MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 323/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 323         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 27 aprilie 2016

 

SUMAR

 

LEGI ŞI DECRETE

 

68. - Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore

 

431. - Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore

 

69. - Lege privind achiziţiile publice verzi

 

432. - Decret pentru promulgarea Legii privind achiziţiile publice verzi

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 47 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 49 din 16 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 337 din Codul penal

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

310. - Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Societăţii „Telecomunicaţii C.F.R.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

1.297/C. - Ordin al ministrului justiţiei pentru stabilirea plafonului valoric în vederea decontării lentilelor necesare corecţiei vizuale pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

16. - Ordin privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 101/2015

 

17. - Ordin privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

 

LEGI SI DECRETE

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

Art. I. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 26 august 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 23 ianuarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (22) se introduce un nou alineat, alineatul (23), cu următorul cuprins:

-(23) Produsele vor fi ambalate individual şi livrate cu respectarea legislaţiei în vigoare privind condiţiile igienico-sanitare şi etichetarea alimentelor.”

2. La articolul 1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Diversificarea programului cu produse derivate din produsul de bază lapte nu va depăşi limita maximă de 50%. Produsele lactate derivate sunt următoarele: iaurt simplu, lapte bătut, sana sau chefir, care îndeplinesc cerinţele specificate în Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, cu amendamentele ulterioare, precum şi cele prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare, şi în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind normele specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare.”

3. La articolul 4, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Pentru lapte şi produse lactate, frecvenţa livrărilor, precum şi spaţiile frigorifice din şcoli destinate depozitării produselor după livrare în condiţii de siguranţă alimentară vor fi stabilite de către autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vigoare pentru fiecare tip de produs în parte, în funcţie de termenul de valabilitate/data durabilităţii minimale, de condiţiile de păstrare specificate pe eticheta produselor şi de condiţiile specifice de transport; atunci când condiţiile respective nu pot fi îndeplinite, livrările de lapte şi de produse lactate se vor face zilnic,”

4. La articolul 5, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:

„(2) Pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare, laptele şi produsele lactate ambalate individual trebuie însoţite de accesorii sigilate, care permit consumul acestor produse în condiţii optime de igienă.”

Art. II. - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 26 august 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 23 ianuarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea i, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 25 aprilie 2016.

Nr. 68.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din învăţământul primar şi gimnazial de stat şi privat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat şi private cu program normal de 4 ore şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 22 aprilie 2016.

Nr. 431.

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

 

CAMERA DEPUTAŢILOR

SENATUL

 

LEGE

privind achiziţiile publice verzi

 

            Parlamentul României adoptă prezenta lege.

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca obiectiv stabilirea cadrului legal de desfăşurare a achiziţiilor publice verzi în România.

(2) Scopul prezentei legi îl constituie:

a) promovarea protecţiei mediului şi a dezvoltării durabile;

b) promovarea consumului şi producţiei durabile, precum şi a eficienţei utilizării resurselor;

c) încurajarea dezvoltării şi aplicării tehnologiilor curate şi prietenoase cu mediul;

d) promovarea progresului social care favorizează dezvoltarea economică;

e) asigurarea utilizării eficiente a fondurilor, prin promovarea produselor, serviciilor şi lucrărilor cu impact minim asupra mediului, în aplicarea uneia dintre procedurile de atribuire prevăzute la art. 18 alin. (1) sau la art. 251 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru achiziţionarea directă, prevăzută la art. 19 din acelaşi act normativ, de către autorităţile contractante;

f) îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor şi optimizarea costurilor pentru achiziţiile publice pe termen scurt, mediu şi lung;

g) dezvoltarea pieţei interne a produselor, serviciilor, lucrărilor şi tehnologiilor verzi.

Art. 2. - În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) autoritate contractantă - astfel cum este definită la art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

b) achiziţie publică verde - procesul prin care autorităţile contractante utilizează criterii privind protecţia mediului care să permită îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor şi optimizarea costurilor cu achiziţiile publice pe termen scurt, mediu şi lung;

c) contract de achiziţie publică verde - contractul de achiziţie publică, astfel cum este definit la art. 3 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care a fost atribuit în urma utilizării unuia sau mai multor criterii privind protecţia mediului;

d) ţintă - procentul referitor la valoarea anuală a achiziţiilor publice verzi din valoarea anuală a achiziţiilor publice realizate de autoritatea contractantă pentru furnizarea de produse, prestarea de servicii sau execuţia de lucrări care se încadrează în categoriile de produse, servicii şi lucrări stabilite de către Comisia Europeană ca fiind pretabile utilizării criteriilor privind protecţia mediului;

e) etichetă ecologică europeană - un simbol grafic însoţit de un scurt text descriptiv, aplicat pe produse, ambalaj, într-o broşură sau în alt document informativ, care însoţeşte produsul şi care oferă informaţii despre cel puţin unul şi cel mult trei tipuri de impact asupra mediului,

 

CAPITOLUL II

Dispoziţii aplicabile pentru achiziţia publică verde

 

Art. 3. - (1) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, are responsabilitatea elaborării politicii naţionale în domeniul achiziţiilor publice verzi, precum şi a Planului naţional de achiziţii publice verzi care stabileşte ţinte multianuale cu caracter obligatoriu pentru achiziţii publice verzi.

(2) Planul naţional de achiziţii publice verzi se adoptă prin hotărâre a Guvernului.

(3) Autorităţile contractante au obligaţia să îndeplinească ţintele multianuale pentru achiziţii publice verzi.

Art. 4. - (1) în scopul îndeplinirii ţintelor prevăzute la art. 3, autoritatea contractantă atribuie contracte de achiziţie publică verde, stabilind, prin documentaţiile de atribuire aferente, criterii privind protecţia mediului, ce pot lua următoarea formă:

a) cel puţin un criteriu de calificare sau selecţie de natura celor precizate la art. 176 lit. d) şi f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care respectivul criteriu priveşte abordarea pe care a avut-o operatorul economic în relaţie cu protecţia mediului şi este relevant pentru posibilitatea de îndeplinire a viitorului contract; şi/sau

b) specificaţii tehnice prin care se descrie obiectul contractului sau părţi ale acestuia, specificaţii ce se referă la respectarea unor sisteme, standarde şi/sau niveluri de performanţă cu impact asupra protecţiei mediului, favorizându-se dezvoltarea durabilă prin îmbunătăţirea calităţii prestaţiilor, a eficienţei acestora şi optimizarea costurilor pe termen scurt, mediu şi lung.

(2) Atunci când stabileşte un criteriu de natura celor prevăzute la alin. (1) lit. a), autoritatea contractantă urmăreşte să verifice potenţialul tehnic şi/sau profesional al operatorilor economici participanţi la achiziţia publică verde, motiv pentru care are obligaţia de a corela cerinţele cu specificul, volumul şi complexitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie furnizate, prestate ori executate.

(3) în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (3) şi (6) şi art. 36 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea contractantă defineşte şi aplică specificaţiile tehnice de natura celor prevăzute la alin. (1) lit. b), prin raportarea la sisteme, standarde şi prescripţii tehnice care se referă:

a) fie la sistemul Uniunii Europene de etichetare ecologică;

b) fie la criteriile specifice ale Comisiei Europene privind achiziţiile publice verzi;

c) fie la criteriile Uniunii Europene privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice în domeniul agriculturii şi produselor alimentare.

 

CAPITOLUL III

Autorităţi competente

 

Art. 5. - (1) în termen de 6 luni de la adoptarea prezentei legi, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, elaborează un ghid, aprobat prin ordin comun ai ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, care cuprinde criterii minime privind protecţia mediului pentru grupe de produse şi servicii, precum şi caiete de sarcini standard, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) După intrarea în vigoare a ordinului prevăzut la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, stabileşte Planul naţional de achiziţii publice verzi până la data de 31 octombrie pentru anul următor, pe care îl supune aprobării prin hotărâre a Guvernului.

(3) Planul naţional de achiziţii publice verzi cuprinde ţintele obligatorii, acestea fiind exprimate sub formă de procent ce corespunde valorii anuale a achiziţiilor publice verzi realizate, raportat la valoarea anuală a achiziţiilor publice realizate de autoritatea contractantă pentru furnizarea de produse, prestarea de servicii sau execuţia de lucrări pentru care au fost elaborate criterii ecologice de către Comisia Europeană.

(4) Planul naţional de achiziţii publice verzi cuprinde formatul formularului pentru raportarea anunţului de atribuire în cazul achiziţiei de produse/servicii/lucrări verzi, denumit în continuare Formularul APV, precum şi formatul raportului de monitorizarea achiziţiilor publice verzi, denumit în continuare Raportul APV.

Art. 6. - În vederea implementării Planului naţional de achiziţii publice verzi în cadrul Sistemului electronic de achiziţii publice, denumit în continuare SEAP, operatorul SEAP îndeplineşte următoarele atribuţii:

a) asigură facilităţile tehnice necesare pentru publicarea în catalogul electronic a produselor, serviciilor şi lucrărilor durabile;

b) asigură publicarea în SEAP a Formularului APV, completat de către autoritatea contractantă. Formularul APV completat se constituie ca anexă la anunţurile de atribuire publicate în SEAP;

c) asigură publicarea în SEAP a Raportului APV completat prin care se asigură monitorizarea îndeplinirii ţintelor din cadrul Planului naţional de achiziţii publice verzi;

d) pune la dispoziţia autorităţilor contractante mijloacele tehnice necesare în vederea publicării prin intermediul SEAP a Raportul APV completat;

e) asigură posibilitatea centralizării informaţiilor referitoare la achiziţiile publice verzi efectuate în anul precedent de către autorităţile contractante în scopul monitorizării de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice.

Art. 7. - În vederea implementării Planului naţional de achiziţii publice verzi, autorităţile contractante au următoarele responsabilităţi:

a) aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul atingerii ţintelor stabilite în cadrul Planului naţional de achiziţii publice verzi, inclusiv prin achiziţie directă;

b) completarea Formularului APV, aferent anunţului de atribuire, în cazul achiziţiilor de lucrări, servicii şi produse ecologice;

c) completarea Raportului APV cu informaţii privind achiziţiile publice verzi derulate prin sistemul SEAP şi prin achiziţie directă, precum şi publicarea în SEAP a Raportului APV până la data de 1 martie a anului următor celui în care s-a făcut monitorizarea.

 

CAPITOLUL IV

Sancţiuni

 

Art. 8. - Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice monitorizează modul de atribuire a contractelor de achiziţie publică verde, dispunând, după caz, aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 9.

Art. 9. - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 35.000 lei următoarele fapte:

a) nerespectarea ţintelor stabilite în cadrul Planului naţional de achiziţii publice verzi;

b) necompletarea de către autorităţile contractante a Formularului APV în momentul în care se publică în SEAP anunţul de atribuire;

c) netransmiterea de către autorităţile contractante a Raportului APV completat, până la data de 1 martie a anului următor celui în care s-a făcut monitorizarea.

(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia dispoziţiilor art. 9, care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018.

 

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

 

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

CĂLIN-CONSTANTIN- ANTON POPESCU-TĂRICEANU

 

Bucureşti, 25 aprilie 2016.

Nr. 69.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

pentru promulgarea Legii privind achiziţiile publice verzi

 

În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia României, republicată,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se promulgă Legea privind achiziţiile publice verzi şi se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

 

Bucureşti, 22 aprilie 2016.

Nr. 432.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 47

din 16 februarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Robert Emil Toma Szasz în Dosarul nr. 5.541/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.029 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se arată că sintagma „dincolo de orice îndoială rezonabilă este preluată din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi că tocmai această sintagmă este de natură să asigure echitatea procesului penal, câtă vreme condiţionează pronunţarea unei soluţii de condamnare de stabilirea dară, pertinentă, fără nicio urmă de îndoială a existenţei faptei, a vinovăţiei inculpatului. De altfel, se susţine că acest text trebuie coroborat şi cu art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală care consacră principiul în dubio pro reo şi că, nu în ultimul rând, Sintagma „dincolo de orice îndoială rezonabilă” a făcut, tangenţial, obiectul controlului de constituţionalitate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 778 din 17 noiembrie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 11 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.541/30/2014, Tribunalul Timiş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Robert Emil Toma Szasz într-o cauză având că obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prevăzută la art. 289 din Codul penal raportat la art. 7 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, favorizarea făptuitorului, prevăzută la ari. 269 din Codul penal, şi abuz în serviciu, prevăzută la art. 297 alin. (1) din Codul penal.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că sintagma „îndoială rezonabilă” nu este compatibilă cu prezumţia de nevinovăţie şi că prin această formulare se aduce atingere dreptului la un proces echitabil. Se mai susţine că sintagma criticată este lipsită de previzibilitate, lăsând loc arbitrarului, în condiţiile în care o hotărâre de condamnare trebuie să se întemeieze pe probe care să stabilească cu certitudine vinovăţia unei persoane.

6. Tribunalul Timiş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că standardul inexistenţei oricărei îndoieli rezonabile cu privire la existenţa faptei, introdus în legislaţia procesual penală românească prin dispoziţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, nu încalcă dispoziţiile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei. Se susţine că acesta trebuie corelat cu principiul libertăţii aprecierii probelor, din care, de altfel, au rezultat cele două standarde de apreciere a probelor: cel al intimei convingeri sau al convingerii libere a magistratului, folosit în dreptul continental, şi cel al aptitudinii probelor de a înlătura orice îndoială rezonabilă, întâlnit, cu precădere, în common law. Se susţine că existenţa unor probe dincolo de orice îndoială rezonabilă constituie o componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil şi instituie în sarcina acuzării obligaţia de a proba toate elementele vinovăţiei de o manieră aptă să înlăture dubiul. Se arată că acest standard a fost preluat în legislaţia românească din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Condamnarea se pronunţă dacă instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat

11. Se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 11 cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) referitor la prezumţia de nevinovăţie şi art. 124 alin. (3) referitor la înfăptuirea justiţiei, precum şi dispoziţiile art. 6 paragrafele 1 şi 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că au fost formulate critici de neconstituţionalitate similare cu privire la dispoziţiile art. 100 alin. (2) teză finală şi art. 103 alin. (1) teza a două şi alin. (2) teza a două din Codul de procedură penală, referitor la care instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat prin Decizia nr. 778 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 12 februarie 2016, prin care a definit (paragrafele 31-33) convingerea magistratului ca fiind acea stare a unei persoane răspunzătoare de aplicarea legii, bazată pe buna-credinţă, care este împăcată cu propria conştiinţă morală care a îndrumat-o în aflarea adevărului prin utilizarea tuturor mijloacelor legale, respectiv a probelor. Convingerea ce stă la baza hotărârilor pe care un judecător le pronunţă are drept fundament o conştiinţă juridică ce se formează numai după epuizarea duelului judiciar. De aceea, în măsura în care judecătorul nu poate ajunge la o concluzie fermă, legiuitorul a consacrat instituţia reluării cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor prevăzută de art. 395 din Codul de procedură penală. Pentru a ajunge însă la o anumită convingere judecătorul va face o analiză logică, ştiinţifică şi riguroasă a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale referitoare la loialitatea administrării probelor şi a aprecierii lor ca un tot unitar Aşa fiind, câtă vreme convingerea magistratului respectă principiul constituţional al independenţei judecătorului care se supune numai legii, atunci ea nu poate fi privită ca un impediment în înfăptuirea actului de justiţie, ci, dimpotrivă, ca o garanţie a lui. Că aceasta a fost viziunea legiuitorului stă dovadă însuşi dreptul judecătorului dintr-un complet de judecată de a formula, potrivit propriei convingeri, o opinie separată - a se vedea în acest sens prevederile art. 394 alin. (2)-(4) din Codul de procedură penală. Chiar dacă judecătorul, asemeni multor altor profesiuni, poate dezvolta în cadrul activităţii sale anumite deprinderi, acest fapt nu echivalează cu libertatea sa de a da dezlegare unei pricini bazându-se numai pe ceea ce ar putea crede, deoarece „cunoaşterea” evenimentului supus judecăţii presupune existenţa unui echilibru între acuzare şi apărare, astfel încât acuzaţia să fie dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă - a se vedea art. 103 alin. (2) din Codul de procedură penală. În plus, Curtea a constatat, prin decizia anterior menţionată (paragrafele 36-38), că dispoziţiile contestate nu contravin principiului independenţei judecătorilor, deoarece, dimpotrivă, ele fiind o reflectare a acestuia, care reprezintă garanţia constituţională a „nesupunerii” judecătorului unei alte puteri, unor alte persoane sau interese, dinăuntrul sau din afara sistemului judiciar, şi a „supunerii” sale doar legii, orice structură de subordonare sau de comandă asupra acestuia este exclusă şi nu îi poate afecta independenţa. Noţiunea de „lege” este folosită în sensul său larg, care include, pe lângă Legea fundamentală, şi toate celelalte acte normative cu forţă juridică echivalentă legii sau inferioară acesteia, care constituie ansamblul normativ pe care trebuie să se fundamenteze actul de justiţie (a se vedea Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011). Aşa fiind, având în vedere cele mai sus arătate, Curtea a constatat că dispoziţiile legale criticate nu afectează prevederile constituţionale ale art. 124,

13. În ce priveşte critica raportată la statul de drept, la principiul supremaţiei legii şi la dreptul la un proces echitabil, Curtea a constatat că tocmai dispoziţiile legale contestate referitoare la dispunerea condamnării doar atunci când acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă conferă procedurii caracterul echitabil, deoarece, pe lângă faptul că, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului/inculpatului, principiul liberei aprecieri a probelor nu este absolut, fiind mărginit de existenţa unor mijloace compensatorii care să asigure existenţa unui echilibru suficient între acuzare şi apărare. În acest sens prin Hotărârea din 15 decembrie 2011, pronunţată în Cauza Al-Khawaja şi Tahery împotriva Regatului Unit (paragrafele 131, 134 şi 147), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, în cazul în care mărturia neverificată depusă de un martor se coroborează cu alte mijloace de probă, aprecierea caracterului său determinant depinde de forţa probatorie a celorlalte mijloace de probă. În fapt, termenul „determinantă)” trebuie interpretat într-un sens restrâns, ca desemnând o probă de asemenea relevanţă sau importanţă încât este în măsură să determine soluţia cauzei. Aşa fiind, s-a concluzionat că, atunci când o declaraţie relatată reprezintă proba exclusivă sau determinantă împotriva acuzatului, admiterea sa ca mijloc de probă nu implică automat încălcarea art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acelaşi timp, atunci când o condamnare se bazează exclusiv sau în mod determinant pe mărturiile martorilor care nu se înfăţişează în instanţă, Curtea trebuie să supună procedura celei mai riguroase examinări. Din cauza riscurilor inerente admiterii probelor de acest tip, instanţa europeană a stabilit că în fiecare dintre cauze trebuie să existe suficiente elemente de contrabalansare care să ofere posibilitatea ca o condamnare să se bazeze pe o astfel de probă numai dacă aceasta este suficient de fiabilă ţinând seama de importanţa ei în cauză.

14. Cât priveşte conceptul de îndoială rezonabilă, prin aceeaşi decizie (paragraful 42), Curtea a constatat că acesta este tot de sorginte jurisprudenţial-europeană, înţelesul fiind regăsit, de exemplu, în Hotărârea din 11 iulie 2006, pronunţată în Cauza Boicenco împotriva Republicii Moldova (paragraful 104), potrivit căreia standardul de probă „dincolo de un dubiu rezonabil” permite deducerea sa şi din coexistenţa unor concluzii suficient de întemeiate, clare şi concordante sau a unor prezumţii de fapt similare şi incontestabile.

15. Distinct de cele arătate, argumente care îşi păstrează valabilitatea mutatis mutandis şi în prezenta cauză, Curtea reţine că standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă îşi are originea în modul de reglementare a sistemului probator, referitor la care doctrina identifică două orientări majore: cea a capacităţii probelor de a convinge, respectiv de a conduce la formarea convingerii intime a judecătorului aflat în situaţia de a soluţiona o cauză penală, orientare specifică sistemului de drept continental, şi cea a capacităţii probelor de a demonstra vinovăţia, dincolo de orice îndoială rezonabilă, specifică sistemului de drept anglo-saxon şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

16. Din analiza sistematică a întregului Cod de procedură penală rezultă înlocuirea de către legiuitor în cuprinsul noii reglementări a orientării specifice dreptului continental, bazată pe formarea convingerii intime a judecătorului, care a existat în Codul de procedură penală din 1968, cu cea de-a două orientare, preluată în legislaţia românească din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

17. Acest aspect a fost reţinut şi în expunerea de motive a Codului de procedură penală, care subliniază că „proiectul noului Cod de procedura penală îşi păstrează caracterul predominant continental european, dar, ca noutate, introduce multe elemente de tip adversarial, adaptate corespunzător la propriul nostru sistem legislativ”. Aşadar, judecătorul trebuie convins „dincolo de orice dubiu rezonabil” de către procuror sau de către părţi, el neavând sarcina de a administra probe pentru aflarea adevărului, aşa cum se întâmpla sub imperiul vechiului cod, decât în mod subsidiar pentru formarea convingerii sale, astfel cum rezultă din prevederile art. 100 alin. (2) din Codul de procedură penală.

18. Preluarea în sistemul continental a standardului probei dincolo de orice îndoială rezonabilă, specific sistemelor adversariale, este rezultatul tendinţei de obiectivizare a standardului convingerii intime a judecătorului care, în esenţa sa, presupune un grad apreciabil de subiectivitate. Acest standard poate fi pe deplin înţeles doar prin raportare la standardul în dubio pro reo, care, la rândul său, constituie o garanţie a prezumţiei de nevinovăţie şi reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat la art. 5 din Codul de procedură penală, este aplicat în materia probaţiunii. El se referă la aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susţinerea vinovăţiei celui acuzat conţin o informaţie îndoielnică tocmai cu privire la vinovăţia făptuitorului, în legătură cu fapta imputată, instanţele judecătoreşti nu îşi pot forma o convingere care să se constituie într-o certitudine şi, de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăţiei acuzatului şi să îl achite.

19. Această modificare de viziune a fost pusă de legiuitor în acord cu modificarea textului privind sarcina probei, care prevede că aceasta aparţine, în special, procurorului, iar, în acţiunea civilă, părţii civile sau, după caz, procurorului, care exercită acţiunea civilă, în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, potrivit art. 99 alin. (1) din Codul de procedură penală.

20. Aşa fiind, standardul probei dincolo de orice îndoială rezonabilă din cuprinsul dispoziţiilor art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală constituie o garanţie procesuală a aflării adevărului şi, implicit, a dreptului la un proces echitabil. De asemenea, acest standard asigură respectarea prezumţiei de nevinovăţie până la momentul asumării de către judecător a convingerii cu privire la vinovăţia inculpatului, dincolo de orice îndoială rezonabilă, asumare concretizată prin pronunţarea hotărârii judecătoreşti de condamnare.

21. Pentru aceste motive, Curtea constată că nu poate fi reţinută încălcarea prin textul criticat a dispoziţiilor art. 21 alin. (3), art. 23 alin. (11) şi art. 124 din Constituţie, referitoare la dreptul la un proces echitabil, la prezumţia de nevinovăţie şi la înfăptuirea justiţiei. Prin urmare, nu poate fi reţinută nici încălcarea, prin dispoziţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală, a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţie.

22. De altfel, Curtea reţine că actualul regim juridic al sistemului probator constituie opţiunea legiuitorului, potrivit politicii sale penale, exercitată conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituţie şi în marja de apreciere conferită de acestea.

23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Robert Emil Toma Szasz în Dosarul nr. 5.541/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 396 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 49

din 16 februarie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 337 din Codul penal

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 337 din Codul penal, excepţie ridicată de Nicolae Vasile Ghimbir în Dosarul nr. 451/337/2015 al Judecătoriei Zalău, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.055 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se susţine că premisa săvârşirii faptei incriminate prin art. 337 din Codul penal în timpul conducerii pe drumurile publice rezultă indubitabil din textul criticat. Se arată că această concluzie este dedusă din faptul că norma sancţionează o conduită a unui conducător al unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere şi din incriminarea aceleiaşi fapte, atunci când ea este săvârşită de un instructor auto, aflat în procesul de instruire, sau de un examinator al autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere. Se mai arată că şi raţiunea incriminării este tot cea de a trage la răspundere penală o persoană care conduce un vehicul pe drumurile publice şi care refuză sau se sustrage de la recoltarea probelor biologice. Se susţine că premisa formulată de autorul excepţiei, conform căreia, potrivit art. 337 din Codul penal, ar putea fi luată de acasă o persoană în vederea recoltării de probe biologice este pur speculativă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 451/337/2015, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 337 din Codul penal, excepţie ridicată de Nicolae Vasile Ghimbir într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană căreia i-a fost suspendată exercitarea dreptului de a conduce, prevăzută la art. 335 alin. (2) din Codul penal, şi de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzuta la art. 337 din Codul penal.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile art. 337 din Codul penal sunt lipsite de previzibilitate, contravenind prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se arată că acestea nu prevăd cu claritate latura obiectivă a infracţiunii reglementate, întrucât nu stabilesc o condiţie premisă a săvârşirii infracţiunii, respectiv cea de conducere pe drumurile publice [aşa cum prevăd, spre exemplu, dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal]. Se susţine că, în lipsa acestei situaţii premise, conţinutul infracţiunii prevăzute la art. 337 din Codul penal nu poate fi înţeles de persoanele cărora li se adresează, aşa încât acestea nu pot anticipa efectele faptelor pe care le săvârşesc şi nu îşi pot regla conduita în funcţie de textul criticat.

6. Judecătoria Zalău opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, Se arată că, prin referirea pe care textul o face la conducătorul unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, şi nu la posesorul unui permis de conducere, legiuitorul a stabilit situaţia premisă, aceea a conducerii de către subiectul activ al infracţiunii a unui vehicul pentru care legea prevede obligaţia anterior arătată, urmată de una din cele două modalităţi de săvârşire a infracţiunii. Pentru aceste motive se susţine că prevederile art. 337 din Codul penal sunt clare şi previzibile, necontravenind dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 337 din Codul penal, care au următorul cuprins: „Refuzul ori sustragerea conducătorului unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a se supune prelevării de mostre biologice necesare în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei unor substanţe psihoactive se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani/1

11. Se susţine că textul criticat încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind statul român.

12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că infracţiunea de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, prevăzută la art. 337 din Codul penal, este reglementată în cuprinsul cap. II. intitulat „Infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe drumurile publice”, al titlului VII, cu titlul „Infracţiuni contra siguranţei publice”, din Partea specială a Codului penal. În cadrul aceluiaşi capitol mai sunt reglementate infracţiunile de punere în circulaţie sau conducere a unui vehicul neînmatriculat (art. 334 din Codul penal), conducere a unui vehicul fără permis de conducere (art. 335 din Codul penal), conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe (art. 336 din Codul penal), părăsire a locului accidentului ori modificare sau ştergere a urmelor acestuia (art. 338 din Codul penal), împiedicare sau îngreunare a circulaţiei pe drumurile publice (art. 339 din Codul penal), nerespectare a atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor (ari, 340 din Codul penal) şi efectuare de lucrări neautorizate în zona drumului public (art. 341 din Codul penal).

13. Analizând dispoziţiile legale ale art. 334-336 şi 338-341 din Codul penal, Curtea constată că toate acestea incriminează acţiuni sau inacţiuni care fie se desfăşoară pe drumurile publice, cum este cazul infracţiunilor de punere în circulaţie sau conducere a unui vehicul neînmatriculat, conducere a unui vehicul fără permis de conducere, conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, împiedicare sau îngreunare a circulaţiei pe drumurile publice, fie se consumă în momentul producerii unui pericol social pe drumurile publice, cum este cazul nerespectării atribuţiilor privind verificarea tehnică ori efectuarea reparaţiilor, fie au ca obiect material un drum public sau accesul într-un drum public, cum este cazul infracţiunii de efectuare de lucrări neautorizate în zona drumului public. Această premisă a desfăşurării activităţii infracţionale pe drumul public sau asupra drumului public ori a accesului în acesta şi cea a producerii pericolului social al infracţiunii pe un drum public sunt prevăzute în mod expres în conţinutul infracţiunilor anterior enumerate. De altfel, numai producerea unui pericol public justifică includerea faptelor astfel incriminate în cuprinsul titlului VII Infracţiuni contra siguranţei publice*) al Părţii speciale a Codului penal, care are ca obiect juridic generic protejarea relaţiilor sociale din domeniul siguranţei publice.

14. În mod excepţional, în considerarea pericolului crescut al faptei conducătorului vehiculului, a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, de a părăsi locul accidentului, legiuitorul a incriminat fapta prevăzută la art. 338 din Codul penal, considerând că pentru existenţa acestei infracţiuni este suficientă îndeplinirea condiţiei săvârşirii ei de către un conducător al unui vehicul dintre cele anterior enumerate şi a părăsirii locului accidentului fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care efectuează cercetarea locului faptei.

15. Analizând sistematic infracţiunea reglementată la art. 337 din Codul penal, prin raportare la celelalte infracţiuni prevăzute în cap. II al titlului VII al Părţii speciale a Codului penal, Curtea reţine că ea poate fi comisă fie independent de săvârşirea altor infracţiuni dintre cele reglementate în cuprinsul acestui capitol, fie în concurs cu cei puţin una dintre ele. Aşa fiind şi având în vedere că infracţiunea de părăsire a locului accidentului, prevăzută la art. 338 din Codul penal, poate fi săvârşită pe un drum public sau în afara unui drum public, legiuitorul nu a inclus în ipoteza normei de incriminare de la art. 337 din Codul penal condiţia săvârşirii faptei pe drumurile publice, creând astfel premisele legale necesare posibilităţii reţinerii acestei infracţiuni în concurs cu cea reglementată la art. 338 din acelaşi cod

16. De asemenea, interpretarea teleologică a aceleiaşi norme de incriminare relevă pericolul social sporit al faptei de refuzul de a se supune la prelevarea de mostre biologice sau sustragere de la prelevare. În acest sens, Curtea constată că prelevarea de mostre biologice de către organele poliţiei sau de urmărire penală are loc atunci când există suspiciuni cu privire la săvârşirea unei contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice sau a unei infracţiuni dintre cele reglementate la cap. II al titlului VII al Părţii speciale a Codului penal, potrivit art. 88 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, şi art. 190 alin. (8) din Codul de procedură penală. Astfel, infracţiunea prevăzută la art. 337 din Codul penal are ca obiect juridic secundar protejarea relaţiilor sociale din domeniul înfăptuirii justiţiei şi, prin urmare, săvârşirea faptei incriminate poate avea ca efect obstrucţionarea actului de justiţie.

17. Pentru motivele anterior invocate, Curtea reţine că legiuitorul a înţeles să incrimineze fapta de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice, indiferent de locul săvârşirii ei, dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii prevăzute în ipoteza normei de incriminare.

18. Având în vedere aceste considerente, Curtea conchide că nespecificarea de către legiuitor, în cuprinsul prevederilor art. 337 din Codul penal, a condiţiei săvârşirii infracţiunii pe drumurile publice nu este de natură a încălca cerinţele de claritate, precizie şi previzibilitate a normei penale criticate. Pentru acest motiv, Curtea constată că nu poate fi reţinută încălcarea prin dispoziţiile art. 337 din Codul penal a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, referitoare la obligativitatea respectării în România a Constituţiei şi a supremaţiei sale şi a legilor.

19. De altfel, Curtea constată că soluţia legislativă criticată de autorul excepţiei constituie opţiunea legiuitorului, potrivit politicii sale penale, exercitată conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituţie şi în marja de apreciere conferită de acestea.

20, Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Vasile Ghimbir în Dosarul nr. 451/337/2015 al Judecătoriei Zalău şi constată că dispoziţiile art. 337 din Codul penal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Decizia se comunică Judecătoriei Zalău şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă şi generai obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 februarie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

HOTARARI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Societăţii „Telecomunicaţii C.F.R.” - S.A., aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor

 

Având în vedere prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015,

în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 al Societăţii „Telecomunicaţii C.F.R.” - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul transporturilor,

Dan Marian Costescu

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

p. Ministrul finanţelor publice,

Daniela Pescaru,

secretar de stat

 

Bucureşti, 20 aprilie 2016.

Nr. 310.

 

ANEXĂ

            MINISTERUL TRANSPORTURILOR Societatea „Telecomunicaţii C.F.R.” - S.A.

Sediul/Adresa: Bucureşti, bd. Dinicu Golescu nr. 38

Cod unic de înregistrare: ROI 5034095

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curant 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

54.148,14

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

54.136,65

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

11,49

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

53806,97

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

53.791,97

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

7.389,11

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

794,00

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

41.728,42

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

33.375,24

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

31.420,33

 

 

 

C2

bonusuri

14

1.954,91

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

20,00

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

 

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

945,09

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

7.388,09

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

3.880,44

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

15,00

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

341,17

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

 

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

341,17

 

1

 

Rezerve legale

25

 

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

341,17

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

 

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

 

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

2.599,29

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

2.599,29

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

918

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

939

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială *)

50

2.926,45

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2,788,48

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

57.653,51

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

993,70

 

8

 

Plăţi restante

55

0,00

 

9

 

Creanţe restante

56

2,730,16

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL JUSTIŢIEI

 

ORDIN

pentru stabilirea plafonului valoric în vederea decontării lentilelor necesare corecţiei vizuale pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare

 

Având în vedere dispoziţiile art. V alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.996/2004 privind condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale şi psihologice, medicamentelor, protezelor dentare şi dispozitivelor medicale destinate recuperării unor deficienţe organice sau funcţionale pentru funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul justiţiei emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare în activitate beneficiază, la recomandarea medicului oftalmolog, de lentile necesare corecţiei vizuale, a căror contravaloare se decontează din bugetul angajatorului, în limita unui plafon valoric.

(2) Decontarea în cazul preschimbării lentilelor necesare corecţiei vizuale se face numai la modificarea diagnosticului iniţial.

Art. 2. - (1) Plafonul valoric se stabileşte în euro, iar decontarea se face în lei la cursul valutar stabilit de Banca Naţională a României din ziua emiterii facturii.

(2) Limita maximă a plafonului valoric se stabileşte după cum urmează:

a) plafon maxim de 110 euro, pentru afecţiuni oftalmologice cu vicii de refracţie şi tulburări de acomodare ce necesită corecţie cu lentile cu dioptrii de până la ±4 inclusiv;

b) plafon maxim de 200 euro, pentru afecţiuni oftalmologice cu vicii de refracţie şi tulburări de acomodare ce necesită corecţie cu lentile cu dioptrii mai mari de ±4;

c) plafon maxim de 300 euro, în situaţia unui diagnostic care necesită corecţie cu lentile progresive.

(3) Plafoanele prevăzute la alin. (2) includ taxa pe valoarea adăugată.

(4) în situaţia în care valoarea facturii este mai mică decât plafonul stabilit se decontează valoarea facturii, iar în situaţia în care valoarea facturii este mai mare decât plafonul stabilit se decontează valoarea acestuia.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul justiţiei,

Raluca Alexandra Prună

 

Bucureşti, 8 aprilie 2016.

Nr. 1.297/C.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin Ordinul preşedintelui

Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 101/2015

 

Având în vedere prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Metodologia de stabilire a cotelor anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi şi a celor de achiziţie de certificate verzi, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 101/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 28 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (2), litera d) se modifică şt va avea următorul cuprins:

„d) certificat verde blocat temporar - certificatul verde considerat pentru îndeplinirea cotei anuale obligatorii estimate aferente unui trimestru de analiză de către un operator economic cu obligaţie de achiziţie de certificate verzi, fără posibilitatea tranzacţionării acestuia pe perioada de blocare.”

2. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 171, cu următorul cuprins:

„Art. 171. - (1) Până la data de 10 din cea de-a două lună a trimestrului n+1 pentru trimestrul n, ANRE stabileşte şi publică pe site-ul propriu lista cu operatorii economici care nu au îndeplinit cota obligatorie estimată de achiziţie de CV aferentă trimestrului de analiză n şi numărul de CV neachiziţionate de aceştia.

(2) Eventualele contestaţii cu privire la conţinutul listei prevăzute la alin. (1) se primesc în termen de 3 zile calendaristice de la data publicării acesteia pe site-ul ANRE. Contestaţiile transmise după această dată nu sunt luate în considerare.”

3. La articolul 18, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. - (1) După expirarea termenului pentru depunerea contestaţiilor prevăzut la art. 171 alin. (2), până la data de 15 din cea de-a două lună a trimestrului n+1 pentru trimestrul n, ANRE stabileşte prin decizie lista operatorilor economici care nu au îndeplinit cota obligatorie estimată de achiziţie de CV aferentă trimestrului de analiză n, inclusiv numărul de CV pe care aceştia nu le-au achiziţionat.”

4. La articolul 20, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) OPCV transmite la ANRE până la data de 5 din cea de-a două lună a trimestrului n+1 pentru trimestrul n, pe suport hârtie sau în format electronic pdf şi excel, situaţia contului de CV la sfârşitul lunii următoare trimestrului de analiză n din registrul de CV, pentru fiecare participant la piaţa de certificate verzi, precum şi o actualizare a acestei situaţii la data de 14 din cea de-a doua lună a trimestrului n+1 pentru trimestrul n, conform machetei prevăzute în anexa nr. 2.”

5. La articolul 33, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 33. - (1) Până la data de 10 aprilie a anului t+1, ANRE stabileşte şi publică pentru anul de analiză t lista cu operatorii economici care nu au îndeplinit cota obligatorie de achiziţie de CV şi numărul de CV neachiziţionate de aceştia.”

6. La articolul 36, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) OPCV transmite la ANRE până la data de 5 aprilie a anului t+1, pe suport hârtie sau în format electronic pdf şi excel, situaţia contului de CV la 31 martie a anului t+1 pentru anul de analiză t din registrul de CV, pentru fiecare participant la piaţa de certificate verzi, precum şi o actualizare a acestei situaţii la data de 14 aprilie a anului t+1, conform machetelor prevăzute în anexele nr. 5.1. şt 5.2.”

7. La articolul 40, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Certificatele verzi blocate temporar pentru îndeplinirea cotei obligatorii estimate de achiziţie de certificate verzi pentru anul t sunt deblocate la data publicării ordinului prevăzut la art. 27 alin. (1) şi sunt înregistrate de OPCV în registrul certificatelor verzi «CV valabile» sau «CV expirate», după caz.”

Art. II. - Societatea „Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM” - S A. actualizează Procedura privind stabilirea datei de expirare a perioadei de valabilitate a certificatelor verzi şi consemnarea în registrul certificatelor verzi a stării certificatelor verzi în concordanţă cu prevederile metodologiei prevăzute la art. I, aşa cum este modificată şi completată prin prezentul ordin, şi o supune spre avizare Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, îh termen de 3 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

Art. III. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice şi Societatea „Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM” - S.A. duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 20 aprilie 2016.

Nr. 16.

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind modificarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015

 

Având în vedere prevederile Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) lit. c) şi alin. (5) şi ale art. 9 alin. (1) lit. x) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite următorul ordin:

Art. I. - Regulamentul de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 60/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 28 aprilie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3 alineatul (2), literele b) şi o) vor avea următorul cuprins:

„b) certificat verde anulat - certificatul verde care a fost anulat de către operatorul de transport şi sistem sau a cărui valabilitate a expirat la data de 31 decembrie a anului de analiză, se găseşte în contul operatorului economic cu obligaţie de achiziţie de certificate verzi şi este excedentar cotei acestuia pentru anul de analiză sau certificatul verde care a fost emis de operatorul de transport şi sistem unui producător de energie electrică din surse regenerabile de energie, nu a fost tranzacţionat de acesta pe piaţa de certificate verzi şi şi-a încetat durata de valabilitate;

.................................................................................................................................

o) durata de valabilitate a certificatului verde - perioada de 12 luni de la data emiterii certificatului verde pentru tranzacţionare de către operatorul de transport şi sistem;”.

2. La articolul 34 alineatul (1), litera e) va avea următorul cuprins:

„e) să utilizeze într-un an CV cumpărate suplimentar faţă de cota obligatorie a anului de analiză pentru îndeplinirea obligaţiei aferente anului următor celui de analiză, dacă acestea îşi păstrează valabilitatea la data stabilirii gradului de îndeplinire a cotei obligatorii de achiziţie de CV pentru anul de analiză sau dacă expiră după data de 31 decembrie a anului de analiză;”.

3. La articolul 46 alineatul (1), litera c) va avea următorul cuprins:

„c) să utilizeze CV cumpărate într-un an suplimentar faţă de cota obligatorie a anului de analiză pentru îndeplinirea obligaţiei aferente anului următor celui de analiză, dacă acestea îşi păstrează valabilitatea la data stabilirii gradului de îndeplinire a cotei obligatorii de achiziţie de CV pentru anul de analiză sau dacă expiră după data de 31 decembrie a anului de analiză;”.

4. La articolul 52 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:

,,d) să utilizeze CV cumpărate într-un an suplimentar faţă de cota obligatorie a anului de analiză pentru îndeplinirea obligaţiei aferente anului următor celui de analiză, dacă acestea îşi păstrează valabilitatea la data stabilirii gradului de îndeplinire a cotei obligatorii de achiziţie de CV pentru anul de analiză sau dacă expiră după data de 31 decembrie a anului de analiză;”.

Art. II. - Societatea „Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM” - S.A. actualizează Procedura privind stabilirea datei de expirare a perioadei de valabilitate a certificatelor verzi şi consemnarea în registrul certificatelor verzi a stării certificatelor verzi în concordanţă cu prevederile Regulamentului prevăzut la art. I, aşa cum este modificat prin prezentul ordin, şi o supune spre avizare Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, în termen de 3 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.

Art. III. - Operatorii economici din sectorul energiei electrice şi Societatea „Operatorul Pieţei de Energie Electrică şi de Gaze Naturale OPCOM” - S.A, duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. IV. - Entităţile organizatorice din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei urmăresc respectarea prevederilor prezentului ordin.

Art. V. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea J.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 20 aprilie 2016.

Nr. 17.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.