MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 598/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 598         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 5 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 318 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a două din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

600. - Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind raportarea evenimentelor de aviaţie civilă - RACR - REAC

 

1.026/1.125. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului afacerilor externe privind aprobarea criteriilor de selecţie şi a modalităţii de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor publice specifice de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

DECIZIA Nr. 318

din 17 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a doua din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a două din Codul de procedura penală, excepţie ridicată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, din oficiu, în Dosarul nr. 524/44/2015, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.293 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţii. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 496 din 23 iunie 2015 şi se arată că textul criticat nu mai este aplicabil ca urmare a împlinirii termenului de 45 de zile de la publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a acestei decizii, prevăzut la art. 147 alin. (1) din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 26 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 524/44/2015, Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a două din Codul de procedură penală, excepţie ridicată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de redeschidere a urmăririi penale.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că la data de 23 iunie 2015 Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a două din Codul de procedură penală, cu privire la soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte „fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului”, decizia nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data invocării prezentei excepţii. Cu toate acestea, se susţine că art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală a rămas deficitar prin aceea că textul nu recunoaşte legitimitatea procesuală pentru participarea la proces şi a persoanei vătămate, părţii civile, părţii responsabile civilmente şi, în general, a părţilor în procesul penal. Se face trimitere la deciziile Curţii Constituţionale nr. 599 din 21 octombrie 2014, nr. 641 din 11 noiembrie 2014, nr. 166 din 17 martie 2015 şi nr. 235 din 7 aprilie 2015, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat neconstituţionalitatea textelor criticate prin excepţiile de neconstituţionalitate analizate, cu privire la acelaşi aspect al participării suspectului sau a inculpatului la şedinţa de judecată.

6. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

7. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 335 alin. (4) teza a două din Codul de procedură penală este inadmisibilă, ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 496 din 23 iunie 2015.

8. Avocatul Poporului susţine că excepţia de neconstituţionalitate invocată în prezentul dosar a devenit inadmisibilă, în urma pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 496 din 23 iunie 2015.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a două din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancţiunea nulitătii. Judecătorul de cameră preliminară hotărăşte prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă”.

12. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român şi ale art. 16 alin. (1) şi (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) şi (3) privind dreptul la un proces echitabil şi art. 24 cu privire la dreptul la apărare.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 496 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 22 septembrie 2015, a constatat neconstituţionalitatea soluţiei legislative potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară hotărăşte „fără participarea procurorului şi a suspectului sau, după caz, a inculpatului” din cuprinsul dispoziţiilor art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală.

14. Prin decizia anterior referită, paragrafele 25-26, Curtea a reţinut că redeschiderea urmăririi penale are ca efect reluarea urmăririi penale conform dispoziţiilor art. 285 şi următoarele din Codul de procedură penală. În acest sens, art. 335 alin. (1) din acelaşi cod prevede că dacă procurorul ierarhic superior celui care â dispus soluţia clasării constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanţa şi dispune redeschiderea urmăririi penale, dispoziţiile art. 317 din Codul de procedură penală urmând a fi aplicate în mod corespunzător. Astfel, redeschiderea urmăririi penale va avea ca finalitate dispunerea de către procuror a uneia dintre soluţiile prevăzute la art. 327 din Codul de procedură penală, respectiv fie trimiterea în judecată, dacă din materialul de urmărire penală rezultă că fapta există, că a fost săvârşită de inculpat şi că acesta răspunde penal, fie clasarea sau renunţarea la urmărire, în acest sens, Curtea a reţinut că, dacă ultimele două potenţiale soluţii nu schimbă situaţia juridică a persoanei în privinţa căreia se dispune redeschiderea urmăririi penale, soluţia de trimitere în judecată, prin rechizitoriu, poate avea ca efect supunerea acesteia cercetării judecătoreşti. Dar, în oricare dintre cele trei situaţii juridice analizate, împotriva persoanei referitor la care este confirmată soluţia de redeschidere a urmăririi penale va fi formulată o acuzaţie în materie penală. În acelaşi sens, Curtea a constatat că, prin Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragrafele 33-34, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, a stabilit că noţiunea de „acuzaţie în materie penală” trebuie înţeleasă în sensul Convenţiei şi poate fi definită drept „notificarea oficială, din partea autorităţii competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale”, definiţie care depinde, de asemenea, de existenţa sau absenţa unor „repercusiuni importante asupra situaţiei (suspectului)” (a se vedea Hotărârea din 27 februarie 1980, pronunţată în Cauza Deweer împotriva Belgiei, paragraful 46; Hotărârea din 15 iulie 1982, pronunţată în Cauza Eckle împotriva Germaniei, paragraful 73),

15. Având în vedere aceste considerente, prin aceeaşi decizie, paragrafele 36-37, Curtea a reţinut că, potrivit textului criticat, asupra redeschiderii urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară se pronunţă în urma unei proceduri necontradictorii, care nu oferă procurorului şi suspectului sau, după caz, inculpatului dreptul de a participa ia soluţionarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale. Astfel, nici procurorul şi nici suspectul, sau, după caz, inculpatul nu au posibilitatea de a participa la procedura ce are ca efect formularea împotriva acestuia din urmă a unei acuzaţii în materie penală şi de a-şi susţine în mod direct argumentele, în faţa judecătorului de cameră preliminară. Pentru acest motiv, Curtea a constatat că aceştia nu beneficiază, potrivit textului criticat, de dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie. Totodată, Curtea a reţinut că lipsa citării suspectului sau, după caz, a inculpatului la soluţionarea cererii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale are ca efecte lipsirea acestuia de dreptul de a prezenta personal sau prin intermediul unui reprezentant legal, în faţa instanţei, argumentele favorabile situaţiei sale procesuale. Or, aceasta echivalează cu încălcarea dreptului la apărare al acestui participant la procesul penal, care are interesul procesual de a dovedi neîntrunirea condiţiilor privind redeschiderea urmăririi penale în privinţa sa.

16. Cu toate acestea, acuzaţia în materie penală ce vizează suspectul sau inculpatul, cu ocazia redeschiderii urmăririi penale, constatată de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 496 din 23 iunie 2015, nu presupune dezbaterea de către instanţa de judecată, cu ocazia soluţionării cererii de redeschidere a urmăririi penale, a fondului cauzei penale. Astfel, în procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară nu verifică aspecte ce ţin de fondul cauzei şi nici nu stabileşte vinovăţia suspectului sau inculpatului, întrucât art. 335 alin. (4) din Codul de procedură penală nu reglementează dreptul la un examen judiciar de o asemenea întindere încât să permită judecătorului de cameră preliminară să statueze asupra tuturor aspectelor cauzei. Acest control va fi efectuat doar asupra legalităţii şi temeiniciei ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale. Or, într-o astfel de procedură, nu sunt aplicabile garanţiile specifice dreptului la un proces echitabil în materie penală instituite prin art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în acest sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 6 mai 2003, pronunţată în Cauza Franz Fischer împotriva Austriei, Cererea nr. 27.569/02, a reamintit jurisprudenţa sa constantă, potrivit căreia art. 6 din Convenţie nu se aplică unei proceduri care urmăreşte redeschiderea unei proceduri penale. În acelaşi sens, sunt Decizia Comisiei din 16 mai 1995, pronunţată în Cauza Oberschlick împotriva Austriei, cererile nr. 19.255/92 şi 21.655/93, Decizia din 25 mai 1999, pronunţată în Cauza Dankevich. împotriva Ucrainei, Cererea nr. 40.679/98, Decizia din 6 ianuarie 2000, pronunţată în Cauza Sonnleitner împotriva Austriei, Cererea nr. 34.813/97 şi Decizia din 20 martie 2001, pronunţată în Cauza Kucera împotriva Austriei, Cererea nr. 40.072/98. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că numai procedurile ulterioare autorizării reînvestirii instanţei penale pot fi considerate ca vizând stabilirea temeiniciei unei acuzaţii în materie penală (a se vedea Hotărârea din 3 octombrie 2000, pronunţată în Cauza Loffler împotriva Austriei, paragrafele 18-19).

17. Curtea constată, astfel, că jurisprudenţa instanţei europene de contencios al drepturilor omului este constantă în a reţine că garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie nu se aplică în procedurile anterioare redeschiderii unei cauze penale, aşa încât, Curtea conchide că lipsa participării persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente la procedura de soluţionare a cererii de redeschidere a urmăririi penale nu este de natură a aduce atingere garanţiilor specifice unui proces echitabil, instituite în materie penală prin norma de drept european anterior referită.

18. Curtea reţine, de asemenea, că, în cazul confirmării redeschiderii urmăririi penale, procedura urmată de organele judiciare este cea prevăzută în titlul I al părţii speciale a Codului de procedură penală, urmând a se proceda, după caz, la punerea în mişcare a acţiunii penale [art. 309 alin. (2)], extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice [art. 311 alin. (3) şi (4)], respectarea dreptului la apărare al părţilor sau subiecţilor procesuali în timpul cât urmărirea penală este suspendată [art. 313 alin. (3)], înştiinţarea despre clasare (art. 316), renunţarea la urmărirea penală [art. 318 alin. (3) şi (7)], continuarea urmăririi penale la cererea suspectului sau inculpatului (art. 319), dreptul de a face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală (art. 336-341). În acest context, Curtea reţine că plângerea împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată se soluţionează cu participarea părţilor, a subiecţilor procesuali principali şi a procurorului, ca urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 599 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014. Toate aceste etape ulterioare redeschiderii urmăririi penale se desfăşoară, conform dispoziţiilor Codului de procedură penală care le reglementează cu asigurarea în favoarea tuturor părţilor a tuturor garanţiilor procesuale specifice dreptului de acces liber la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare.

19. Totodată, în situaţia în care, în urma efectuării urmăririi penale astfel reluate, suspectul sau, după caz, inculpatul, este trimis în judecată, procesul penal va continua conform procedurii de cameră preliminară, prevăzute la art. 342-348 din Codul de procedură penală, iar apoi, conform procedurii de judecată, prevăzută la art. 349-470 din Codul de procedură penală, proceduri ce oferă garanţiile procesuale specifice dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, pentru toate părţile procesului penal. Referitor la procedura în camera preliminară, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 5 decembrie 2014, Curtea Constituţională a statuat obligativitatea participării procurorului, a inculpatului, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente la această procedură, din perspectiva necesităţii asigurării garanţiilor procesuale ale dreptului la un proces echitabil.

20. Curtea reţine, de asemenea, că în procedura redeschiderii urmăririi penale, judecătorul nu administrează probe, ci verifică legalitatea şi temeinicia ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale în baza probelor administrate de către procuror. Dacă judecătorul apreciază că nu sunt suficiente argumente şi probe care să justifice redeschiderea urmăririi penale va respinge cererea de confirmare a ordonanţei procurorului. Aceasta nu îl împiedică însă pe procuror să revină ulterior cu o nouă cerere de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, în condiţiile art. 335 alin. (1) din Codul de procedură penală.

21. Astfel, procedura reglementată la art. 335 alin, (4) din Codul de procedură penala nu a fost concepută ca una în care judecătorul administrează probe, ci ca o procedură strict de confirmare pe baza a ceea ce există deja la dosarul cauzei. De altfel, o natură similară are şi procedura de soluţionare a plângerii împotriva soluţiei procurorului de neurmărire sau de netrimitere în judecată, prevăzută la art. 341 din Codul de procedură penală. Referitor la aceasta din urmă, Curtea constată că a pronunţat Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, prin care a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra plângerii „fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor” este neconstituţională şi a reţinut că, din perspectiva contradictorialităţii şi oralităţii, ca elemente esenţiale ale egalităţii de arme şi ale dreptului la un proces echitabil, legea trebuie să prevadă posibilitatea părţilor, subiecţilor procesuali principali şi procurorului de a dezbate, în mod efectiv, observaţiile depuse judecătorului de camera preliminară, pentru realizarea acestor garanţii fiind necesară citarea lor (a se vedea Decizia nr. 599 din 21 octombrie 2014, paragralul 46).

22. Curtea reţine însă, că, potrivit deciziei anterior citate, dezbaterea observaţiilor depuse judecătorului de camera preliminară nu semnifică administrarea de noi probe, ci oferirea posibilităţii părţilor enumerate de a-şi exprima punctele de vedere cu privire la respectivele observaţii formulate de către procuror.

23. Totodată, Curtea constată că soluţia confirmării de către judecător a redeschiderii urmăririi penale are efecte doar cu privire la situaţia procesuală a suspectului şi a inculpatului, neinfluenţând situaţia procesuală a persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente.

24. Pentru aceste argumente, Curtea reţine că lipsa persoanei vătămate, a părţii civile şi a părţii responsabile civilmente de la procedura de confirmare a redeschiderii urmăririi penale de către judecătorul de cameră preliminară nu este de natură a le încălca acestora dreptul de acces liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi nici dreptul la apărare, prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (3) şi art. 24 din Constituţie, întrucât acestea dispun de toate garanţiile procesuale specifice acestor drepturi în vederea realizării intereselor lor procesuale în etapa urmăririi penale.

25. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente se află, în cadrul procedurii reglementate la art. 335 din Codul de procedură penală, în situaţii juridice diferite, aspect care justifică acordarea de către legiuitor a unui regim juridic diferit referitor la participarea acestora la soluţionarea cererii de redeschidere a urmăririi penale. Pentru acest motiv, nu poate fi reţinută încălcarea prin dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a două din Codul de procedură penală a prevederilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, din oficiu, în Dosarul nr. 524/44/2015 şi constată că dispoziţiile art. 335 alin. (4) teza a două din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu critici formulate.

Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind raportarea evenimentelor

de aviaţie civilă - RACR-REAC

 

În temeiul prevederilor art. 4 lit. b) şi f) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. (1) pct. 2 şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română privind raportarea evenimentelor de aviaţie civilă - RACR-REAC, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 159/2006 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind raportarea evenimentelor de aviaţie civilă - RACR- REAC, ediţia 01/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 şi 180 bis din 24 februarie 2006 se abrogă.

 

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

 

Bucureşti, 20 iulie 2016.

Nr. 600.

 

ANEXĂ

 

REGLEMENTAREA

aeronautică civilă română privind raportarea evenimentelor de aviaţie civilă - RACR-REAC

 

Preambul

(1) Activitatea aeronautică civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 29/1967 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin acte normative interne din domeniu, precum şi prin prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte.

(2) Prezenta reglementare asigură cadrul juridic naţional necesar implementării şi aplicării anumitor prevederi ale Regulamentului (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, şi a Regulamentelor (CE)nr. 1.321/2007 şi (CE) nr. 1.330/2007 ale Comisiei. Regulamentul (UE) nr. 376/2014 instituie obligaţii specifice activităţilor de raportare, colectare, stocare, protecţie, schimb, diseminare şi analiză a informaţiilor relevante privind siguranţa aviaţiei civile1, în scopul prevenirii accidentelor şi incidentelor.

(3) Informaţiile relevante privind siguranţa sunt colectate inclusiv prin sisteme de raportare obligatorie şi raportare voluntară a evenimentelor de aviaţie civilă, instituite la nivel european, naţional şi organizaţional în baza prevederilor regulamentelor europene. Sistemele de raportare sunt constituite în beneficiul organizaţiilor de aviaţie civilă şi al pasagerilor şi funcţionează pe baza principiilor „Culturii Juste” (Just Culture), ce include raportarea fără sancţiuni (no-penalty reporting), astfel încât să se asigure confidenţialitatea raportorilor şi persoanelor menţionate în rapoarte sau a altor informaţii care pot dezvălui identitatea raportorului şi a persoanelor menţionate în rapoarte şi utilizarea informaţiilor în scopul evitării repetării evenimentelor.

(4) în evoluţia îmbunătăţirii siguranţei, sistemele reactive bazate doar pe capacitatea de a învăţa de pe urma accidentelor s-au dovedit insuficiente pentru prevenirea producerii de evenimente. Sistemele proactive de raportare a evenimentelor care includ o analiză complexă a informaţiilor raportate, fără a avea ca scop stabilirea vinovăţiei, vin în completarea îmbunătăţirii siguranţei.

(5) Experienţa a demonstrat că accidentele şi incidentele grave sunt precedate de o serie de incidente şi deficienţe care indică existenţa unor pericole pentru siguranţă, care pot fi detectate cu ajutorul sistemelor proactive de raportare şi îndepărtare prin măsuri corective/preventive corespunzătoare.

(6) Sistemele de raportare a evenimentelor de aviaţie civilă asigură şi schimbul de informaţii prevăzut de tratatele şi acordurile internaţionale la care România este parte contractantă. Schimbul de informaţii între bazele de date naţionale ale statelor membre se realizează prin aplicaţiile şi platformele ECCAIRS (European Co-ordination Centre for Accident and Incident Reporting Systems) dezvoltate de Comisia Europeană, cu scopul de a:

a) detecta şi preveni eventualele situaţii cu risc semnificativ asupra siguranţei;

b) asigura accesul la informaţiile privind siguranţa pentru autorităţile naţionale de aviaţie civilă cu atribuţii în reglementarea şi supravegherea siguranţei şi în investigaţiile privind siguranţa în domeniul aviaţiei civile;

c) asigura accesul la informaţiile privind siguranţa pentru toţi agenţii aeronautici în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 376/2014.

(7) Sistemele de raportare a evenimentelor de aviaţie civilă nu intenţionează să înlocuiască sau să reducă îndatoririle şi responsabilităţile agenţilor aeronautici şi ale personalului implicat în activităţile de aviaţie civilă, prevăzute de alte reglementări sau standarde în vigoare.

(8) Având în vedere impactul public al informaţiilor privind evenimentele de aviaţie civilă, sistemele de raportare asigură diseminarea informaţiilor cu respectarea cerinţelor legale de confidenţialitate şi transparenţă.

(9) în România, sistemele de raportare a evenimentelor de aviaţie civilă sunt parte integrantă a procesului de evaluare a performanţei siguranţei activităţilor de aviaţie civilă, complementare procedurilor şi reglementărilor specifice, fără a intenţiona dublarea acestora aşa cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 376/2014.

(10) Ministerul Transporturilor, prin Direcţia transport aerian, Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile - CIAS, Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”, precum şi toţi agenţii aeronautici civili români asigură, în părţile ce le revin, implementarea şi funcţionarea sistemelor de raportare a evenimentelor de aviaţie civilă.


1 Termenul „siguranţă” utilizat pe parcursul prezentei reglementări are înţelesul de „siguranţă în aviaţia  civilă”.

 

CAPITOLUL I

Generalităţi

 

1.1. Scop

Prezenta reglementare are drept scop îndeplinirea la nivel naţional a obligaţiilor ce decurg din Regulamentul (UE) nr. 376/2014 cu privire ia:

a) raportarea obligatorie a evenimentelor de aviaţie civilă:

b) raportarea voluntară a evenimentelor de aviaţie civilă;

c) aspecte ce ţin de confidenţialitate:

d) mecanismul de colectare, stocare, protejare, schimb, diseminare şi analiză a informaţiilor din baza de date naţională privind evenimentele de aviaţie civilă:

e) competenţele şi responsabilităţile autorităţilor naţionale de aviaţie civilă şi agenţilor aeronautici civili privind tratarea evenimentelor de aviaţie civilă şi implementarea măsurilor corective/p reve n tive.

1.2. Obiective

1.2.1. RACR-REAC are următoarele obiective:

a) prevenirea accidentelor şi incidentelor;

b) îmbunătăţirea continuă a siguranţei.

1.2.2. Prezenta reglementare nu stabileşte culpa sau răspunderea, responsabilităţile persoanelor implicate, nici gradele de vinovăţie sau aplicarea de sancţiuni.

1.3. Abrevieri

În cuprinsul prezentei reglementări abrevierile utilizate au următoarele semnificaţii:

1. AACR - Regia Autonomă „Autoritatea Aeronautică Civilă Română”;

2. ADREP - Sistemul de raportare a accidentelor/ incidentelor OACI/ICAO Accident/lncident Data Reporting;

3. CIAS - Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile;

4. ECCAIRS - Centrul European de Coordonare privind Sistemul de raportare al accidentelor şi incidentelor/European Coordination Centre for Accident and Incident Reporting Systems;

5. ECR - Fişierul european centralizat (European Central Repository);

6. MT - Ministerul Transporturilor;

7. OACI (ICAO) - Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale (International Civil Aviation Organisation);

8. OG - Ordonanţa Guvernului României;

9. OMT - Ordinul ministrului transporturilor;

10. PNSAC - Programul Naţional de Siguranţă în Aviaţia Civilă.

1.4. Definiţii

în sensul prezentei reglementări, noţiunile şi termenii de mai jos au următorul înţeles:

(1) aeronavă - orice aparat care se poate susţine în atmosferă datorită reacţiilor aerului, altele decât reacţiile aerului asupra suprafeţei Pământului;

(2) accident - eveniment asociat cu operarea unei aeronave care, în cazul unei aeronave cu pilot uman, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenţia de a efectua un zbor şi momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau care, în cazul unei aeronave fără pilot, are loc între momentul în care aeronava este gata de a se pune în mişcare în scopul efectuării unui zbor şi momentul în care aceasta intră în repaus la finalul zborului şi sistemul principal de propulsie este oprit, în cursul căruia:

a) o persoană este rănită mortal sau grav, ca urmare a faptului că:

- se afla în aeronavă; sau

- a intrat în contact direct cu o parte a aeronavei, inclusiv cu părţi care s-au desprins din aceasta; sau

- a fost expusă direct suflului reactoarelor, cu excepţia cazului în care rănile se datorează unor cauze naturale, sunt autoprovocate sau provocate de alte persoane sau când persoanele rănite sunt pasageri clandestini care se ascund în afara zonelor disponibile în mod normal pasagerilor şi echipajului; sau

b) aeronava suferă o avarie sau o defecţiune structurală care afectează caracteristicile de rezistenţă structurală, de performanţă sau de zbor ale aeronavei şi care, în mod normal, ar necesita reparaţii majore sau înlocuirea componentei afectate, cu excepţia unei defecţiuni sau avarii a motorului, atunci când avaria se limitează ia un singur motor (inclusiv capota metalică sau accesoriile sale), la elice, extremităţile aripii, antene, sonde, senzori, pneuri, frâne, roţi, carenaje, panouri, trapele trenului de aterizare, parbrize, învelişul aeronavei (precum urme mici de lovituri sau perforaţii) sau la avarii minore la palele rotorului principal, la palele de rotor de coadă, trenul de aterizare şi cele cauzate de grindină sau de impactul cu pasările (inclusiv a perforaţiilor întâmplătoare ale radomului); sau

c) aeronava a dispărut sau este total inaccesibilă;

(3) activităţi aeronautice civile - totalitatea activităţilor legate de proiectarea, fabricarea, atestarea, reparaţia, întreţinerea şi operarea aeronavelor civile, a aerodromurilor şi a altor obiective de infrastructura aeronautică civilă, de serviciile de navigaţie aeriană, de pregătirea personalului aeronautic civil, precum şi a activităţilor conexe acestora;

(4) agent aeronautic civil - orice persoană fizică sau juridică certificată/autorizată să desfăşoare activităţi aeronautice civile;

(5) asigurarea anonimatului - eliminarea din rapoartele de eveniment a tuturor datelor de identificare referitoare la raportor şi la persoanele menţionate în rapoartele de eveniment şi a oricăror detalii, inclusiv numele organizaţiei (organizaţiilor) implicate în eveniment, care pot dezvălui identitatea raportorului sau a unor terţi ori care pot determina deducerea informaţiilor din raportul de eveniment;

(6) baza de date naţională - baza de date instituită şi gestionată de Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile la nivel naţional, care conţine informaţii privind evenimentele de aviaţie civilă raportate;

(7) „Cultură justă” (Just Culture) - un concept în care operatorii din prima linie sau alte persoane implicate nu sunt sancţionate pentru acţiuni, omisiuni sau decizii care sunt proporţionale cu experienţa sau pregătirea lor, dar în care neglijenţele grave, încălcările deliberate şi actele de distrugere nu sunt tolerate;

(8) eveniment - orice eveniment legat de siguranţă care pune în pericol sau care, dacă nu este remediat sau abordat, ar putea pune în pericol o aeronavă, ocupanţii acesteia sau orice altă persoană şi include în special accidentele şi incidentele grave;

(9) eveniment cu risc semnificativ pentru siguranţă - orice eveniment menţionat în anexele Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/1018 al Comisiei din 29 iunie 2015 de stabilire a unei liste de clasificare a evenimentelor de aviaţie civilă care trebuie raportate în mod obligatoriu în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului;

(10) incident - un eveniment, altul decât un accident, asociat cu operarea unei aeronave care afectează sau care ar putea afecta siguranţa operării acesteia;

(11) incident grav - un incident produs în circumstanţe care arată că a existat o probabilitate mare de producere a unui accident şi este asociat cu operarea unei aeronave care, în cazul unei aeronave cu pilot uman, are loc între momentul în care o persoană se îmbarcă la bordul aeronavei cu intenţia de a efectua un zbor şi momentul în care toate persoanele au fost debarcate sau, în cazul unei aeronave fără pilot, are loc între momentul în care aeronava este gata de a se pune în mişcare în scopul efectuării unui zbor şi momentul în care aceasta intră în repaus la finalul zborului şi sistemul principal de propulsie este oprit;

(12) organizaţie - orice organizaţie certificată în România care este autorizată să furnizeze produse în domeniul aviaţiei şi/sau care utilizează, contractează sau recurge la serviciile persoanelor care sunt obligate să raporteze evenimentele în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi ale regulamentelor europene aplicabile;

(13) parte interesată - orice persoană fizică sau juridică ori organism oficial, cu sau fără personalitate juridică, care este în măsură să contribuie la îmbunătăţirea siguranţei aviaţiei prin accesul la informaţiile privind evenimentele pe care statele membre şi le comunică reciproc şi care este inclusă în una dintre categoriile de părţi interesate stabilite în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 376/2014;

(14) pericol - o situaţie sau un obiect care poate cauza moartea sau vătămarea unei persoane, avarierea unui echipament sau a unei structuri, pierderea de materiale sau reducerea capacităţii unei persoane de a îndeplini o funcţie prevăzută;

(15) punct de contact - autoritatea competentă desemnată în conformitate cu art. 6 alin. (3) din Regulamentul (UE) nr. 376/2014, pentru informaţiile solicitate de o parte interesată stabilită într-un stat membru al Uniunii Europene; în România, autoritatea competentă desemnată în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din calitatea de punct de contact este CIAS;

(16) Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă - pachet integrat de acte juridice şi activităţi destinat managementului siguranţei la nivel naţional;

(17) raportor - persoana fizică care raportează un eveniment sau alte informaţii legate de siguranţă în temeiul prezentei reglementări şi al regulamentelor europene aplicabile;

(18) rănire gravă - rănirea unei persoane implicate într-un accident şi care:

a) necesită spitalizare pe o perioadă mai mare de 48 de ore, care începe în termen de şapte zile de la data la care s-a produs rănirea;

b) are o fractură de os (cu excepţia fracturilor superficiale la degete sau la nas);

c) are ruperi sau sfâşieri ale ţesuturilor care produc hemoragii grave, leziuni ale nervilor, muşchilor sau tendoanelor;

d) are o leziune a oricărui organ intern;

e) are arsuri de gradul doi sau trei sau orice arsuri care afectează mai mult de 5% din suprafaţa corpului;

f) a fost expusă la substanţe infecţioase sau la radiaţii periculoase;

(19) rănire mortală - rănirea unei persoane într-un accident care are ca urmare decesul acesteia în decurs de 30 de zile de la data producerii accidentului;

(20) sistem naţional de raportare - sistem de raportare (obligatorie sau voluntară) instituit la nivel naţional de către CIAS;

(21) sistem intern de raportare - sistem de raportare (obligatorie sau voluntară) instituit la nivel intern în cadrul unei organizaţii;

(22) sistem de management al siguranţei - abordarea sistematică a managementului siguranţei, ce implică inclusiv identificarea structurilor organizatorice, responsabilităţilor, politicilor şi procedurilor necesare şi include orice sistem de management care tratează managementul siguranţei în mod independent sau integrat cu alte sisteme de management ale organizaţiei;

(23) taxonomie - practica şi ştiinţa clasificării lucrurilor, faptelor şi conceptelor, incluzând principiile care stau la baza acestor clasificări;

(24) taxonomia ADREP - set de definiţii şi descrieri adoptat la nivelul OACI, utilizat pentru raportarea şi colectarea informaţiilor privind evenimentele de aviaţie.

1.5. Documente de referinţă

a) Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Legea nr. 55/2010 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile;

c) Hotărârea Guvernului nr. 228/2013 privind desemnarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile ca agenţie specializată de intervenţie;

d) Hotărârea Guvernului nr. 1.013/2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile;

e) Ordonanţa Guvernului nr. 26/2009 privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile, aprobată cu modificări prin Legea nr. 55/2010;

f) Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările şi completările ulterioare;

g) Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.185/2006 privind desemnarea Regiei Autonome „Autoritatea Aeronautică Civilă Română” ca autoritate naţională de supervizare, organism tehnic specializat pentru îndeplinirea funcţiei de supervizare a siguranţei zborului în aviaţia civilă, la nivel naţional;

h) Ordonanţa Guvernului nr. 51/1999 privind investigaţia tehnică a accidentelor şi incidentelor din aviaţia civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 794/2001;

i) Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

j) Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.135/2015 privind măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.321/2007 şi (CE) nr. 1.330/2007 ale Comisiei;

k) Regulamentul (CE) nr. 216/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 februarie 2008 privind normele comune în domeniul aviaţiei civile şi instituirea unei Agenţii Europene de Siguranţă a Aviaţiei şi de abrogare a Directivei 91/670/CEE a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 1.592/2002 şi a Directivei 2004/36/CE, cu modificările ulterioare;

l) Regulamentul (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie privind investigarea şi prevenirea accidentelor şi incidentelor survenite în aviaţia civilă şi de abrogare a Directivei 94/56/CE;

m) Regulamentul (UE) nr. 376/2014 a! Parlamentului European şi al Consiliului din 3 aprilie 2014 privind raportarea, analiza şi acţiunile subsecvente cu privire la evenimentele de aviaţie civilă, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2003/42/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, şi a Regulamentelor (CE) nr. 1.321/2007 şi (CE) nr. 1.330/2007 ale Comisiei;

n) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1018 al Comisiei din 29 iunie 2015 de stabilire a unei liste de clasificare a evenimentelor de aviaţie civilă care trebuie raportate în mod obligatoriu în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 376/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului;

o) anexa 13 OACI - Investigarea accidentelor şi incidentelor de aviaţie civilă (Aircraft Accident and Incident Investigation), în vigoare;

p) anexa 19 OACI - Managementul siguranţei (Safety Management), în vigoare.

1.6. Domeniu de aplicabilitate

(1) Prevederile prezentei reglementări se aplică:

a) accidentelor şi incidentelor grave, care se investighează în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 996/2010 şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 51/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 794/2001;

b) altor evenimente cu risc semnificativ pentru siguranţă în afara celor menţionate la lit. a), care pun în pericol sau care, dacă nu sunt remediate sau abordate, ar pune în pericol o aeronavă, ocupanţii acesteia, orice altă persoană, echipament sau instalaţie care este utilizată în exploatarea aeronavelor;

c) oricărei alte informaţii/situaţii relevante pentru siguranţă.

(2) Prevederile prezentei reglementări se aplică ori de câte ori:

a) un accident sau incident grav în legătură cu o aeronavă S-a produs pe teritoriul României;

b) un accident sau incident grav s-a produs în afara teritoriului României şi este în legătură cu o aeronavă civilă:

(i) înmatriculată în România; sau

(ii) operată de un agent aeronautic civil român;

c) un eveniment cu risc semnificativ pentru siguranţă s-a produs pe teritoriul României şi este în legătură cu o aeronavă:

(i) înmatriculată în România; sau

(ii) operată de un agent aeronautic civil român; sau

(iii) pentru care au fost asigurate servicii (de exemplu, navigaţie aeriană, handling, alimentare cu combustibil

etc.) sau facilităţi de către un agent aeronautic civil român;

d) un eveniment cu risc semnificativ pentru siguranţă s-a produs în afara teritoriului României şi este în legătură cu o aeronavă civilă:

(i) înmatriculată în România; sau

(ii) operată de un agent aeronautic civil român.

(3) Prevederile Regulamentului nr. (UE) 376/2014 şi ale prezentei reglementări se aplică inclusiv evenimentelor în care sunt implicate aeronavele prevăzute în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 216/2008, cu modificările ulterioare.

(4) Prevederile Regulamentului nr. (UE) 376/2014 şi ale prezentei reglementări se aplică inclusiv evenimentelor legate de aerodromurile certificate din România.

 

CAPITOLUL II

Responsabilităţi

 

2.1. Responsabilităţi specifice CIAS:

a) colectează, evaluează, prelucrează, analizează,

stochează şi diseminează informaţiile privind evenimentele de aviaţie civilă raportate;

b) instituie şi administrează baza de date naţională în care sunt stocate informaţiile provenite din rapoartele de eveniment transmise către CIAS;

c) introduce în baza de date naţională informaţiile primite în urma raportării obligatorii şi raportării voluntare, când acestea îndeplinesc prevederile Regulamentului (UE) nr. 376/2014 şi ale prezentei reglementări;

d) în calitate de punct de contact, asigură transferul către ECR şi diseminarea către părţile interesate a informaţiilor de siguranţă stocate în baza de date naţională;

e) efectuează investigaţiile privind siguranţa accidentelor şi incidentelor grave, precum şi a altor evenimente cu risc semnificativ pentru siguranţă, în baza legislaţiei aplicabile domeniului, în vigoare;

f) efectuează investigaţiile privind siguranţa ale altor evenimente decât accidentele sau incidentele grave, dacă cercetările/investigaţiile interne efectuate de agenţii aeronautici nu au identificat cauzele reale ale evenimentelor şi măsurile corective/preventive sunt inadecvate sau insuficiente;

g) emite recomandări de siguranţă în conformitate cu Regulamentul (UE) 996/2010;

h) după caz, solicită oricărui agent aeronautic civil efectuarea şi transmiterea, în termen de 90 de zile, a unui raport intern privind analiza oricărui eveniment de aviaţie civilă raportat, pentru care nu s-au primit informaţii suficiente/subsecvente;

i) ia măsuri, potrivit competenţelor sale, pentru a informa autorităţile şi organizaţiile de aviaţie civilă străine cu privire la aspectele de siguranţă identificate ca urmare a rapoartelor de eveniment primite, în vederea remedierii şi prevenirii deficienţelor de siguranţă;

j) asigură calitatea datelor din baza de date naţională;

k) asigură protecţia, confidenţialitatea şi utilizarea adecvată a informaţiilor primite;

l) asigură accesul deplin al AACR la baza de date naţională;

m) pune la dispoziţia organizaţiilor mijloace sau materiale de îndrumare în conformitate cu prevederile prezentei reglementări;

n) desemnează personal din cadrul propriei organizaţii pentru a face parte din reţeaua de analişti instituită la nivel european în domeniul siguranţei (NetWork of Analysts).

2.2. Responsabilităţi specifice AACR:

a) evaluează şi analizează informaţiile din baza de date naţională în vederea menţinerii şi îmbunătăţirii nivelului de siguranţă;

b) utilizează datele din baza de date naţională pentru atingerea obiectivelor din PNSAC;

c) în cadrul procesului de supraveghere a agenţilor aeronautici civili, se asigură că:

(i) sistemul intern de raportare este implementat şi funcţional, iar evenimentele cu risc semnificativ pentru siguranţă sunt raportate către CIAS;

(ii) măsurile corective/preventive rezultate în urma investigaţiilor interne ale evenimentelor de aviaţie civilă sunt implementate şi eficiente;

(iii) recomandările de siguranţă emise de CIAS în atenţia AACR sunt implementate;

d) ia măsuri, potrivit competenţelor sale, pentru a informa autorităţile şi organizaţiile de aviaţie civilă străine cu privire la aspecte de siguranţă identificate ca urmare a analizelor efectuate;

e) desemnează personal calificat pentru a face parte din reţeaua de analişti instituită la nivel european în domeniul siguranţei (NetWork of Analysts).

2.3. Responsabilităţi specifice organizaţiilor stabilite în România:

a) să instituie la nivel intern sisteme de raportareobligatorie şi raportare voluntară, potrivit obligaţiilor ce le revin conform legislaţiei aplicabile în vigoare;

b) să raporteze către CIAS informaţiile detaliate privind evenimentele de aviaţie civilă colectate în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 376/2014;

c) să se asigure că informaţiile din rapoartele transmise către CIAS sunt complete şi coerente conform legislaţiei aplicabile în vigoare;

d) să asigure furnizarea datelor suplimentare solicitate de CIAS;

e) să analizeze/investigheze intern imediat orice eveniment raportat care a afectat sau poate afecta siguranţa, în vederea stabilirii de măsuri corective/preventive;

f) să se asigure că măsurile corective/preventive stabilite în urma analizei/investigării interne sunt implementate şi eficiente;

g) la solicitarea AACR, să transmită orice raport de eveniment sau document elaborat conform pct. 7.1 (3);

h) în cazul în care au loc acţiuni subsecvente raportării, să informeze raportorul asupra finalităţii demersului său;

i) să respecte principiile „Culturii juste prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 376/2014;

j) să asigure protecţia informaţiilor referitoare la datele de identificare ale raportorilor şi persoanelor menţionate în rapoarte sau altor informaţii care pot dezvălui identitatea raportorului şi a persoanelor menţionate în rapoarte;

k) să utilizeze mijloacele de raportare3 indicate;

l) în procedurile interne de raportare ale aerodromurilor, să se detalieze elemente specifice de raportat, cel puţin pentru punctele 1.2.(2), 1.2.(5), 1.3.(3), 1.3.(4), 1.3.(6), 1.3.(7), 1.3.(8) din anexa IV la Regulamentul (UE) nr. 2015/1018. Elementele specifice de raportat se corelează cu cerinţele tehnice şi operaţionale reglementate ce decurg din operaţiunile permise pentru aerodromurile în cauză.

 

CAPITOLUL III

Raportarea obligatorie şi raportarea voluntară

 

3.1. Raportarea obligatorie

(1) Raportarea evenimentelor cu risc semnificativ pentru siguranţa aviaţiei civile este obligatorie.

(2) Pentru raportarea obligatorie se utilizează:

a) sistemele de raportare obligatorie dezvoltate la nivel intern în cadrul organizaţiilor; şi

b) sistemul de raportare obligatorie, instituit de CIAS la nivel naţional; raportarea către CIAS se va face după cum urmează:

(i) on-line pe pagina web a CIAS sau prin descărcarea formularelor de raportare de pe pagina web a CIAS şi transmiterea acestora utilizând mijloace alternative (fax, poştă electronică etc.); această modalitate de raportare poate fi utilizată pe o perioadă de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei reglementări;

(ii) pentru organizaţiile care utilizează în sistemul intern de raportare aplicaţia ECCAIRS, prin transmiterea raportului de eveniment în format ECCAIRS, compatibil cu versiunea utilizată în sistemul naţional de raportare;

c) raportarea evenimentelor cu risc semnificativ pentru siguranţa aviaţiei civile se face de persoanele fizice4  prin sistemul de raportare instituit la nivel intern de organizaţie, în conformitate cu procedurile interne de raportare, către funcţia sau structura internă responsabilă cu gestionarea raportărilor interne; în cazul în care raportarea nu se realizează prin sistemul intern, persoanele fizice pot să îşi îndeplinească obligaţia de raportare utilizând sistemul instituit de CIAS la nivel naţional, cu respectarea termenului prevăzut la art. 4 alin. (7) din Regulamentul (UE) 376/2014, de maximum 72 de ore de la momentul în care au luat cunoştinţă de producerea evenimentului; atunci când raportorul utilizează sistemul de raportare instituit la nivel intern, evenimentul nu este raportat şi către CIAS în vederea evitării dublei raportări; evenimentul este raportat de organizaţie către CIAS potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 376/2014.

Schema de raportare obligatorie şi raportare voluntară a evenimentelor este prezentată în anexă.

(3) în cazul accidentelor şi incidentelor grave, raportarea se face atât intern, la nivelul organizaţiei, cât şi către CIAS, în cel mai scurt timp posibil, de orice persoană fizică sau juridică care deţine informaţii relevante:

a) telefonic, cât mai curând posibil, la numerele de telefon operaţionale5; şi

b) prin sistemul de raportare instituit la nivel naţional, în maximum 72 de ore.

(4) Rapoartele de eveniment conţin cel puţin informaţiile prevăzute în anexa nr. I la Regulamentul (UE) nr. 376/2014, iar în cazul accidentelor şi incidentelor grave şi pe cele prevăzute la art. 7 alin. (3) din OG nr. 51/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 794/2001.

(5) Raportorul poate furniza suplimentar şi alte informaţii pe care le consideră relevante în vederea identificării şi descrierii pericolelor şi determinării factorilor de risc.

(6) Rapoartele de eveniment, care pot reprezenta un risc semnificativ pentru siguranţă şi care sunt colectate intern, se transmit către CIAS în maximum 72 de ore de la luarea la cunoştinţă a evenimentului, prin grija funcţiei (persoanei)/ structurii interne responsabile cu gestionarea rapoartelor

(7) în situaţia în care raportorii au dubii asupra obligativităţii raportării, se recomandă raportarea evenimentului.

3.2. Raportarea voluntară

(1) Orice persoană este încurajată să raporteze voluntar orice eveniment şi orice informaţie, percepute ca fiind un pericol real sau potenţial pentru siguranţa aviaţiei, către funcţia/structura internă a propriei organizaţii şi/sau direct către CIAS.


2 Sistemele de raportare sunt parte integrantă a sistemelor de management al siguranţei dezvoltate în cadrul organizaţiilor.

3 Formular de raportare pus la dispoziţie pe site-ul CIAS sau format fişier E5X sau prin intermediul aplicaţiei ECCAIRS fişier format e5f.

4 Persoanele fizice sunt enumerate la art. 4 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 376/2014.

5 Numerele de telefon operaţionale se regăsesc pe pagina web a CIAS: www.cias.gov.ro

 

(2) Pentru raportarea voluntară se utilizează:

a) sistemele de raportare voluntară interne, instituite la nivelul organizaţiilor; şi/sau6

b) sistemul de raportare voluntar, instituit de CIAS la nivel naţional; raportarea către CIAS se va face după cum urmează:

- on-line pe pagina web a CIAS; sau

- prin descărcarea formularelor de raportare de pe pagina web a CIAS şi transmiterea acestora utilizând mijloace alternative (fax, poştă electronică etc.).

(3) Informaţiile privind evenimentele de siguranţă care sunt raportate prin sistemul de raportare voluntară conţin cât mai multe din elementele prevăzute în anexa nr. I la Regulamentul (UE) nr. 376/2014.

(4) CIAS asigură anonimatul raportorului şi al persoanelor nominalizate în rapoarte şi utilizează informaţiile cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 376/2014.

(5) Persoana care raportează voluntar un eveniment de aviaţie civilă are şi posibilitatea transmiterii raportului în plic închis şi sigilat, cu menţiunea „CONFIDENŢIAL”. Ulterior, în vederea stabilirii modului de tratare a evenimentului raportat, CIAS îşi rezervă dreptul de a contacta raportorul. Raportul iniţial este înregistrat în baza de date şi clasificat CONFIDENŢIAL, FĂRĂ DATE DE IDENTIFICARE ALE RAPORTORULUI.


6 Atunci când raportorul utilizează sistemul de raportare instituit la nivel intern, evenimentul nu este raportat şi către CIAS în vederea evitării dublei raportări. Evenimentul este raportat de organizaţie către CIAS potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 376/2014.

 

 

CAPITOLUL IV

Gestionarea informaţiilor

 

4.1. Generalităţi

(1) Gestionarea, respectiv colectarea, evaluarea, prelucrarea, analizaşi stocarea, informaţiilor privind evenimentele de aviaţie civilă raportate prin sistemele de raportare obligatorie şi raportare voluntară este obligatorie atât la nivel naţional, cât şi la nivel intern, în cadrul organizaţiilor.

(2) Gestionarea informaţiilor privind evenimentele de aviaţie se realizează de personal desemnat:

a) la nivel naţional de către autorităţile competente cu atribuţii în acest sens;

b) la nivel intern de către organizaţii.

(3) Baza de date naţională şi bazele de date interne ale organizaţiilor conţin informaţiile corespunzătoare câmpurilor obligatorii prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 376/2014.

Setul de date obligatorii include:

(i) un set de date comune (raportate pentru toate evenimentele);

(ii) un set de date specifice (raportate în corelaţie cu categoria şi tipul evenimentului7).

4.2. Gestionarea informaţiilor de către autorităţile naţionale de aviaţie civilă

(1) CIAS colectează, evaluează, prelucrează, analizează şi stochează informaţiile privind accidentele, incidentele grave şi alte evenimente cu risc semnificativ pentru siguranţă, conform prevederilor Regulamentului (UE) nr. 376/2014.

(2) CIAS stochează informaţiile provenite din rapoartele evenimentelor de aviaţie civilă în baza de date naţională.

(3) Baza de date naţională conţine toate informaţiile privind evenimentele care pot prezenta un risc semnificativ pentru siguranţa aviaţiei civile, inclusiv accidentele şi incidentele grave de aviaţie civilă.

(4) în vederea promovării „Culturii juste”, CIAS gestionează rapoartele de eveniment astfel încât să prevină utilizarea informaţiilor în alte scopuri decât siguranţa şi să asigure în mod corespunzător confidenţialitatea identităţii raportorului şi a persoanelor menţionate în rapoartele de eveniment.

(5) în scopul asigurării compatibilităţii cu bazele de date ale autorităţilor competente ale ţărilor partenere sau organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilă la care România este parte, baza de date naţională utilizează aplicaţia ECCAIRS şi taxonomia OACIADREP.

(6) CIAS pune la dispoziţia agenţilor aeronautici, după caz, mijloacele de raportare menţionate la pct. 2.3. lit. k) însoţite de materiale de îndrumare.

(7) CIAS înştiinţează AACR ori de câte ori şi-a exprimat acordul privind instituirea unui mecanism simplificat potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 376/2014.

(8) AACR, în calitate de organism tehnic specializat care are ca obiect de activitate exercitarea funcţiei de supervizare a siguranţei aviaţiei civile din România, evaluează şi analizează informaţiile privind evenimentele de aviaţie civilă raportate şi înregistrate în baza de date naţională.

4.3. Gestionarea informaţiilor de către organizaţii

(1) Organizaţiile stabilite în România colectează, evaluează, prelucrează, analizează şi stochează informaţiile primite prin sistemele de raportare obligatorie şi raportare voluntară instituite la nivel intern. Organizaţiile au obligaţia să raporteze către CIAS doar informaţiile privind evenimentele care pot reprezenta un risc semnificativ pentru siguranţă8.

(2) Organizaţiile stabilite în România stochează în propriile baze de date informaţiile colectate prin sistemele interne de raportare obligatorie şi raportare voluntară. Constituirea bazelor de date interne se realizează cu respectarea cerinţelor privind: compatibilitatea cu aplicaţia ECCAIRS, taxonomia ADREP şi formatele electronice standardizate.

(3) în vederea aplicării pct. 4.3. (2), CIAS pune la dispoziţia organizaţiilor mijloace şi/sau materiale de îndrumare.


7 Spre exemplu: evenimentele raportate de organizaţiile de proiectare nu conţin informaţii legate de serviciile de navigaţie aeriană şi invers.

8 A se vedea atât art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 376/2014, cât şi Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1018 al Comisiei.

 

CAPITOLUL V

Calitatea datelor şi conţinutul rapoartelor de eveniment

 

5.1 Calitatea datelor

(1) Datele colectate prin sistemele de raportare obligatorie şi raportare voluntară, atât la nivelul CIAS, cât şi la nivelul organizaţiilor, respectă următoarele principii de calitate:

a) acurateţea - datele sunt reale, sigure şi suficient de detaliate;

b) exactitatea - datele corespund evenimentului raportat;

c) validitatea - datele sunt consistente, suficiente şi permit identificarea clasei/categoriei/tipului de eveniment;

d) relevanţa - datele identifică elementele legate de evenimentul raportat şi servesc acţiunilor subsecvente raportării;

e) integralitatea - datele sunt complete şi precise;

f) promptitudinea - datele sunt colectate şi procesate în cel mai scurt timp posibil, cu respectarea termenelor stabilite de prevederile aplicabile.

(2) CIAS instituie la nivel intern o procedură de verificare a calităţii datelor în vederea îmbunătăţirii coerenţei acestora.

(3) Organizaţiile stabilite în România instituie ia nivel intern proceduri de verificare a calităţii datelor.

(4) în vederea îndeplinirii obligaţiilor privind calitatea datelor transmise, CIAS pune la dispoziţia organizaţiilor materiale de îndrumare.

Se recomandă organizaţiilor să depersonalizeze informaţiile raportate către CIAS.

(5) CIAS şi organizaţiile stochează şi transmit datele privind evenimentele raportate numai după verificarea conformării acestora cu cerinţele de calitate. Verificarea vizează cel puţin următoarele aspecte:

(i) eliminarea erorilor de introducere a datelor;

(ii) completarea tuturor câmpurilor obligatorii;

(iii) utilizarea corectă a taxonomiei ADREP;

(iv) corelarea datelor din bazele de date cu cele provenite din rapoartele iniţiale.

5.2. Conţinutul rapoartelor Iniţiale şi ulterioare privind evenimentele de aviaţie civilă

(1) Rapoartele de eveniment conţin informaţii care respectă principiile de la pct. 5.1. (1) şi cerinţele de la pct. 3.1. (4).

(2) Rapoartele ulterioare, acolo unde sunt necesare:

a) completează datele transmise iniţial;

b) corectează, după caz, clasificarea (clasa, categoria), tipul evenimentului şi clasificarea riscului;

c) stabilesc cauzele producerii evenimentelor;

d) conţin măsuri corective/preventive.

(3) în rapoartele de eveniment transmise către CIAS de organizaţiile din România, clasificarea riscului aferent evenimentului în cauză este obligatorie odată cu intrarea în vigoare a prevederilor specifice sistemului comun european de clasificare a riscurilor.

(4) în vederea aplicării pct. 5.2. (3), AACR poate pune la dispoziţia organizaţiilor mijloace şi/sau materiale de îndrumare pentru clasificarea riscului.

 

CAPITOLUL VI

Schimbul, diseminarea şi protecţia informaţiilor

 

6.1. Schimbul de informaţii

(1) Având în vedere prevederile art. 3 alin. (4) din OMT nr. 1.135/2015, CIAS asigură:

a) schimbul de informaţii aflate în baza de date naţională cu organismele internaţionale de aviaţie civilă, autorităţile de stat ale altor ţări, EASAşi Comisia Europeană;

b) transferul informaţiilor în Fişierul european centralizat (ECR), în care sunt stocate toate rapoartele de eveniment colectate la nivelul Uniunii Europene;

c) transmiterea de informaţii în urma solicitărilor primite de la părţile interesate, cu respectarea cerinţelor specifice.

(2) Organizaţiile stabilite în România transferă către CIAS, în formate compatibile ECCAIRS/ADREP, informaţiile din bazele de date instituite la nivel intern.

(3) în cazul evenimentelor cu risc semnificativ pentru siguranţă sau al analizelor efectuate conform procedurii menţionate la pct. 7.2.(1), ori de câte ori consideră că este necesar, CIAS se adresează autorităţilor de stat competente din alte ţări pentru a le transmite sau solicita informaţii şi notifică AACR în acest sens.

(4) în cazul evenimentelor cu risc semnificativ pentru siguranţă sau în urma analizelor efectuate conform procedurii menţionate la pct. 7.2.(4), ori de câte ori consideră că este necesar, AACR se adresează autorităţilor de stat competente din alte ţări pentru a le transmite sau solicita informaţii şi notifică CIAS în acest sens.

6.2. Diseminarea informaţiilor

(1) CIAS publică anual un raport conţinând informaţii privind evenimentele de aviaţie civilă colectate prin sistemele de raportare obligatorie şi raportare voluntară instituite la nivel naţional, în scopul informării asupra nivelului de siguranţă.

(2) La transmiterea către terţi a informaţiilor privind evenimentele de aviaţie civilă colectate, CIAS respectă obligaţiile privind confidenţialitatea datelor şi principiile „Culturii juste”.

6.3. Protecţia informaţiilor

(1) Autorităţile naţionale de aviaţie civilă cu atribuţii privind siguranţa şi organizaţiile stabilite în România au obligaţia, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, să asigure confidenţialitatea informaţiilor colectate şi să le utilizeze numai în scopul prezentei reglementări.

(2) Fără a contraveni legislaţiei penale aplicabile, se evită declanşarea de proceduri de urmărire penală referitor la încălcări nepremeditate sau involuntare ale legii, ce au fost observate numai ca urmare a raportării obligatorii/voluntare, cu excepţia cazurilor dovedite de ignorare clară, gravă şi serioasă a unui risc evident, şi de neîndeplinire gravă a responsabilităţii profesionale de a lua măsuri.

(3) Prevederile de mai sus se aplică fără a contraveni legislaţiei naţionale privind accesul la informaţii al autorităţilor judiciare.

(4) CIAS încheie acorduri administrative cu autorităţile judiciare în vederea asigurării unui echilibru între necesitatea unei bune administrări a justiţiei, pe de o parte şi nevoia de a avea întotdeauna la dispoziţie informaţii privind siguranţa, pe de altă parte.

(5) CIAS se asigură că datele de identificare, în special numele şi adresele persoanelor fizice nu sunt niciodată înregistrate în baza de date naţională.

(6) Organizaţiile se asigură că rapoartele de eveniment sunt depersonalizate la înregistrarea acestora în bazele interne de date.

6.4. Cultura justă

(1) Organizaţiile şi autorităţile de stat cu atribuţii privind siguranţa nu aplică sancţiuni raportorilor sau persoanelor menţionate în rapoartele de eveniment, cu excepţia cazurilor în care se impun măsuri necesare în beneficiul siguranţei9.

(2) Prevederile de mai sus se vor aplica fără a contraveni legislaţiei naţionale privind accesul la informaţii al autorităţilor judiciare.

(3) Autorităţile naţionale de aviaţie civilă şi organizaţiile din România adoptă norme interne privind „Cultura justă”, care trebuie să respecte următoarele aspecte:

a) corespund activităţilor specifice desfăşurate de organizaţie;

b) sunt susţinute prin procese documentate şi aplicate cu consecvenţă în cadrul organizaţiei;

c) includ printre altele definirea proceselor şi a personalului implicat, cu scopul de a facilita identificarea cazurilor de comportament neadecvat10;

d) documentează modul de gestionare, protejare şi diseminare a datelor de siguranţă şi identifică ce informaţii depersonalizate sunt dezvăluite în beneficiul siguranţei la nivel intern;

e) analiza evenimentelor raportate de organizaţii se concentrează în primul rând asupra performanţei sistemului/ sistemelor interne şi a factorilor care au contribuit la producerea evenimentului şi nu pe stabilirea culpei şi responsabilităţii individuale;

f) la evaluarea responsabilităţii individuale, organizaţia identifică dacă acţiunile, omisiunile sau deciziile luate corespund experienţei şi pregătirii personalului şi nu se concentrează pe efectul/rezultatul/consecinţa evenimentului produs; suportul acordat personalului în cazul în care acesta, ca urmare a raportării unui eveniment, face subiectul unor proceduri externe (justiţie, media etc.) consolidează încrederea reciprocă pe care se bazează „Cultura justă” din organizaţie;


9 Aceste măsuri pot include instruire suplimentară, suspendarea licenţei, suspendarea certificatului, suspendarea activităţii pe o perioadă determinată etc.

10 A se vedea art. 16 alin. (10) din Regulamentul (UE) nr. 376/2014.

 

g) principiile „Culturii juste” sunt implementate efectiv şi promovate în cadrul organizaţiei la toate nivelurile; tot personalul organizaţiei, inclusiv managerii, demonstrează încredere, respect reciproc şi colaborează pentru instituirea unui mediu bazat pe încredere în toată organizaţia; personalul este instruit în spiritul „Culturii juste” şi toate documentele aferente îi sunt puse la dispoziţie;

h) după publicarea normelor interne, mediul corespunzător „Culturii juste” se menţine, prin acţiuni dedicate efectuate în mod constant;

i) personalul organizaţiei, inclusiv managerii, trebuie să înţeleagă şi să accepte responsabilităţile ce le revin în aplicarea procedurilor interne aferente „Culturii juste” şi în promovarea acesteia;

j) comportamentul şi acţiunile pozitive ale personalului sunt înregistrate şi încurajate;

k) în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 376/2014, raportorii şi alte persoane menţionate în rapoartele de eveniment sunt protejate.

 

CAPITOLUL VII

Analiza informaţiilor raportate

 

7.1. Analiza informaţiilor raportate la nivelul organizaţiilor stabilite în România

(1) Organizaţiile elaborează şi implementează o procedură de analiză a informaţiilor conţinute în rapoartele de eveniment colectate prin sistemele interne de raportare obligatorie şi raportare voluntară, în scopul identificării pericolelor şi riscurilor asociate în vederea stabilirii măsurilor corective/preventive.

(2) Organizaţiile elaborează şi implementează o procedură de monitorizare a aplicării şi eficacităţii măsurilor corective/ preventive.

(3) în cazul în care analiza evenimentelor conduce la identificarea de riscuri semnificative (reale sau potenţiale) pentru siguranţă, organizaţiile transmit către CIAS:

a) în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de eveniment, rezultatele preliminare ale analizei efectuate, precum şi măsurile corective/preventive identificate;

b) imediat ce sunt disponibile, dar nu mai târziu de 3 luni de la data primirii raportului de eveniment, rezultatele finale ale analizei.

(4) Organizaţiile se asigură că informaţiile obligatorii care lipsesc din raportarea iniţială a unui eveniment sunt transmise ulterior către CIAS.

(5) în cazul evenimentelor colectate prin sistemul intern de raportare voluntară, prin procedura prevăzută la pct. 7.1.(1) se stabileşte dacă acestea ar putea face obiectul raportării obligatorii11, situaţie în care sunt raportate către CIAS, considerându-se totodată că raportorul şi-a îndeplinit obligaţia de raportare.

7.2. Analiza informaţiilor raportate la nivel naţional

(1) CIAS elaborează şi implementează o procedură de analiză a informaţiilor raportate prin sistemele naţionale de raportare obligatorie şi raportare voluntară, în scopul:

a) stabilirii clasei12 evenimentului şi a acţiunilor ce decurg ca urmare a clasificării efectuate;

b) identificării pericolelor şi riscurilor asociate în vederea emiterii de recomandări de siguranţă.

(2) în baza prevederilor legale în vigoare la data producerii evenimentului, CIAS poate declanşa o investigaţie privind siguranţa, în scopul prevenirii producerii unui alt eveniment similar, potrivit prevederilor specifice. Investigaţia include colectarea şi analizarea informaţiilor, expunerea concluziilor şi a factorilor contributivi, şi după caz, formularea de recomandări privind siguranţa.

(3) CIAS se asigură că informaţiile referitoare la analiza fiecărui eveniment şi măsurile corective/preventive transmise de organizaţii sunt înregistrate în baza de date naţională după cum este prezentat în schema de raportare obligatorie şi raportare voluntară.

(4) AACR elaborează şi implementează o procedură de analiză a informaţiilor referitoare la evenimentele din baza de date naţională, în scopul:

a) identificării pericolelor şi riscurilor asociate;

b) stabilirii, la nivel naţional, de măsuri pentru diminuarea pericolelor şi riscurilor identificate; în acest sens, AACR elaborează şi implementează o procedură de monitorizare a aplicării şi eficacităţii măsurilor respective;

c) identificării erorilor de evaluare a riscului transmise prin rapoartele de eveniment; în acest sens, în vederea reclasificării riscului şi validării datelor, AACR notifică organizaţiile şi CIAS.

(5) AACR monitorizează aplicarea şi eficacitatea măsurilor corective/preventive identificate de organizaţii conform procedurii menţionate la pct. 7.1 .(1). În situaţia în care măsurile corective/preventive identificate de organizaţii sunt considerate inadecvate, AACR solicită acestora măsuri suplimentare.

(6) în vederea efectuării de analize complete, AACR poate solicita organizaţiilor orice raport de eveniment sau document elaborat conform pct. 7.1(3).

(7) în cazul în care consideră necesar (ca urmare a evaluării datelor din baza de date naţională, a analizelor efectuate şi a altor acţiuni corelate) AACR desfăşoară activităţi de inspecţie şi/sau audit, în conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile sale specifice.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii tranzitorii şi finale

 

8.1 CIAS şi AACR colaborează cu statele membre UE şi EASA şi asigură participarea reprezentanţilor lor la acţiunile organizate pe plan european pentru schimbul şi analiza informaţilor cuprinse în ECR în temeiul art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 376/2014.

8.2. În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, CIAS şi AACR colaborează permanent prin orice mijloace (protocoale, înţelegeri şi altele) pentru asigurarea unui schimb eficient de date privind evenimentele de aviaţie civilă colectate prin sistemele de raportare naţionale.

8.3 Omiterea raportării evenimentelor de aviaţie civilă de către cei care au această obligaţie, sau obstrucţionarea raportării, se sancţionează conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei Guvernului nr. 51/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 794/2001, aplicabile la data producerii evenimentului.

8.4. Anexa face parte integrantă din prezenta reglementare.

8.5. La data intrării în vigoare a prezentei reglementări, CIAS şi AACR pun la dispoziţie numerele de telefon, fax, adrese de e-mail şi poştale şi orice alte date de contact.


11 A se vedea Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2015/1018.

12 Conform taxonomiei OACIADREP.

 

ANEXA

la reglementare

 

Schema de raportare obligatorie şi raportare voluntară

 


To - momentul producerii evenimentului.

Persoană - persoana care raportează (raportorul).

 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Nr. 1.026 din 12 iulie 2016

Nr. 1.125 din 27 iulie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea criteriilor de selecţie şi a modalităţii de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor publice specifice de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Având în vedere

- Referatul nr. 205.179/2016, aprobat de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

în temeiul prevederilor:

- Hotărârii Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare;

- Hotărârii Guvernului nr. 8/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 17/2016 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru probarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi pentru înfiinţarea funcţiei de ataşat agricol;

- Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale şi ministrul afacerilor externe emit prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă criteriile de selecţie şi modalitatea de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor publice specifice de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform prevederilor anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 3. - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Afacerilor Externe vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar Direcţia management resurse umane îl va comunica Serviciului de presă şi relaţii publice în vederea afişării pe site-ul www.madr.ro.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Ministrul afacerilor externe,

Achim Irimescu

Lazăr Comănescu

 

 

ANEXĂ

 

CRITERIILE DE SELECŢIE

şi modalitatea de organizare a concursului de ocupare a funcţiilor publice specifice de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

CAPITOLUL I

Prevederi generale

 

Art. 1. - În vederea asigurării reprezentării României atât în statele membre UE, cât şi în statele terţe, în domeniul politicii agricole comune şi promovării produselor agroalimentare, în cadrul structurii de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, sunt prevăzute funcţii de ataşat agricol.

Art. 2. - Funcţiile de ataşat agricol pot fi ocupate, prin concurs, de către funcţionarii publici din cadrul MADR şi al instituţiilor subordonate acestuia.

Art. 3. - Principiile care stau la baza organizării şi desfăşurării concursului sunt:

a) competenţa - principiul potrivit căruia funcţionarii publici care doresc să ocupe un post de ataşat agricol trebuie să deţină şi să demonstreze/confirme cunoştinţele, abilităţile şi competenţele necesare în vederea exercitării atribuţiilor şi responsabilităţilor aferente postului;

b) competiţia - principiul potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor necesare ocupării unui post de ataşat agricol se face prin concurs;

c) egalitatea de tratament şi egalitatea de şanse - principii potrivit cărora se recunoaşte în mod egal vocaţia tuturor funcţionarilor publici din cadrul MADR şi instituţiilor subordonate acestuia, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de prezentul document;

d) transparenţa - principiu potrivit căruia MADR are obligaţia de a pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la cariera profesională a ataşaţilor agricoli.

 

CAPITOLUL II

Criteriile de selecţie a funcţionarilor publici care se înscriu la concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor publice specifice de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Art. 4. - Se poate înscrie la concursul organizat în vederea ocupării funcţiilor publice specifice de ataşat agricol din cadrul MADR persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este funcţionar public cu raport de serviciu cu MADR sau cu una dintre instituţiile subordonate acestuia;

b) are o vechime cumulată de cel puţin 1 an în MADR sau în instituţiile subordonate acestuia, în ultimii 5 ani;

c) a urmat studii superioare de lungă durată la o instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, recunoscută de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;

d) are minimum 1 an experienţă în domeniul studiilor absolvite;

e) are calificativul „foarte bine” la ultima evaluare a performanţelor profesionale individuale;

f) este declarat admis la proba suplimentară eliminatorie de testare a cunoştinţelor de limbă străină (limba engleză sau limba oficială din ţara în care îşi va desfăşura activitatea).

Art. 5. - Trimiterea în misiune permanentă în străinătate este condiţionată de deţinerea autorizaţiei de acces la informaţii clasificate cu nivel de secretizare corespunzător atribuţiilor din fişa postului, eliberată în baza avizului Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS).

Art. 6. - Trimiterea în misiune permanentă în străinătate este condiţionată de deţinerea adeverinţei care atestă faptul că funcţionarului public nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii, eliberată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS).

Art. 7. - Trimiterea în misiune permanentă în străinătate este condiţionată de obţinerea avizului Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

 

CAPITOLUL III

Organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiilor publice specifice de ataşat agricol din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Art. 8. - (1) Demararea procedurii de scoatere la concurs a posturilor vacante de ataşat agricol se face în urma înregistrării la Direcţia management resurse umane, denumită în continuare DMRU-MADR, a unei propuneri formulate de către structura în subordinea căreia se află Serviciul promovare şi schimburi cu produse agroalimentare, aprobată de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale.

(2) Propunerea de scoatere la concurs a funcţiilor publice specifice de ataşat agricol trebuie să cuprindă următoarele elemente:

a) fişa postului vacant scos la concurs, aprobată de ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;

b) bibliografia;

c) propunerile privind componenţa comisiei de concurs şi componenţa comisiei de soluţionare a contestaţiilor.

Art. 9. - (1) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului de ocupare a funcţiilor publice specifice de ataşat agricol este cea prevăzută la titlul II cap. II „Organizarea concursului de recrutare a funcţionarilor publici” din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Din comisia de concurs şi din comisia de soluţionare a contestaţiilor vor face parte, obligatoriu, reprezentanţi ai Direcţiei generale politici agricole şi industrie alimentară şi ai Direcţiei generale afaceri europene şi relaţii internaţionale din cadrul MADR.

(3) Proba suplimentară prevăzută la art. 4 lit. f) se desfăşoară după selecţia dosarelor şi se evaluează cu calificativul „admis” sau „respins”. Pot participa la proba scrisă a concursului numai candidaţii declaraţi admişi la proba suplimentară.

(4) Proba suplimentară se susţine în prezenţa unui evaluator extern şi a secretarului comisiei de concurs şi constă în traducerea scrisă a unui text în/din limba română şi în susţinerea unei conversaţii în limba străină, pe problematici din sfera de activitate a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(5) Timpul alocat pentru desfăşurarea probei suplimentare este de maximum 30 minute pentru fiecare candidat.

(6) Rezultatul probei suplimentare nu poate fi contestat.

 

CAPITOLUL IV

Pregătirea funcţionarilor publici selectaţi pentru ocuparea posturilor de ataşaţi agricoli vacante

în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

 

Art. 10. - Comisia de concurs transmite procesul-verbal cu rezultatele concursului la DMRU-MADR, iar aceasta demarează procedura internă privind pregătirea funcţionarilor publici în vederea trimiterii în misiune permanentă în străinătate în funcţia de ataşat agricol şi a completării documentelor necesare în vederea solicitării avizul MAE.

Art. 11. - Simultan, DMRU-MADR solicită CNSAS, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, cu modificările ulterioare, verificarea dosarelor funcţionarilor publici ce urmează să ocupe funcţia publică specifică de ataşat agricol în vederea obţinerii confirmării faptului că funcţionarului public nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii, în sensul legii.

Art. 12. - MADR are obligaţia să asigure autorizarea personalului care ocupă funcţia de ataşat agricol prin derularea procedurii specifice de verificare de securitate pentru obţinerea avizului ORNISS, Revalidarea personalului MADR care deţine funcţia de ataşat agricol şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul reprezentanţelor diplomatice ale MAE din Serviciul extern revine în sarcina MADR. În situaţia retragerii avizului ORNISS, MADR va întreprinde de urgenţă măsurile care se impun pentru a retrage de la post respectivul ataşat agricol.

Art. 13 - Funcţionarii publici selectaţi pentru ocuparea posturilor de ataşaţi agricoli vor efectua o pregătire practică, conform unui plan de pregătire, în cadrul direcţiilor de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Art. 14. - Planul de pregătire al viitorului ataşat agricol se întocmeşte de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale. Programul de pregătire poate dura până la 3 luni pentru persoanele care necesită o aprofundare a problematicii activităţii ataşatului agricol.

Art. 15. - La încheierea programului de pregătire, persoana selecţionată va supune aprobării ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cu avizul directorului general în competenţa căruia se află postul de ataşat agricol, proiectul mandatului minimal pentru primele 12 luni de activitate în străinătate.

 

CAPITOLUL V

Obţinerea şi retragerea

avizului Ministerului Afacerilor Externe pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate a ataşaţilor agricoli

 

Art. 16. - Trimiterea în misiune permanentă în străinătate a ataşaţilor agricoli se face de către ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.

Art. 17. - În vederea obţinerii avizului MAE, la nivelul MADR şi MAE se va respecta Procedura pentru acordarea avizului MAE pentru trimiterea în misiune permanentă în străinătate a ataşaţilor agricoli, aprobată prin ordin al ministrului afacerilor externe şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 18. - Nerespectarea sau aplicarea incompletă a Procedurii prevăzute la art. 17 are ca şi consecinţă neacordarea avizului MAE sau acordarea de către MAE a avizului nefavorabil.

Art. 19. - Pe toată durata misiunii permanente în străinătate, ataşaţii agricoli îşi vor desfăşura activitatea în baza Procedurii de funcţionare a ataşaţilor agricoli în cadrul misiunilor diplomatice ale României, aprobată prin ordin al ministrului afacerilor externe şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 20. - Nerespectarea sau aplicarea incompletă a Procedurii prevăzute la art. 19 are drept consecinţă retragerea avizului MAE pentru numirea ataşaţilor agricoli.

Art. 21. - Retragerea avizului MAE conduce la încheierea misiunii permanente în străinătate a ataşatului agricol şi reluarea activităţii pe funcţia publică deţinută anterior, în conformitate cu prevederile legale.

 

CAPITOLUL VI

Numirea şi încheierea mandatului pe posturile de ataşat agricol

 

Art. 22. - (1) Numirea la post, trimiterea în misiune permanentă în străinătate şi încheierea misiunii se fac pe baza ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale emis la propunerea directorului general în competenţa căruia se află postul de ataşat agricol, după obţinerea avizelor MAE şi ORNISS şi efectuarea programului de pregătire.

(2) Salariul de bază şi alte drepturi băneşti în valută se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.

Art. 23. - Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale poate emite un ordin pentru rechemarea de la post dacă apar circumstanţe care necesită o asemenea măsură.

Art. 24. - La începerea/terminarea misiunii permanente în străinătate se are în vedere o perioadă necesară predării - preluării atribuţiilor, conform cap. IV pct. 7 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, fără a depăşi 10 zile calendaristice, pentru personalul diplomatic.

 

CAPITOLUL VII

Dispoziţii finale

 

Art. 25. - În scopul aplicării corespunzătoare a prezentului ordin se desemnează ca persoane de contact:

a) pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: conducerea structurii care gestionează resursele umane (director general/director);

b) pentru Ministerul Afacerilor Externe; conducerea structurii care gestionează resursele umane (director general/director).

Art. 26. - Corespondenţa între MADR, MAE şi misiunea diplomatică din statul acreditar referitoare la aplicarea prevederilor prezentului ordin se va realiza prin intermediul Departamentului resurse umane din cadrul MAE (DRU-MAE).

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.