MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 611/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 611         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 328 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

558. - Hotărâre privind stabilirea fructelor proaspete distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev, a fondurilor necesare pentru distribuţia fructelor proaspete, a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe proaspete, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în scoli în anul şcolar 2016-2017

 

560. - Hotărâre pentru aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze în domeniile limbii, educaţiei, ştiinţei, tehnologiei şi învăţământului superior, al culturii, sportului, tineretului, mass-mediei şi turismului, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2015

 

561. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune

 

562. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.052/2011 privind reglementarea acţiunilor specifice aferente finanţării asistenţei din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

878. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind completarea anexei la 6rdinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi

 

1.071. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ale ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 328

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Gelu Strungaru şi Dumitru Madin în Dosarul nr. 2.101/116/2014 al Tribunalului Călăraşi - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.057D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la dispoziţii de lege identice cuprinse în Codul de procedură penală din 1968, şi anume deciziile nr. 600 din 21 septembrie 2006 şi nr. 494 din 19 aprilie 2011.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 8 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.101/116/2014, Tribunalul Călăraşi - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Gelu Strungaru şi Dumitru Madin cu ocazia soluţionării unei cauze penale în care inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 290 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, şi, respectiv, complicitate la dare de mită, prevăzută şi pedepsită de art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 290 alin. (1) din Codul penal coroborat cu art. 6 din Legea nr. 78/2000, infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare, întrucât, în cauzele în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani, asistenţa juridică este obligatorie numai în cursul judecăţii, iar nu şi în faza de urmărire penală, fază în care desemnarea unui avocat din oficiu este lăsată la aprecierea organului judiciar. Astfel, arată că dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală nu reglementează obligaţia organului judiciar de a asigura suspectului sau inculpatului şi în cursul urmăririi penale un apărător din oficiu în cauzele în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea mai mare de 5 ani, chiar dacă suspectul sau inculpatul este analfabet sau suferă de o boală psihică sau nu poate să se apere singur. Consideră că dispoziţiile de lege criticate creează discriminare între inculpaţii din cele două faze ale procesului penal şi lasă loc arbitrariului şi comportamentului discreţionar al organelor judiciare în aprecierea necesităţii asigurării unui apărător din oficiu. Arată că, prin obligarea organelor judiciare la asigurarea unui avocat din oficiu numai în cursul judecăţii, legiuitorul garantează dreptul la apărare numai într-o fază a procesului, iar nu în tot cursul procesului, aşa cum reiese din art. 24 din Constituţie, în condiţiile în care cererile şi contestaţiile din faza de urmărire penală pot fi făcute doar în anumite termene şi trebuie motivate în fapt şi în drept, ceea ce nu este la îndemâna tuturor suspecţilor şi inculpaţilor, indiferent de gradul de instruire, de starea psihică şi de nivelul de cunoştinţe juridice.

6. Tribunalul Călăraşi - Secţia penală apreciază că, în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) şi art. 24 din Constituţie, dispoziţiile art. 90 lit. b) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, în măsura în care, la acelaşi tratament sancţionator - e vorba de infracţiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 5 ani -, se stabilesc alţi termeni de asigurare a asistenţei juridice obligatorii, după cum procesul penal se află în faza de urmărire penală sau în faza de judecată.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispoziţiile de lege criticate reglementează două situaţii în care suspectul sau inculpatul trebuie să beneficieze de asistenţă juridică, instituind totodată în sarcina organului judiciar obligaţia de a asigura prezenţa unui apărător din oficiu, dacă nu există apărător ales. Respectarea de către organul judiciar a acestei obligaţii este garantată prin dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancţionează cu nulitatea absolută încălcarea dispoziţiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa este obligatorie. Dacă încălcarea a survenit în cursul urmăririi penale, nulitatea actului de procedură se constată în procedura de cameră preliminară, conform art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituţie referitor la dreptul la apărare. Dispoziţiile de lege criticate nu aduc atingere nici principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, câtă vreme incidenţa lor nu este determinată de o anumită calitate a suspectului sau a inculpatului. Astfel, orice suspect sau inculpat poate beneficia de asistenţă juridică din oficiu dacă nu are apărător ales şi se află într-una dintre situaţiile reglementate de art. 90 din Codul de procedură penală. În fine, nu se poate susţine că legiuitorul lasă la aprecierea discreţionară a procurorului existenţa în concret a ipotezei vizate de art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală, câtă vreme circumstanţele care-l împiedică pe suspect sau inculpat să-şi facă singur apărarea pot să fie dovedite în faţa judecătorului de cameră preliminară şi să atragă nulitatea actelor de procedură efectuate în cursul urmăririi penale, dacă judecătorul apreciază că, în raport cu aceste circumstanţe, era necesară asigurarea unui apărător din oficiu.

9. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale. Astfel, arată că dispoziţiile de lege criticate au un conţinut asemănător celor ale art. 171 din Codul de procedură din 1968, cu privire la care Curtea s-a pronunţat în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate, de exemplu, prin Decizia nr. 312 din 13 martie 2008.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate,

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îi constituie dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală. Ulterior sesizării Curţii, dispoziţiile art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Având în vedere, însă, că în cauză a produs efecte norma de procedură prevăzută de art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curţii, aceasta se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 90 lit. c) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării acestor dispoziţii de lege prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 90 lit. b) şi c): „Asistenţa juridică este obligatorie:

[...] b) în cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea;

c) în cursul judecăţii în cauzele în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”;

- Art. 91 alin. (1): „în cazurile prevăzute în art. 90, dacă suspectul sau Inculpatul nu şi-a ales un avocat, organul judiciar ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu”.

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorii excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, precum şi a prevederilor art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală reglementează două cazuri de asistenţă juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, şi anume cazul în care organul judiciar apreciază că suspectul ori inculpatul nu şi-ar putea face singur apărarea, respectiv cazul în care legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, iar cauza se află în cursul judecăţii. Art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală instituie în sarcina organului judiciar obligaţia de a asigura prezenţa unui avocat din oficiu, dacă suspectul sau inculpatul nu şi-a ales un avocat, în cazurile în care asistenţa juridică este obligatorie. Respectarea de către organul judiciara acestei obligaţii este garantată prin intermediul art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancţionează cu nulitatea absolută încălcarea dispoziţiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum şi a celorlalte părţi, atunci când asistenţa juridică este obligatorie. Dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, nulitatea se constată până la încheierea procedurii în camera preliminară, potrivit art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală.

15. Astfel, Curtea constată că dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere dreptului la apărare consacrat de prevederile art. 24 din Constituţie, având în vedere că dreptul la apărare nu poate fi confundat cu dreptul la asistenţă juridică obligatorie. Primul este garantat în toate cazurile, iar cel de-al doilea este creat de legiuitor, care stabileşte şi cazurile în care consideră că este necesar Aşadar, de vreme ce Legea fundamentală garantează dreptul la apărare, iar nu şi pe cel la asistenţă juridică obligatorie, stabilirea cazurilor în care aceasta din urmă este obligatorie constituie atributul exclusiv al legiuitorului, aşa cum a statuat Curtea printr-o bogată jurisprudenţă cu privire la dispoziţiile art. 171 alin. 2, 3 şi 4 din Codul de procedură penală din 1968, dispoziţii cu un conţinut similar cu cel al art. 90 lit. b) şi c) şi al art. 91 alin. (1) din noul Cod de procedură penală (de exemplu, Decizia nr. 80 din 2 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 21 februarie 2006, Decizia nr. 600 din 21 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, Decizia nr. 62 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 25 februarie 2008, Decizia nr. 102 din 14 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 185 din 11 martie 2008, Decizia nr. 312 din 13 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 17 aprilie 2008, Decizia nr. 771 din 1 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2008, Decizia nr. 834 din 22 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 30 iulie 2010, Decizia nr. 313 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 12 aprilie 2011, şi Decizia nr. 970 din 12 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 august 2011).

16. Prin urmare, nu se poate susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale numai pentru că nu prevăd că asistenţa juridică este obligatorie în toate cazurile, câtă vreme exercitarea dreptului la asistenţă juridică este garantată. Dreptul la apărare, consacrat de art. 24 din Constituţie, se referă la asistenţa juridică facultativă, iar excepţiile de la această regulă pot fi stabilite în mod exclusiv de legiuitor. În cazurile în care legea impune asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau inculpatului, apărarea are valoarea unei instituţii de cert interes social, care funcţionează atât în favoarea suspectului şi a inculpatului, cât şi în vederea asigurării unei bune desfăşurări a procesului penal, în considerarea unor situaţii speciale ce rezultă din însăşi enumerarea cuprinsă în textul de lege.

17. Totodată, Curtea reţine şi făptui că tocmai norma cuprinsă în art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală - care este mai favorabilă decât norma corespondentă din art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ce prevede dreptul acuzatului de a se apăra el însuşi sau de a fi asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, de a fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer -, asigură inculpatului un apărător din oficiu atunci când acesta nu are posibilitatea să beneficieze de serviciile unui avocat ales, iar asistenţa juridică este obligatorie, şi anume în cazurile stabilite de art. 90 din Codul de procedură penală.

18. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu îngrădesc nici dreptul subiecţilor procesuali interesaţi de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi a intereselor lor legitime şi de a se prevala, în tot cursul procesului penal, de toate garanţiile care condiţionează, într-o societate democratică, procesul echitabil, potrivit art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală.

19. De asemenea, Curtea nu poate reţine nici critica adusă dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală cu privire la pretinsa încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, câtă vreme dispoziţiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei juridice, fără discriminări pe considerente arbitrare. Astfel, incidenţa dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală nu este determinată de o anumită calitate, orice suspect sau inculpat beneficiind de asistenţă juridică din oficiu dacă nu are avocat ales şi se află într-una dintre situaţiile reglementate de art. 90 lit. b) şi c) din Codul de procedură penală, având în vedere că principiul egalităţii presupune un tratament identic pentru toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie juridică, iar nu uniformizarea situaţiilor în care se poate afla o persoană.

20. În fine, nu se poate susţine că legiuitorul lasă la aprecierea discreţionară a procurorului existenţa în concret a ipotezei vizate de art. 90 lit. b) din Codul de procedură penală, câtă vreme circumstanţele de natură a-l împiedica pe suspect sau inculpat să-şi facă singur apărarea pot să fie dovedite în faţa judecătorului de cameră preliminară şi să atragă nulitatea actelor de procedură efectuate în cursul urmăririi penale, dacă judecătorul apreciază că, în raport de aceste circumstanţe, era necesară desemnarea unui avocat din oficiu. Altfel spus, modul de interpretare şi aplicare de către organul judiciar a dispoziţiilor art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte, fiind de competenţa instanţelor judecătoreşti.

21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gelu Strungaru şi Dumitru Madin în Dosarul nr. 2.101/116/2014 al Tribunalului Călăraşi - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 90 lit. b) şi c) şi ale art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Călăraşi - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puică

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind stabilirea fructelor proaspete distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev, a fondurilor necesare pentru distribuţia fructelor proaspete, a măsurilor adiacente distribuţiei de fructe proaspete, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli în anul şcolar 2016-2017

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, precum şi al art. 1 alin. (2) şi (5) şi art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2010, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - În anul şcolar 2016-2017 se vor acorda gratuit mere, în limita valorii zilnice de 0,37 lei/elev, pentru maximum 88 de zile de şcolarizare, potrivit anexei care face parte integranta din prezenta hotărâre.

Art. 2. - (1) Măsurile adiacente distribuţiei de mere în anul şcolar 2016-2017 sunt următoarele:

a) organizarea de vizite la ferme pomicole sau legumicole, la staţiuni de cercetare pomicolă sau legumicolă, la zilele recoltei, expoziţii, târguri sau alte evenimente şi/sau activităţi similare;

b) organizarea de concursuri tematice legate de consumul de fructe şi/sau legume, inclusiv degustarea de fructe şi/sau legume proaspete, cu acordarea de premii, precum şi organizarea de activităţi de grădinărit la nivelul şcolii;

c) organizarea de zile tematice dedicate consumului de fructe şi legume sau de activităţi educative practice.

(2) în cadrul oricăreia din măsurile adiacente prevăzute la alin. (1) se pot organiza sesiuni de degustare de fructe şi/sau legume proaspete.

(3) Sumele necesare implementării măsurilor adiacente se suportă din bugetele judeţelor, respectiv din bugetele sectoarelor municipiului Bucureşti, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată şi nu vor putea depăşi 15% din fondurile alocate judeţelor şi municipiului Bucureşti pentru acordarea gratuită a merelor, aşa cum sunt prevăzute în anexă.

(4) Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată acordate potrivit dispoziţiilor alin. (3) rămase neutilizate la sfârşitul exerciţiului bugetar se regularizează cu bugetul din care au fost acordate.

(5) Consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti optează, în funcţie de preferinţe şi buget, pentru masurile adiacente pe care le vor implementa şi vor pune în aplicare în mod obligatoriu cel puţin o măsură adiacentă distribuţiei de mere pe perioada cursurilor anului şcolar 2016- 2017.

(6) Consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi unităţile şcolare vor lua măsurile necesare astfel încât numai elevii prezenţi la cursuri să beneficieze de implementarea măsurilor adiacente.

(7) Consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt responsabile de implementarea măsurilor adiacente prevăzute la alin. (1), precum şi de organizarea procedurilor de achiziţie publică, desemnarea câştigătorilor, încheierea contractelor cu furnizorii sau prestatorii, monitorizarea şi controlul implementării măsurilor adiacente prevăzute la alin. (1).

(8) în funcţie de specificul măsurilor adiacente pe care le vor implementa, consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor beneficia de asistenţă din partea inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, a direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi din partea direcţiilor judeţene pentru agricultură, respectiv din partea Direcţiei pentru Agricultură a Municipiului Bucureşti, după caz, conform prevederilor legale îh vigoare.

(9) Consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au obligaţia informării Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, cu privire la măsurile adiacente implementate pentru care nu solicită rambursarea cheltuielilor efectuate.

(10) în cadrul sesiunilor de degustare prevăzute la alin. (2) se pot degusta orice fructe şi/sau legume prevăzute în anexa I partea IX la Regulamentul (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1.037/2001 şi (CE) nr. 1.234/2007 ale Consiliului, sub formă proaspătă sau preparate ca salate, fără adaos de zahăr sau alţi îndulcitori, sare, oţet şi ulei.

Art. 3. - (1) în cazul utilizării sumelor prevăzute la art. 2 alin. (3), consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti vor solicita sprijin financiar de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin depunerea de cereri de plată la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi la centrul municipiului Bucureşti al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea recuperării sumelor utilizate pentru implementarea măsurilor adiacente.

(2) Recuperarea sumelor plătite pentru implementarea măsurilor adiacente este condiţionată de realizarea distribuţiei merelor potrivit prevederilor art. 1.

(3) Plăţile aprobate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, reprezentând sprijinul financiar pentru implementarea măsurilor adiacente, au ca sursă de finanţare bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sursă de finanţare prevăzută la titlul X „Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020”, articolul 58.13 „Programe din FEGA”, reprezentând sprijin financiar din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi din contribuţia publică naţională totală. Contribuţia publică naţională totală se compune din cofinanţare publică de minimum 11% din valoarea sprijinului financiar acordat prin FEGA şi taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei de produse şi prestărilor de servicii.

(4) Sumele reprezentând sprijinul financiar pentru implementarea măsurilor adiacente, recuperate potrivit prevederilor alin. (1) de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură de consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, reprezintă venituri ale bugetului de stat.

(5) în privinţa măsurilor adiacente, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are atribuţiile prevăzute la art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010 privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 4. - (1) Prevederile art. 9 alin. (1) şi ale art. 10 alin. (5)- (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 195/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în privinţa sprijinului financiar pentru implementarea măsurilor adiacente

(2) În vederea acordării sprijinului financiar pentru implementarea măsurilor adiacente potrivit prevederilor art. 2 alin. (5), consiliile judeţene şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti depun cereri de plată la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi la centrul municipiului Bucureşti al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, la sfârşitul fiecărui semestru al anului şcolar, conform structurii anului şcolar aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, până în ultima zi a celei de-a treia luni care urmează perioadei ce face obiectul respectivei cereri.

(3) Cererea de plată include informaţii referitoare la:

a) măsurile adiacente implementate potrivit prevederilor art. 2 alin. (5);

b) unităţile de învăţământ unde au fost implementate măsurile adiacente;

c) numărul de elevi beneficiari ai măsurilor adiacente din fiecare unitate de învăţământ în care acestea au fost implementate;

d) suma solicitată în conformitate cu documentele justificative.

Art. 5. - Fondurile alocate pentru implementarea

programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli în anul şcolar 2016-2017 sunt de 65.827 mii lei, reprezentând fondurile aferente acordării dreptului prevăzut la art. 1 şi realizării măsurilor adiacente prevăzute la art. 2 alin. (1), conform anexei.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

Viceprim-ministru,

ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 3 august 2016.

Nr. 558.

 

ANEXĂ

 

SUME ALOCATE

pentru implementarea Programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli - distribuţia merelor şi realizarea măsurilor adiacente

- în anul şcolar 2016-2017 –

 

- mii lei –

 

Judeţul

Total fonduri an şcolar 2016-2017

Fonduri alocate în 2016 pentru distribuţia de mere

Fonduri alocate în 2016 pentru implementarea măsurilor adiacente

Total fonduri 2016

Fonduri alocate în 2017 pentru distribuţia de mere

Fonduri alocate în 2017 pentru implementarea măsurilor adiacente

Total fonduri 2017

Alba

1.074

297

45

342

637

95

732

Arad

1.364

377

57

434

809

121

930

Argeş

1.915

530

80

610

1.135

170

1.305

Bacău

2.210

611

92

703

1.310

197

1.507

Bihor

2.002

554

83

637

1.187

178

1.365

Bistriţa-Năsăud

1.076

297

45

342

637

96

733

Botoşani

1.609

445

67

512

954

143

1.097

Braşov

1.817

503

75

578

1.077

162

1.239

Brăila

1.007

278

42

320

597

90

687

Buzău

1.477

409

61

470

876

131

1.007

Caraş-Severin

846

234

35

269

502

75

577

Călăraşi

1.034

286

43

329

613

92

705

Cluj

1.963

543

81

624

1.164

175

1.339

Constanţa

2.384

660

99

759

1.413

212

1.625

Covasna

773

216

32

248

458

69

527

Dâmboviţa

1.644

455

68

523

975

146

1.121

Dolj

1.921

531

80

611

1.139

171

1.310

Galaţi

1.768

489

73

562

1.049

157

1.206

Giurgiu

884

244

37

281

524

79

603

Gorj

1.130

313

47

360

670

100

770

Harghita

1.116

309

46

355

662

99

761

Hunedoara

1.208

334

50

384

717

107

824

Ialomiţa

887

245

37

282

526

79

605

laşi

3.025

837

126

963

1.793

269

2.062

Ilfov

1.189

329

49

378

705

106

811

Maramureş

1.553

430

64

494

921

138

1.059

Mehedinţi

782

216

32

248

464

70

534

Mureş

1.948

539

81

620

1.155

173

1.328

Neamţ

1.619

448

67

515

960

144

1.104

Olt

1.264

350

53

403

749

112

861

Prahova

2.439

675

101

776

1.446

217

1.663

Satu Mare

1.182

327

49

376

701

105

806

Sălaj

795

220

33

253

471

71

542

Sibiu

1.400

387

58

445

830

124

954

Suceava

2.531

700

105

805

1.501

225

1.726

Teleorman

980

271

41

312

581

87

668

Timiş

2.034

563

84

647

1.206

181

î.387

Tulcea

707

196

29

225

419

63

482

Vaslui

1.572

435

65

500

932

140

1.072

Vâlcea

1.124

311

47

358

666

100

766

Vrancea

1.164

322

48

370

690

104

794

Municipiul Bucureşti

5.410

1.497

225

1.722

3.207

481

3.688

TOTAL

65.827

18.213

2.732

20.945

39.028

5.854

44.882

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea Programului de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze în domeniile limbii, educaţiei, ştiinţei, tehnologiei şi învăţământului superior, al culturii, sportului, tineretului, mass-mediei şi turismului,

semnat la Bucureşti la 17 iunie 2015

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

 

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Se aprobă Programul de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze în domeniile limbii, educaţiei, ştiinţei, tehnologiei şi învăţământului superior, al culturii, sportului, tineretului, mass-mediei şi turismului, semnat la Bucureşti la 17 iunie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

p. Ministrul afacerilor interne,

Ioan Buda,

secretar de stat

Ministrul culturii,

Corina Şuteu

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

p. Ministrul tineretului şi sportului,

Georgeta Narcisa Lecuşanu,

secretar de stat

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

 

Bucureşti, 3 august 2016.

Nr. 560.

 

PROGRAM DE COOPERARE

Intre Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze în domeniile limbii, educaţiei, ştiinţei, tehnologiei şi învăţământului superior, culturii, sportului, tineretului, mass-mediei şi turismului

 

Guvernul României şi Guvernul Republicii Portugheze, denumite în continuare părţi;

dorind să dezvolte şi să extindă cooperarea dintre cele două ţări în domeniile limbii, educaţiei, ştiinţei, tehnologiei şi învăţământului superior, culturii, sportului, tineretului, mass-mediei şi turismului,

în temeiul art. 13 din Acordul dintre România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniile învăţământului, ştiinţei, culturii, sportului, tineretului, turismului şi comunicării sociale, semnat la Bucureşti la 16 septembrie 1997, stabilesc prezentul program de cooperare.

 

CAPITOLUL I

Limba

 

ARTICOLUL 1

Predarea, cercetarea şi promovarea limbii, literaturii, culturii şi civilizaţiei celor două părţi

 

Partea portugheză:

1. Partea portughezi continuă să promoveze predarea şi diseminarea limbii şi culturii portugheze prin Lectoratul de la Universitatea din Bucureşti şi Centrele de limbă portugheză/Camőes, I.P., de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea Ovidius din Constanţa şi Universitatea de Vest din Timişoara. Partea portugheză poate extinde cooperarea cu alte universităţi, în cazul în care există interes.

2. Partea portugheză îşi exprimă intenţia de a continua să promoveze cercetarea şi cunoaşterea, prin Catedra Fernando Pessoa, la Universitatea Bucureşti, şi prin Catedra Antonio Lobo Antunes, la Universitatea din Constanţa.

3. Partea portugheză apreciază importanţa predării limbii portugheze la nivelul învăţământului secundar, la Liceul Eugen Lovinescu (Bucureşti) şi la Liceul Mihai Eminescu (Cluj-Napoca), şi îşi exprimă interesul de a primi în continuare de la partea română informaţii despre situaţia predării limbii portugheze la nivelul învăţământului primar şi secundar din România.

4. Partea română furnizează periodic informaţii despre standardul predării limbii portugheze în şcolile de stat româneşti şi solicită, oricând este necesar, sprijinul părţii portugheze pentru a atinge un standard bun de predare a limbii portugheze.

5. Partea portugheză îşi exprimă disponibilitatea de a sprijini predarea limbii portugheze în unităţile de învăţământ de stat din România.

6. La solicitarea părţii române, partea portugheză poate dezvolta programe de instruire a profesorilor români care predau limba portugheza ca limbă străină (PLE).

Partea română:

7. Partea română continuă să sprijine predarea şi diseminarea limbii, literaturii, culturii şi civilizaţiei româneşti prin Lectoratul de limba română de la Universitatea din Lisabona.

8. Partea română îşi exprimă intenţia de a înfiinţa şi sprijini, prin intermediul Institutului Limbii Române, şi alte lectorate de limba română în universităţi portugheze.

9. Partea română îşi exprimă disponibilitatea de a implementa Proiectul privind predarea cursului de limbă, cultură şi civilizaţie românească (LCCR) în unităţi de învăţământ portugheze în care sunt şcolarizaţi şi elevi de origine română.

 

ARTICOLUL 2

Burse

 

1. Partea portugheză, prin Camdes, I.P., acordă anual, la cerere şi luând în considerare opinia părţii române, burse pentru studenţi, cercetători şi profesori români de limbă şi cultură portugheză, în cadrul diferitelor programe de burse ale Centrului

Camdes, I.P., în legătură cu care sunt disponibile informaţii pe website-ul acestuia.

2. Partea română acordă anual, la cerere şi luând în considerare opinia părţii portugheze, 20 luni-bursă pentru studenţi, pentru studii parţiale; 20 luni-bursă pentru stagii de specializare pentru doctoranzi şi cadre didactice; şi 5 locuri pentru studenţi şi cadre didactice, la cursurile de vară de limbă, literatură şi civilizaţie românească. Lunile-bursă pot fi împărţite în perioade de studii de durată mai scurtă, de la 3 la 10 luni. Primirea la studii este condiţionată de cunoaşterea limbii părţii primitoare sau a limbii engleze.

3. Listele nominale ale candidaţilor portughezi, împreună cu documentele corespunzătoare pentru studiile parţiale, stagiile de specializare şi cursurile de vară, prevăzute la paragraful anterior, vor fi trimise părţii române până la data de 31 mai a anului calendaristic, cu valabilitate pentru următorul an academic. Toate documentele cerute vor fi traduse în limba statului primitor sau în limba engleză.

4. Partea română va comunica părţii portugheze lista candidaţilor acceptaţi şi data începerii fiecărei perioade de studii/stagiu cu cel puţin două luni înainte de începerea cursurilor.

5. Partea română:

a) asigură proces de învăţământ gratuit persoanelor acceptate la studiu;

b) oferă burse lunare, în conformitate cu prevederile legale interne;

c) asigură cazare în cămine studenţeşti şi acces la cantinele studenţeşti, în aceleaşi condiţii cu cele ale cetăţenilor proprii.

 

ARTICOLUL 3

Cooperare prin internet

 

Partea portugheză, prin Centrul Virtual Camőes, oferă posibilitatea accesului on-line la conţinuturi, servicii şi la o platformă de învăţare, destinate predării/învăţării limbii portugheze, precum şi diseminării culturii portugheze.

 

CAPITOLUL II

Educaţie

 

ARTICOLUL 4

Schimbul de informaţii

 

1. Părţile îşi exprimă interesul pentru dezvoltarea schimbului de informaţii, documentare şi publicaţii, în scopul de a permite cunoaşterea reciprocă a sistemelor de învăţământ din cele două ţări, mai ales în domeniile:

a) organizarea şi managementul instituţiilor de învăţământ neuniversitar;

b) echipament educaţional şi material didactic de sprijin.

2. Părţile încurajează vizitele de experţi în domeniul educaţiei, în vederea participării la colocvii, întâlniri, mese rotunde, schimburi de bune practici, precum şi documentare privind structura, programele şi standardele de educaţie, la toate nivelurile.

 

ARTICOLUL 5

Recunoaşterea şi echivalarea studiilor

 

Părţile încurajează recunoaşterea reciprocă, la nivelul învăţământului preuniversitar, a perioadelor de studii, diplomelor şi certificatelor, conform legislaţiei în vigoare.

 

CAPITOLUL III

Ştiinţă, tehnologie şi învăţământ superior

 

ARTICOLUL 6

Cooperare ştiinţifică şi tehnologică

 

1. Părţile sprijină dezvoltarea cooperării directe în domeniul ştiinţei şi tehnologiei între universităţi, instituţii de cercetare, organizaţii, departamente şi unităţi de cercetare în baza avantajului reciproc, conform legislaţiei interne în vigoare din cele două state.

2. Cooperarea include următoarele forme:

a) proiecte comune de cercetare şi dezvoltare în domenii de interes reciproc;

b) schimb de oameni de ştiinţă, cercetători, specialişti, personal tehnic şi alţi experţi implicaţi în implementarea proiectelor comune de cercetare-dezvoltare;

c) schimb de informaţii şi publicaţii ştiinţifice şi tehnologice;

d) participare la conferinţe ştiinţifice, simpozioane, seminare, cursuri, expoziţii şi alte evenimente ştiinţifice.

 

ARTICOLUL 7

Recunoaşterea şi echivalarea diplomelor

 

Părţile încurajează recunoaşterea reciprocă, la nivelul învăţământului superior, a perioadelor de studii, diplomelor şi certificatelor, conform legislaţiei naţionale în vigoare, şi susţin în acest sens schimbul de informaţii cu privire la organizarea şi funcţionarea propriului sistem naţional de învăţământ superior.

 

CAPITOLUL IV

Artă şi cultură

 

ARTICOLUL 8

Cooperare culturală

 

1. Părţile au în vedere, în măsura posibilului, punerea în practică a unor iniţiative menite să consolideze cooperarea culturală între cele două ţări, cum ar fi domeniile cărţilor, patrimoniului arhitectonic, arhivelor, artelor plastice, fotografiei, teatrului, dansului, muzicii, cinematografiei, audiovizualului şi multimedia.

2. Partea portugheză îşi exprimă disponibilitatea să sprijine, prin Camőes I.P., programul anual de activităţi culturale în România, menite a promova cultura şi limba portugheză, organizate de Ambasada Portugaliei la Bucureşti,

 

ARTICOLUL 9

Institutul Cultural Român de la Lisabona

 

Partea portugheză salută activitatea Institutului Cultural Român (ICR) de la Lisabona, care a contribuit substanţial la promovarea culturii române în Portugalia, şi îşi reafirmă disponibilitatea de a continua cooperarea cu Institutul Cultural Român, atât în Portugalia cât şi în alte ţări, în special în reţeaua institutelor culturale ale statelor membre ale Uniunii Europene - EUNIC (Institutele Naţionale Culturale din Uniunea Europeană).

 

ARTICOLUL 10

Promovarea schimburilor culturale

 

1. Părţile sprijină formele existente de schimburi culturale şi intenţionează să le îmbunătăţească, asigurând condiţii favorabile pentru cooperarea directă între organizaţii şi entităţi publice şi private din Republica Portugheză şi din România, în toate domeniile culturii şi artei.

2. Părţile au în vedere în special o colaborare culturală la nivel european, precum şi sprijin pentru dezvoltarea proiectelor culturale în cadrul Uniunii Europene.

 

ARTICOLUL 11

Literatură şi sprijin pentru traduceri

 

1. Partea portugheză, prin Direçăo-Geral do Livro, dos Arquivos e das Bibliotecas/DGLAB (Direcţia generală pentru cărţi, arhive şi biblioteci/DGLAB), îşi exprimă interesul pentru a sprijini diseminarea literaturii portugheze în România, fie prin Programa de Apoio ŕ Traduçăo (Programul de sprijinire a traducerilor) promovat anual, fie prin finanţarea călătoriilor pentru participarea autorilor portughezi la festivaluri, târguri şi alte iniţiative literare internaţionale care se desfăşoară în România.

2. Partea portugheză informează că prin Camőes, I.P., se asigură sprijin pentru publicarea operelor unor autori de limbă portugheză care sunt traduse în alte limbi, prin programul său Programa de Apoio ŕ Edigăo (Programul de sprijin pentru publicare). Editorii români sunt invitaţi să aplice prin intermediul website-ului Camőes, I.P.

3. Partea română informează că Translation and Publication Support Programme (TPS) are scopul de a facilita accesul publicului portughez la cultura română şi de a sprijini prezenţa autorilor români pe pieţele de carte portugheze prin finanţarea costurilor de traducere (şi a unei părţi a costurilor de producţie, după caz.) TPS sprijină traducerea şi publicarea în limba portugheză a operelor relevante de ficţiune şi nonficţiune, aparţinând autorilor români, din domeniile literaturii, artelor, ştiinţelor sociale şi umaniste.

4. Partea română informează că programul Publishing Romania sprijină publicarea unor albume şi cărţi dedicate culturii române în scopul stimulării interesului pentru subiecte reprezentative ale culturii române din următoarele domenii: istorie, istoria filozofiei, istoria artelor şi culturii, istoria literaturii, patrimoniu cultural, lingvistică, monografii despre autori români.

5. Editorii portughezi sunt invitaţi să aplice la Programele TPS şi Publishing Romania prin intermediul Centrului Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român (www.cennac.ro). De asemenea, Centrul Naţional al Cărţii sprijină participarea autorilor români la târguri sau la alte manifestări literare internaţionale care au loc în Portugalia.

 

ARTICOLUL 12

Patrimoniu

 

Părţile, prin Direçăo-Geral do Patrimonio Cultural/DGPC (Direcţia generală a patrimoniului cultural/DGPC) pe de o parte, şi Direcţia generală juridică şi patrimoniu cultural din Ministerul român al Culturii, precum şi Institutul Naţional al Patrimoniului din România, pe de altă parte, îşi manifestă interesul pentru schimbul de experţi, de informaţii şi documentare cu privire la experienţele din domeniul patrimoniului arhitectural şi mobil.

 

ARTICOLUL 13

Arhive

 

1. Partea portugheză, prin Direçăo-Geral do Livro, dos Arquivos e das Bibliotecas/DGLAB, îşi exprimă interesul pentru dezvoltarea schimburilor tehnice şi ştiinţifice în domeniul studiului arhivelor, precum şi în domeniul conservării şi restaurării arhivelor, fiind necesar, pentru ca proiectele concepute să aibă succes, să se facă eforturi pentru obţinerea sprijinului şi sponsorizării adecvate.

2. Arhivele Naţionale ale României consideră utilă realizarea unor întâlniri între arhiviştii portughezi şi români în scopul schimbului de experienţă, propunând negocierea şi semnarea unui instrument bilateral de cooperare în domeniul arhivelor.

 

ARTICOLUL 14

Artele plastice

 

1. Părţile îşi exprimă interesul de a sprijini galeriile, muzeele şi posibil şi alte instituţii şi organizaţii să colaboreze direct unii cu alţii în domeniul artelor plastice şi arhitecturii, străduindu-se în acelaşi timp să promoveze expoziţiile de artă contemporană în ţările respective.

2. Partea portugheză îşi exprimă interesul de a oferi ediţiile sale bilingve în acest domeniu entităţilor româneşti interesate.

3. Partea română, prin Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Fundaţia ARTEXPO şi Uniunea Artiştilor Plastici din România, îşi exprimă interesul de a sprijini dezvoltarea şi expunerea unor proiecte artistice în domeniul artelor plastice, în conformitate cu programele şi proiectele anuale ale partenerului portughez, enunţate în Programa de Apoio ŕ Internacionalizaçăo das Artes promovat de Direçăo-Geral das Artes/DGARTES (Direcţia generala pentru arte/DGARTES).

 

ARTICOLUL 15

Fotografia

 

Părţile îşi exprimă interesul, prin Direçăo-Geral das Artes/DGARTES şi prin instituţia omoloagă din România, pentru instituirea unui schimb de informaţii implicând schimbul de documentaţie, publicaţii periodice şi neperiodice, precum şi realizarea altor activităţi în domeniul fotografiei, şi promovarea Programa de Apoio ŕ Internacionalizaçăo das Artes, în scopul dezvoltării şi expunerii unor proiecte artistice în străinătate de către firme/companii sau persoane fizice, ca modalitate de promovare a culturii şi artelor portugheze şi româneşti contemporane la nivel internaţional şi de dezvoltare a unor reţele de relaţii internaţionale, care pot facilita realizarea unor proiecte culturale de interes reciproc, în scopul promovării şi consolidării relaţiilor şi cooperării bilaterale între părţi.

 

ARTICOLUL 16

Artele spectacolului: dans, muzică, teatru

 

1. Părţile îşi exprimă interesul să dezvolte contactele între grupurile de dans, muzică şi teatru şi alţi interpreţi profesionişti din domeniul altor arte prin:

a) schimbul de documente existente în diferite formate şi informaţii despre festivaluri, concursuri şi stagii de pregătire;

b) cooperarea promovată prin intermediul Programa de Apoio ŕ Internacionalizaçăo das Artes, cu scopul de a dezvolta şi prezenta în străinătate proiecte artistice de către firme/companii sau persoane fizice, ca mijloc de promovare la nivel internaţional a culturii şi artelor contemporane portugheze şi dezvoltarea reţelelor de relaţii internaţionale, care poate facilita desfăşurarea de proiecte culturale de interes comun, pentru promovarea şi întărirea relaţiilor bilaterale şi colaborarea între părţi.

2. Partea română, prin instituţiile abilitate, doreşte să continue colaborarea cu studenţi portughezi şi tineri actori, în cadrul atelierelor organizate anual în România, în măsura posibilităţilor.

3. Partea română doreşte, de asemenea, să participe cu ansambluri de muzică contemporană sau alte grupuri muzicale şi companii teatrale, precum Archaeus şi Traiect, teatrele naţionale din Bucureşti, Timişoara şi Sibiu, teatrul Ţăndărică şi multe altele, la diverse festivaluri de muzică contemporană şi clasică, precum şi la diverse festivaluri de dans, teatru sau teatru de păpuşi care au loc în Portugalia.

 

ARTICOLUL 17

Cinematografie şi audiovizual

 

1. Considerând oportună consolidarea cooperării în domeniul cinematografiei, inclusiv producţia de filme, părţile facilitează dezvoltarea contactelor şi dialogului între instituţiile competente respective, şi anume Instituto do Cinema e do Audiovisual, I.P./ICA, I.P. (Institutul Portughez pentru Cinematografie şi Audiovizual) şi Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) din România.

2. Părţile salută organizarea unor cicluri de filme în ambele ţări, precum şi participarea la festivaluri internaţionale de film care ar putea avea loc în Portugalia şi în România.

 

CAPITOLUL V

Sport şi tineret

 

ARTICOLUL 18

Cooperarea în domeniul sportului şi tineretului

 

1. Părţile promovează cooperarea între organizaţiile sportive pentru a dezvolta cooperarea şi cunoaşterea realităţilor din ambele ţări, precum şi pentru a impulsiona reciproc dezvoltarea sporturilor, prin schimbul de informaţii cu privire la materiale destinate educaţiei sportive, luptei împotriva dopajului, instruirii resurselor umane şi schimbului de experţi în domeniul sportului şi de sportivi.

2. Părţile sprijină şi încurajează cooperarea dintre organizaţiile de tineret din ambele ţări, prin schimb de informaţii şi de documentaţie, cu scopul de a dezvolta cunoaşterea reciprocă a politicilor pentru tineret şi a situaţiei tineretului în fiecare ţară.

 

CAPITOLUL VI

Mass-media

 

ARTICOLUL 19

Cooperarea în domeniul mass-mediei

 

1. Părţile încurajează în continuare cooperarea între Societatea Română de Televiziune şi Rádio e Televisăo de Portugal (RTP) S.A. Părţile propun reînnoirea acordurilor pe baza cărora se desfăşoară această colaborare.

2. În cadrul multilateral, părţile salută colaborarea existentă între entităţile publice de mass-media din ambele ţări, care fac parte din Uniunea Europeană de Radio şi de Televiziune (EBU), din Consiliul Internaţional al Telecomunicaţiilor de Presă (IPTC) şi din Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA).

3. Părţile continuă să încurajeze cooperarea dintre Agenţia naţională de presă AGERPRES şi Agenţia de ştiri a Portugaliei LUSA şi propun reînnoirea acestei colaborări.

4. Părţile încurajează colaborarea dintre serviciile publice de radiodifuziune din cele două ţări prin schimbul de emisiuni şi programe radiofonice, precum şi schimbul şi acreditarea de specialişti şi reporteri, în scopul promovării cunoaşterii reciproce a celor două popoare.

 

CAPITOLUL VII

Turism

 

ARTICOLUL 20

Cooperarea în domeniul turismului

 

Părţile, prin autorităţile lor naţionale competente în domeniul turismului, încurajează cooperarea în acest domeniu, străduindu-se să identifice domenii de interes comun.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii generale şi financiare

 

ARTICOLUL 21

Condiţii financiare generale

 

Schimburile din cadrul prezentului program se realizează în concordanţă cu următoarele principii:

a) părţile au în vedere faptul că orice activitate, program de schimb sau eveniment depinde în mod necesar de finanţarea disponibilă a entităţilor implicate şi că numărul de experţi, durata fiecărei misiuni, precum şi implicaţiile tehnice şi financiare trebuie să fie negociate în prealabil, de la caz la caz, de către Părţi, pe canalele diplomatice, în perioada în care prezentul program rămâne în vigoare;

b) detaliile tehnice şi aspectele financiare ale realizării schimburilor în cadrul prezentului program sunt convenite, pe bază de reciprocitate, de către departamentele competente ale ambelor ţări;

c) partea trimiţătoare suportă costul biletului de călătorie internaţională dus-întors între cele două capitale, inclusiv tranzit şi bagaj, precum şi taxele de aeroport;

d) partea primitoare suportă cheltuielile de cazare şi masă pentru sejurul experţilor în ţară, precum şi cheltuielile care sunt esenţiale pentru execuţia programului convenit în prealabil. Cheltuielile respective sunt semnalate în documentul prin care se aprobă schimbul;

e) partea portugheză trimiţătoare suportă cheltuielile de transport pentru lector/profesor până la locul de destinaţie şi retur, la începutul şi la sfârşitul detaşării. Partea română primitoare suportă costurile de transport ale lectorului/ profesorului până la locul de destinaţie şi retur o singură dată în timpul unui an academic;

f) partea română primitoare asigură lectorului/profesorului: salariu, conform vechimii şi gradului didactic; cazare gratuită; scutire de la obligativitatea obţinerii avizului de angajare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile aferente utilizării telefonului şi serviciilor radio-tv sunt suportate de către fiecare lector/profesor;

g) condiţiile oferite lectorilor români de instituţiile portugheze de învăţământ superior vor fi specificate de la caz la caz, de fiecare instituţie, în concordanţă cu principiul autonomiei instituţionale.

 

ARTICOLUL 22

Condiţii pentru schimbul de expoziţii

 

Fără a se aduce atingere alineatului precedent, în cadrul schimbului de expoziţii;

a) partea trimiţătoare:

(i) suportă costul transportului exponatelor la şi de la destinaţie;

(ii) suportă costurile de asigurare şi transport la şi de la locul expoziţiei, precum şi costurile expoziţiei pe teritoriul celuilalt stat;

(iii) prezintă propunerea privind expoziţia cu un (1) an înainte de data deschiderii expoziţiei;

(iv) trimite documente privitoare la expoziţie, cum ar fi lista exponatelor care vor fi expuse, indicând dimensiunile acestora, fotografii, biografiile autorilor, cu şase (6) luni înainte de data deschiderii expoziţiei;

(v) suportă cheltuielile de călătorie ale curatorilor expoziţiei până la şi de la locul expoziţiei;

b) partea primitoare:

(i) suportă costul transportului exponatelor în interiorul ţării, în cazul unei expoziţii itinerante;

(ii) asigură gratuit facilităţile expoziţionale şi suportă costul instalării expoziţiei, precum şi al materialului său publicitar, precum postere, invitaţii, cataloage;

(iii) suportă costurile pentru două (2) sejururi, pe teritoriul său, ale unui specialist şi/sau ale unui curator responsabil de instalarea şi strângerea expoziţiei, pentru o perioadă care nu depăşeşte cinci (5) zile lucrătoare;

(iv) ia toate măsurile necesare pentru a asigura securitatea exponatelor;

(v) asigură toată asistenţa necesară părţii trimiţătoare, în caz de daune suferite de obiecte, astfel încât aceasta să poată solicita despăgubiri din parte firmei de asigurări.

 

CAPITOLUL IX

Dispoziţii finale

 

ARTICOLUL 23

Alte mijloace de cooperare

 

Programul nu exclude alte iniţiative sau forme de cooperare şi schimb În domeniul limbii, educaţiei, ştiinţei, tehnologiei şi învăţământului superior, culturii, sportului, tineretului, mass-mediei şi turismului. Negocierile menite să ducă la îndeplinirea acestui scop se poartă pe canale diplomatice.

 

ARTICOLUL 24

Cooperarea multilaterală

 

Părţile se consultă reciproc mai intens cu scopul de a adopta poziţii comune asupra unor probleme cu relevanţă pentru prezentul program, în cadrul organismelor şi organizaţiilor internaţionale.

 

ARTICOLUL 25

Evaluarea şi actualizarea proiectelor de cooperare

 

Părţile se informează reciproc despre evoluţia activităţilor educaţionale, culturale şi ştiinţifice şi, pe canale diplomatice, fac schimb de informaţii cu privire la evaluarea proiectelor de cooperare.

 

ARTICOLUL 26

Intrarea în vigoare

 

1. Programul de cooperare va intra în vigoare la data celei de a două notificări diplomatice prin care părţile se informează în scris, pe canale diplomatice, că procedurile legale interne pentru intrarea în vigoare au fost îndeplinite.

2. Programul de cooperare se încheie pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de a fi prelungit pentru un an,

3. Programul de cooperare se poate modifica prin acordul părţilor, modificările urmând să intre în vigoare conform prevederilor de la paragraful 1.

Semnat la 17 iunie 2015, la Bucureşti, în două exemplare originale, în limbile română, portugheză şi engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergenţe de interpretare, textul în limba engleză prevalează.

 

Pentru Guvernul României,

Pentru Guvernul Republicii Portugheze,

Radu Boroianu,

Ana Paula Laborinho,

preşedintele Institutului Cultural Român

preşedintele Camőes

Institutul pentru Cooperare şi Limbă Portugheză

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 123/2015 privind stabilirea condiţiilor pentru punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 17 martie 2015, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 14, alineatul (7) va avea următorul cuprins:

„(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1)-(6), în cazuri justificate, autoritatea de supraveghere a pieţei poate permite punerea la dispoziţie pe piaţă şi punerea în funcţiune, pe teritoriul României, a unor echipamente sub presiune individuale şi ansambluri prevăzute la art. 2 pentru care nu au fost aplicate procedurile prevăzute la alin. (1)-(6) şi care sunt utilizate în scopuri experimentale.”

2. La articolul 21, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Evaluarea şi monitorizarea prevăzute la alin. (1) sunt efectuate de către un organism naţional de acreditare în sensul şi potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 765/2008.”

3. La articolul 24, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Organismul de evaluare a conformităţii se înfiinţează potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, sau ale Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi are personalitate juridică.”

4. La articolul 43, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Punerea la dispoziţie pe piaţă şi/sau punerea în funcţiune a echipamentelor sau a ansamblurilor sub presiune conforme cu Hotărârea Guvernului nr. 584/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi care au fost introduse pe piaţă înainte de data de 19 iulie 2016 nu pot/nu poate fi împiedicate/împiedicată,”

*

Prezenta hotărâre transpune Directiva 2014/68/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 189 din 27 iunie 2014 şi rectificarea la Directiva 2014/68/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 mai 2014 privind armonizarea legislaţiei statelor membre referitoare la punerea la dispoziţie pe piaţă a echipamentelor sub presiune, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 157 din 23 iunie 2015.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

 

Bucureşti, 3 august 2016.

Nr. 561.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.052/2011 privind reglementarea acţiunilor specifice aferente finanţării asistenţei din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 404/2006 privind finanţarea asistenţei pentru dezvoltare din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 1.052/2011 privind reglementarea acţiunilor specifice aferente finanţării asistenţei din cadrul politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 7 noiembrie 2011, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, alineatele (2) şi (3) se abrogă.

2. La articolul 3, literele a), d), J) şi k) vor avea următorul cuprins:

„a) asistenţă pentru dezvoltare - constă în totalitatea măsurilor întreprinse şi finanţate de România pentru dezvoltare internaţională;

d) contractanţi - donatori, organizaţii guvernamentale, organizaţii neguvernamentale, reprezentanţii mediului academic sau alte entităţi care pot beneficia de fonduri din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe pentru implementarea proiectelor/programelor de asistenţă pentru dezvoltare;

j) programe de asistenţă pentru dezvoltare - setul de activităţi şi proiecte de asistenţă pentru dezvoltare interconectate urmărind consolidarea unui sector specific de interes al statului beneficiar;

k) sprijin bugetar direct - transferul de resurse financiare de la o agenţie de finanţare externă către trezoreria naţională a unei ţări beneficiare, în urma îndeplinirii de către această ţară a condiţiilor convenite pentru efectuarea plăţii. Resursele financiare astfel dobândite fac parte din resursele globale ale ţării beneficiare şi, prin urmare, sunt utilizate în conformitate cu sistemul de gestionare a finanţelor publice din această ţară;”.

3. La articolul 3, literele I) şi m) se abrogă.

4. La articolul 5, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Instituţiile publice cu atribuţii conform art. 2 din Legea nr. 404/2006 pot propune Ministerului Afacerilor Externe proiecte/programe şi alte forme de asistenţă pentru dezvoltare în vederea cooperării strategice cu state beneficiare”.

5. La articolul 7, alineatul (2) va avea următorul cuprins:

„(2) Fondurile aferente finanţării acţiunilor prevăzute la alin. (1) se asigură din bugetul Ministerului Afacerilor Externe, de la capitolul «Alte servicii publice generale», subcapitolul «Asistenţă naţională externă pentru dezvoltare», titlul «Alte transferuri”, articolul «Transferuri interne», alineatul „Asistenţă pentru dezvoltare alocată în beneficiul statelor beneficiare», şi, respectiv articolul «Transferuri curente în străinătate către organizaţii internaţionale», alineatul «Asistenţă pentru dezvoltare alocată în străinătate».”

6. Articolul 8 va avea următorul cuprins:

„Art. 8. - Guvernul României acordă asistenţă pentru dezvoltare, în conformitate cu Strategia naţională privind politica de cooperare internaţională pentru dezvoltare, şi utilizează următoarele modalităţi de distribuţie a asistenţei pentru dezvoltare:

a) asistenţă bilaterală - include activităţile de cooperare pentru dezvoltare derulate direct între România şi statul beneficiar ori indirect, prin intermediul unor contractanţi;

b) asistenţă trilaterală - include asistenţa pentru dezvoltare acordată de România statului beneficiar prin cofinanţare cu unul sau mai mulţi donatori;

c) asistenţă multilaterală - include contribuţii neafectate la organizaţii internaţionale, precum şi către fondurile special administrate de acestea,”

7. Articolul 11 va avea următorul cuprins:

„Art. 11. - Finanţarea de proiecte/programe de cooperare pentru dezvoltare în statele beneficiare prin intermediul organizaţiilor neguvernamentale se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare.”

8. La articolul 12, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„Art. 12. - (1) Sprijinul bugetar direct, la nivel general şi/sau sectorial, se poate acorda statului beneficiar care îndeplineşte, cumulativ, următoarele criterii:

a) are o politică şi o strategie naţională sau sectorială, în cazul sprijinului bugetar sectorial, definite în mod clar;

b) are un cadru macroeconomic orientat către stabilitate;

c) are un program credibil şi relevant de îmbunătăţire a gestionării finanţelor publice, acesta trebuind să fie în vigoare sau în curs de implementare.”

9. Articolul 13 va avea următorul cuprins:

„Art. 13. - Cofinanţarea de proiecte şi programe de asistenţă pentru dezvoltare poate fi realizată în baza unor documente contractuale încheiate cu donatorii cofinanţatori şi, după caz, cu statul beneficiar.”

10. Articolul 14 va avea următorul cuprins:

„Art. 14. - Contribuţiile neafectate pot fi finanţate în baza unui memorandum de înţelegere încheiat între Ministerul Afacerilor Externe şi organizaţia internaţională în cauză sau conform procedurilor legale aplicabile organizaţiei internaţionale respective, acord, schimb de scrisori.”

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 3 august 2016.

Nr. 562.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi

 

Având în vedere prevederile art. 8 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 267/2004 privind instituirea Sistemului de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, cu modificările şi completările ulterioare,

văzând Procesul-verbal nr. 52 din 12 iulie 2016 cu clasificatorii autorizaţi pentru specia bovine transmis de Comisia de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum şi Referatul Direcţiei generale control antifraudă şi inspecţii nr. 308.500 din 2 august 2016,

în temeiul art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 848/2004 pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.090 din 23 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

- După poziţia 574 se introduc 13 noi poziţii, poziţiile 575-587, cu următorul cuprins:

 

„Nr. crt.

Numele şi prenumele

Clasificator autorizat pentru specia

Domiciliul

Cod numeric personal

575

Buturugă Mihail-Alexandru

bovine

Municipiul Buzău, Bd. Unirii, bl. B11, et. 13, ap. 44, judeţul Buzău

1900824100160

576

Călianu Paula-Veronica

bovine

Municipiul Bucureşti, aleea Constantin Sandu-Aldea nr. 8, bl. 4, sc. A, et. 1, ap. 6, sectorul 1

2720619411514

577

Cîrlan Sorin-Cătălin

bovine

Municipiul Suceava, bd. Corneliu Coposu nr. 6, bl. 40, sc. A, ap. 2, judeţul Suceava

1881122330267

578

Coiculescu Amelia-Ionela

bovine

Satul Rasova (comuna Băleşti), judeţul Gorj

2911008180048

579

Costea Selena

bovine

Satul Lieşti (comuna Lieşti), judeţul Galaţi

2810331174030

580

Gogan Radu

bovine

Satul Cocora (comuna Cocora), judeţul Ialomiţa

1640813212954

581

Lazăr Săndel

bovine

Municipiul Urziceni, calea Bucureşti nr. 31, bl. OH2, et. 4, ap. 14, judeţul Ialomiţa

1611001214612

582

Roca Mihaela

bovine

Satul Valea Seacă (comuna Nicolae Bălcescu), judeţul Bacău

2850213046201

583

Săndulescu Damian

bovine

oraşul Balş, str. Petre Pandrea nr. 47, judeţul Olt

1581220280022

584

Tănase Ioana-Luiza

bovine

Municipiul Olteniţa, Str. Pescarilor nr. 95, judeţul Călăraşi

2570210511665

585

Vlase Maria-Elena

bovine

Municipiu] Slobozia, bd. Matei Basarab, bl. 160, sc. B, ap. 9, judeţul Ialomiţa

2610604212961

586

Zaharia Mihaela

bovine

Municipiul Ploieşti, Piaţa Victoriei nr. 9, bl. CCSUD, sc. B, et. 2, ap. 27, judeţul Prahova

2620621293151

587

Zărnescu Florian

bovine

Satul Bueşti (comuna Bueşti), Str. Castanilor nr. 13, judeţul Ialomiţa

1881201211181”

 

Art. II. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 2 august 2016.

Nr. 878.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR şi PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului sitului de importanţă comunitară ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi ale ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 110.446/AC din 31 mai 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bihor nr. 4.859/BCFM din 9 decembrie 2015, Decizia nr. 768 din 21 decembrie 2015 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor, Avizul Ministerului Culturii nr. 2.318 din 19 aprilie 2016, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 38.431 din 18 aprilie 2016, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 89.634/322.163 din 27 aprilie 2016, Adresa Direcţiei generale păduri nr. 27.877/ES din 14 aprilie 2016,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului de importanţă comunitară ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - Se aprobă Regulamentul sitului de importanţă comunitară ROSCI0050 Crişul Repede amonte de Oradea şi al ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0123 Lacurile de acumulare de pe Crişul Repede, prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 8 iunie 2016.

Nr. 1.071.


*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”. Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.