MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 614/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 614         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 10 august 2016

 

SUMAR

 

DECRETE

 

757. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler

 

758. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler

 

759. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler

 

760. - Decret privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler

 

761. - Decret privind conferirea Ordinului Meritul Cultura

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 385 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti

 

Decizia nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

867. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific

 

1.376. - Ordin al ministrului finanţelor publice privind tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare în sistem Online prin Intermediul Sistemului Naţional Electronic de Plăţi

 

DECRETE

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

cu prilejul aniversării unui secol de viaţă, în semn de înaltă apreciere pentru dăruirea cu care şi-a servit patria, prin angajamentul personal în procesele politice, diplomatice şi culturale ce au promovat valorile, istoria şi imaginea ţării noastre în lume, precum şi pentru înalta ţinută morală de care â dat dovadă de-a lungul timpului,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler domnului Neagu Djuvara, istoric.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 9 august 2016.

Nr. 757.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şt ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

cu prilejul aniversării unui secol de viaţă, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră dedicată valorilor umane fundamentale, cercetării şi educaţiei, prin care a îmbogăţit cultura românească şi universală, pentru rolul avut în consolidarea democraţiei în România postdecembristă, impunându-se ca un reper al tinerelor generaţii,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler domnului Mihai Sora, filosof şi eseist.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 9 august 2016.

Nr. 758.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

în semn de înaltă apreciere pentru talentul excepţional cu care a strălucit pe marile scene ale lumii, impunându-se drept un reper al şcolii româneşti de canto şi contribuind la formarea tinerelor generaţii de interpreţi, precum şi pentru dăruirea cu care a promovat imaginea ţării noastre în lume,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler doamnei Virginia Zeani (Zehan), soprană.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 9 august 2016.

Nr. 759.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 6 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/1998 pentru reinstituirea Ordinului naţional Steaua României, republicată, cu modificările ulterioare,

cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani,

în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră dedicată cercetării şi educaţiei, pentru excelenţa de care au dat dovadă lucrările sale de aprofundare a istoriei Daciei, impunându-se drept repere ale bibliografiei,

 

Preşedintele României decretează:

 

Articol unic. - Se conferă Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler domnului Dumitru Protase, membru de onoare al Academiei Române.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 9 august 2016.

Nr. 760.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

 

DECRET

privind conferirea Ordinului Meritul Cultural

 

În temeiul prevederilor art. 94 lit. a) şi ale art. 100 din Constituţia României, republicată, ale art. 4 alin. (1), ale art. 7 lit. A din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, republicată, precum şi ale Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural şi Medalia Meritul Cultural, cu modificările ulterioare,

având în vedere propunerea ministrului afacerilor externe,

în semn de apreciere a contribuţiei remarcabile la traducerea şi publicarea unor opere româneşti de certă valoare în Brazilia, fiind dovada profundului ataşament faţă de ţâra noastră şi a dorinţei de a face literatura românească cunoscută în lume,

 

Preşedintele României decretează:

 

Art. 1. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor categoria A-„Literatura”, domnului Luciano Nunes Maia.

Art. 2. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, categoria A -„Literatura”:

- domnului Elpidio Mário Dantas Fonseca;

- domnului Fernando Tonon Klabin.

Art. 3. - Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer, categoria F - „Promovarea culturii”, domnului Edson Manoel de Oliveira Filho.

 

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

În temeiul art. 100 alin. {2) din Constituţia României,

republicată, contrasemnăm acest decret.

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

 

Bucureşti, 9 august 2016.

Nr. 761.

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 385

din 14 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti

 

Mona-Maria Pivniceru - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Bianca Drăghici - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, excepţie ridicată de Fundaţia pentru tineret, cu sediul în Reşiţa, în Dosarul nr. 832/115/2014 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.158D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale concretizată prin Decizia nr. 258 din 7 aprilie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea din 11 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 832/115/2014, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002 privind regimul Juridic al fundaţiilor Judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti. Excepţia a fost ridicată de debitoarea Fundaţia pentru tineret, cu sediul în Reşiţa, într-o cauză având ca obiect procedura insolvenţei.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia arată, în esenţă, că „prevederile de lege criticate sunt contrare art. 25 lit. i) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei şi, din acest motiv, apare o problemă în continuarea procedurii de dizolvare şi lichidare a activului şi pasivului debitoarei şi de soluţionare corectă şi în deplină legalitate a speţei”. În acest sens arată că, pe de o parte, procedura falimentului, pentru Fundaţia pentru tineret, s-a deschis în temeiul Legii nr. 85/2006, iar, pe de altă parte, Legea nr. 146/2002 îngrădeşte dreptul creditorilor de a recupera creanţele, deoarece bunurile trec în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean pe a cărui rază teritorială se află fundaţia pentru tineret respectivă. Ca atare, apreciază că este necesar ca legislativul să stabilească o modalitate concretă de lichidare a fundaţiilor pentru tineret constituite în temeiul Decretului-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 21 mai 1990, astfel încât procedura de lichidare, în aceste situaţii, să nu lase loc la interpretări.

6. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ apreciază că dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002 sunt constituţionale. În acest sens arată că, pentru asigurarea atingerii scopului prevăzut de lege, potrivit art. 20 alin. (10) din Legea nr. 146/2002, fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti nu pot înstrăina patrimoniul imobiliar - construcţii şi terenuri - care a aparţinut fostei organizaţii judeţene a Uniunii Tineretului Comunist, întrucât acestea sunt bunuri proprietate publică. Aşadar, reprezintă voinţa legiuitorului ca aceste entităţi de utilitate publică să aibă un patrimoniu inalienabil, sens în care a fost cuprinsă în lege şi dispoziţia criticată.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este inadmisibilă, deoarece autoarea excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, aceasta fiind mai degrabă nemulţumită de soluţia legislativă conţinută de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002, prin raportare la dispoziţiile generale în materia insolvenţei, care conferă lichidatorului atribuţia de vânzare a bunurilor din averea debitorului. De asemenea, arată că, deşi formal sunt invocate unele prevederi constituţionale, în realitate, autoarea nu motivează pretinsa contrarietate dintre dispoziţiile criticate şi cele ale art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21 şi art. 44 din Constituţie.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 15 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „La dizolvarea unei fundaţii judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti, bunurile acesteia trec în domeniul public judeţean şi în administrarea consiliului judeţean pe a cărui rază teritorială se află fundaţia pentru tineret respectivă. “

12. Autoarea excepţiei apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2), care consacră principiul neretroactivităţii legii civile, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi format sunt invocate art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21 şi art. 44 din Constituţie, autoarea excepţiei nu precizează în ce constă, în opinia sa, neconcordanţa dintre dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate şi prevederile din Legea fundamentală invocate.

14. În aceste condiţii, faţă de lipsa unei reale motivări a excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că este incident cazul de inadmisibilitate dedus din prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care impun obligativitatea motivării sesizărilor adresate Curţii Constituţionale. În situaţii similare, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, precizând că simpla enumerare a unor prevederi constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 statuează că sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi (a se vedea în acest sens Decizia nr. 124 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 254 din 16 aprilie 2015).

15. Totodată, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate are o anumită structură, fiind, în mod esenţial, constituită din trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei contrarietăţi existente între cele două texte. Primele două elemente pot fi determinate absolut, dar al treilea comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Dacă excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea, ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ipoteză ce corespunde situaţiei din prezenta cauză.

16. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, excepţie ridicată de Fundaţia pentru tineret, cu sediul în Reşiţa, în Dosarul nr. 832/115/2014 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.

 

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

Magistrat-asistent,

Bianca Drăghici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 403

din 15 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Mariţiu - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Petrică Florea în Dosarul nr. 7.782/99/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 29/99/2015* al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 7.028/99/2014 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul dosarelor Curţii Constituţionale nr. 1.695D/2015, nr. 25D/2016 şi nr. 38D/2016.

2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 24 mai 2016, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind prezenţi autorul excepţiei, personal, şi reprezentantul părţilor Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Permanenţa Consiliului Eparhial Iaşi, Sectorul Administrativ Bisericesc, Consistoriul Eparhial Iaşi şi Consistoriul Mitropolitan Iaşi. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, Curtea, în conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 15 iunie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

3. Prin Decizia nr. 99/2015 din 14 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 7.782/99/2014, Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), ari. 26 alin. (1) şi (2) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de Petrică Florea cu ocazia soluţionării unui litigiu de muncă având ca obiect contestaţia unei decizii de sancţionare.

4. Prin încheierea din 16 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 29/99/2015*, Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, excepţie ridicată de Petrică Florea cu ocazia soluţionării recursului introdus de reclamant împotriva încheierii din 7 iulie 2015 a Tribunalului Iaşi, având ca obiect suspendarea executării unei decizii de sancţionare.

5. Prin încheierea din 13 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 7.028/99/2014, Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art.14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2) şi ale art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, excepţie ridicată de Petrică Florea cu ocazia soluţionării unui litigiu de muncă având ca obiect contestaţia împotriva unei decizii de aplicare a sancţiunii disciplinare.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că Legea nr. 489/2006 încalcă prevederile cuprinse în Sfânta Scriptură, în Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe Române şi în alte legi incidente în materie. Apreciază că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 489/2006 sunt neconstituţionale, deoarece permit cultelor religioase să înfiinţeze parohii din 5-20 persoane, tară ca acestea din urmă să poată finanţa salariul preotului paroh, a cântăreţului bisericesc şi să suporte şi celelalte cheltuieli. De asemenea, art. 31 din Legea nr. 489/2006 permite păgubirea comunităţilor creştine de bunurile care le aparţin cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 44. Totodată, prevederile neconstituţionale, care fac obiectul excepţiei, „îngrădesc drepturile fundamentale şi constituţionale, drepturile legale şi morale ale clerului de mir, ale cinului monahal şi ale cântăreţilor bisericeşti din cadrul Bisericii Ortodoxe Române”. Astfel, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 21, art. 31, art. 40, art. 44, art. 52 alin. (1), art. 124 şi art. 126, precum şi prevederilor art. 6, art. 7, art. 8r art. 9, art. 10, art. 11, art. 13 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În continuare, arată contractul individual de muncă nu este un act administrativ şi de aceea acesta nu este revocabil, astfel că chiriarhul nu poate revoca personalul bisericesc clerical şi neclerical în şedinţe ale Permanenţei Consiliului Eparhial fără a constata vinovăţia acelor persoane, în cadrul unui proces echitabil.

7. Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În susţinerea acestei concluzii, instanţa face referire la considerentele deciziilor nr. 1 352 din 22 octombrie 2009, nr. 446 din 7 aprilie 2011 şi nr. 448 din 7 aprilie 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2) şi ale art. 26 alin. (1)şi (2) din Legea nr. 489/2006 sunt constituţionale.

8. Curtea de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că prin textul de lege criticat legiuitorul statuează cu privire la posibilitatea cultelor de a avea organe proprii de judecată religioasă şi la obligaţia ca, în problemele de disciplină internă, să fie aplicabile exclusiv prevederile statutare şi canonice, în aplicarea principiului autonomiei religioase, consacrat de art. 29 alin, (5) din Legea fundamentală. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 21 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală, instanţa arată că acesta nu este un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cât timp acestea sunt rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit. În continuare, face referire la Decizia nr. 640 din 10 iunie 2008 şi Decizia nr. 797 din 3 iulie 2008, prin care instanţa de contencios constituţional a reţinut că răspunderea disciplinară a clerului nu intervine ca urmare a nerespectării clauzelor unui contract de muncă, astfel că prevederile Codului muncii referitoare la competenţa de judecată a instanţelor judecătoreşti specializate în dreptul muncii nu sunt aplicabile în cazul cultelor. Referitor la susţinerea potrivit căreia textul de lege criticat încalcă prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, arată că instanţa de la Strasbourg a statuat, prin Hotărârea pronunţată în Cauza Ahtinen împotriva Finlandei, (într-o situaţie similară celei din speţa de faţă, în care reclamantul fusese transferat ca preot dintr-o parohie în alta, fără a i se cere consimţământul, prin decizia Consiliului Clerical, inatacabilă în instanţă, în acord cu regulile cuprinse în Statutul Bisericii Evanghelice Luterane), că art. 6 paragraful 1 din Convenţie nu este încălcat de vreme ce nu îşi găseşte aplicarea în cauză, dreptul pretins de reclamant neconstituind un „drept civil”, care să poată fi valorificat în faţa instanţelor de drept comun, în sensul art. 6 din Convenţie.

9. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În susţinerea acestei concluzii instanţa face referire la considerentele deciziilor nr. 1.352 din 22 octombrie 2009, nr. 446 din 7 aprilie 2011 şi nr. 448 din 7 aprilie 2011, prin care Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2) şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006 sunt constituţionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea art. 21 din Constituţie privind accesul la justiţie. Instanţele nu sunt competente să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei în cadrul cultelor religioase pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun. Or, legiuitorul la alin. (1) al art. 26 din Legea nr. 489/2006 a utilizat noţiunea de „organe proprii de judecată religioasă” tocmai pentru a stabili natura lor juridică de organe de jurisdicţie religioasă, al căror rol este doar restabilirea disciplinei interne a cultului, iar nu restabilirea ordinii juridice reglementate prin norme de reglementare generală. De altfel, este echitabil să se stabilească răspunderea disciplinară a personalului clerical de către organe de judecată ale cultelor, deoarece numai acestea pot aprecia dacă actele de indisciplină săvârşite sunt sau nu compatibile cu rolul spiritual al cultului. În continuare, invocând Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunţată în Cauza Hasan şi Chaush împotriva Bulgariei, arată că instanţa de la Strasbourg a statuat că existenţa autonomă a comunităţilor religioase este indispensabilă într-o societate democratică şi constituie o problemă esenţială în protecţia libertăţii religioase garantate de prevederile art. 9 din Convenţie. De asemenea, invocă şi Hotărârea din 23 septembrie 2008, pronunţată în Cauza Ahtinen împotriva Finlandei. Cât priveşte înfrângerea prevederilor constituţionale ale art. 1, art. 3, art. 5, art. 20, art. 31, art. 40, art. 44, art. 51, art. 124 şi art. 126, apreciază că acestea nu sunt relevante pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu atât mai mult cu cât autorul excepţiei nici nu motivează suficient de clar în ce constă pretinsa încălcare.

12. Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reţinută critica potrivit căreia dispoziţiile art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006 contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), art. 20, art. 21, art. 31, art. 40, art. 44, art. 52 alin. (1), art. 124 alin. (2) şi art. 126 alin. (1) şi prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Dispoziţiile legale criticate reglementează posibilitatea cultelor de a avea organe proprii de judecată religioasă pentru problemele de disciplină internă, prin aplicarea în mod exclusiv a prevederilor statutare şi canonice. Arată că Legea fundamentală consacră separarea statului de biserică, autonomia cultelor incluzând capacitatea de conducere potrivit statutelor proprii. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa, a statuat că existenţa autonomă a comunităţilor religioase este indispensabilă într-o societate democratică şi constituie o problemă esenţială în protecţia libertăţii religioase garantate de prevederile art. 9 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Hotărârea din 26 octombrie 2000, pronunţată în Cauza Hasan şi Chaush împotriva Bulgariei). Prin urmare, opţiunea legiuitorului exprimată în textul de lege criticat este justificată din perspectiva principiului autonomiei cultelor în raport cu statul. Totodată, arată că, potrivit art. 2 alin. (2) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Romane, „Biserica Ortodoxă Română este autocefală şi unitară în organizarea şi în lucrarea sa pastorală, misionară şi administrativă”. Or, principiile autonomiei şi unităţii cultului nu ar mai fi respectate dacă instanţa de drept comun ar exercita controlul asupra hotărârilor luate de instanţele disciplinare şi de judecată bisericească în probleme doctrinare, morale, canonice şi disciplinare. Aşadar, nu se poate reţine violarea dispoziţiilor art. 124 alin. (2) şi ale art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie. Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 21 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală şi a art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, susţine că accesul liber la justiţie nu este un drept absolut, ci unul care poate implica limitări, cât timp acestea sunt rezonabile şi proporţionale cu scopul urmărit. Totodată, apreciază că prevederile art. 31, art. 40, art. 44 şi art. 52 alin. (1) din Constituţie nu au incidenţă în cauză.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei şi ale reprezentantului părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin, (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin, (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 21 martie 2014, precum şi dispoziţiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011.

Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:

- Art. 8 alin. (1) din Legea nr. 489/2006: „Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.”,

- Art. 14 alin. (2) din Legea nr. 489/2006: „Unităţile de cult, inclusiv filialele lor fără personalitate juridică, se înfiinţează şi se organizează de către culte potrivit propriilor statute, regulamente şi coduri canonice.

- Art. 23 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006: „(1) Cultele îşi aleg, numesc, angajează sau revocă personalul potrivit propriilor statute, coduri canonice sau reglementări.

(2) Personalul cultelor poate fi sancţionat disciplinar pentru încălcarea principiilor doctrinare sau morale ale cultului, potrivit propriilor statute, coduri canonice sau reglementări

- Art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006: „(1) Cultele pot avea organe proprii de judecată religioasă pentru problemele de disciplină internă, conform statutelor şi reglementărilor proprii.

(2) Pentru problemele de disciplină internă sunt aplicabile în mod exclusiv prevederile statutare şi canonice.”-,

- Art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006: „Bunurile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuţii, donaţii, succesiuni -, precum şi orice alte bunuri intrate în mod legai în patrimoniul unui cult nu pot face obiectul revendicării lor ulterioare.

- Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: „Prezentul cod se aplică şi raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conţin dispoziţii specifice derogatorii.”

16. În opinia autorului excepţiei textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) referitor la statul român şi la faptul că în România respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie, art. 31 referitor la dreptul la informaţie, art. 40 referitor la dreptul de asociere, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 52 alin. (1) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei şi art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6, art. 7, art. 8, art. 9, art. 10, art. 11, art. 13 şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2) şi ale art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii acestora din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate identice. Astfel, prin Decizia nr. 640 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 506 din 4 iulie 2008, Decizia nr. 797 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 30 iulie 2008, şi Decizia nr. 446 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 16 mai 2011, Curtea a statuat că alcătuirea cultelor religioase este compusă din totalitatea credincioşilor de o anumită religie, că ele sunt autonome faţă de stat şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii. Aşadar, cultele au un rol spiritual în societatea românească, fiind evident că natura lor juridică nu este cea a unor entităţi statale, deoarece ele sunt autonome faţă de stat. Disciplina internă a unui cult este reglementată prin acte juridice specifice, adecvate desăvârşirii rolului spiritual, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Având în vedere că statul nu exercită funcţii publice şi în domeniul activităţii interne a cultelor religioase, normele juridice emise de stat cu privire la disciplina muncii nu sunt aplicabile şi personalului cultelor religioase.

18. De asemenea, Curtea a statuat că răspunderea disciplinară a clerului nu intervine ca urmare a nerespectării clauzelor unui contract de muncă. Aşa fiind, Curtea a reţinut că prevederile Codului muncii referitoare la competenţa de judecată a instanţelor judecătoreşti specializate în dreptul muncii nu sunt aplicabile în cazul cultelor (Decizia nr. 448 din 7 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2011). Astfel, instanţele de judecată nu sunt competente să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei în cadrul cultelor religioase pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, d prin norme juridice proprii acelor culte. De altfel, este echitabil să se stabilească răspunderea disciplinară a personalului clerical de către organe de judecată ale cultelor, deoarece numai acestea pot aprecia dacă actele de indisciplină săvârşite sunt sau nu compatibile cu rolul spiritual al cultului (Decizia nr. 640 din 10 iunie 2008, precitată).

19. Mai mult, Curtea a constatat că principiile autonomiei şi unităţii cultului nu ar mai fi respectate dacă instanţele de drept comun ar exercita controlul asupra hotărârilor luate de instanţele disciplinare şi de judecată bisericească în probleme doctrinare, morale, canonice şi disciplinare (Decizia nr. 448 din 7 aprilie 2011, precitată).

20. De asemenea, instanţa de contencios constituţional a reţinut şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 23 septembrie 2008, pronunţată în Cauza Ahtinen împotriva Finlandei, a decis că art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu este încălcat de vreme ce nu îşi găseşte aplicarea în cauză. Dreptul pretins de reclamant nu constituia un „drept civil”, care să poată fi valorificat în faţa instanţelor de drept comun, în sensul art. 6 din Convenţie. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în acelaşi sens, al inaplicabilităţii art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi prin Decizia de admisibilitate din 30 ianuarie 2001 (Cererea nr. 40.224/1998), pronunţată în Cauza Eva Dudova şi Zdenek Duda împotriva Republicii Cehe, reţinând că procedura urmată de reclamanţi nu se referea la un drept cu privire la care să existe cale de atac în faţa instanţelor de judecată cehe.

21. Având în vedere aceste considerente, Curtea Constituţională a constatat că este neîntemeiată critica referitoare la încălcarea art. 21 din Constituţie, privind accesul la justiţie. Astfel, instanţele de judecată nu sunt competente să exercite funcţia de înfăptuire a justiţiei în cadrul cultelor religioase pentru acte de încălcare a disciplinei interne, deoarece răspunderea juridică în materie nu este reglementată prin norme juridice de drept comun, ci prin norme juridice proprii acelor culte.

22. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 1, art. 3, art. 5, art. 20, art. 31, art. 40, art. 51, art. 124 şi art. 126, Curtea apreciază că acestea nu sunt incidente în cauza dedusa controlului de constituţionalitate.

23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea acestei jurisprudenţe, Curtea apreciază că atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă, urmând să respingă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2) şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.

24. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006, Curtea observă că acestea dispun relativ la regimul juridic al bunurilor care fac obiectul aporturilor de orice fel, precum şi al bunurilor intrate în mod legal în patrimoniul unui cult. Însă, Curtea reţine că în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate reclamantul a solicitat anularea deciziei de încetare a raporturilor de misiune şi slujire cu Arhiepiscopia Iaşilor. Astfel, având îh vedere obiectul litigiului de fond, Curtea constată că dispoziţiile art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, urmând să respingă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi.

25. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, Curtea apreciază că, în mod contrar dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie făcute în formă scrisă şi motivate, autorul excepţiei nu şi-a motivat critica de neconstituţionalitate. Aşa cum Curtea a precizat prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura inerentă şi intrinsecă a oricărei excepţii de neconstituţionalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În cauza de faţă, Curtea reţine că, deşi autorul excepţiei a invocat mai multe prevederi constituţionale, nu a arătat în ce mod acestea sunt încălcate de dispoziţiile de lege criticate, iar, în mod rezonabil, nu se poate determina critica de neconstituţionalitate vizată de acesta. Având în vedere aceste aspecte, Curtea urmează Să respingă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003- Codul muncii.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 Ut. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 489/2006 şi cu unanimitate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 şi ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Petrică Florea în Dosarul nr. 7.782/99/2014 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 29/99/2015* al Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 7.028/99/2014 al Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2) şi art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi a celor ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepţie ridicată de acelaşi autor în aceleaşi dosare ale aceloraşi instanţe.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, Curţii de Apel Iaşi - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Iaşi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din dată de 15 iunie 2016.

PREŞEDINTE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Mariţiu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific

 

Având în vedere Referatul de aprobare al Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura nr. 4.890 din 17 iunie 2016, luând în considerare prevederile art. 51 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare,

ţinând cont de prevederile art. 7 lit. A pct. g) din Hotărârea Guvernului nr. 545/2010 privind organizarea, structura şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, cu modificările ulterioare,

în baza art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Pescuitul în scop ştiinţific, definit la art. 2 pct. 181 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se practică în baza autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific.

(2) Pescuitul în scop ştiinţific poate fi practicat de instituţiile de cercetare în vederea atingerii obiectivelor de cercetare prevăzute la art. 51 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 317/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Cantităţile de peşte şi alte vieţuitoare acvatice obţinute în urma practicării pescuitului în scop ştiinţific nu fac obiectul comercializării.

Art. 2. - (1) în vederea obţinerii autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, instituţiile de cercetare depun la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, denumită în continuare Agenţie, o cerere însoţită de următoarele documente:

a) datele de identificare ale instituţiei de cercetare: actul normativ în baza căruia funcţionează, din care să reiasă că are în obiectul de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniile resurselor acvatice vii, pescuitului şi acvaculturii, copie a certificatului de înregistrare fiscală, adresa, numerele de telefon şi fax, adresa de e-mail;

b) extrasul din planul de cercetare, care să prevadă temele de cercetare aprobate, cu domenii definite şi termene stabilite care corespund obiectivelor cercetării ştiinţifice în domeniul evaluării resurselor acvatice vii, pescuitului şi acvaculturii;

c) regulamentul de desfăşurare a pescuitului în scop ştiinţific, elaborat de fiecare instituţie de cercetare;

d) declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal al instituţiei privind obligaţia de a transmite Agenţiei o sinteză care să cuprindă activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute ca urmare a practicării pescuitului în scop ştiinţific;

e) lista cu cercetătorii responsabili ai tematicii/temei de cercetare, personalul reprezentat de cercetători şi pescari care participă la pescuit, navele/ambarcaţiunile, uneltele şi metodele folosite la pescuit;

f) pentru speciile protejate şi strict protejate, o copie a ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor de derogare de la măsurile de protecţie a speciilor strict protejate şi/sau privind utilizarea metodelor de capturare interzise a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice, conform prevederilor art. 38 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în perimetrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei .Delta Dunării” activitatea de pescuit în scop ştiinţific se desfăşoară în baza permisului de cercetare eliberat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, conform prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei .Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a documentelor prevăzute la alin. (1).

(3) Navele/Ambarcaţiunile folosite la pescuitul în scop ştiinţific în baza unui document de proprietate/comodat/închiriere se înscriu în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit şi primesc licenţă de pescuit în scop ştiinţific.

(4) Nava/Ambarcaţiunea licenţiată pentru pescuitul în scop ştiinţific va fi radiată din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit comercial, iar licenţa de pescuit comercial se suspendă pe timpul desfăşurării activităţii de pescuit în scop ştiinţific.

(5) Modelul licenţei de pescuit în scop ştiinţific este prevăzut în anexa nr. 1.

(6) Instituţiile de cercetare pot folosi la pescuitul în scop ştiinţific un număr limitat de nave/ambarcaţiuni de pescuit, dimensionat în funcţie de complexitatea temelor de cercetare ştiinţifică şi de zonele în care se realizează pescuitul în scop ştiinţific.

(7) Cu 24 de ore înainte de începerea activităţii de pescuit ştiinţific, instituţiile de cercetare notifică atât Agenţia, cât şi filialele regionale ale Agenţiei.

Art. 3. - (1) Titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific eliberează ordine de serviciu personalului înscris în autorizaţie, conform planului de cercetare aprobat de conducerea instituţiei de cercetare.

(2) Pescuitul în scop ştiinţific se practică strict în prezenţa personalului de cercetare desemnat de către titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific şi a personalului cu atribuţiuni de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei.

Art. 4. - Autorizaţia specială de pescuit în scop ştiinţific se eliberează pentru o perioadă de cel mult un an calendaristic, în concordanţă cu termenele fazelor prevăzute în tematica/tema de cercetare, pentru fiecare zonă de pescuit.

Art. 5. - În cazul nerespectării condiţiilor care au stat la baza eliberării autorizaţiei, precum şi a prevederilor art. 4 din prezentul ordin, aceasta poate fi reţinută/suspendată pe o durată de maximum 90 de zile, la propunerea personalului Agenţiei cu drept de inspecţie şi control.

Art. 6. - Instituţiile de cercetare care nu transmit Agenţiei sinteza menţionată la art. 2 alin. (1) lit. d) din prezentul ordin nu vor mai putea obţine autorizaţie de pescuit în scop ştiinţific la următoarea solicitare.

Art. 7. - Modelul autorizaţiei de pescuit în scop ştiinţific este prevăzut în anexa nr. 2.

Art. 8. - Licenţele şi autorizaţiile de pescuit în scop ştiinţific emise anterior prezentului ordin îşi păstrează valabilitatea până la data expirării valabilităţii acestora.

Art. 9. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 10. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrul mediului şi schimbărilor climatice nr. 1.471/2013 privind condiţiile de acordare a autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 362 din 18 Iunie 2013, se abrogă.

Art. 11. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

 

Bucureşti, 25 iulie 2016.

Nr. 867.

 

ANEXA Nr. 1

 

ROMÂNIA

STEMA

ROMANIEI

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURA

 

LICENŢĂ DE PESCUIT ÎN SCOP ŞTIINŢIFIC

Nr. ........... din ......................

 

Numărul de identificare din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit (CFR): .....................................

 

DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele navei/ambarcaţiunii şi numărul Autorităţii Navale Române: ........................./.........................

2. Tipul ambarcaţiunii: .....................................................................................

3. Marcajul exterior: .........................................................................................

4. Numele proprietarului: ................................................................................

5. Adresa proprietarului: ................................................................................

 

CARACTERISTICI TEHNICE şi ECHIPAMENTE

1. Puterea motorului principal: .................................... kW

2. Lungimea maximă: .................................... m

3. Tonajul brut: .................................... TRB

4. Unelte de pescuit: ....................................

Tipul: .................................... Marca: ....................................

5. Zona de pescuit: ...............................................................

 

Preşedinte,

....................................

 

ANEXA Nr. 2

 

ROMÂNIA

STEMA

ROMANIEI

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU PESCUIT ŞI ACVACULTURA

 

AUTORIZAŢIE DE PESCUIT ÎN SCOP ŞTIINŢIFIC

Nr. ........... din ......................

 

 

Valabilitate ....................................

Instituţia de cercetare: ....................................

Adresa: .............................................................

înregistrare fiscală: .........................................

Poate practica pescuitul în scop ştiinţific în zona: ....................................

în vederea realizării tematicii/temei de cercetare: .......................................

I. Responsabil temă: ......................................................................................

CNP ....................................

 

II. Personalul care participă la pescuit:

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

Funcţia

CNP

 

 

 

 

 

III. Nave şi ambarcaţiuni folosite la pescuitul în scop ştiinţific:

 

Nr. crt.

Nr. licenţei de pescuit

Marcajul exterior

 

 

 

 

IV. Unelte, dispozitive şi metode de pescuit:

 

Nr. crt.

Denumirea uneltelor/dispozitivelor

Metode de pescuit

Caracteristici

Nr. bucăţi

 

 

 

 

 

 

V. Observaţii:

a) Specii capturate ( denumire):

b) Nr./kg exemplare:

VI. Alte observaţii:

a) Pescuitul în scop ştiinţific practicat cu metode şi echipamente interzise la pescuitul comercial sau recreativ/sportiv se exercită strict în prezenţa personalului de cercetare special desemnat de către deţinătorul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, precum şi a personalului cu atribuţiuni de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei.

b) Cantităţile de peşte şi alte vieţuitoare acvatice obţinute în urma practicării pescuitului în scop ştiinţific nu fac obiectul comercializării.

c) Pescuitul în scop ştiinţific se realizează în baza ordinului de serviciu eliberat de către titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific.

d) Pescuitul în scop ştiinţific se practică în prezenţa personalului de cercetare desemnat de către titularul autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific şi a personalului cu atribuţiuni de inspecţie şi control din cadrul Agenţiei, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind pescuitul speciilor protejate.

e) Instituţiile de cercetare notifică Agenţia şi filialele regionale ale Agenţiei cu 24 de ore înainte de ieşirea la pescuit a acestora.

f) în perimetrul Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” activitatea de pescuit în scop ştiinţific se desfăşoară în baza permisului de cercetare eliberat de Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, conform prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a documentelor prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordin.

 

Preşedinte,

....................................

 

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

 

ORDIN

privind tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare în sistem online prin intermediul Sistemului Naţional Electronic de Plăţi

 

Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.235/2010 privind aprobarea realizării Sistemului naţional electronic de plată online a taxelor şi impozitelor utilizând cardul bancar, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 163 alin. (11) lit. d) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă tipurile de creanţe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare în sistem online prin intermediul Sistemului Naţional Electronic de Plăţi, conform anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Prevederile prezentului ordin se aplică numai persoanelor fizice rezidente şi nerezidente identificate fiscal pe baza codului numeric personal sau numărului de identificare fiscală.

Art. 2. - Structurile de specialitate din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

Art. 3. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 718/2008 pentru aprobarea categoriilor de impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi plătite online (prin internet) de către persoanele fizice, prin intermediul cardurilor bancare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 6 mai 2008.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 5 august 2016.

Nr. 1.376.

 

ANEXĂ

 

Cod clasificaţie

Denumire indicatori

Denumire impozit/taxă

 

Impozit pe venit

Impozit pe venit

03.01.01

Impozit pe venituri din activităţi independente

Impozit pe veniturile din activităţi independente

03.01.02

Impozit pe venituri din salarii

Impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor

03.01.03

Impozit pe venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor

03.01.04

Impozit pe venituri din dividende

Impozit pe veniturile din investiţii sub formă de dividende din străinătate

03.01.05

Impozit pe venituri din dobânzi

Impozit pe veniturile din investiţii sub formă de dobânzi din străinătate

03.01.06

Impozit pe venituri din pensii

Impozit pe veniturile din pensii din străinătate

03.01.07

Impozit pe veniturile din premii

Impozit pe veniturile din premii

03.01.09

Impozit pe venituri din transferul titlurilor de valoare

Impozit pe veniturile din investiţii sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate

Impozit pe veniturile din investiţii sub forma câştigurilor din transferul aurului financiar

03.01.11

Impozit pe venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală

Impozit pe venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală

03.01.13

Impozit pe venituri din activităţi agricole

Impozit pe veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

03.01.22

Impozit pe veniturile din jocurile de noroc

Impozit pe veniturile din jocuri de noroc

03.01.50

Impozit pe venituri din alte surse

Impozit pe veniturile din investiţii sub forma veniturilor din lichidarea unei persoane juridice

Impozit pe venituri din alte surse ale persoanei fizice

03.01.60

Regularizări

Regularizări

 

Impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi - persoane fizice

Impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi - persoane fizice

05.01.01.01

Impozit pe veniturile din dividende obţinute din România de persoane nerezidente

Impozit pe veniturile din dividende obţinute din România de persoane nerezidente

05.01.01.02

Impozit pe veniturile din dobânzi obţinute din România de persoane nerezidente

Impozit pe veniturile din dobânzi obţinute din România de persoane nerezidente

05.01.01.03

Impozit pe veniturile din redevenţe obţinute din România de persoane nerezidente

Impozit pe veniturile din redevenţe obţinute din România de persoane nerezidente

05.01.01.04

Impozit pe veniturile din comisioane obţinute din România de persoane nerezidente

Impozit pe veniturile din comisioane obţinute din

România de persoane nerezidente

05.01.01.05

Impozit pe veniturile obţinute din România de persoane nerezidente din activităţi sportive şi de divertisment

Impozit pe veniturile obţinute din România de persoane nerezidente din activităţi sportive şi de divertisment

05.01.01.06

Impozit pe veniturile reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice nerezidente care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române

Impozit pe veniturile reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice nerezidente care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române

05.01.01.07

Impozit pe veniturile din servicii prestate în România şi în afara României de persoane nerezidente

Impozit pe veniturile din servicii prestate în România şi în afara României de persoane nerezidente

05.01.01 08

Impozit pe veniturile obţinute de persoane fizice nerezidente din premii acordate la concursuri organizate în România

Impozit pe veniturile obţinute de persoane fizice nerezidente din premii acordate la concursuri organizate în România

05.01.01.09

Impozit pe veniturile obţinute la jocuri de noroc practicate în România de persoane fizice nerezidente

Impozit pe veniturile obţinute la jocuri de noroc practicate în România de persoane fizice nerezidente

05.01.01.10

Impozit pe veniturile din lichidarea unei persoane juridice române realizate de persoane nerezidente

Impozit pe veniturile din lichidarea unei persoane juridice române realizate de persoane nerezidente

 

Accize

Accize

14.01.02.01

Accize încasate din vânzarea de alcool etilic

Accize încasate din vânzarea de alcool etilic

14.01.03.01

Accize încasate din vânzarea de ţigarete

Accize încasate din vânzarea de ţigarete

14.01.12

Accize încasate în vamă din importul de alcool etilic, produse intermediare, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi bere, inclusiv sume datorate până la data de 31 decembrie 2006

Accize încasate în vamă din importul de alcool etilic, produse intermediare, vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi bere, inclusiv sume datorate până la data de 31 decembrie 2006

14.01.1301

Accize încasate în vamă din importul de produse de ţigarete

Accize încasate în vama din importul de produse de ţigarete

 

Contribuţii de asigurări sociale

Contribuţii de asigurări sociale

21.03.01

Contribuţii de asigurări sociale de stat datorate de asiguraţi

Contribuţia individuală de asigurări sociale reţinută de la asiguraţi

20.03.01 01

Contribuţii pentru asigurări sociale datorate de angajatori

Contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator

21.03.12

Contribuţii de asigurări sociale de stat datorate de persoane care realizează venituri din activităţi independente, activităţi agricole şi asocieri fără personalitate juridică

Contribuţia de asigurări sociale datorată de întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale, membrii întreprinderii familiale, persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice

Contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele care realizează venituri din activităţi independente şi din activităţi economice

21.03.13

Contribuţia individuală de asigurări sociale datorată de persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

Contribuţia de asigurări sociale datorată de persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

 

Contribuţii do asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

20.03.04.01

Contribuţii de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorate de angajatori

Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de angajator

 

Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

Contribuţii de asigurări sociale de sănătate

21.05.03.01

Contribuţia datorată de persoanele asigurate care au calitatea de angajat

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate reţinută de angajator de la asiguraţii angajaţi (salariaţi)

21.05.03.03

Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii datorate de asigurat

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată pentru persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, acordat în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale

20.05.0301

Contribuţii de la persoane juridice sau fizice, care angajează personal salariat

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator

20.05.0306

Contribuţia suportata de angajator pentru concedii şi indemnizaţii datorată de persoanele aflate în incapacitate temporară de muncă din cauză de accident de muncă sau boală profesională

Contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator pentru persoanele care se află în concediu medical pentru incapacitate de muncă, din cauza unui accident de muncă sau boală profesională

20.05.03 04

Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii de la persoane juridice sau fizice

Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de la persoanele fizice care au calitatea de angajator

21.05.03 02

Contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate de persoane care realizează venituri din activităţi independente şi alte activităţi şi persoanele care nu realizează venituri

Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din: activităţi independente, activităţi economice şi din drepturi de proprietate intelectuală

Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care nu realizează venituri, prevăzute la art. 180 din Codul fiscal

21.05.23

Contribuţii individuale datorate de persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele care realizează venituri din: cedarea folosinţei bunurilor, investiţii, premii şi câştiguri din jocuri

 

Contribuţii de asigurări pentru şomaj

Contribuţii de asigurări pentru şomaj

21.04.02.01

Contribuţii individuale

Contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj reţinută de la asiguraţi

20.04.02 01

Contribuţii ale angajatorilor şi ale persoanelor juridice asimilate angajatorului

Contribuţia de asigurări pentru şomaj datorată de angajator

 

Taxa pe valoare adăugată

Taxa pe valoare adăugată

10.01.01.01

TVA încasată pentru operaţiuni interne

Taxa pe valoarea adăugată

 

Amenzi, penalităţi şi confiscări

Amenzi, penalităţi şi confiscări

35.01.01.01

Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală

Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de Direcţia Generată Antifraudă Fiscală

35.01.01.02

Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de către alte instituţii de specialitate

Venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate de către alte instituţii de specialitate

35.01.05

Amenzi judiciare

Amenzi judiciare

35.01.07

Penalităţi datorate în cazul eşalonării la plată

Penalităţi datorate în cazul eşalonării la plată

35.01.08

Penalităţi de nedeclarare

Penalităţi de nedeclarare

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.