MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 617/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 617         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 11 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 419 din 16 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

563. - Hotărâre pentru acordarea unor ajutoare de urgenţă suplimentare în cazul persoanelor rănite în tragicul eveniment din 30 octombrie 2015

 

564. - Hotărâre pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare parţială a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

265. - Decizie privind eliberarea domnului Gabriel Lungu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

266. - Decizie privind numirea domnului Valentin Marian Ionescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

267. - Decizie privind numirea doamnei Iolanda Mihaela Stăniloiu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

268. - Decizie pentru eliberarea, la cerere, a domnului Valeriu Ciolan Nicolae din funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

269. - Decizie pentru numirea doamnei Oana Silvia Ţoiu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

270. - Decizie privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, la cerere, de către doamna Elena Giorgiana Nicoleta Voiculescu-Ţâncu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

271. - Decizie privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Gabriel Florin Puşcău din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică vacantă de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

39. - Ordin privind aprobarea venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport

 

40. - Ordin privind aprobarea venitului total şi a tarifelor de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale pe conductele de transport gaze naturale Isaccea 1 - Negru Vodă 1

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 419

din 16 Iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014

 

Valer Dorneanu - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 1.162/93/2015 (3.167/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.620D/2015.

2. La apelul nominal lipseşte partea Romeo Ioniţă, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că art. 6 din Codul penal reglementează aplicarea legii penale mai favorabile în situaţia hotărârilor definitive, art. 5 din Codul penal reglementând aplicarea legii penale mai favorabile în situaţia cauzelor aflate în curs de judecată la apariţia legilor succesive, dintre care una este mai favorabilă. Analizând susţinerile autoarei excepţiei, reprezentantul Ministerului Public arată că aceasta se află în eroare, în condiţiile în care nu există niciun fel de identitate între aplicarea legii penale mai favorabile în situaţia cauzelor aflate în curs de judecată şi aplicarea legii penale mai favorabile în ipoteza cauzelor definitiv soluţionate. Arată că, în speţă, este vorba despre o cauză judecată definitiv, fiind aplicabile prevederile art. 6 din Codul penal, ipoteză în care trebuie să se asigure respectarea principiului legalităţii, cu alte cuvinte pedepsele - astfel cum au fost aplicate în temeiul legii vechi, indiferent că sunt componente ale concursului de infracţiuni ori pedeapsa rezultantă, trebuie să aibă o bază legală şi pe legea nouă. În aceste condiţii apreciază că dezlegarea pe care a dat-o Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie problemei de drept cu care a fost sesizată, prin hotărârea prealabilă, este în conformitate cu principiul legalităţii, în condiţiile unei atingeri minime a autorităţii de lucru judecat.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele;

4. Prin încheierea din data de 23 septembrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. 1.162/93/2015(3.167/2015), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal. Excepţia a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa de judecată, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii formulate împotriva Sentinţei penale nr. 142 din 13 iulie 2015, pronunţată de Tribunalul Ilfov - Secţia penală, ca urmare a intervenirii unei legi penale noi.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege menţionat încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la retroactivitatea legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Astfel, conţinutul reglementării criticate are în vedere doar ipoteza unităţii infracţionale, nu şi pe cea a pluralităţii de infracţiuni, în speţă, cea a concursului. De aceea, în măsura în care dispoziţiile contestate permit aplicarea regulilor concursului de infracţiuni potrivit legii noi, faţă de o situaţie născută anterior intrării sale în vigoare, atunci acestea sunt neconstituţionale, întrucât permit aplicarea retroactivă a unor prevederi legale mai puţin favorabile, respectiv tratamentul sancţionator al concursului de infracţiuni în cazul infracţiunilor definitiv judecate până la data de 1 februarie 2014. Arată autoarea excepţiei că, potrivit Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014, într-o primă etapă a aplicării art. 6 din Codul penal pentru fiecare infracţiune în parte din structura pluralităţii de infracţiuni, unele pedepse se reduc la maximul special inferior prevăzut de legea nouă. În cea de-a două etapă, se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depăşeşte maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art. 39 din Codul penal, iar, dacă pedeapsa rezultantă, aplicată potrivit legii vechi, nu depăşeşte pedeapsa rezultantă la care s-ar putea ajunge conform noului Cod penal, înseamnă că pedeapsa rezultantă aplicată definitiv este cea legală. Prin urmare, după reducerea unor pedepse individual stabilite, se dispune recontopirea pedepselor potrivit legii noi, iar, în cazul în care, de pildă, pedeapsa rezultantă ce s-ar putea aplica potrivit legii noi este mai mare decât cea veche, pedeapsa rezultantă aplicată definitiv potrivit legii vechi se consideră a fi cea legală, deşi nu se iau în considerare pedepsele concrete, reduse prin aplicarea art. 6 din noul Cod penal. Pe cale de consecinţă, instanţele de judecată pot ajunge să refuze diminuarea pedepsei rezultante, la care conduce recontopirea potrivit regulilor din legea anterioară, dar în considerarea pedepselor concrete, reduse prin aplicarea art. 6 din noul Cod penal, ceea ce ar putea avea semnificaţia unui refuz nejustificat de aplicare a legii penale mai favorabile, în mod evident incidente. Apreciază că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituţionale în măsura în care permit aplicarea regulilor concursului de infracţiuni potrivit legii noi, faţă de o instituţie născută şi judecată definitiv anterior intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, întrucât aceasta echivalează cu o aplicare retroactivă a unor prevederi legale mai puţin favorabile. Procedând astfel, se încalcă dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie care prevăd că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile.

6. Referitor la încălcarea art. 1 alin, (4) şi art. 61 alin, (1) din Legea fundamentală, susţine că, astfel cum a arătat în precedent, textul de lege criticat are în vedere doar ipoteza unităţii infracţionale, nu şi pe aceea a pluralităţii de infracţiuni, astfel încât instanţele de judecată realizează, în practică, o interpretare extensivă a normei legale, consacrată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014. Arată că puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, are rolul constituţional de a da unui text de lege anumite interpretări în scopul aplicării unitare de către instanţele judecătoreşti, însă aceasta nu presupune ca instanţa supremă să se poată substitui Parlamentului, aşa încât interpretarea dată art. 6 alin. (1) din Codul penal contravine dispoziţiilor care stabilesc sfera de competenţă a puterii legiuitoare, consacrată de art. 61 alin. (1) din Constituţie. În concluzie, interpretarea potrivit căreia legea penală mai favorabilă, în sensul art. 6 alin. (1) din Codul penal, presupune aplicarea unei legi noi mai severe pluralităţii de infracţiuni comise şi definitiv judecate sub imperiul legii vechi, mai blânde sub aspectul tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni, este de natură să înfrângă exigenţele constituţionale, ajungându-se la schimbarea sensului actelor normative adoptate de către legiuitor.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că principiul separaţiei puterilor în stat impune reducerea la minim a atingerilor aduse autorităţii de lucru judecat, astfel că o restrângere a acesteia se justifică în măsura în care are la bază tot un principiu de natură constituţională, cum este cazul principiului legalităţii pedepsei. Observă că noul Cod penal a menţinut reglementarea aplicării obligatorii a legii penale mai favorabile, renunţând la aplicarea facultativă a acestei legi în cazul pedepselor definitive, aceasta din urmă neputând fi justificată prin raportare la principiul legalităţii.

9. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 6 alin. (1) din Codul penal nu contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), art. 15 alin. (2) şi art. 61 alin. (1). Precizează că punctul său de vedere a fost reţinut în deciziile nr. 71 din 26 februarie 2015 şi nr. 379 din 26 iunie 2014, pronunţate în dosarele nr. 581D/2014 şi, respectiv nr. 156D/2014, În sensul că prevederile art. 6 alin. (1) din Codul penal sunt constituţionale.

10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

12. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal referitoare la „Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei”, care au următorul conţinut: „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.” Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a problemei de drept vizând mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile în cazul faptelor definitiv judecate, pentru ipoteza unui concurs de infracţiuni.

13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autoarea excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitor la principul separaţiei şi echilibrului puterilor, art. 15 alin. (2) privind retroactivitatea legii penale mai favorabile şi art. 61 alin. (1), potrivit căruia „Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a ţării”.

14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 590 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 22 decembrie 2014, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014, prilej cu care a statuat că dispoziţiile legale criticate trebuie privite în coroborare cu cele ale art. A din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, potrivit cărora *Pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depăşeşte maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma Intrării în vigoare a acestei legi”. Totodată, prin Decizia nr. 71 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 17 martie 2015, Curtea a analizat critici identice aduse prevederilor art. 6 alin. (1) din Codul penal, invocate de către aceeaşi autoare al excepţiei - Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a II-a penală, respingând, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate.

15. În jurisprudenţa precitată, Curtea a reţinut că principiul activităţii legii penale presupune, ca regulă generală, aplicarea legii tuturor infracţiunilor săvârşite în timpul cât aceasta se află în vigoare. Acest principiu este indisolubil legat de cel al legalităţii, care reprezintă o caracteristică specifică statului de drept. De la principiul legalităţii s-a impus o excepţie, aceea a aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, cunoscută sub denumirea de principiul mitior lex, principiu potrivit căruia în cazul situaţiilor determinate de succesiunea legilor penale se va aplica legea penală mai favorabilă. Acest principiu a fost consacrat la nivel constituţional în anul 1991, când legiuitorul constituant a statuat prin art. 15 alin, (2) că „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale (...) mai favorabile”. Totodată, Curtea a observat că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal reglementează doar aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, aceasta realizându-se atunci când, „după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii, a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă^ pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim”. În ceea ce priveşte principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile, cu referire la dispoziţiile Codului penai, Curtea a observat că, fiind o construcţie teoretică, principiul constituie un element fundamentai sau primordial pe care se întemeiază o idee sau lege de bază, o axiomă. Aceasta din urmă este însă valabilă în anumite limite şi, prin ea însăşi, constituie cadrul şi măsura aplicabilităţii sale (Decizia nr. 1,470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011). În cazul unei succesiuni de legi, în cursul procesului penal, anterior rămânerii definitive a hotărârii, instanţa trebuie să opereze, în concret, o stabilire a sancţiunii în raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de fiecare dintre aceste legi şi să aplice aceste criterii în limitele legii identificate ca fiind mai favorabilă, luând în considerare şi analizând faptele şi situaţia particulară a fiecărui caz în parte (â se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 101 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 22 mai 2013).

16. Referitor la pedepsele definitive, prin aplicarea legii penale mai favorabile legiuitorul nu a înţeles să repună în discuţie criteriile de stabilire şi individualizare a sancţiunii, ci numai să înlăture de la executare acea parte din sancţiune care excedează maximului prevăzut de legea nouă, respectiv acea sancţiune mai grea care nu mai este prevăzută de legea nouă (în acest sens este Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 13 mai 2014). Aşadar, Curtea a reţinut existenţa anumitor deosebiri între aplicarea principiului aplicării retroactive a legii penale mai favorabile în cazul când legea nouă intervine înainte de judecarea definitivă a cauzei şi aplicarea aceluiaşi principiu în situaţia în care legea nouă intervine după ce hotărârea de condamnare a rămas definitivă. Aceeaşi deosebire în aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile a fost relevată de Curte prin Decizia nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011, mai sus menţionată, prilej cu care a reţinut că nu ar putea fi admisă o teză contrară, întrucât s-ar aduce atingere stabilităţii raporturilor juridice, în absenţa căreia nu se poate vorbi despre o ordine de drept. Aşa încât Curtea a observat existenţa anumitor diferenţe în ceea ce priveşte aplicarea retroactivă a legii noi, ce intervine după ce hotărârea de condamnare a rămas definitivă. Spre deosebire de situaţiile tranzitorii propriu-zise, numărul criteriilor folosite pentru determinarea caracterului mai favorabil al legii noi, în cazul pedepselor definitiv aplicate, este mai mic, ele reducându-se la limitele de pedeapsă prevăzute în cele două legi şi la cauzele legale de modificare a acestor limite. Curtea a reţinut că legea nouă poate să prevadă o pedeapsă mai uşoară, dar sancţiunea aplicată fie să depăşească maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, fie să nu depăşească acest maxim. Dacă în primul caz se ajunge la executarea unei sancţiuni care nu are corespondent în legea penală în vigoare, acest raţionament nu mai subzistă în cea de-a două ipoteză. Curtea a apreciat că în cea de-a două ipoteză este vorba despre punerea în balanţă a dreptului unei persoane condamnate la aplicarea legii penale mai favorabile, descris mai sus, şi alte drepturi sau valori constituţionale, precum principiul securităţii raporturilor juridice şi autoritatea de lucru judecat, care pot contracara parţial sau complet acest drept. Astfel, legiuitorul, având sarcina de a echilibra intensitatea încălcării drepturilor fundamentale ale persoanei condamnate şi valorile care justifică această încălcare, a eliminat aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile din Codul penal,

17. Luând în considerare cele statuate în jurisprudenţa proprie, dar şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitor la principiul autorităţii de lucru judecat, Curtea a constatat că legiuitorul a limitat aplicarea legii penale mai favorabile în cazul hotărârilor definitive numai la acele cazuri în care sancţiunea aplicată depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, fără ca în acest mod să fie încălcat art. 15 alin. (2) din Constituţie.

18. Distinct de argumentele arătate anterior, Curtea a constatat că autorul excepţiei a criticat dispoziţiile referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei în situaţia concursului de infracţiuni. Astfel, în opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate - identică celei din prezenta speţă, deşi, potrivit actualului Cod penal, pedepsele au fost semnificativ diminuate, în cazul unei pedepse finale aplicate pentru fapte concurente săvârşite sub imperiul legii vechi, ar trebui ca pedeapsa rezultantă să fie mai întâi descontopită, iar ulterior pedepsele să fie micşorate în acord cu dispoziţiile art. 6 din Codul penal. Aşa încât, în măsura în care după aceste analize se va face aplicarea regulilor concursului de infracţiuni potrivit actualului Cod penal, în condiţiile în care noua lege este mai aspră, acest fapt contravine dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că o critică formulată din această perspectivă pune în realitate probleme de interpretare şi aplicare a legii, care excedează controlului instanţei de contencios constituţional. Cu toate acestea, ţinând seama de jurisprudenţa în materie, Curtea a reţinut că, în ce priveşte legea penală mai favorabilă, instanţa de contencios constituţional a statuat cu valoare de principiu că o normă din Codul penal (în speţă raportarea se făcea la art. 5 din Codul penal) este compatibilă cu Legea fundamentală câtă vreme nu permite combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile (a se vedea Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014). Cu acel prilej s-a arătat că legea penală mai favorabilă se determină prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii mai favorabile şi, în final, aplicarea acesteia în ansamblu, sens în care legile se compară, dar nu se combină. O combinare a dispoziţiilor mai favorabile dintre două legi succesive este hibridă şi duce la crearea, pe cale judecătorească, a unei a treia legi (lex tertia), consecinţă inadmisibilă, deoarece ar însemna ca organele judiciare să exercite un atribut care nu le revine, intrând în sfera de competenţă constituţională a legiuitorului (paragrafele 24 şi 25 din Decizia nr. 265 din 6 mai 2014). O atare concluzie nu neagă principiul aplicării legii penale mai favorabile care urmează a fi incident, însă nu prin combinarea dispoziţiilor din legile penale succesive, pentru că, în caz contrar, s-ar anula voinţa legiuitorului care are în vedere ansamblul de norme ce au fost integrate organic într-un nou cod şi nicidecum dispoziţii ori instituţii autonome. Altfel spus, în caz de tranziţie, judecătorul este ţinut de aplicarea legii penale mai favorabile, în ansamblu, fapt justificat prin aceea că nu trebuie să ignore viziunea fie preponderent represivă, aşa cum este cazul Codului penal din 1969, fie preponderent preventivă, aşa cum este cazul actualului Cod penal. Soluţia se impune pentru că nu poate fi încălcată finalitatea urmărită de legiuitor cu ocazia adoptării fiecărui cod în parte, deoarece nu întâmplător cele două coduri, deşi fiecare cu o concepţie unitară proprie, au viziuni diferite asupra modului îh care sunt apărate valorile sociale de către legea penală (paragraful 37 din Decizia nr. 265 din 6 mai 2014). În concluzie, Curtea Constituţională a constatat că, în raport cu criticile formulate, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

19. Întrucât în prezenta cauză nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia şi considerentele deciziilor mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

20. Pentru aceleaşi considerente, Curtea nu poate reţine nici critica potrivit căreia, prin pronunţarea Deciziei nr. 1 din 14 aprilie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-ar fi depăşit rolul constituţional prevăzut la art. 126 alin. (3) din Constituţie, transformându-se în legiuitor pozitiv, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată în Dosarul nr. 1.162/93/2015 (3.167/2015) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a D-a penală şi constată că dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Codul penal, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 1 din 14 aprilie 2014, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie2016.

 

PREŞEDINTELE INTERI MAR AL CURŢII CONSTITUŢIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru acordarea unor ajutoare de urgenţă suplimentare în cazul persoanelor rănite în tragicul eveniment din 30 octombrie 2015

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 28 alin. (1) din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă acordarea unor ajutoare de urgenţă ca sprijin financiar suplimentar faţă de cel acordat în baza Hotărârii Guvernului nr. 925/2015 privind acordarea unor ajutoare de urgenţă familiilor victimelor tragicului eveniment din 30 octombrie 2015 şi pentru suplimentarea bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pe anul 2015 din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2015, denumite în continuare ajutor suplimentar, pentru familiile persoanelor grav afectate, denumite în continuare răniţi, în tragicul eveniment produs în clubul „Colectiv din municipiul Bucureşti, în data de 30 octombrie 2015, şi care beneficiază de servicii medicale în ambulatoriu, denumite în continuare tratament.

(2) Ajutoarele suplimentare prevăzute la alin. (1) se acordă pentru persoanele care însoţesc răniţii la tratament şi asigură sprijin pentru aceştia, denumite în continuare însoţitori.

(3) Ajutoarele suplimentare prevăzute la alin. (1) se acordă până la 31 decembrie 2016, indiferent dacă tratamentul se efectuează în ţară sau în străinătate în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spaţiului Economic European sau în alte state, dar nu mai târziu de împlinirea termenului de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri,

(4) însoţitorul este persoana astfel cum este definită la art. 2 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2015. Prin excepţie, atunci când nu există un membru al familiei, însoţitorul poate fi altă persoană care are capacitatea deplină de exerciţiu a drepturilor civile, precum şi capacitatea fizică şi psihică de a însoţi şi ajuta rănitul.

(5) Perioada prevăzută la alin. (3) este suplimentară faţă de perioada/perioadele de spitalizare pentru care se acordă ajutoarele de urgenţă prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 925/201 5 şi se calculează de la data externării rănitului din unitatea spitalicească.

(6) Perioada prevăzută la alin. (3) se calculează fracţionat, în funcţie de succesiunea perioadelor de spitalizare şi de tratament.

Art. 2. - (1) Ajutoarele suplimentare prevăzute la art. 1 se acordă în următoarele cuantumuri:

a) echivalentul în lei a câte 100 euro/zi, în cazul tratamentului în străinătate;

b) câte 100 lei/zi, în cazul tratamentului în ţară în altă localitate decât cea în a cărei rază teritorială domiciliază sau are reşedinţa rănitul;

c) câte 25 lei/zi, în cazul tratamentului în ţară în localitatea în a cărei rază teritorială domiciliază sau are reşedinţa rănitul.

(2) în situaţia tratamentului în străinătate, însoţitorul beneficiază şi de o sumă pentru costul transportului reprezentând echivalentul în lei a 1.000 euro.

(3) Suma prevăzută la alin. (2) se acordă doar în situaţia în care însoţitorul nu a beneficiat de suma prevăzută la art. 1 alin. (4) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2015 sau de suma prevăzută la art. 2 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2016 pentru acordarea unor ajutoare de urgenţă suplimentare în cazul persoanelor rănite în tragicul eveniment din 30 octombrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Pentru ajutoarele de urgenţă acordate în cazul tratamentului în străinătate, nivelul în lei se calculează după cum urmează:

a) la cursul euro stabilit conform prevederilor art. 1 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2015, în cazul în care însoţitorul a beneficiat de ajutorul prevăzut de această hotărâre;

b) la cursul euro stabilit de Banca Naţională a României în ziua anterioară celei în care însoţitorul a depus cererea prevăzută la art. 3, în situaţia în care însoţitorul se deplasează pentru prima dată în străinătate.

(5) Dacă din calcul rezultă o sumă fracţionară, aceasta se rotunjeşte la leu în favoarea însoţitorului,

Art. 3. - (1) Ajutoarele suplimentare prevăzute la art. 1 se acordă la cererea însoţitorului.

(2) Cererea prevăzută la alin. (1) este însoţită de copia actului de identitate al însoţitorului şi de copia actului de identitate al rănitului.

(3) Modelul cererii este prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

(4) Cererea şi documentele doveditoare prevăzute la alin. (2) se depun şi se înregistrează la agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială, respectiv a municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale, în a cărei rază locuieşte sau are reşedinţa însoţitorul, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la externarea rănitului din unitatea sanitară.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru însoţitorii care au domiciliul sau reşedinţa stabilite în judeţele ţării, dar care se află pe raza municipiului Bucureşti pentru a oferi sprijinul lor răniţilor, cererea se poate depune la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, care o va transmite agenţiilor teritoriale în a căror rază domiciliază sau au reşedinţa însoţitorii.

(6) în situaţia în care răniţii beneficiază de tratament la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei hotărâri, cererea şi documentele doveditoare prevăzute la alin. (2) se depun de către însoţitori în termen de 10 zile lucrătoare de la data publicării prezentei hotărâri.

(7) în situaţia în care rănitul şi însoţitorul acestuia se află în străinătate, cererea şi documentele doveditoare prevăzute la alin. (2) se depun la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Ministerului Afacerilor Externe în termenele prevăzute la alin. (4) şi (6). Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale acestuia, transmite cererea, în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la depunerea de către însoţitor, la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

(8) În situaţia în care termenele prevăzute la alin. (4) şi (6) se depăşesc, ajutorul suplimentar se acordă de la data depunerii cererii.

Art. 4. - (1) în vederea certificării perioadei de tratament în ţară sau în străinătate Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială transmite lunar Ministerului Sănătăţii, în ultima zi a lunii, lista cu solicitările înregistrate până la acea dată, inclusiv cele de prelungire prevăzute la art. 6. Lista conţine numele, prenumele şi codul numeric personal ale însoţitorului, numele, prenumele şi codul numeric personal ale rănitului, precum şi furnizorul de servicii medicale care asigură tratamentul şi, după caz, statul în care se află unitatea medicală.

(2) Pe baza listei prevăzute la alin. (1), Ministerul Sănătăţii verifică conformitatea datelor furnizate de însoţitor cu informaţiile obţinute de la furnizorul de servicii medicale şi întocmeşte o situaţie centralizatoare, cu confirmarea perioadelor de tratament, pe care o transmite Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în termen de maximum 15 zile de la primirea listei.

(3) Situaţia centralizatoare prevăzută la alin. (2) va conţine numele, prenumele şi codul numeric personal ale rănitului, furnizorul de servicii medicale în care s-a efectuat tratamentul şi, după caz, statul în care se efectuează tratamentul.

(4) Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială stabilesc pe bază de protocol procedura de transmitere a documentelor prevăzute la alin. (1) şi (2).

Art. 5. - (1) în situaţia în care rănitul primeşte tratament atât în ţară, cât şi în străinătate, ajutoarele suplimentare prevăzute la art. 1 se pot acorda însoţitorului atât pentru perioada de tratament în străinătate, cât şi în ţară.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1), dacă perioada de 30 de zile este compusă atât din perioade de tratament în ţară, cât şi din perioade de tratament în străinătate, sumele cu titlu de ajutor suplimentar se vor acorda după cum urmează:

a) dacă a fost plătit iniţial ajutorul suplimentar pentru însoţitorul rănitului aflat la tratament în străinătate şi nu au fost epuizate cele 30 de zile pentru care s-a acordat ajutorul suplimentar şi ulterior tratamentul s-a continuat în ţară, acesta se diminuează cu suma corespunzătoare numărului de zile pentru care ajutorul s-a plătit, dar care nu au fost înregistrate efectiv în străinătate;

b) dacă a fost plătit iniţial ajutorul suplimentar pentru însoţitorul rănitului aflat la tratament în ţară şi nu au fost epuizate cele 30 de zile pentru care s-a acordat ajutorul suplimentar şi ulterior tratamentul s-a continuat în străinătate, suma se completează cu suma corespunzătoare numărului de zile din străinătate.

Art. 6. - (1) în situaţia în care perioada de tratament depăşeşte 30 de zile, însoţitorul depune o noua cerere, după caz, la agenţia teritorială în cărei rază teritorială domiciliază sau la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială sau la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Ministerului Afacerilor Externe, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea perioadei de 30 de zile.

(2) Depunerea cererii prevăzute la art. 3 alin. (1), precum şi a celei prevăzute la art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 925/2015 se face ori de câte ori se înregistrează una dintre situaţiile care conduc la acordarea ajutorului de urgenţă prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 925/2015, precum şi de prezenta hotărâre.

Art. 7. - (1) Plata ajutoarelor suplimentare se face în baza cererii prevăzute la art. 3 alin. (1) şi a celei prevăzute la art. 6 alin. (1), în tranşe de câte 30 de zile de însoţire calculate începând cu ziua următoare celei în care rănitul a fost externat.

(2) Ajutorul suplimentar se acordă pentru fiecare zi din perioada de efectuare a tratamentului. În situaţia în care perioada pentru care s-a efectuat plata ajutorului suplimentar este mai mare decât perioada de tratament confirmată de Ministerul Sănătăţii în baza situaţiei centralizatoare prevăzute la art. 4 alin. (2), însoţitorul are obligaţia de a returna sumele încasate necuvenit la agenţia teritorială care a efectuat plata ajutorului.

(3) în vederea recuperării sumelor prevăzute la alin. (2), calculul perioadei de însoţire la tratament pentru care se acordă ajutorul suplimentar se realizează de către Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială prin agenţiile teritoriale, din 3 în 3 luni de la data efectuării primei plăţi a ajutoarelor suplimentare, dar nu mai târziu de 1 februarie 2017, pe baza situaţiei centralizatoare prevăzute la art. 4 alin. (2).

(4) în situaţia în care se constată că au fost acordate sume cu titlu de ajutoare suplimentare pentru un număr de zile mai mare decât cel efectiv din perioada de tratament confirmată de Ministerul Sănătăţii în baza situaţiei centralizatoare prevăzute la art. 4 alin. (2), acestea se recuperează de la însoţitor după cum urmează:

a) prin compensare cu sumele la care însoţitorul are dreptul pentru perioada următoare potrivit prezentei hotărâri sau potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 925/2015;

b) prin achitarea de către însoţitor a sumei încasate necuvenit, în contul agenţiei teritoriale deschis la Trezoreria Statului sau la sediul acesteia prin casierie, până la 31 martie 2017.

(5) Pentru recuperarea sumelor în condiţiile prevăzute la alin. (4) lit. b), agenţiile teritoriale vor notifica beneficiarul cel mai târziu până la 1 martie 2017 cu specificarea modalităţilor de plată a sumelor de restituit.

Art. 8. - Prin derogare de la prevederile art. 37 şi 38 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru acordarea ajutorului suplimentar nu se impune efectuarea de anchete sociale.

Art. 9. - Ajutoarele suplimentare prevăzute de prezenta hotărâre se suportă din sume alocate de la bugetul de stat îh anul 2016, precum şi în anul 2017, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la capitolul 68, titlul 57, subcapitolul 57,02.01 - ajutoare de urgenţă, iar plata acestora se efectuează de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, prin agenţiile teritoriale în a căror rază locuiesc sau au reşedinţa însoţitorii.

Art. 10. - (1) Ajutoarele suplimentare acordate potrivit prezentei hotărâri nu se iau în calcul la stabilirea altor drepturi şi obligaţii şi nu pot fi urmărite silit decât pentru recuperarea de la însoţitor a sumelor prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. b).

(2) Sumele acordate cu titlu de ajutor suplimentar potrivit prezentei hotărâri, recuperate potrivit art. 7 alin. (4), nu sunt purtătoare de dobânzi sau penalităţi de întârziere.

(3) Justificarea sumelor acordate cu titlu de ajutoare suplimentare se face numai în baza documentelor prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) şi a celor prevăzute la art. 6 alin. (1).

Art. 11. - În situaţia în care se stabilesc sume de recuperat cu titlu de ajutoare suplimentare, acordate în baza Hotărârii Guvernului nr. 34/2016, cu modificările şi completările ulterioare, acestea pot fi recuperate şi prin compensare din sumele acordate în baza prezentei hotărâri.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

Ministrul sănătăţii,

Vlad Vasile Voiculescu

Ministrul afacerilor externe,

Lazăr Comănescu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 563.

 

ANEXĂ

 

Către Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a

................................................. (Judeţului/ Municipiului Bucureşti)

Stimate Domnule/Doamnă Director Executiv,

 

Subsemnata/subsemnatul,

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prenumele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cod numeric personal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Act de identitate/doveditor (copie ataşată)*

 

 

 

 

Seria

 

 

 

Nr.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eliberat de

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La data de

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*CN - Certificat de naştere

BI - buletin de identitate

CI - carte de identitate

(z

z)

(l

l)

(a

a

a

a)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CIP - carte de identitate provizorie

P - paşaport

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu domiciliul în:

Strada

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

 

 

 

 

 

Bl.

 

 

 

 

 

Sc.

 

 

Et.

 

 

Apart.

 

 

 

 

Sector

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Localitatea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Judeţ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tel./Mobil

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

în calitate de însoţitor al rănitului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Numele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Prenumele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cod numeric personal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Act de identitate/doveditor (copie ataşată)*

 

 

 

 

Seria

 

 

 

Nr.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Eliberat de

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

La data de

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*CN - Certificat de naştere

BI - buletin de identitate

CI - carte de identitate

(z

z)

(l

l)

(a

a

a

a)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CIP - carte de identitate provizorie

P - paşaport

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cu domiciliul în:

Strada

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Nr.

 

 

 

 

 

Bl.

 

 

 

 

 

Sc.

 

 

Et.

 

 

Apart.

 

 

 

 

Sector

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Localitatea

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Judeţ

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Tel./Mobil

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

solicit acordarea ajutorului de urgenţă suplimentar

Menţionez că rănitul a fost internat la furnizorul de servicii medicale ......................................................................

din oraşul ......................................................................... Ţara ........................................................................................

în perioada ...................................................................... şi de unde s-a externat în data .............................................

Şi va urma un tratament ambulatoriu la furnizorul de servicii medicale ....................................................................

din oraşul ......................................................................... Ţara ........................................................................................

începând cu data de .........................................

Plata se va face în:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Numerar

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cont bancar

 

 

 

 

 

 

Nume titular cont

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Număr cont bancar

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Deschis la banca

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Declar pe propria răspundere că însoţesc rănitul la tratament şi am luat la cunoştinţă faptul că, în situaţia în care perioada de tratament în ambulatoriu este mai mică decât cea pentru care s-a efectuat plata ajutorului, trebuie să returnez sumele acordate peste sumele aferente perioadei efective de tratament.

 

Data ...................................

Semnătura .......................................................................

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea modului de repartizare şi de utilizare parţială a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. XVII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 171/2015, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. 1. - (1) Se aprobă modul de repartizare şi de utilizare parţială a sumelor destinate realizării proiectelor de comunicare, informare publică şi promovare a imaginii şi intereselor româneşti peste hotare, precum şi de finanţare a acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural, prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015, cuprinse în anexa la bugetul Secretariatului General al Guvernului, care se alocă Centrului de Analiză şi Strategie.

(2) Suma de 3,680 mii lei se repartizează şi se utilizează conform destinaţiilor prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre,

Art. 2. - (1) Secretariatul General al Guvernului alocă fondurile prevăzute la art. 1 alin. (2), pe baza propunerii avizate din punct de vedere al necesităţii şi oportunităţii de către şeful Cancelariei Prim-Ministrului şi a devizelor de cheltuieli întocmite şi certificate de Centrul de Analiză şi Strategie privind legalitatea, oportunitatea, necesitatea şi economicitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi pe baza avizelor de specialitate ale direcţiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului, din punct de vedere economic, juridic şi al achiziţiilor publice.

(2) Centrul de Analiză şi Strategie justifică fondurile prevăzute la art. 1 alin. (2) prin documente legale avizate de către şeful Cancelariei Prim-Ministrului şi aprobate de secretarul general al Guvernului.

(3) La solicitarea Centrului de Analiză şi Strategie avizată de către şeful Cancelariei Prim-Ministrului şi cu aprobarea ordonatorului de credite se pot acorda avansuri de până la 30% din valoarea contractelor încheiate pentru derularea programelor, proiectelor şi acţiunilor prevăzute în anexă, fără solicitarea unei scrisori de garanţie bancară, pe baza avizelor de specialitate prevăzute la alin. (1).

(4) Pentru sumele avansate potrivit alin. (3) beneficiarii vor prezenta documente justificative în termen de 10 zile de la finalizarea programelor, proiectelor sau acţiunilor, dar nu mai târziu de 10 decembrie 2016.

(5) Centrul de Analiză şi Strategie poate utiliza fondurile prevăzute la art. 1 şi pentru finanţări ne rambursabile, potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare. Metodologia privind regimul de finanţare nerambursabilă a programelor, proiectelor şi acţiunilor menţionate în anexă, elaborată de Centrul de Analiză şi Strategie şi avizată de direcţiile de specialitate din cadrul Secretariatului General al Guvernului, prevăzute la alin. (1), se aprobă prin ordin de către secretarul general al Guvernului şi se avizează de către şeful Cancelariei Prim-Ministrului.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Şeful Cancelariei Prim-Ministrului,

Ioan-Dragoş Tudorache

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 564.

 

ANEXĂ

 

REPARTIZAREA ŞI UTILIZAREA PARŢIALĂ

a sumelor prevăzute la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015

 

Total general: 3.680 mii lei, din care:

- 1.800 mii lei - proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare;

- 1.880 mii lei-finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural.

Suma de 1.800 mii lei - prevăzută la lit. c) „Proiecte de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare” din anexa nr. 3/13/02a la Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015 - se va utiliza pentru finanţarea următoarelor proiecte şi acţiuni realizate

de Centrul de Analiză şi Strategie, cu avizul de oportunitate al Direcţiei de comunicare şi relaţii cu presa, inclusiv în parteneriat cu structuri din ţară şi din străinătate (instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi fundaţii, organisme internaţionale etc.), precum şi pentru finanţări nerambursabile potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi completările ulterioare:

a) organizarea şi participarea la proiecte, acţiuni, evenimente de comunicare şi/sau campanii de informare publică şi promovare a imaginii şi intereselor româneşti, desfăşurate în ţară şi peste hotare;

b) organizarea consultărilor şi dezbaterilor publice, a evenimentelor şi campaniilor de informare referitoare la politici publice guvernamentale şi/sau teme de actualitate în plan intern şi/sau internaţional, precum şi a acţiunilor organizate în scopul diseminării informaţiilor de interes public privind măsurile şi politicile guvernamentale:

c) achiziţionarea/realizarea. editarea, traducerea, tipărirea, multiplicarea şi difuzarea în ţară şi în străinătate a unor materiale de prezentare şi promovare a României şi de afirmare a culturii şi identităţii naţionale, precum şi a unor materiale de promovare şi informare internă cu privire la politicile guvernamentale în diverse domenii şi la politicile UE (cărţi, enciclopedii, manuale şcolare, broşuri, pliante, afişe, albume, albume foto, publicaţii periodice, banere, pixuri, hărţi, atlase, agende, calendare, compact-discuri, DVD-uri, insigne, medalii comemorative şi aniversare, obiecte de artizanat, instrumente muzicale, obiecte decorative, drapele, steguleţe şi alte materiale):

d) organizarea, finanţarea şi participarea la seminare, colocvii, schimburi de experienţă, vizite de documentare, întâlniri de lucru, conferinţe, mese rotunde, workshop-uri, târguri, expoziţii, festivaluri, congrese, reuniuni desfăşurate în ţară şi în străinătate, inclusiv cele organizate de instituţii UE sau de organisme asociate acestora, pe tema politicilor publice guvernamentale, a promovării actului de guvernare şi a comunicării europene;

e) sprijinirea unor publicaţii din ţară (cărţi, broşuri, pliante, periodice, tipărituri) în scopul asigurării informării publice şi promovării politicilor publice şi a actului de guvernare:

f) sprijinirea dotării şcolilor şi bibliotecilor folosite şi/sau frecventate de vorbitori de limbă română în terţe state cu materiale de promovare a limbii şi culturii române, prin achiziţia şi distribuirea de astfel de materiale (cărţi, dicţionare, albume, enciclopedii, manuale şcolare, atlase, hărţi, CD-uri, DVD-uri şi altele) către autorităţile abilitate ale ţărilor respective, conform acordurilor bilaterale încheiate cu statele în cauză;

g) susţinerea financiară a Programului de internship al Guvernului României.

Suma de 1.880 mii ies din bugetul prevăzut la lit. d) „Finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural” din anexa nr. 3/13/02a la Legea nr. 339/2015 - se va utiliza pentru finanţarea următoarelor proiecte şi acţiuni realizate de Centrul de Analiză şi Strategie, la iniţiativa sa ori în parteneriat cu structuri din ţară şi din străinătate (instituţii publice, organizaţii neguvernamentale, asociaţii şi fundaţii, organisme internaţionale etc.), precum şi pentru finanţări nerambursabile potrivit prevederilor Legii nr. 350/2005, cu modificările şi completările ulterioare:

a) acţiuni cu caracter ştiinţific şi social-cultural;

b) organizarea şi participarea la seminare, colocvii, simpozioane, întâlniri de lucru, conferinţe, mese rotunde, ateliere, workshop-uri, congrese, reuniuni, târguri, expoziţii, festivaluri, spectacole, reuniuni desfăşurate în ţară şi în străinătate, pe aspecte legate de optimizarea politicilor publice guvernamentale naţionale şi europene, sprijinirea procesului de reformă a administraţiei publice din România şi dezvoltarea colaborării cu mediul asociativ;

c) achiziţionarea unor sondaje de opinie, studii, evaluări, rapoarte şi analize de politici publice şi strategii pentru optimizarea programelor guvernamentale, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea şi evaluarea calităţii serviciilor publice şi, respectiv, sprijinirea liberului acces la informaţii de interes public şi a transparenţei decizionale în administraţia publică;

d) achiziţionarea unor baze de date, rapoarte/analize interne şi internaţionale în domenii de interes guvernamental;

e) organizarea, finanţarea şi participarea la acţiuni şi proiecte de studii, evaluări şi analize de politici publice şi strategii specifice obiectului de activitate al Centrului de Analiză şi Strategie, care pot fi desfăşurate inclusiv împreună cu organisme neguvernamentale şi cu instituţii din ţară şi din străinătate;

f) invitarea în România a reprezentanţilor unor instituţii academice şi de cercetare, ai unor experţi şi consultanţi în domeniile de activitate specifice Centrului de Analiză şi Strategie, a reprezentanţilor unor instituţii de media, ai unor organizaţii neguvernamentale internaţionale, ai unor instituţii europene ori ai unor state membre UE;

g) alte activităţi necesare şi oportune pentru organizarea şi finalizarea unor acţiuni specifice obiectului de activitate al Centrului de Analiză şi Strategie, potrivit actelor normative de organizare şi funcţionare a Cancelariei Prim-Ministrului şi a Secretariatului General al Guvernului.

Pentru proiectele şi acţiunile cuprinse la lit. c) şi d) din anexa nr. 3/13/02a la Legea nr. 339/2015 se pot acoperi următoarele cheltuieli:

1. trataţii, reprezentare, mese oficiale, cocktailuri şi vizionarea unor spectacole pentru delegaţiile străine, precum şi pentru invitaţii la consultări şi dezbateri publice, evenimente, acţiuni organizate de către Centrul de Analiză şi Strategie, inclusiv cele propuse de Direcţia de comunicare şi relaţii cu presa, conform normativelor de cheltuieli aprobate de ordonatorul principal de credite;

2. cazare, transport şi indemnizaţie de delegare pentru deplasările în ţară ale persoanelor care desfăşoară activităţi specifice Centrului de Analiză şi Strategie conform reglementărilor legale în vigoare;

3. cazare, transport, diurnă şi diverse pentru deplasările în străinătate ale persoanelor ce desfăşoară activităţi specifice Centrului de Analiză şi Strategie conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificările şi completările ulterioare;

4. masă în barem de 85 lei/zi/persoană şi cazare în unităţi hoteliere şi în pensiuni turistice categoria maximum 3 stele, transport, pentru participanţii la acţiunile, consultările şi dezbaterile publice, evenimentele, conferinţele, programele şi proiectele realizate la iniţiativa Centrului de Analiză şi Strategie sau la propunerea Direcţiei de comunicare şi relaţii cu presa, individual sau în parteneriat, precum şi pentru cele finanţate de direcţie, potrivit Legii nr. 350/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

5. burse, taxe de participare şi vizitare, taxe poştale, taxe de viză, poliţe de asigurare pentru călătorii în străinătate şi asigurări medicale, achiziţia de abonamente la publicaţii din ţară şi din străinătate, de presă scrisă sau electronică (fluxuri de agenţii de presă);

6. premii în obiecte cu o valoare maximă de 12.000 lei (inclusiv TVA) per premiu;

7. onorarii pentru prestaţii artistice şi cultural-ştiinţifice, inclusiv pentru solişti, interpreţi de muzică (voce), instrumentişti (violonişti, pianişti etc.), şefi orchestră, şefi partidă, compozitori, autori de texte/cantautori, dirijori, coordonatori muzicali, coordonatori artistici, coregrafi, balerini, dansatori, actori, regizori, scenarişti, recuziteri, concert-maeştri, regizori scenă, ilustratori muzicali, scriitori, poeţi, artişti plastici (pictori, sculptori, desenatori, graficieni etc.) şi alţi specialişti în domeniul artei şi culturii, artişti şi meşteri populari, precum şi lectori şi specialişti recunoscuţi în domeniile în care susţin conferinţe publice, în limita maximă a sumei de 12.000 de lei brut/persoană;

8. achiziţii de bunuri şi servicii, inclusiv chirie, servicii de organizare a consultărilor/dezbaterilor publice, evenimentelor, conferinţelor, expoziţiilor, târgurilor, seminarelor, festivalurilor, spectacolelor, congreselor şi a altor manifestări publice, servicii fotografice şi video profesionale, inclusiv de procesare şi editare foto/video, precum şi servicii de închiriere a standurilor la astfel de manifestări, de amenajare a spaţiilor unde acestea se desfăşoară şi decorarea lor cu aranjamente florale, precum şi achiziţia materialelor de birotică necesare desfăşurării respectivelor activităţi;

9. achiziţia de servicii de realizare a unor sondaje de opinie, studii, cercetări, analize şi evaluări de strategii, programe şi politici publice, de realizare de campanii de informare publică şi promovare a imaginii în ţară şi în străinătate, servicii de realizare şi administrare site-uri de internet, precum şi achiziţia sau realizarea, multiplicarea şi distribuirea în ţară şi în străinătate de documentare, filme artistice de scurtmetraj, filme de animaţie şi videoclipuri;

10. achiziţia, realizarea, editarea, traducerea, tipărirea, multiplicarea şi difuzarea în ţară şi în străinătate de materiale de promovare şi obiecte promoţionale (cărţi, broşuri, enciclopedii, manuale, pliante, albume, manuale şcolare, albume foto, publicaţii periodice, tipărituri, banere, pixuri, afişe, hărţi, atlase, agende, calendare, compact-discuri, DVD-uri, insigne, medalii comemorative şi aniversare, obiecte de artizanat, obiecte decorative, instrumente muzicale, drapele, steguleţe şi alte materiale), precum şi achiziţia de servicii de printare şi multiplicare multimedia (pe CD şi DVD) şi alte servicii.

 

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind eliberarea domnului Gabriel Lungu din funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

Având în vedere Adresa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nr. 507/D.P. din 2 august 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.023 din 3 august 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Gabriel Lungu se eliberează din funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 11 august 2016.

Nr. 265.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea domnului Valentin Marian Ionescu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

Având în vedere Adresa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nr. 507/D.P. din 2 august 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.023 din 3 august 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valentin Marian Ionescu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 11 august 2016.

Nr. 266.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind numirea doamnei Iolanda Mihaela Stăniloiu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

Având în vedere Adresa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nr. 507/D.P. din 2 august 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.023 din 3 august 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Iolanda Mihaela Stăniloiu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 11 august 2016.

Nr. 267.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru eliberarea, la cerere, a domnului Valeriu Ciolan Nicolae din funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

Având în vedere Cererea domnului Valeriu Ciolan Nicolae înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.094 din 8 august 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul Valeriu Ciolan Nicolae se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 11 august 2016.

Nr. 268.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

pentru numirea doamnei Oana Silvia Ţoiu în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

 

Având în vedere Adresa Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nr. 507/D.P. din 2 august 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.023 din 3 august 2016,

în temeiul art. 15 lit. d) şi al art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Oana Silvia Ţoiu se numeşte în funcţia de secretar de stat la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează;

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 11 august 2016.

Nr. 269.

GUVERNUL ROMÂNIEI

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind încetarea exercitării, cu caracter temporar, la cerere, de către doamna Elena Giorgiana Nicoleta Voiculescu-Ţâncu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere Cererea doamnei Elena Giorgiana Nicoleta Voiculescu-Ţâncu, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.143 din 9 august 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi al art. 92 alin. (11) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - La data intrării în vigoare a prezentei decizii, încetează exercitarea, cu caracter temporar, la cerere, de către doamna Elena Giorgiana Nicoleta Voiculescu-Ţâncu a funcţiei publice vacante din categoria înalţilor funcţionari publici de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MIIMISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 11 august 2016.

Nr. 270.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

PRIM-MINISTRUL

 

DECIZIE

privind aplicarea mobilităţii pentru domnul Gabriel Florin Puşcău din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică vacantă de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală

 

Având în vedere propunerea formulată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Adresa nr. A-PRS2529 din 9 august 2016, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/5.142 din 9 august 2016,

în temeiul art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, al art. 19 alin. (1) lit. b) şi art. 87 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al art. 27 alin. (1) lit. a), art. 30 lit. a) şi art. 33 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, cu modificările şi completările ulterioare,

 

prim-ministrul emite prezenta decizie.

 

Articol unic. - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnului Gabriel Florin Puşcău i se aplică mobilitatea din funcţia publică de inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului în funcţia publică vacantă de secretar general adjunct al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Secretarul general al Guvernului,

Sorin Sergiu Chelmu

 

Bucureşti, 11 august 2016.

Nr. 271.

 

ACTE ALE AUTORITĂŢII NAŢIONALE DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport

 

Având în vedere dispoziţiile art. 178 alin. (2) lit. a) şi ale art. 179 alin. (2) lit. e) şi f), alin. (4) şi (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi m) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, precum şi al dispoziţiilor art. 78 din Metodologia de stabilire a venitului reglementat, a venitului total şi a tarifelor reglementate pentru activitatea de transport al gazelor naturale, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 32/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. - (1) Tarifele de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport, desfăşurată în perioada 1 octombrie 2016-30 septembrie 2017, se stabilesc după cum urmează:

a) tarif de rezervare de capacitate pe punct/grup de puncte de intrare/ieşire pentru servicii ferme/întreruptibile de transport, conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin;

b) tarif volumetric pentru cantitatea de gaze naturale transportată către sistemele de distribuţie: 3,56 lei/MWh transportat:

c) tarif volumetric pentru cantitatea de gaze naturale transportată numai prin Sistemul naţional de transport: 4,31 lei/MWh transportat;

d) tarif volumetric pentru cantitatea de gaze naturale transportată: 3,46 lei/MWh transportat.

(2) Tarifele prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) conţin şi valoarea impozitului pe monopol prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, cu modificările ulterioare.

(3) Tariful prevăzut la alin. (1) lit. d) nu conţine şi valoarea impozitului pe monopol prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităţilor cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, cu modificările ulterioare.

(4) Tarifele pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale, prevăzute la alin. (1), nu conţin T.V.A,

Art. 2. - Se stabilesc venitul reglementat şi venitul total aferente celui de-al cincilea an (1 octombrie 2016- 30 septembrie 2017) din a treia perioadă de reglementare, pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport desfăşurată de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A., prevăzute în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 3. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S A. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 octombrie 2016.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 39.

 

ANEXA Nr. 1

 

Tarife de rezervare de capacitate pe punct/grup de puncte de intrare/ieşire pentru servicii ferme/întreruptibile de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport

 

 

- lei/MWh/h -

Grup de puncte de intrare/ieşire în/din SNT

Tipuri de servicii de transport al gazelor naturale

Termen lung

Termen scurt

Anual

Trimestrial

Lunar

Zilnic

vară

iarnă

vară

iarnă

vară

iarnă

1.

Grupul punctelor de intrare în sistemul de transport al gazelor naturale din perimetrele de producţie, din terminalele GNL şi din instalaţiile de producere a biogazului sau a altor gaze care îndeplinesc condiţiile de calitate pentru a putea fi livrate/transportate în/prin sistemul de transport al gazelor naturale, din interconectarea cu alte sisteme de transport al gazelor naturale şi din depozitele de înmagazinare subterană a gazelor naturale

1,84

1,46

3,34

1,68

3,86

3,34

7,71

2.

Grupul punctelor de ieşire din sistemul de transport al gazelor naturale spre consumatorii direcţi, sisteme de distribuţie, depozitele de înmagazinare subterană, conductele de alimentare din amonte şi alte sisteme de transport interconectate

1,81

1,43

3,27

1,65

3,78

3,27

7,56

 

ANEXA Nr. 2

 

Venitul reglementat şi venitul total aferente celui de-al cincilea an (1 octombrie 2016-30 septembrie 2017) din a treia perioadă de reglementare, pentru activitatea de transport al gazelor naturale prin Sistemul naţional de transport desfăşurată de

Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A.

 

Activitatea de transport gaze naturale (1 octombrie 2016-30 septembrie 2017)

U.M.

Valoarea

Venitul reglementat

mii lei

1.002.334,83

Venitul total

mii lei

1.101.667,33

 

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE REGLEMENTARE ÎN DOMENIUL ENERGIEI

 

ORDIN

privind aprobarea venitului total şi a tarifelor de transport pentru activitatea de transport al gazelor naturale pe conductele de transport gaze naturale Isaccea 1- Negru Vodă 1

 

Având în vedere dispoziţiile art. 178 alin. (2) lit. a) şi ale art. 179 alin. (2) lit. e), alin. (4) şi (6) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. a) şi m) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2012, precum şi al dispoziţiilor art. 24 din Metodologia de rezervare a capacităţii de transport şi de stabilire a tarifelor pentru activitatea de prestare a serviciilor de transport al gazelor naturale prin conductele de transport Isaccea-Negru Vodă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 34/2016,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei emite prezentul ordin,

Art. 1. - Se stabileşte venitul total pentru activitatea de transport al gazelor naturale pe conductele de transport gaze naturale Isaccea 1 - Negru Vodă 1, desfăşurată de Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A., prevăzut în anexa nr. 1.

Art. 2. - (1) Se stabilesc tarifele de transport pentru rezervarea capacităţii de transport pe puncte de intrare/ieşire în/din conductele de transport gaze naturale Isaccea 1- Negru Vodă 1, pentru perioada 1 octombrie 2016-30 septembrie 2017, pentru Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S.A., prevăzute în anexa nr. 2.

(2) Tarifele de transport prevăzute la alin. (1) reprezintă contravaloarea serviciilor de transport al gazelor naturale pentru rezervarea capacităţii de transport pe puncte de intrare/ieşire în/din conductele de transport gaze naturale Isaccea 1 - Negru Vodă 1 al gazelor naturale şi nu conţin T.V.A.

Art. 3. - Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale TRANSGAZ - S A. va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin, iar compartimentele de resort din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei vor urmări respectarea acestora.

Art. 4. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 5. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 octombrie 2016.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei,

Niculae Havrileţ

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 40.

 

ANEXA Nr. 1

 

Venitul total pentru activitatea de transport al gazelor naturale pe conductele de transport gaze naturale Isaccea 1-Negru Vodă 1

 

Venitul total pentru activitatea de transport al gazelor naturale

U.M.

Valoarea

Conducta de transport de gaze naturale Isaccea 1-Negru Vodă 1

mii. lei

56,21

 

ANEXA Nr. 2

 

Tarife de transport pentru rezervarea capacităţii de transport pe puncte de intrare/ieşire în/din conductele de transport gaze naturale Isaccea 1-Negru Vodă 1, pentru perioada 1 octombrie 2016-30 septembrie 2017

 

 

 

 

- lei/KWh/h –

Nr. crt.

Tipuri de servicii de transport al gazelor naturale pentru rezervarea capacităţii de transport pe conductele de transport Isaccea 1-Negru Vodă 1

Punctul de intrare Isaccea 1

Grupul punctelor de ieşire Negru Vodă 1 şi punctele de ieşire destinate alimentării cu gaze naturale a unor localităţi de pe teritoriul României

1.

Servicii ferme/întreruptibile de transport pe termen lung, contractate pentru un an

0,0008324

0,0008324

2.

Servicii ferme/întreruptibile de transport pe termen scurt, contractate pentru un trimestru

vara

0,0009073

0,0011039

iarna

0,0012569

0,0015293

3.

Servicii ferme/întreruptibile de transport pe termen scurt, contractate pentru o lună

vara

0,0010488

0,0012761

iarna

0,0014484

0,0017623

4.

Servicii ferme/întreruptibile de transport pe termen scurt, contractate pentru o zi

vara

0,0020977

0,0025522

iarna

0,0028968

0,0035245

 

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.