi a furnizorului, şi să prezinte utilizatorului rezultatele verificării, în termenele prevăzute în contractul-cadru pentru serviciul de distribuţie.

Art. 32. - La contestaţia scrisă privind datele măsurate/consumul de energie electrică recalculat primită de la un utilizator sau furnizor, OD va analiza/va efectua verificarea grupului de măsurare sau a situaţiei prezentate şi va informa utilizatorul sau furnizorul, în termen de 15 zile calendaristice, cu privire la rezultatul obţinut şi la modul de soluţionare a contestaţiei, conform reglementărilor în vigoare.

Art. 33. - În situaţia în care OD nu respectă termenele prevăzute la art. 31 sau 32, acesta este obligat să plătească utilizatorului compensaţia precizată în anexa nr. 4.

 

CAPITOLUL V

Compensaţii acordate de OD pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă impuşi de standard

 

Art. 34. - (1) Valorile compensaţiilor pe care OD este obligat să le acorde utilizatorilor pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în standard sunt precizate în anexele nr. 1 şi 4.

(2) OD este obligat să plătească aceste compensaţii direct, în cazul în care contractul de distribuţie este încheiat cu utilizatorul, sau prin intermediul furnizorului, în termen de 30 de zile calendaristice de la data transmiterii informării prevăzute la art. 35 alin. (7) şi (8), prin modalitatea convenită în contractul pentru serviciul de distribuţie,

(3) Compensaţiile acordate de către OD utilizatorilor conform prezentului standard nu sunt considerate costuri justificate ale OD şi nu sunt luate în considerare de către ANRE la stabilirea tarifelor de distribuţie a energiei electrice.

(4) Acordarea unei compensaţii prevăzute în prezentul standard pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă nu exclude dreptul utilizatorului de a primi, la cerere, şi o despăgubire pentru daunele materiale provocate din vina OD.

(5) În situaţia în care, pentru aceeaşi situaţie, un utilizator este îndreptăţit să primească şi o compensaţie şi o despăgubire, el urmează să primească fie compensaţia, fie despăgubirea, respectiv pe cea care are valoarea cea mai mare,

(6) în condiţiile de la alin. (5), dacă valoarea despăgubirii solicitate de un utilizator este mai mare decât valoarea compensaţiei deja încasate, utilizatorul va primi diferenţa dintre cele două valori, fără să returneze OD valoarea compensaţiei.

Art. 35. - (1) Compensaţiile pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în standard se acordă de OD în mod automat utilizatorilor ale căror locuri de consum şi/sau de producere sunt racordate la RED la nivelul de MT şi IT, fără a fi necesară o solicitare din partea acestora.

(2) Pentru utilizatorii ale căror locuri de consum şi/sau de producere sunt racordate la RED la nivelul de JT, compensaţiile pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind calitatea tehnică a energiei electrice, precum şi calitatea comercială a serviciului de distribuţie a energiei electrice se acordă de OD în mod automat, fără a fi necesară o solicitare din partea utilizatorilor.

(3) OD aplică prevederile alin. (1) şi (2) începând cu data de 1 iulie 2016. Până la data de 30 iunie 2016 inclusiv, compensaţiile pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind calitatea tehnică a energiei electrice, precum şi calitatea comercială a serviciului de distribuţie a energiei electrice se acordă de OD la cererea utilizatorilor.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), compensaţiile pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind calitatea tehnică a energiei electrice se acordă de OD în mod automat utilizatorilor care au înaintat reclamaţii în acest sens fără a solicita concret şi acordarea compensaţiei prevăzute în standard în cazul în care reclamaţiile sunt întemeiate.

(5) Pentru utilizatorii racordaţi la RED la nivelul de JT, compensaţiile pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind continuitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice se acordă de OD de la data intrării în vigoare a standardului până la data de 31 decembrie 2018, după cum urmează:

a) de la data intrării în vigoare a standardului până la data de 31 decembrie 2016, compensaţiile se acordă la cererea utilizatorilor;

b) în intervalul 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, compensaţiile se acordă în mod automat, fără a fi necesară o solicitare din partea acestora, în cazul utilizatorilor racordaţi în zone ale RED în care s-au implementat sisteme de măsurare inteligentă a energiei electrice, precum şi în cazul utilizatorilor afectaţi de întreruperea căii de alimentare/evacuare a energiei electrice ca urmare a unui scurtcircuit trifazat;

c) în intervalul 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, compensaţiile se acordă la cererea scrisă a utilizatorilor care nu se încadrează în situaţiile precizate la lit. b).

(6) începând cu data de 1 ianuarie 2019, compensaţiile datorate de OD pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind continuitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice se plătesc utilizatorilor racordaţi la RED la nivelul de JT în mod automat, fără a fi necesară o solicitare din partea acestora.

(7) în condiţiile menţionate la alin. (1)-(6), în situaţia în care contractul de distribuţie este încheiat prin intermediul unui furnizor, OD are obligaţia de a informa furnizorul cu privire la dreptul utilizatorului de a primi o compensaţie, precizând şi valoarea acesteia, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data nerespectării indicatorului de performanţă impus prin prezentul standard sau de la data transmiterii cererii utilizatorului de acordare a compensaţiei.

(8) în condiţiile de la alin. (1)-(6), în situaţia în care contractul de distribuţie este încheiat direct cu utilizatorul, OD are obligaţia de a îl notifica pe acesta cu privire la dreptul de a primi o compensaţie, precizând şi valoarea acesteia, printr-o adresă anexată primei facturi emise ulterior datei nerespectării indicatorului de performanţă impus prin prezentul standard/sau ulterior datei transmiterii cererii utilizatorului de acordare a compensaţiei.

(9) în situaţiile prevăzute la alin. (5) lit. a) şi c), compensaţia se acordă de OD la cererea utilizatorului formulată în scris şi adresată OD sau furnizorului în termen de 60 de zile calendaristice de la data nerespectării indicatorului/indicatorilor de performanţă impuşi prin prezentul standard.

(10) OD este obligat să achite compensaţia în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii/transmiterii cererii scrise a utilizatorului conform prevederilor alin. (9), pe baza analizei datelor înregistrate conform art. 20, fără să îi fie solicitate acestuia alte documente justificative,

(11) Valoarea maximă a compensaţiilor acordate lunar de OD unui utilizator, pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind continuitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice, nu poate depăşi următoarele valori:

a) 30 lei, pentru un loc de consum şi/sau producere racordat la RED la nivelul de JT;

b) 200 lei, pentru un loc de consum şi/sau producere racordat la RED la nivelul de MT;

c) 300 lei, pentru un loc de consum şi/sau producere racordat la RED la nivelul de IT.

(12) Valoarea compensaţiilor acordate de OD unui utilizator, într-un an calendaristic, pentru nerespectarea indicatorilor de performanţă privind continuitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice se limitează după cum urmează:

a) de la data intrării în vigoare a standardului până la data de 31 decembrie 2016, valoarea maximă este 20% din echivalentul unei valori totale anuale calculate pornind de la valoarea stabilită în conformitate cu prevederile alin. (11);

b) pentru intervalul 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, valoarea maximă este 50% din echivalentul unei valori totale anuale calculate pornind de la valoarea stabilită în conformitate cu prevederile alin. (11);

c) începând cu 1 ianuarie 2019 valoarea maximă este 100% din echivalentul valorii totale anuale calculate pornind de la valoarea stabilită în conformitate cu prevederile alin. (11).

(13) Prin derogare de la prevederile alin. (11), în situaţia în care OD nu respectă termenul maxim prevăzut, după caz, la alin. (7) sau la alin. (8), valoarea compensaţiei corespunzătoare prevăzută în anexele nr. 1 şi 4 se majorează cu 50%.

(14) Trimestrial, OD va transmite utilizatorului, direct sau prin intermediul furnizorului, împreună cu factura de energie electrică O informare cu privire la:

a) dreptul acestuia de a primi compensaţii pentru nerespectarea prevederilor din prezentul standard;

b) prezentarea generală a situaţiilor în care OD este obligat să acorde compensaţii, valorile compensaţiilor, modul de solicitare/acordare, precum şi termenul şi modalitatea de plată ale acestora.

 

CAPITOLUL VI

Monitorizarea calităţii serviciului de distribuţie a energiei electrice

 

SECŢIUNEA 1

Monitorizarea continuităţii şi calităţii energiei electrice

 

Art. 36. - (1) Pentru urmărirea continuităţii şi calităţii energiei electrice, OD realizează monitorizarea acesteia cu ajutorul unor analizoare de calitate. Analizoarele de calitate trebuie să permită, minimum, măsurarea, înregistrarea şi analizarea următoarelor mărimi referitoare Sa tensiune: întreruperile tranzitorii, întreruperile scurte şi lungi, frecvenţa, valoarea efectivă a tensiunii, golurile de tensiune, supratensiunile temporare de frecvenţă industrială între faze şi pământ sau între faze - voltage swells -, fenomenul de flicker, variaţiile rapide şi lente de tensiune, armonicile, interarmonicile, factorul total de distorsiune armonică, nesimetria sistemului trifazat de tensiuni. De asemenea, aparatele trebuie să permită înregistrarea şi măsurarea curenţilor (unda fundamentală şi armonicile).

(2) începând cu data de 1 ianuarie 2017, fiecare OD titular de licenţă cu contract de concesiune va monitoriza minimum 25% din numărul staţiilor electrice.

(3) În fiecare sistem electroenergetic izolat, gestionarul acestuia instalează minimum un analizor de calitate.

(4) Toate analizoarele de calitate trebuie să fie suficient de precise, cu respectarea standardelor internaţionale de măsurare - SR EN 61000-4-30 - şi capabile să efectueze măsurători minimum, conform limitelor stabilite de SR EN 50160, pentru a putea utiliza înregistrările şi în relaţiile juridice ale OD cu alte entităţi, ţinând cont de prevederile din contracte.

(5) Pentru a putea determina indicatorii de continuitate din reţea, OD titulari de licenţă cu contract de concesiune utilizează sisteme automate, care înregistrează întreruperile la MT şi IT. Ceilalţi OD, titulari de licenţă, utilizează minimum 3 echipamente cu funcţie de înregistrare a numărului de întreruperi.

(6) La JT, acolo unde este posibil, înregistrarea întreruperilor se face cu sisteme de contorizare inteligentă a energiei electrice care, prin funcţionalităţile obligatorii, au posibilitatea monitorizării şi a controlului principalilor parametri tehnici privind calitatea energiei electrice.

(7) Utilizatorul poate să monteze în instalaţia de utilizare, pe cheltuiala sa, un analizor de calitate, care să îi permită să înregistreze întreruperile pe care le-a suferit şi parametrii de calitate a energiei electrice. Dacă locul de amplasare al analizorului de calitate, montarea, sigilarea, programarea şi extragerea de informaţii din memoria acestuia au fost stabilite de comun acord între părţi, indicaţiile aparatului vor fi folosite în relaţiile dintre OD şi utilizator.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Urmărirea, înregistrarea şi raportarea Indicatorilor de performanţă

 

Art. 37. - (1) Pentru înregistrarea sesizărilor, cererilor şi reclamaţiilor utilizatorilor RED, fiecare OD este obligat să organizeze:

a) centre de relaţii cu utilizatorii, conform prevederilor regulamentului de racordare, prevăzute cu registratură proprie;

b) un serviciu permanent de voce şi date, asigurat prin:

(i) centru de telefonie cu posibilitatea înregistrării numărului de apeluri şi a timpilor de aşteptare, prevăzut cu cel puţin un număr de apel gratuit pentru semnalare întreruperi, disponibil 24 de ore din 24, şi trei linii telefonice cu tarif normal;

(ii) pagina proprie de internet, cu posibilitatea înregistrării numărului de accesări într-o perioadă dată, precum şi cu punerea la dispoziţia utilizatorilor a unui formular on-line pentru contactarea OD.

(2) Pe site-ul OD trebuie să se regăsească cel puţin informaţii privind;

a) datele de contact ale OD (numere de telefon, fax, adrese de e-mail, locaţie şi program de audienţe);

b) adresele centrelor de relaţii cu utilizatorii ale OD unde poate fi consultat personalul OD, unde se depun şi se înregistrează cererile de racordare, cererile pentru încheierea contractelor de distribuţie şi documentaţiile anexate, dosarele instalaţiilor de utilizare şi alte documentaţii;

c) informaţii privind cadrul de reglementare specific, procedurile OD, întreruperile planificate etc.

(3) începând cu data de 1 ianuarie 2017, registratura centrelor de relaţii cu utilizatorii, serviciul permanent de voce şi date, precum şi pagina de internet prevăzute la alin. (1) trebuie să fie independente faţă de operatorii economici afiliaţi.

(4) începând cu data de 1 ianuarie 2017, OD este obligat să preia toate apelurile telefonice efectuate prin centrul de telefonie, în maximum 60 de secunde. Numărul apelurilor nepreluate în acest interval se înregistrează şi se raportează anual ANRE, conform indicatorilor de calitate comercială prevăzuţi în anexa nr. 5.

(5) Fiecare OD are obligaţia să înregistreze toate cererile/sesizările/reclamaţiile primite prin oricare dintre căile prevăzute la alin. (1), să solicite datele de contact ale celui care a făcut cererea/sesizarea/reclamaţia şi să comunice acestuia un număr de înregistrare. Orice revenire ulterioară la cererea/sesizarea/reclamaţia respectivă se va referi la numărul de înregistrare alocat.

(6) OD este obligat să contacteze în scris, prin e-mail/fax, utilizatorul care a solicitat în scris o audienţă, în termen de două zile lucrătoare de la data solicitării, urmând ca programarea audienţei să se stabilească, de comun acord cu utilizatorul, în maximum 15 zile calendaristice de la data solicitării acesteia.

Art. 38. - OD este obligat să soluţioneze orice solicitare/cerere/sesizare/reclamaţie/contestaţie transmisă în scris la adresa/sediul, numerele de fax sau la adresele de e-mail ale acestuia ori telefonic conform prevederilor art. 37 alin. (1) lit. b), pentru toate situaţiile prevăzute în standard.

Art. 39. - (1) Pentru urmărirea indicatorilor de performanţă prevăzuţi în prezentul standard, OD elaborează proceduri interne specifice şi gestionează o bază de date centralizatoare a acestora.

(2) Procedurile menţionate la alin. (1) trebuie să fie elaborate în termen de 3 luni de la data publicării standardului în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 40. - (1) Fiecare OD titular de licenţă prezintă, în cadrul raportului prevăzut la art. 44, datele înregistrate în staţiile electrice monitorizate referitoare la: numărul de întreruperi tranzitorii, scurte şi lungi, golurile de tensiune, supratensiunile temporare, frecvenţa, tensiunea, armonicile, factorul total de distorsiune armonică, nesimetria sistemului trifazat de tensiuni de secvenţă negativă etc., conform tabelelor nr. 4, 5 şi 6.

(2) OD are obligaţia de a transmite ANRE informaţiile obţinute, conform tabelelor nr. 4, 5 şi 6 din standard, precum şi detalii ale acţiunilor de remediere întreprinse în urma acţiunilor de monitorizare.

(3) Golurile de tensiune, respectiv supratensiunile temporare se înregistrează sub formă matricială, conform tabelelor nr. 5 şi 6.

 

Tabelul nr. 4 - Principalii parametri tehnici de calitate a energiei electrice raportaţi anual

 

Parametri tehnici de calitate

Staţia 1

(nume, tensiunea)

Staţia 2

(nume, tensiunea)

.............

Numărul de întreruperi tranzitorii

 

 

 

Numărul de întreruperi scurte

 

 

 

Numărul de întreruperi lungi

 

 

 

Frecvenţa medie (Hz)

 

 

 

Tensiunea medie (V sau kV)

 

 

 

Depăşiri ale limitelor normale de variaţie a tensiunii (valoare %, nr. săptămâni)

 

 

 

Depăşiri ale limitelor normale pentru variaţiile rapide de tensiune (număr anual)

 

 

 

Depăşirea valorii normate de flicker, pe termen lung (nr. săptămâni)

 

 

 

Depăşirea valorii maxime a armonicii 2 (% din fundamentală, nr. săptămâni)

 

 

 

Depăşirea valorii maxime a armonicii 3 (% din fundamentală, nr. săptămâni)

 

 

 

.......................................

 

 

 

Depăşirea valorii maxime a armonicii 25 (% din fundamentală, nr. săptămâni)

 

 

 

Depăşirea factorului de distorsiune armonică (valoare %, nr. săptămâni)

 

 

 

Depăşirea factorului de nesimetrie de secvenţă negativă (valoare %, nr. săptămâni)

 

 

 

 

Tabelul nr. 5 - Clasificarea golurilor de tensiune în funcţie de durată şi tensiune reziduală

 

Tensiunea reziduală u%

Durata t

ms

 

10 ≤ t ≤ 200

200 < t ≤ 500

500 < t ≤ 1000

1000 < t ≤ 5000

5000 < t ≤ 60000

90 > u ≥ 80

 

 

 

 

 

80 > u ≥ 70

 

 

 

 

 

70 > u ≥ 40

 

 

 

 

 

40 > u ≥ 5

 

 

 

 

 

5 > u

 

 

 

 

 

 

Tabelul nr. 6 - Clasificarea creşterilor de tensiune după durata şi tensiunea maximă

 

Tensiunea maximă

u%

Durata t

ms

 

10 ≤ t ≤ 500

500 < t ≤ 5000

5000 < t ≤ 60000

u ≥ 120

 

 

 

120 > u > 110

 

 

 

 

Art. 41. - (1) Suplimentar datelor cuprinse în tabelele nr. 4, 5 şi 6, în cazul întreruperilor lungi planificate/neplanificate, fiecare OD titular de licenţă este obligat să înregistreze şi să transmită ANRE, în cadrul raportului prevăzut la art. 44 alin. (2), numărul utilizatorilor racordaţi la RED pe nivelul de MT şi IT care au suferit o întrerupere cu o durată mai mare decât limitele prevăzute la art. 13 şi 16, durata întreruperii care excede limita prevăzută de standard, cauza depăşirii, precum şi numărul şi valoarea totală a compensaţiilor plătite, conform anexei nr. 6.

(2) De la data intrării în vigoare a standardului până la data de 31 decembrie 2018, în cazul întreruperilor lungi planificate/neplanificate care afectează utilizatorii racordaţi la RED pe nivelul de JT, fiecare OD titular de licenţă este obligat să înregistreze şi să transmită ANRE, în cadrul raportului prevăzut la art. 44, numărul utilizatorilor care au solicitat compensaţii, precum şi numărul şi valoarea totală a compensaţiilor plătite.

(3) începând cu data de 1 ianuarie 2019, fiecare OD titular de licenţă este obligat să înregistreze şi să transmită ANRE informaţiile precizate la alin. (1) şi pentru utilizatorii racordaţi la RED pe nivelul de JT.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

Art. 42. - Cerinţele standardului de performanţă referitoare la asigurarea continuităţii în alimentare şi la calitatea tehnică a energiei electrice reprezintă condiţii minime pe care OD le asigură utilizatorilor reţelei electrice. Această prevedere trebuie stipulată în avizul tehnic de racordare/certificatul de racordare, dacă părţile nu convin alte valori, în condiţiile art. 9.

Art. 43. - (1) Următoarele fenomene sunt aleatorii, imprevizibile şi necontrolabile:

- microîntreruperile, care sunt întreruperi tranzitorii sau goluri de tensiune:

- deformarea curbei sinusoidale de curent la utilizatori, produsă în general de receptoarele neliniare ale utilizatorilor. OD urmăreşte şi adoptă, împreună cu utilizatorii, măsuri de limitare a armonicilor;

- supratensiunile tranzitorii (de impuls) în raport cu pământul, de origine atmosferică sau de comutaţie; protecţia împotriva supratensiunilor tranzitorii trebuie asigurată din faza de proiectare (prevederea de paratrăsnete, descărcătoare etc.), atât la OD, cât şi la utilizator

(2) Având în vedere performanţele sistemelor automate de reanclanşare existente, OD este exonerat de orice răspundere privind fenomenele prevăzute la alin. (1), cu durate de până la 3 secunde; în consecinţă, pe baza unei analize de risc, utilizatorii trebuie să ia toate măsurile necesare de protecţie.

Art. 44. - (1) Informaţiile privind indicatorii de performanţă prevăzuţi în prezentul standard se transmit anual de către OD titulari de licenţă la ANRE, până la sfârşitul primului trimestru al anului următor celui analizat.

(2) OD concesionari, precum şi ceilalţi OD, titulari de licenţă, transmit informaţiile prevăzute la alin. (1), sub forma unui raport, conform tabelelor şi anexelor prevăzute în standard, comparativ cu nivelul de performanţă impus de standard.

(3) în primul raport transmis de OD ulterior intrării în vigoare a standardului se includ informaţiile prevăzute la alin. (1) pentru anul 2016.

Art. 45. - (1) începând cu data intrării în vigoare a prezentului standard, indicatorii publicaţi trebuie păstraţi pe site, pentru a putea fi urmărită evoluţia acestora, o perioadă de minimum 5 ani.

(2) OD va asigura păstrarea datelor necesare calculării indicatorilor de performanţă pe o durată de 7 ani.

(3) OD face publice (prin publicare pe site, publicare în mass-media, prin afişare la sediu şi la centrele de relaţii cu utilizatorii etc.) obligaţiile care îi revin prin standardul de performanţă, inclusiv prevederile art. 19 şi anexele nr. 1 şi 4.

Art. 46. - Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul standard.

 

ANEXA Nr. 1

la standard

 

Compensaţii acordate de OD utilizatorilor pentru nerespectarea indicatorilor de continuitate în alimentarea cu energie electrică

 

Nr. crt.

Serviciu

Termenul maxim stabilit în standard

Compensaţii acordate

Loc de consum/de producere şi loc de consum şi de producere

1

Restabilirea alimentării după o întrerupere neplanificată

De la data intrării în vigoare a standardului până la data de 31 decembrie 2018:

8 ore - mediu urban, în condiţii normale de vreme;

18 ore - mediu rural, în condiţii normale de vreme;

48 ore - în condiţii meteorologice deosebite.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019:

6 ore - mediu urban, în condiţii normale de vreme;

4 ore - municipii reşedinţă de judeţ, în condiţii normale de vreme;

12 ore - mediu rural, în condiţii normale de vreme;

48 ore - în condiţii meteorologice deosebite.

300 RON/depăşire la 110 kV

200 RON/depăşire la MT

30 RON/depăşire la JT

2

Restabilirea alimentării după o întrerupere planificată

8 ore indiferent de zonă

300 RON/depăşire la 110 kV

200 RON/depăşire la MT

30 RON/depăşire la JT

3

Numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum si/sau de producere racordat la reţelele electrice de JT

Interval 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2020:

12 întreruperi - mediu urban

24 de întreruperi - mediu rural

Interval 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2022

8 întreruperi - mediu urban

16 întreruperi - mediu rural

Începând cu 1 ianuarie 2023:

8 întreruperi - indiferent de zonă

30 RON/depăşire la JT

4

Numărul întreruperilor lungi neplanificate ce afectează un loc de consum şi/sau de producere racordat la reţelele electrice de IT sau MT

Începând cu 1 ianuarie 2019:

3 întreruperi - indiferent de zonă

300 RON/depăşire la 110 kV

200 RON/depăşire la MT

5

Numărul întreruperilor lungi planificate

4 întreruperi - mediu urban

8 întreruperi - mediu rural

300 RON/depăşire la 110 kV

200 RON/depăşire la MT

30 RON/depăşire la JT

 

Indicatori de continuitate

 

Nr.

Indicator

Cauza întreruperii

Rural/Urban

Tipul utilizatorului

Nivelul tensiunii la care sunt racordaţi utilizatorii care au suferit o întrerupere

Valoare realizată anual

1

SAIFI

a) întreruperi planificate

rural

toţi

JT

 

2

SAIFI

a) întreruperi planificate

rural

toţi

MT

 

3

SAIFI

a) întreruperi planificate

rural

toţi

IT

 

4

SAIFI

a) întreruperi planificate

urban

toţi

JT

 

5

SAIFI

a) întreruperi planificate

urban

toţi

MT

 

6

SAIFI

a) întreruperi planificate

urban

toţi

IT

 

7

SAIFI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

rural

toţi

JT

 

8

SAIFI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

rural

toţi

MT

 

9

SAIFI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

rural

toţi

IT

 

10

SAIFI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

urban

toţi

JT

 

11

SAIFI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

urban

toţi

MT

 

12

SAIFI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

urban

toţi

IT

 

13

SAIFI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

rural

toţi

JT

 

14

SAIFI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

rural

toţi

MT

 

15

SAIFI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

rural

toţi

IT

 

16

SAIFI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

urban

toţi

JT

 

17

SAIFI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

urban

toţi

MT

 

18

SAIFI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

urban

toţi

IT

 

19

SAIFI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

rural

toţi

JT

 

20

SAIFI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

rural

toţi

MT

 

21

SAIFI

d) întreruperi ne planificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

rural

toţi

IT

 

22

SAIFI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

urban

toţi

JT

 

23

SAIFI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

urban

toţi

MT

 

24

SAIFI

d) întreruperi ne planificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

urban

toţi

IT

 

25

SAIDI

a) întreruperi planificate

rural

toţi

JT

 

26

SAIDI

a) întreruperi planificate

rural

toţi

MT

 

27

SAIDI

a) întreruperi planificate

rural

toţi

IT

 

28

SAIDI

a) întreruperi planificate

urban

toţi

JT

 

29

SAIDI

a) întreruperi planificate

urban

toţi

MT

 

30

SAIDI

a) întreruperi planificate

urban

toţi

IT

 

31

SAIDI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

rural

toţi

JT

 

32

SAIDI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

rural

toţi

MT

 

33

SAIDI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

rural

toţi

IT

 

34

SAIDI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

urban

toţi

JT

 

35

SAIDI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

urban

toţi

MT

 

36

SAIDI

b) întreruperi neplanificate cauzate de forţa majoră

urban

toţi

IT

 

37

SAIDI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

rural

toţi

JT

 

38

SAIDI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

rural

toţi

MT

 

39

SAIDI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

rural

toţi

IT

 

40

SAIDI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

urban

toţi

JT

 

41

SAIDI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

urban

toţi

MT

 

42

SAIDI

c) întreruperi neplanificate cauzate de utilizatori*

urban

toţi

IT

 

43

SAIDI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

rural

toţi

JT

 

44

SAIDI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

rural

toţi

MT

 

45

SAIDI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

rural

toţi

IT

 

46

SAIDI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

urban

toţi

JT

 

47

SAIDI

d) întreruperi neplanificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

urban

toţi

MT

 

48

SAIDI

d) întreruperi ne planificate, exclusiv întreruperile de la lit. b) şi c)

urban

toţi

IT

 

49

MAIFI

toate cauzele

rural

toţi

IT

 

50

MAIFI

toate cauzele

rural

toţi

MT

 

51

MAIFI

toate cauzele

rural

toţi

JT

 

52

MAIFI

toate cauzele

urban

toţi

IT

 

53

MAIFI

toate cauzele

urban

toţi

MT

 

54

MAIFI

toate cauzele

urban

toţi

JT

 

55

ENS

toate cauzele

cumulat

cumulat

IT

 

56

AIT

toate cauzele

cumulat

cumulat

IT

 

57

Număr de utilizatori deserviţi

N/A

rural

toţi

JT

 

58

Număr de utilizatori deserviţi

N/A

rural

toţi

MT

 

59

Număr de utilizatori deserviţi

N/A

rural

toţi

IT

 

60

Număr de utilizatori deserviţi

N/A

urban

toţi

JT

 

61

Număr de utilizatori deserviţi

N/A

urban

toţi

MT

 

62

Număr de utilizatori deserviţi

N/A

urban

toţi

IT

 


* Pentru aceste calcule, în noţiunea de utilizator se includ locurile de consum şi/sau de producere, precum şi OD racordaţi.

 

Monitorizarea întreruperilor

 

Nr. crt.

Indicatori de performanţă

Tensiunea la care se produce întreruperea

(originea întreruperii)

Valoare realizată lunar/anual

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Anual

1

Numărul de întreruperi lungi planificate în mediul urban

JT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

2

Numărul de întreruperi lungi neplanificate în mediul urban

JT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3

Numărul de întreruperi scurte în mediul urban

JT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

Numărul de întreruperi lungi planificate în mediul rural

JT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

5

Numărul de întreruperi lungi neplanificate în mediul rural

JT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

6

Numărul de întreruperi scurte în mediul rural

JT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

IT

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 4

la standard

 

Compensaţii acordate de OD utilizatorilor pentru nerespectarea indicatorilor de calitate tehnică a energiei electrice şi a indicatorilor de calitate comercială a serviciului de distribuţie

 

Nr. crt.

Serviciul

Termenul maxim stabilit în standard/reglementările specifice în vigoare pentru realizarea serviciului

Compensaţii acordate în cazul nerespectării termenelor

Persoane juridice

Persoane fizice

1

Emiterea avizului tehnic de racordare

10 zile calendaristice, pentru cazul în care stabilirea soluţiei de racordare la reţeaua electrică de IT MT sau JT a unui loc de consum şi/sau de producere se face pe baza unui studiu de soluţie.

30 de zile calendaristice, pentru cazul în care stabilirea soluţiei de racordare la reţeaua electrică de IT, MT sau JT a unui loc de consum şi/sau de producere se face pe baza unei fişe de soluţie.

130 RON la 110 kV

90 RON la JT şi MT

130 RON la 110 kV

40 RON la JT şi MT

2

Emiterea certificatelor de racordare

10 zile calendaristice

130 RON la 110 kV;

90 RON la JT şi MT

130 RON la 110 kV

90 RON la JT şi MT

3

Transmiterea ofertei de contract de racordare

10 zile calendaristice

130 RON la 110 kV

90 RON la JT şi MT

130 RON la 110 kV

40 RON la JT şi MT

4

Proiectarea, obţinerea autorizaţiei de construire pentru branşament, execuţia şi recepţia punerii în funcţiune a branşamentului

90 de zile calendaristice

100 RON la JT

100 RON la JT

5

Transmiterea ofertei de contract de distribuţie

20 de zile calendaristice

130 RON la 110 kV

90 RON la JT şi MT

130 RON la 110 kV

40 RON la JT şi MT

6

Termenul pentru punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare

10 zile calendaristice

130 RON la 110 kV

90 RON la JT şi MT

130 RON la 110 kV

90 RON la JT şi MT

7

Răspuns la solicitările scrise privind explicarea

cauzei întreruperilor

15 zile calendaristice

130 RON la 110 kV

70 RON la JT şi MT

130 RON la 110 kV

40 RON la JT şi MT

8

Răspuns la reclamaţiile scrise privind calitatea curbei de tensiune

20 de zile calendaristice

270 RON la 110 kV

130 RON la JT şi MT

270 RON la 110 kV

70 RON la JT şi MT

9

Răspuns la cererile/sesizările/ reclamaţiile sau solicitările referitoare la alte cauze decât cele prevăzute explicit în prezentul standard

30 de zile calendaristice

90 RON la 110 kV

70 RON la JT şi MT

90 RON la 110 kV

40 RON la JT şi MT

10

Răspuns la reclamaţia scrisă privind datele măsurate/consumul de energie electrică recalculat

15 zile calendaristice

130 RON la 110 kV

70 RON la JT şi MT

130 RON la 110 kV

40 RON la JT şi MT

11

Reconectarea la reţea, din momentul anunţării OD de către utilizator/furnizor de efectuarea plăţii

2 zile lucrătoare

270 RON la 110 kV

130 RON la JT şi MT

270 RON la 110 kV

90 RON la JT şi MT

12

Montarea/înlocuirea grupului de măsurare/elemente ale grupului de măsurare dispărut, defect ori suspect de înregistrări eronate

5 zile lucrătoare în cazul unui loc de consum şi/sau de producere cu puterea aprobată mai mare de 100 kW

130 RON

-

13

Montarea/înlocuirea grupului de măsurare/elemente ale grupului de măsurare dispărut, defect ori suspect de înregistrări eronate

10 zile lucrătoare în cazul unui loc de consum şi/sau de producere cu puterea aprobată mai mică sau egală cu 100 kW sau în cazul unui client final casnic

130 RON

130 RON

14

înlocuirea/ Reprogramarea contorului, la solicitarea titularului contractului de distribuţie de schimbare a tipului de tarif sau la schimbarea titularului contractului de furnizare

15 zile calendaristice

130 RON

130 RON


* În cazul în care termenele se modifică prin reglementări sau alte acte normative, vor fi aplicabile noile termene.

 

Indicatori de calitate comercială

 

Nr.

Indicator

Tip utilizator*

Nivelul de tensiune

Trim. 1

Trim. 2

Trim. 3

Trim. 4

Total an

1

Numărul de cereri de racordare la reţea

toţi

toate

 

 

 

 

 

2

Timpul mediu** de emitere a avizelor tehnice de racordare, pentru cazul în care soluţia de racordare a fost stabilită prin studiu de soluţie (zile)

toţi

toate

 

 

 

 

 

3

Timpul mediu** de emitere a avizelor tehnice de racordare, pentru cazul în care soluţia de racordare a fost stabilită prin fişă de soluţie (zile)

toţi

toate

 

 

 

 

 

4

Timpul mediu** de emitere a certificatelor de racordare

toţi

toate

 

 

 

 

 

5

Numărul de cereri de racordare nesoluţionate prin emiterea unui aviz tehnic de racordare (ATR)

toţi

toate

 

 

 

 

 

6

Numărul de cereri de racordare la care nu s-a răspuns în termenul stabilit prin regulamentul de racordare

toţi

toate

 

 

 

 

 

7

Numărul de cereri de contracte de racordare

toţi

toate

 

 

 

 

 

8

Numărul de cereri de contracte de racordare

clienţi casnici

toate

 

 

 

 

 

9

Numărul de contracte de racordare încheiate

toţi

toate

 

 

 

 

 

10

Timpul mediu** de încheiere a contractelor de racordare (zile)

toţi

toate

 

 

 

 

 

11

Numărul de cereri de contracte de racordare nefinalizate/nesoluţionate

toţi

toate

 

 

 

 

 

12

Numărul de cereri de contracte de racordare la care nu s-a răspuns în termenul stabilit prin regulamentul de racordare

toţi

toate

 

 

 

 

 

13

Durata medie** a procesului de racordare, de la depunerea documentaţiei complete, fără studiu de soluţie, până la punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare (zile)

toţi

JT

 

 

 

 

 

14

Durata medie** a procesului de racordare, de la depunerea documentaţiei complete, fără studiu de soluţie, până la punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare (zile)

toţi

MT

 

 

 

 

 

15

Durata medie** a procesului de racordare, de la depunerea documentaţiei complete, fără studiu de soluţie, până la punerea sub tensiune a instalaţiei de utilizare (zile)

toţi

IT

 

 

 

 

 

16

Costul mediu** total pentru racordare (tarif pentru emitere ATR + cost studiu de soluţie + tarif de racordare) (lei)

toţi

JT

 

 

 

 

 

17

Costul mediu* total pentru racordare (tarif pentru emitere ATR + cost studiu de soluţie + tarif de racordare) (lei)

toţi

MT

 

 

 

 

 

18

Costul mediu” total pentru racordare (tarif pentru emitere ATR + cost studiu de soluţie + tarif de racordare) (lei)

toţi

IT

 

 

 

 

 

19

Numărul de cereri de contracte pentru serviciul de distribuţie***

toţi

toate

 

 

 

 

 

20

Timpul mediu** de încheiere a contractelor pentru serviciul de distribuţie*** (zile)

toţi

JT

 

 

 

 

 

21

Timpul mediu** de încheiere a contractelor pentru serviciul de distribuţie*** (zile)

toţi

MT

 

 

 

 

 

22

Timpul mediu** de încheiere a contractelor pentru serviciul de distribuţie*** (zile)

toţi

IT

 

 

 

 

 

23

Numărul de reclamaţii referitoare la racordare/contestaţii ATR

toţi

toate

 

 

 

 

 

24

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la racordare/contestaţii ATR (zile)

toţi

JT

 

 

 

 

 

25

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la racordare/contestaţii ATR (zile)

toţi

MT

 

 

 

 

 

26

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la racordare/contestaţii ATR (zile)

toţi

IT

 

 

 

 

 

27

Numărul de reclamaţii primite referitoare la calitatea curbei de tensiune

toţi

toate

 

 

 

 

 

28

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la calitatea curbei de tensiune (zile)

toţi

JT

 

 

 

 

 

29

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la calitatea curbei de tensiune (zile)

toţi

MT

 

 

 

 

 

30

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la calitatea curbei de tensiune (zile)

toţi

IT

 

 

 

 

 

31

Numărul de utilizatori deconectaţi pentru neplată

toţi

JT

 

 

 

 

 

32

Numărul de utilizatori deconectaţi pentru neplată

toţi

MT

 

 

 

 

 

33

Numărul de utilizatori deconectaţi pentru neplată

toţi

IT

 

 

 

 

 

34

Numărul de cereri/sesizări/reclamaţii sau solicitări scrise pe alte teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard

toţi

JT

 

 

 

 

 

35

Numărul de cereri/sesizări/reclamaţii sau solicitări scrise pe alte teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard

toţi

MT

 

 

 

 

 

36

Numărul de cereri/sesizări/reclamaţii sau solicitări scrise pe alte teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard

toţi

IT

 

 

 

 

 

37

Timpul mediu** de răspuns la cererile/sesizările/reclamaţiile sau solicitările scrise pe alte teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard (zile)

toţi

JT

 

 

 

 

 

38

Timpul mediu** de răspuns la cererile/sesizările/reclamaţiile sau solicitările scrise pe alte teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard (zile)

toţi

MT

 

 

 

 

 

39

Timpul mediu** de răspuns la cererile/sesizările/reclamaţiile sau solicitările scrise pe alte teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard (zile)

toţi

IT

 

 

 

 

 

40

Numărul de reclamaţii referitoare la calitatea curbei de tensiune care nu s-au putut rezolva

toţi

JT

 

 

 

 

 

41

Numărul de reclamaţii referitoare la calitatea curbei de tensiune care nu s-au putut rezolva

toţi

MT

 

 

 

 

 

42

Numărul de reclamaţii referitoare la calitatea curbei de tensiune care nu s-au putut rezolva

toţi

IT

 

 

 

 

 

43

Numărul de reclamaţii referitoare la datele măsurate

toţi

toate

 

 

 

 

 

44

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la datele măsurate/consumul de energie electrică recalculat (zile)

toţi

JT

 

 

 

 

 

45

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la datele măsurate/consumul de energie electrică recalculat (zile)

toţi

MT

 

 

 

 

 

46

Timpul mediu** de răspuns la reclamaţiile referitoare la datele măsurate/consumul de energie electrică recalculat (zile)

toţi

IT

 

 

 

 

 

47

Numărul reclamaţiilor scrise pe alte teme decât cele la care se referă explicit prezentul standard care nu s-au putut rezolva

toţi

toate

 

 

 

 

 

48

Numărul de utilizatori al căror contor nu este citit o dată la 6 luni

toţi

JT

 

 

 

 

 

49

Numărul de utilizatori al căror contor nu este citit lunar

toţi

MT

 

 

 

 

 

50

Numărul de utilizatori al căror contor nu este citit lunar

Mari consumatori

IT

 

 

 

 

 

51

Timpul mediu** de răspuns la apelurile telefonice (zile)

toţi

toate

 

 

 

 

 

52

Numărul de apeluri telefonice la care nu s-a răspuns în 60 de secunde

toţi

toate

 

 

 

 

 

53

Timpul mediu** de reconectare a locului de consum din momentul anunţării OD de către utilizator/furnizor de efectuarea plăţii (zile)

toţi

JT

 

 

 

 

 

54

Timpul mediu** de reconectare a locului de consum din momentul anunţării OD de către utilizator/furnizor de efectuarea plăţii (zile)

toţi

MT

 

 

 

 

 

55

Timpul mediu** de reconectare a locului de consum din momentul anunţării OD de către utilizator/furnizor de efectuarea plăţii (zile)

toţi

IT

 

 

 

 

 

56

Numărul solicitărilor/sesizărilor/reclamaţiilor scrise la care nu s-a răspuns îh termenul prevăzut în standard

toţi

toate

 

 

 

 

 


* În noţiunea „tip utilizator” se includ locurile de consum şi/sau de producere, precum şi OD racordaţi.

** Valoarea medie reprezintă media aritmetică.

*** Contracte noi, schimbarea soluţiei de racordare, schimbarea furnizorului etc.

Înregistrarea întreruperilor lungi în cazul cărora restabilirea alimentării cu energie electrică, pentru cel puţin un utilizator, s-a realizat cu depăşirea duratei prevăzute în standard

 

Data întreruperii

Nivelul de tensiune la care s-a produs întreruperea

Tipul întreruperii (planificată/ neplanificată)

Numărul total de utilizatori afectaţi de întrerupere*

Numărul total de utilizatori pentru care restabilirea alimentării cu energie electrică s-a realizat cu depăşirea duratei prevăzute în standard

Cauza nerespectării indicatorului de performanţă

Numărul total de compensaţii plătite

Valoarea totală a compensaţiilor plătite

 

 

 

 

 

 

 

 


* Pentru o întrerupere la nivelul de IT se contabilizează toţi utilizatorii afectaţi de aceasta (IT+MT+JT); pentru o întrerupere la nivelul de MT se iau în considerare toţi utilizatorii afectaţi de aceasta (MT+JT).

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.