MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 631/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 631         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Miercuri, 17 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 314 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 331 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală

 

Decizia nr. 335 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

617/1.641/1.174. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea TOHAN - S A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

618/1.640/1.173. - Ordin al viceprim-ministrului, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea METROM - S.A. - filiala C.N. ROMARM -S.A.

 

661. - Decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie privind aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura adopţiei

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 314

din 17 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dănuţ Radu Gheorghe în Dosarul nr. 60.696/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.225 D/2015.

2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se susţine, în acest sens, că reglementarea modului de comunicare a citaţiilor şi a sferei persoanelor care îndeplinesc procedura de citare nu încalcă dreptul la apărare. Se arată, de asemenea, că în Codul de procedură penală sunt prevăzute suficiente garanţii pentru asigurarea acestui drept. Totodată, se susţine că procedura de citare criticată se aplică, în mod egal, tuturor persoanelor a căror citare este necesară în procesul penal.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 23 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 60.696/301/2014, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dănuţ Radu Gheorghe într-o cauza având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unei rezoluţii de clasare, şi cadrul procesual în care s-a invocat un incident procedural în ceea ce priveşte înmânarea citaţiei.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată situaţia de fapt, în care autorului excepţiei i-a fost înmânată o citaţie, pentru un termen din dosarul în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, înainte cu doar o zi de data stabilită de instanţă şi se susţine că procedura reglementată prin dispoziţiile art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală contravine prevederilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Se mai arată că textele criticate contravin prevederilor art. Î alin. (5) din Constituţie, întrucât normele de tehnică legislativă impun o congruenţă între scopul adoptării unui act normativ şi efectele juridice ale acestuia, cerinţă ce rezultă implicit din prevederile art. 6 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Sunt invocate, totodată, dispoziţiile art. 11 alin. (2) din Constituţie, susţinându-se că prevederile art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală dau posibilitatea interpretării legii, chiar dacă acestea sunt date în aplicarea, şi nu în interpretarea ei. În susţinerea încălcării prin textele criticate a prevederilor art. 16 alin. (2) din Constituţie, se arată că prin transformarea agenţilor poştali în agenţi procedurali se creează situaţii precum cea în care se află autorul excepţiei. Nu în ultimul rând, se susţine încălcarea dispoziţiilor art. 21 şi 24 din Constituţie şi ale art. 6 din Convenţie, arătându-se că drepturile fundamentale reglementate prin acestea nu sunt protejate prin prevederile art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală.

6. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată, în susţinerea acestei opinii, că reglementarea procedurii de comunicare a citaţiilor, a persoanelor şi a instituţiilor care realizează această comunicare, dar şi a obligaţiilor acestora în legătură cu activitatea de citare şi comunicare a actelor de procedură este de competenţa exclusivă a legiuitorului, neputând face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate.

7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

8. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se învederează că autorul excepţiei invocă o serie de dispoziţii constituţionale, fără să arate în ce constau viciile de neconstituţionalitate. Referitor la critica potrivit căreia dispoziţiile art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală folosesc termeni generici, fără o definire clară şi o reglementare expresă şi fără echivoc, se susţine că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât textele criticate prevăd, în mod expres, în concordanţă cu dispoziţiile legale privind tehnica legislativă, atât termenele de îndeplinire a procedurii de citare şi de comunicare a actelor procedurale, cât şi persoanele responsabile cu îndeplinirea acestora. Se mai arată că o eventuală modificare a procedurii de comunicare a actelor de procedură este de competenţa legiuitorului, şi nu a instanţei de contencios constituţional.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „(2) Comunicarea citaţiilor şi a tuturor actelor de procedură se va face, din oficiu, prin agenţii procedurali ai organelor judiciare sau prin orice alt salariat al acestora, prin intermediul poliţiei locale ori prin serviciul poştal sau de curierat

(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) sunt obligate să îndeplinească procedura de citare şi să comunice dovezile de îndeplinire a acesteia înainte de termenul de citare stabilit de organul judiciar*

12. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 11 alin. (2) cu privire la dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 alin. (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi art. 24 cu privire la dreptul la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că argumentele formulate de autorul excepţiei în susţinerea acesteia nu vizează constituţionalitatea dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, ci interpretarea şi aplicarea lor defectuoasă de către agenţii procedurali, de natură a determina necomunicarea actelor de procedură în timpul necesar exercitării unor drepturi procedurale. Or, acestea sunt aspecte ce nu aparţin sferei controlului de constituţionalitate. În acest sens, dispoziţiile art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale prevăd că instanţa de contencios constituţional „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

14. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Dănuţ Radu Gheorghe în Dosarul nr. 60.696/301/2014 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală.

Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 331

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

Negru din Salonta în Dosarul nr. 289/833/2015 al Judecătoriei Salonta şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.089D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, prin Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală.

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Asociaţia de Vânătoare Crişana Hunting din Salonta şi Asociaţia de Proprietari de Terenuri Agrosilva Crişul

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

4. Prin încheierea nr. 36 din 21 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 289/833/2015, Judecătoria Salonta a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Asociaţia de Vânătoare Crişana Hunting din Salonta şi Asociaţia de Proprietari de Terenuri Agrosilva Crişul Negru din Salonta cu ocazia soluţionării unei contestaţii privind durata procesului penal.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală, care instituie o procedură necontradictorie, încalcă dreptul la un proces echitabil, invocând, în acest sens, deciziile nr. 599 din 21 octombrie 2014 şi nr. 641 din 11 noiembrie 2014, prin care Curtea a statuat că prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale trebuie respectate de legiuitor şi atunci când reglementează în domeniul procedurilor penale care nu ţin de rezolvarea cauzei pe fond, inclusiv în ceea ce priveşte procedura desfăşurată în camera preliminară.

6. Judecătoria Salonta apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât în cadrul procedurii reglementate de dispoziţiile de lege criticate nu sunt îndeplinite acte care să aibă o influenţă directă asupra desfăşurării şi echităţii procesului propriu-zis.

7. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece lipsa unor dezbateri contradictorii nu este de natură să afecteze caracterul echitabil al procedurii, având în vedere că obiectul acesteia nu-l constituie fondul cauzei penale, ci o chestiune extrinsecă, şi anume durata activităţii de urmărire penală sau a judecăţii.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală. Ulterior sesizării Curţii, dispoziţiile art. 48S4 alin. (5) din Codul de procedură penală au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Având în vedere, însă, că în cauză a produs efecte norma de procedură prevăzută de art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală în forma în vigoare la data sesizării Curţii, aceasta se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală în redactarea anterioară modificării acestor dispoziţii de lege prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate au următorul cuprins: „Contestata se soluţionează prin încheiere, în camera de consiliu, fără participarea pârtilor şi a procurorului

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autoarele excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarele excepţiei critică soluţia legislativă din cuprinsul dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală potrivit căreia contestaţia privind durata procesului penal se soluţionează fără participarea părţilor şi a procurorului. Prin Decizia nr. 423 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 20 iulie 2015, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă din cuprinsul dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală potrivit căreia contestaţia privind durata procesului penal se soluţioneaz㠄fără participarea părţilor şi a procurorului” este neconstituţională. Or, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale”.

14. Ţinând cont de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 şi de faptul că decizia mai sus menţionată a fost publicată în Monitorul Oficial al României ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală a devenit inadmisibilă.

15. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4884 alin. (5) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Asociaţia de Vânătoare Crişana Hunting din Salonta şi Asociaţia de Proprietari de Terenuri Agrosilva Crişul Negru din Salonta în Dosarul nr. 289/833/2015 al Judecătoriei Salonta.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Salonta şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Oana Cristina Puici

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 335

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Cosmin Fuli în Dosarul nr. 2.910/102/2014 al Tribunalului Mureş - Secţia penală, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.210D/2015.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, arată că dispoziţiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat din perspectiva unor critici similare, Curtea pronunţând Decizia nr. 250 din 7 aprilie 2015, şi, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia pronunţată de Curte prin decizia precitată îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4. Prin încheierea din 8 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 2.910/102/2014, Tribunalul Mureş - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Cosmin Fuli într-o cauză penală în care acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă de omor calificat şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată că, potrivit art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, în cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa. Per a contrario, se poate deduce din textul de lege precitat că, în cazul în care instanţa este sesizată cu săvârşirea de către inculpat a unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, punerea în discuţie a procedurii simplificate nu mai are loc. Susţine că, în cazul în care este vorba despre o tentativă la o astfel de infracţiune, de asemenea, nu se pune în discuţie procedura simplificată. Arată în continuare că ceea ce trebuie să recunoască în totalitate inculpatul nu este încadrarea juridică a faptei, ci faptele în materialitatea lor. Aşa încât, de pildă, este posibil ca fapta de lovire a victimei să fie recunoscută de către inculpat, dar, întrucât procurorul a încadrat fapta la tentativă de omor calificat, instanţa să nu mai pună în discuţie posibilitatea recunoaşterii faptelor. În cazul în care, pe parcurs, încadrarea juridică s-ar schimba din tentativă de omor calificat, în vătămare corporală, inculpatul nu va mai avea posibilitatea să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, deoarece nu i s-a dat posibilitatea solicitării procedurii simplificate. Consideră că, în această situaţie, s-ar crea o discriminare între cei care au comis o infracţiune de vătămare corporală, iar procurorul a realizat o încadrare juridică corectă a faptei, şi cei care au comis aceeaşi infracţiune, dar procurorul a făcut o încadrare juridică greşită a faptei. Or, aplicarea unui tratament juridic diferit pentru aceeaşi faptă, doar pentru că încadrarea juridică a faptei dată de procuror prin rechizitoriu a fost diferită, nu poate constitui o „justificare obiectivă şi rezonabilă”. Apreciază soluţia care s^ar impune ar fi punerea în discuţie a posibilităţii recunoaşterii vinovăţiei şi aplicării procedurii simplificate, chiar dacă este vorba de o infracţiune pentru care legea prevede detenţiunea pe viaţă. În cazul în care inculpatul solicită aplicarea acesteia, să i se ia o declaraţie de recunoaştere, instanţa să respingă cererea, având în vedere că la acel moment încadrarea juridică nu permitea aplicarea unei astfel de proceduri, iar, în final, dacă se va dovedi că faptele reţinute în rechizitoriu şi recunoscute de către inculpat necesită o schimbare de încadrare juridică într-0 infracţiune pentru care legea permite aplicarea procedurii simplificate, la stabilirea pedepsei să se aibă în vedere reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime. În caz contrar, dacă se îngrădeşte dreptul de a se recunoaşte o faptă, întrucât respectiva faptă este sancţionată cu detenţiunea pe viaţă, s-ar încălca prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpatul pe tot parcursul procesului penal. În aceste condiţii, faza de urmărire penală devine suverană şi hotărâtoare, iar simplul fapt al încadrării juridice, greşit făcută de procuror, conduce la alegerea unei proceduri defavorabile inculpatului, aşa încât se aduce atingere egalităţii de arme şi dreptului la un proces echitabil.

6. Tribunalul Mureş - Secţia penală apreciază că prevederile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală nu sunt neconstituţionale, nefiind contrare dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale invocate, deoarece exceptarea de la aplicarea procedurii simplificate de judecată a anumitor infracţiuni are în vedere gravitatea generică a acestora, reflectată nu doar în limitele de pedeapsă, ci în primul rând în categoria pedepselor care pot fi aplicate, având în vedere faptul că legislaţia penală română cunoaşte trei categorii de pedepse principale, cu grade diferite de severitate, în ordinea descrescătoare acestea fiind detenţiunea pe viaţă, închisoarea şi amenda. Arată instanţa că în legislaţia română, ca şi în legislaţia altor state, pentru infracţiuni cu gravitate deosebită, este prevăzută pedeapsa detenţiunii pe viaţă, pedeapsă distinctă de pedeapsa închisorii, şi, de regulă, aceasta este prevăzută alternativ cu pedeapsa închisorii. În situaţia în care aceste infracţiuni pentru care pedeapsa detenţiunii pe viaţă este prevăzută alternativ cu pedeapsa închisorii, nu ar fi excluse de la procedura de judecată simplificată - bazată pe recunoaşterea vinovăţiei, cu reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă - s-ar ajunge la ocolirea, la imposibilitatea aplicării pedepsei detenţiunii pe viaţă, chiar pentru infracţiuni de o gravitate deosebită unde s-ar impune o astfel de pedeapsă, judecătorul fiind forţat să se orienteze către pedeapsa alternativă a închisorii pentru a putea opera reducerea limitelor de pedeapsă. Raţiuni de politică penală întemeiată pe studii sociologice şi criminologice au impus includerea în legislaţie a pedepsei detenţiunii pe viaţă, iar neexcluderea infracţiunii unde această pedeapsă este prevăzută alternativ cu pedeapsa închisorii ar reprezenta un artificiu care ar duce la imposibilitatea aplicării detenţiunii pe viaţă, fiind astfel încălcate nu doar scopul legii penale - preventiv şi educativ, ci şi principiul legalităţii.

7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.

8. Avocatul Poporului apreciază că normele procesual penale ale art. 374 alin. (4) sunt constituţionale. Apreciază că acestea nu aduc atingere dispoziţiilor constituţionale privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii, de vreme ce reducerea limitelor speciale de pedeapsă nu reprezintă un drept fundamental, ci constituie un beneficiu acordat de legiuitor în anumite condiţii, potrivit politicii sale penale. Constată că nu poate fi reţinută nici critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală în raport cu dispoziţiile art. 21 alin. (3) şi art. 23 alin. (11) din Codul de procedură penală. Astfel, arată că instanţa de judecată este obligată să verifice faptele reţinute în cuprinsul actului de sesizare în sarcina inculpatului, precum şi probele administrate în cursul urmăririi penale, în plus, potrivit art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală, dacă în cursul judecăţii se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanţa este obligată să pună în discuţie noua încadrare şi să atragă atenţia inculpatului că are dreptul să ceară lăsarea cauzei mai la urmă sau amânarea judecăţii, pentru a-şi pregăti apărarea. Apreciază că sunt instituite prin lege suficiente garanţii cât priveşte asigurarea dreptului la un proces echitabil şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie. Reţine că dispoziţiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale, potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. Arată că, în sensul constituţionalităţii art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin deciziile nr. 250 din 7 aprilie 2015 şi nr. 484 din 23 iunie 2015.

9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. I alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11. Obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, modificate prin Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Ulterior sesizării Curţii, art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală a fost modificat prin art. II pct. 98 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din data de 23 mai 2016. Având în vedere, însă, că, în cauză, a produs efecte norma de procedură cuprinsă în art. 374 alin. (4), în redactarea cu care a fost sesizată Curtea, instanţa de contencios constituţional se va pronunţa asupra dispoziţiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală în forma anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016. Textul da lege criticat are următorul conţinut: „în cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10)”.

12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) privind prezumţia de nevinovăţie, precum şi ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului raportat la art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, prin Decizia nr. 250 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 11 iunie 2015, Decizia nr. 484 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 10 august 2015 şi Decizia nr. 726 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 26 noiembrie 2015, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate, reţinând că procedura simplificată de judecată în cazul recunoaşterii învinuirii nu constituie o noutate în materie procesual penală, fiind reglementată pentru prima dată de dispoziţiile art. 3201 din vechiul Cod de procedură penală - introduse prin Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, cu titlul de derogare de la dreptul comun, ce presupune soluţionarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existenţa infracţiunii şi de vinovăţia inculpatului. Curtea a statuat că reducerea limitelor speciale de pedeapsă ca urmare a recunoaşterii învinuirii nu poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiţii, printre care se numără şi recunoaşterea în totalitate a faptelor reţinute în sarcina inculpatului, tocmai caracterul integral al recunoaşterii învinuirii fiind cel care face inutilă efectuarea cercetării judecătoreşti, aşa cum este reglementată aceasta de dispoziţiile art. 374 alin. (5)-(10) din actualul Cod de procedură penală. Având în vedere efectele procedurii de judecată simplificate, instanţa poate respinge, în baza unor criterii obiective şi rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent de faptul că recunoaşterea învinuirii este totală sau parţială, ceea ce prevalează este existenţa unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaştere a învinuirii, chiar şi integrală, este determinantă pentru a se da eficienţă unui proces echitabil desfăşurat în limitele legalităţii şi imparţialităţii, aceasta constituind doar o condiţie procedurală, ci stabilirea vinovăţiei inculpatului cu privire la faptele reţinute în sarcina sa. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului spre a-şi recunoaşte vinovăţia şi cu privire la fapte pe care nu le-a săvârşit, posibilitatea instanţei de a respinge cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituţie şi de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Judecătorul nu este obligat, în absenţa convingerii cu privire la sinceritatea inculpatului - chiar dacă acesta recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, să admită cererea formulată de inculpat, ceea ce reprezintă o materializare a principiului constituţional al înfăptuirii justiţiei de către instanţele judecătoreşti, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală. Prin urmare, instanţa are posibilitatea de a respinge cererea inculpatului, chiar şi în condiţiile unei recunoaşteri totale a faptelor reţinute în sarcina sa, atunci când nu este lămurită asupra împrejurărilor de fapt ale cauzei şi consideră că judecata nu poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci trebuie să se facă potrivit dreptului comun.

14. De asemenea, Curtea a reţinut, în paragraful 25 al Deciziei nr. 250 din 7 aprilie 2015, că normele procesual penale ale art. 374 alin. (4) nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, referitoare la dreptul la un proces echitabil, susţinerea că vinovăţia inculpatului este stabilită pe baza rechizitoriului şi depinde de felul în care acesta este redactat, şi nu pe baza probelor, fiind neîntemeiată. În realitate, conform art. 375 din Codul de procedură penală, dacă există dubii cu privire la vinovăţia inculpatului, conform art. 375 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanţa poate respinge cererea acestuia de a fi judecat în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală şi poate proceda conform dispoziţiilor art. 374 alin. (5)-(10) din Codul de procedură penală. Totodată, art. 377 din Codul de procedură penală referitor la cercetarea judecătorească în cazul recunoaşterii învinuirii prevede, la alin. (4), că dacă instanţa constată, din oficiu, la cererea procurorului sau a părţilor, că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare trebuie schimbată, este obligată să pună în discuţie noua încadrare, iar, la alin. (5), că dacă pentru stabilirea încadrării juridice, precum şi dacă, după schimbarea încadrării juridice, este necesară administrarea altor probe, instanţa, luând concluziile procurorului şi ale părţilor, dispune efectuarea cercetării judecătoreşti, dispoziţiile art. 374 alin. (5)-(10) din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător. Toate aceste aspecte procesuale sunt garanţii ale asigurării dreptului la un proces echitabil, invocat de autorul excepţiei, precum şi ale respectării prezumţiei de nevinovăţie, în procedura judecării cauzelor în cazul recunoaşterii învinuirii, garanţii care obligă instanţa de judecată, ca în cazul aplicării acestei proceduri să asigure existenţa corespondenţei faptelor reţinute prin rechizitoriu cu cele săvârşite de inculpat, a vinovăţiei acestuia şi a caracterului liber şi sincer al solicitării formulate de către el conform art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală, asigurând, în acelaşi timp, exercitarea de către instanţa de judecată implicată în soluţionarea cauzei a rolului său constituţional, prevăzut la art. 126 alin. (1) din Legea fundamentală.

15. Totodată, în paragraful 26 al deciziei precitate, Curtea a reţinut că dreptul de a recurge la procedura accelerată de judecare a cauzelor penale şi de a beneficia de efectele aplicării acesteia nu este un drept fundamental al inculpatului, ci o opţiune pe care o poate exercita în condiţiile şi limitele prevăzute la art. 374 alin, (4) din Codul de procedură penală. Dacă inculpatul apreciază că urmărirea penală a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor legale sau că faptele reţinute în sarcina sa ori probele administrate în scopul demonstrării vinovăţiei sale nu corespund realităţii, acesta poate opta pentru judecarea cauzei conform procedurii penale obişnuite, în cadrul căreia poate pune în discuţie aspectele neclare, echivoce sau neconforme cu realitatea din cuprinsul rechizitoriului. De asemenea, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală vizează faza de judecată, momentul aplicării lor fiind aşadar ulterior procedurii camerei preliminare, în care inculpatul a putut invoca excepţii referitoare la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

16. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală pronunţată de Curte prin deciziile mai sus menţionate, precum şi considerentele care au fundamentat-o îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

17. Raportând jurisprudenţa Curţii Constituţionale anterior invocată la critica formulată în prezenta cauză, referitoare la discriminarea ce s-ar crea între cei care au comis o infracţiune de vătămare corporală, iar procurorul a realizat o încadrare juridică corectă a faptei, şi cei care au comis aceeaşi infracţiune, dar procurorul a făcut o încadrare juridică greşită a faptei, aceştia din urmă neputând beneficia de efectele procedurii accelerate, Curtea constată că această critică nu poate fi reţinută, întrucât soluţionarea cauzelor penale, chiar şi prin aplicarea dispoziţiilor ce reglementează procedura în cazul recunoaşterii învinuirii, are la bază principiul aflării adevărului, prevăzut în art. 5 din Codul de procedură penală. Potrivit acestuia, instanţa de judecată este obligată să verifice faptele reţinute în cuprinsul actului de sesizare în sarcina inculpatului şi probele administrate în cursul urmăririi penale. Totodată, astfel cum s-a arătat în precedent, dreptul de a recurge la procedura simplificată de judecare a cauzelor penale şi de a beneficia de efectele aplicării acesteia nu este un drept fundamental al inculpatului, ci o opţiune pe care o poate exercita în condiţiile şi limitele prevăzute de norma procesual penală criticată.

18. De asemenea, Curtea nu poate reţine susţinerea potrivit căreia în cazul în care instanţa este sesizată cu săvârşirea de către inculpat a unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, ori o tentativă la o astfel de infracţiune, punerea în discuţie a procedurii simplificate nu mai are loc, prin aceasta normele procesual penale criticate fiind neconstituţionale. Curtea constată că o critică similară a fost analizată de instanţa de contencios constituţional prin Decizia nr. 975 din 22 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 8 ianuarie 2013, reţinându-se c㠄voinţa legiuitorului este în această privinţă explicită, în sensul că exclude de la beneficiul aplicării procedurii simplificate acele infracţiuni care se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă. O astfel de reglementare nu capătă valenţe discriminatorii, având o justificare obiectivă şi rezonabilă ce ţine de gravitatea extremă a faptei comise, pedeapsa detenţiunii pe viaţă fiind ultima pe scara graduală prevăzută de sistemul represiv românesc şi care, în acord cu art. 53 din Codul penal este cea mai aspră dintre pedepsele principale, fiind precedată (din perspectiva gradului de intensitate a măsurii de constrângere) de pedeapsa amenzii şi de închisoarea de la 15 zile la 30 de ani.”

19. Curtea observă că valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracţiunilor din actualul Cod penal pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa detenţiunii pe viaţă (în unele cazuri alternativ cu pedeapsa închisorii) este, în principal, viaţa (art. 189 - „Omor calificat”, art. 401 - atentatul care pune în pericol securitatea naţională”, art. 402 – „Atentatul contra unei colectivităţi”, art. 408 - „Infracţiuni contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională”, art. 438 - „Genocidul”, art. 439 - „Infracţiuni contra umanităţii”, art. 440 - „Infracţiuni de război contra persoanelor*). Or, astfel cum a reţinut Curtea în Decizia nr. 511 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 30 ianuarie 2014, „potrivit formulărilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la viaţă, statuat în art. 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, reprezintă «regele drepturilor», un drept ce consacră una dintre valorile fundamentale ale statelor democratice care alcătuiesc Consiliul Europei, numărându-se printre prevederile primordiale ale Convenţiei. Mai mult, Curtea de la Strasbourg acordă preeminenţă, în jurisprudenţa sa, articolului 2, având în vedere faptul că dreptul la viaţă se bucură de un statut special printre dispoziţiile Convenţiei pe care aceasta le consideră primordiale. Prin urmare, Curtea Constituţională reţine că dreptul la viaţă constituie un atribut inalienabil al persoanei şi reprezintă valoarea supremă în ierarhia drepturilor omului, întrucât este un drept fără de care exercitarea celorlalte drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie şi de instrumentele internaţionale de protecţie a drepturilor fundamentale ar fi iluzorie, fapt ce determină caracterul axiologic al acestui drept, care cuprinde atât un drept subiectiv, cât şi o funcţie obiectivă, aceea de principiu călăuzitor al activităţii statului, acesta din urmă având obligaţia de a proteja dreptul fundamentai la viaţă al persoanei.”

20. Aşadar, Curtea reţine că preeminenţa dreptului la viaţă este, printre altele, cea care justifică opţiunea legiuitorului de a acorda beneficiul procedurii simplificate de judecată şi efectele aplicării acesteia numai în cauzele având ca obiect infracţiuni cu privire la care legea prevede pedeapsa amenzii, pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii sau numai pedeapsa închisorii.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A,d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cosmin Fuli în Dosarul nr. 2.910/102/2014 al Tribunalului Mureş - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 374 alin. (4) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Mihaela Ionescu

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 617 din 16 iunie 2016

Nr. 1.641 din 10 august 2016

Nr. 1.174 din 1 iulie 2016

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea TOHAN - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea TOHAN - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

(2) Angajarea sumelor alocate de la bugetul de stat se face cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (3) şi art. 42 alin. (1) din Legea bugetului de stat pe anul 2016 nr. 339/2015.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Costin Grigore Borc

Anca Dana Dragu

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

ANEXĂ

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

Societatea TOHAN - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

Zărneşti, Aleea Uzinei nr. 1, judeţul Braşov

Cod unic de înregistrare RO 13652413

 

BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

29.480

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

29.030

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

30

 

2

 

Venituri financiare

5

450

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

29.270

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

28.860

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

11.209

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

315

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

16.548

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

8.832

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

7.283

 

 

 

C2

bonusuri

14

1.549

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

4.943

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

236

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

2.537

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

788

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

410

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

210

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

210

 

1

 

Rezerve legale

25

10

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

200

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

2.411

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

911

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

45

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

2.411

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

475

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

475

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.113

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

1.817

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

75

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

993

 

8

 

Plăţi restante

55

4.44A

 

9

 

Creanţe restante

56

68

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

Nr. 618 din 16 iunie 2016

Nr. 1.640 din 10 august 2016

Nr. 1.173dini iulie2016

 

ORDIN

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea METROM - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A.

 

Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici

la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 9 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 957/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, ministrul finanţelor publice şi ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emit următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea METROM - S.A. - filiala C.N. ROMARM - S.A., prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin,

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Ministrul finanţelor publice,

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Costin Grigore Borc

Anca Dana Dragu

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

ANEXĂ

 

MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI ŞI RELAŢIILOR CU MEDIUL DE AFACERI

Societatea METROM - S.A. Braşov - filiala C.N. „ROMARM” - S.A.

Str. Carpaţilor nr. 60, Braşov

Cod unic de înregistrare RO 14531223

 

BUGETUL DE VENITURI şi CHELTUIELI

pe anul 2016

 

 

 

- mii lei -

 

INDICATORI

 

Nr. rd.

 

Propuneri an curent 2016

0

1

2

3

4

I.

 

 

VENITURI TOTALE (Rd.1=Rd.2+Rd.5+Rd.6)

1

20.622

 

1

 

Venituri totale din exploatare, din care:

2

19.612

 

 

 

a)

subvenţii, cf. prevederilor legale în vigoare

3

 

 

 

 

b)

transferuri, cf. prevederilor legale în vigoare

4

 

 

2

 

Venituri financiare

5

1.010

 

3

 

Venituri extraordinare

6

 

II.

 

 

CHELTUIELI TOTALE (Rd.7=Rd.8+Rd.20+Rd.21)

7

20.622

 

1

 

Cheltuieli de exploatare, din care:

8

19.572

 

 

A.

cheltuieli cu bunuri şi servicii

9

13.231

 

 

B.

cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

10

 

 

 

C.

cheltuieli cu personalul, din care:

11

4.229

 

 

 

C0

Cheltuieli de natură salarială (Rd.13+Rd.14)

12

2.560

 

 

 

C1

ch. cu salariile

13

2.518

 

 

 

C2

bonusuri

14

42

 

 

 

C3

alte cheltuieli cu personalul, din care:

15

853

 

 

 

 

cheltuieli cu plaţi compensatorii aferente disponibilizărilor de personal

16

0

 

 

 

C4

Cheltuieli aferente contractului de mandat şi a altor organe de conducere şi control, comisii şi comitete

17

167

 

 

 

C5

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială, fondurile speciale şi alte obligaţii legale

18

649

 

 

D.

alte cheltuieli de exploatare

19

1.694

 

2

 

Cheltuieli financiare

20

1.050

 

3

 

Cheltuieli extraordinare

21

 

III.

 

 

REZULTATUL BRUT (profit/pierdere)

22

0

IV.

 

 

IMPOZIT PE PROFIT

23

0

V.

 

 

PROFITUL CONTABIL RĂMAS DUPĂ DEDUCEREA IMPOZITULUI PE PROFIT, din care:

24

0

 

1

 

Rezerve legale

25

0

 

2

 

Alte rezerve reprezentând facilităţi fiscale prevăzute de lege

26

 

 

3

 

Acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi

27

0

 

4

 

 

Constituirea surselor proprii de finanţare pentru proiectele cofinanţate din împrumuturi externe, precum şi pentru constituirea surselor necesare rambursării ratelor de capital, plaţii dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente acestor împrumuturi

28

 

 

 

5

 

Alte repartizări prevăzute de lege

29

 

 

6

 

Profitul contabil rămas după deducerea sumelor de la Rd. 25, 26, 27, 28, 29

30

 

 

7

 

Participarea salariaţilor la profit în limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de bază mediu lunar realizat la nivelul operatorului economic în exerciţiul financiar de referinţă

31

 

 

8

 

Minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local în cazul regiilor autonome ori dividende cuvenite acţionarilor, în cazul societăţilor/ companiilor naţionale şi societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat, din care:

32

0

 

 

a)

- dividende cuvenite bugetului de stat

33

 

 

 

b)

- dividende cuvenite bugetului local

33a

 

 

 

c)

- dividende cuvenite altor acţionari

34

 

 

9

 

Profitul nerepartizat pe destinaţiile prevăzute la Rd.31 - Rd.32 se repartizează la alte rezerve şi constituie sursă proprie de finanţare

35

0

VI.

 

 

VENITURI DIN FONDURI EUROPENE

36

 

VII.

 

 

CHELTUIELI ELIGIBILE DIN FONDURI EUROPENE, din care:

37

 

 

 

a)

cheltuieli materiale

38

 

 

 

b)

cheltuieli cu salariile

39

 

 

 

c)

cheltuieli privind prestările de servicii

40

 

 

 

d)

cheltuieli cu reclama şi publicitate

41

 

 

 

e)

alte cheltuieli

42

 

VIII.

 

 

SURSE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR, din care:

43

200

 

1

 

Alocaţii de la buget

44

0

 

 

 

 

alocaţii bugetare aferente plăţii angajamentelor din anii anteriori

 

 

IX.

 

 

CHELTUIELI PENTRU INVESTIŢII

46

200

X.

 

 

DATE DE FUNDAMENTARE

47

 

 

1

 

Nr. de personal prognozat la finele anului

48

129

 

2

 

Nr. mediu de salariaţi total

49

128

 

3

 

Câştigul mediu lunar pe salariat (lei/persoană) determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială (Rd.12/Rd.49)/12*1000

50

2.057

 

4

 

Câştigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor cu salariile (lei/persoană) (Rd.13/Rd.49)/12*1000

51

2.057

 

5

 

Productivitatea muncii în unităţi valorice pe total personal mediu (mii lei/persoană) (Rd.2/Rd.49)

52

185

 

6

 

Productivitatea muncit în unităţi fizice pe total personal mediu (cantitate produse finite/persoana)

53

 

 

7

 

Cheltuieli totale la 1000 lei venituri totale (Rd.7/Rd.1)x1000

54

1.000,0

 

8

 

Plăţi restante

55

27.625

 

9

 

Creanţe restante

56

150

 

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI ŞI ADOPŢIE

 

DECIZIE

privind aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura adopţiei

 

Având în vedere prevederile art. 16 alin. (5) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 6 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 299/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, cu modificările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie emite următoarea decizie:

Art. 1. - Se aprobă modelul şi conţinutul următoarelor formulare, instrumente şi documente utilizate în procedura adopţiei:

- atestatul de persoană sau familie aptă să adopte, prevăzut în anexa nr. 1;

- Cerere de evaluare în vederea eliberării atestatului de familie/persoană aptă să adopte, prevăzută în anexa nr. 2;

- Raport final de evaluare a capacităţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare, prevăzut în anexa nr. 3;

- Declaraţie a părinţilor fireşti/rudelor până la gradul al IV-lea că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, prevăzută în anexa nr. 4;

- Raport de consiliere şi informare a părinţilor fireşti/tutorelui anterior exprimării consimţământului la adopţie, prevăzut în anexa nr. 5;

- Fişa sintetică de potrivire iniţială, prevăzută în anexa nr. 6;

- Raport de potrivire între copil şi adoptator/familia adoptatoare, prevăzut în anexa nr. 7;

- Raport cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare, prevăzut în anexa nr. 8;

- Cerere de adopţie internaţională pentru luarea în evidenţa Registrului naţional pentru adopţii, prevăzută în anexa nr. 9;

- Raport conţinând informaţii referitoare la copii utilizat în cadrul procedurii adopţiei internaţionale, prevăzut în anexa nr. 10;

- Procedura de eliberare a certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare, şi modelul acestui certificat, prevăzute în anexa nr. 11;

- Tematica sesiunilor de pregătire, prevăzută în anexa nr. 12.

Art. 2. - Anexele nr. 1-12 fac parte integrantă din prezenta decizie.

Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data publicării.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,

Gabriela Coman

 

Bucureşti, 8 august 2016.

Nr. 661.

 

ANEXA Nr. 1

 

Model

 

Anexă la Dispoziţia nr. .................. din .............................

 

ATESTAT

Nr. .................. din .............................

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere concluziile Raportului final de evaluare a capacităţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare nr. .................. din .............................,

în temeiul Dispoziţiei nr. .................. din ............................. emisă de directorul general/executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ..........................................,

 

SE ATESTĂ

 

ca persoană/familie aptă să adopte, domnul .........................................., CNP .........................................., şi doamna .........................................., CNP .........................................., cu domiciliul în ..........................................,

întrucât are/au abilităţi parentale, condiţii materiale şi prezintă garanţii morale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului.

Art. 1. - Atestatul este valabil pentru o perioadă de doi ani de la data emiterii, cu excepţiile prevăzute de lege.

Art. 2. - Atestatul se comunică solicitantului/solicitanţilor.

 

 

ANEXA Nr. 2

 

Model

 

Nr. .................. din .............................

 

CERERE DE EVALUARE

în vederea eliberării atestatului de familie/persoană aptă să adopte

 

În atenţia

Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.)/ Organismului Privat Autorizat (O.P.A.) .........................................................................................

Subsemnatul, .........................................., domiciliat în .........................................., şi locuind în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă .........................................., telefon .........................................., CNP .........................................., posesor al BI/CI/drept de rezidenţă permanentă/permis de şedere seria ........ nr. ......................, eliberat(ă) de .........................................., la data de .......................,

şi

subsemnata, .........................................., domiciliată în .........................................., şi locuind în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă .........................................., telefon .........................................., CNP ..........................................,, posesoare a BI/CI/carte de rezidenţă permanentă/permis de şedere seria ........ nr. ......................, eliberat(ă) de .........................................., la data de .......................,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă rugăm să realizaţi procedura evaluării în vederea eliberării atestatului de persoană/familie aptă să adopte.

Motivele pentru care dorim să adoptăm sunt:

............................................................................................................................

............................................................................................................................

Menţionăm că dorim ca atestatul să fie eliberat de către direcţia de la domiciliul soţului din judeţul/sectorul1 .....................................................................

Suntem de acord să respectăm întreaga procedură de evaluare şi pregătire în vederea obţinerii atestatului de familie/persoană aptă să adopte şi vom colabora cu specialiştii responsabili de această procedură, înţelegând şi fiind de acord că pentru soluţionarea cererii de evaluare pot fi solicitate orice alte documente şi informaţii considerate relevante.

 

Data

Semnături solicitanţi

...................................................

...................................................

 


1 În cazul soţilor familiei adoptatoare care au stabilite domicilii diferite.

 

ANEXA Nr. 3

 

Model

 

 

Avizat

Director general/executiv,

...................................................

 

RAPORT FINAL DE EVALUARE

a capacităţii de a adopta a adoptatorului/familiei adoptatoare

(numele şi prenumele persoanei/soţilor, numărul cererii de evaluare)

 

I. Evaluarea socială

1. Date generale despre adoptatori

 

 

Soţul

Soţia

Numele şi prenumele

 

 

Data şi locul naşterii

 

 

Stare civilă

 

 

Domiciliul

 

 

Reşedinţa (dacă este cazul)

 

 

Naţionalitatea

 

 

Cetăţenie/Cetăţenii

 

 

Limba maternă

 

 

Alte limbi vorbite

 

 

Religie

 

 

Studii

 

 

Starea de sănătate (conform documentelor medicale)

 

 

Certificat de cazier judiciar

 

 

Declaraţia notarială că a locuit pe teritoriul României, conform prevederilor legale

 

 

 

2. Istoric familial şi motivul adopţiei: structura familiei şi a familiei extinse, cu detalii despre părinţii şi fraţii solicitanţilor, detalii semnificative despre membrii familiei, relaţiile de familie, studiile şi domeniul în care profesează, locul de muncă, importanţa muncii, satisfacţia în muncă, motivaţia de a adopta

3. Climat intrafamilial: relaţii anterioare semnificative, relaţia prezentă, evoluţia relaţiei, rezolvarea conflictelor, comunicare, domenii de interes, sentimente, roluri şi aşteptări, stilul de viaţă, capacitatea parentală, bugetul de timp liber al solicitantului/solicitanţilor, modul în care munca afectează viaţa de familie şi rolurile din familie

4.  Profilul solicitanţilor şi reţeaua de sprijin: temperament, atitudini faţă de alte culturi, percepţia faţă de societatea actuală, pasiuni, talente, relaţiile cele mai semnificative şi importanţa acestora pentru solicitanţi în legătură cu adopţia

5. Locuinţa

5.1. Situaţia de locuit şi persoanele care gospodăresc împreună: descrierea spaţiului de locuit, inclusiv potenţialul de amenajare în conformitate cu nevoile specifice ale copilului care urmează să fie adoptat, informaţii despre alte persoane care locuiesc împreună cu solicitanţii, relaţia lor cu aceştia, dacă vor locui în continuare în aceeaşi locuinţă, atitudinea lor faţă de adopţia unui copil, cât de important este acordul lor pentru solicitanţi

5.2. Serviciile din comunitate aflate în proximitatea locuinţei care să faciliteze accesul copilului pe care îl vor adopta la servicii medicale/recuperare, şcolarizare, petrecerea timpului liber etc.

6. Situaţia economică a familiei/persoanei: resurse şi cheltuieli, întocmindu-se bugetul familiei, atitudinea faţă de bani şi probleme financiare

7. Informaţii despre copil/copiii biologici/adoptaţi/în plasament/în tutelă: relaţiile semnificative ale copilului cu părinţii şi/sau cu alte persoane, temperament, talente şi nevoi speciale şi, după caz, în funcţie de vârsta şi nivelul de înţelegere ale acestuia, atitudinea faţă de potenţiala adopţie, modul în care a fost implicat în procesul de pregătire a adopţiei

8. Numărul de întâlniri de evaluare socială: se vor consemna data şi locul întâlnirilor, precum şi persoanele participante.

Concluzii:

............................................................................................................................

............................................................................................................................

Recomandări:

............................................................................................................................

............................................................................................................................

II. Evaluarea psihologică

Sinteza informaţiilor psihologice privind:

1. Anamneză persoanei adoptatoare sau a fiecărui membru al cuplului conjugal şi profilul psihologic: antecedente psihiatrice, evenimente psihotraumatizante, dependenţe, experienţa personală privind pierderea/separarea, principalele trăsături de personalitate, stabilitatea emoţională, autocontrol, capacitatea de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor, rezistenţa la stres, capacitatea de a depăşi eşecurile/neîmplinirile, sensibilitate/disponibilitate la nevoile celorlalţi, gândire pozitivă, empatie, răbdare, compasiune, autocaracterizare, caracterizarea partenerului, motivaţia adopţiei şi acceptarea propriei infertilităţi, speranţe legate de adopţie

2. istoria maritală şi relaţia de cuplu: evoluţia relaţiei de cuplu înainte de căsătorie, stabilitatea afectivă a cuplului, modul de construire a rolurilor maritale şi împărţirea sarcinilor în cuplu, calitatea comunicării în cuplu, domenii de tensiune/conflict, proiecte de viitor

3. Modalitatea de relaţionare cu propriii părinţi şi cu alte persoane: relaţia cu flecare părinte, percepţia experienţelor pozitive/negative în propria copilărie, aprecierea capacităţilor parentale ale propriilor părinţi/persoane de îngrijire, ce ar schimba/ce consideră greşit în comportamentul propriilor părinţi

4. Stilul de viaţă al familiei: sistemul de norme şi valori, atitudinea faţă de viaţă, modul de organizare a programului familiei pe termen scurt/lung, gestionarea timpului liber şi petrecerea vacanţelor, petrecerea evenimentelor importante, reguli în familie, atitudinea faţă de educaţia copiilor

5. Capacitate parentală: reprezentarea ca familie înainte şi după adopţie, modul în care se percep în rol parental, experienţa anterioară a îngrijirii copiilor, capacitatea de a împărţi în cuplu rolurile şi responsabilităţile creşterii copilului, capacitatea de a proteja copilul de pericole, gestionarea sentimentelor şi emoţiilor în relaţie cu copiii, disponibilitatea la schimbare, adaptabilitate, stabilirea limitelor, reguli de disciplină, sistemul de pedeapsă-recompensă

6. Numărul de întâlniri de evaluare psihologică: se vor consemna data şi locul întâlnirilor, precum şi persoanele participante.

Concluzii:

............................................................................................................................

............................................................................................................................

Recomandări:

............................................................................................................................

............................................................................................................................

III. Pregătirea în vederea asumării în cunoştinţă de cauză a rolului de părinte: se precizează dacă aceasta a fost realizată individual/în grup şi se vor consemna data sesiunilor la care au participat adoptatorul/familia adoptatoare şi organizatorul sesiunilor de pregătire

Concluzii:

............................................................................................................................

............................................................................................................................

Recomandări:

............................................................................................................................

............................................................................................................................

IV. Evaluarea aptitudinilor parentale în vederea adopţiei, pe baza evaluării sociale, psihologice şi a participării la sesiunile de pregătire: înţelegerea etapelor de dezvoltare ale copiilor şi a modului în care dezvoltarea este influenţată de experienţele timpurii ale acestora, flexibilitatea în expectanţe, atitudini şi comportamente conform vârstei, nevoilor şi particularităţilor copiilor, caracteristicile şi nevoile copilului/copiilor cărora persoana adoptatoare poate să le răspundă, precum şi limitările în acest sens rezultate din procesul de evaluare [se vor lua în considerare sexul, vârsta, starea de sănătate, numărul de copii pe care poate să îi îngrijească, dar şi capacitatea de a face faţă unor elemente din istoricul personal sau familial al copilului (de exemplu, unul sau ambii părinţi au executat/execută o pedeapsă privativă de libertate/cu boală psihică/cu antecedente de boli cu transmitere sexuală/dependenţi de alcool sau de substanţe halucinogene, copilul provine din viol/incest sau a fost abuzat/traficat/exploatat)]

............................................................................................................................

............................................................................................................................

V. Factori favorizanţi şi defavorizanţi care pot influenţa integrarea unui copil în cadrul familiei potenţial adoptatoare: se vor identifica factorii care decurg din profilele personale ale adoptatorului/adoptatorilor, din relaţia de cuplu şi stilul de viaţă al familiei, cei legaţi de reţeaua de sprijin şi serviciile existente la dispoziţia adoptatorilor; identificarea factorilor favorizanţi şi defavorizanţi va face referire directă la caracteristicile şi nevoile copilului/copiilor cărora adoptatorul/adoptatorii poate/pot să le răspundă, aşa cum au fost identificate în secţiunea precedentă.

Factori favorizanţi:

............................................................................................................................

............................................................................................................................

Factori defavorizanţi şi modul în care pot fi depăşiţi

............................................................................................................................

............................................................................................................................

VI Concluziile procesului de evaluare şi propuneri privind acordarea sau neacordarea atestatului

............................................................................................................................

............................................................................................................................

 

Numele şi prenumele asistentului social

Semnătura .........................................

Instituţia ...........................................

Data ...................................................

 

Numele şi prenumele psihologului

Semnătura .........................................

Instituţia ...........................................

Data ...................................................

 

În cazul unui rezultat nefavorabil al evaluării, adoptatorul sau familia adoptatoare poate formula contestaţie în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea prezentului raport. Contestaţia se depune şi se înregistrează la sediul direcţiei competente să elibereze atestatul.

 

ANEXA Nr. 4

 

Nr. .................. din .............................

 

DECLARAŢIE

a părinţilor fireşti/rudelor până la gradul al IV-lea că nu doresc să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului

 

Subsemnatul, .........................................., cetăţean .........................................., născut la data de .........................................., în localitatea .........................................., judeţul .........................................., de sex ............................., căsătorit/necăsătorit, domiciliat în .........................................., str. .........................................., nr. ...., bl. ...., sc. ...., et. ...., ap. ...., sectorul/judeţul .........................................., posesor al ........, seria ....... nr. .........................., eliberat de .........................................., la data de .........................................., cod numeric personal .........................................., în calitate de (mamă etc.) .........................................., a copilului .........................................., născut la data de .........................................., fiul lui .........................................., şi al ..........................................,

având în vedere prevederile art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, declar următoarele:

În ceea ce îl priveşte pe copilul .........................................., declar că nu doresc să mă ocup de creşterea şi îngrijirea acestuia.

Am fost informat de către reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (D.G.A.S.P.C.) .........................................., asupra serviciilor de suport existente la nivel local/posibilităţilor de sprijin financiar/material, precum şi cu privire la faptul că această declaraţie poate avea drept efect demararea procedurilor pentru ca acest copil să devină adoptabil şi ulterior să fie adoptat.

De asemenea, am fost informat de către reprezentanţii D.G.A.S.P.C cu privire la faptul că în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestei declaraţii pot reveni asupra acesteia printr-o nouă declaraţie dată în faţa reprezentanţilor D.G.A.S.P.C.

Dau prezenta declaraţie astăzi, .........................................., în faţa reprezentaţilor D.G.A.S.P.C. .........................................., fiind necesară pentru clarificarea situaţiei copilului ...........................................

Prezenta declaraţie a fost întocmită în două exemplare, unul pentru declarant şi unul pentru D.G.A.S.P.C.

 

Declarant, ...................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

ANEXA Nr. 5

 

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ..........................................

 

RAPORT

de consiliere şi informare a părinţilor fireşti/tutorelui anterior exprimării consimţământului la adopţie

 

1. Date cu privire la părinţi/tutore:

Mama:

Numele .......................................... prenumele ..........................................

Domiciliul: (se va înscrie adresa de domiciliu şi, după caz, adresa unde locuieşte în fapt)

..........................................................................................................................................................

Tata:

Numele .......................................... prenumele ..........................................

Domiciliul: (se va înscrie adresa de domiciliu şi, după caz, adresa unde locuieşte în fapt)

..........................................................................................................................................................

Tutore:

Numele .......................................... prenumele ..........................................

Domiciliul: (se va înscrie adresa de domiciliu şi, după caz, adresa unde locuieşte în fapt) 2

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

2. Copilul/Copiii pentru care urmează a fi iniţiate procedurile de adopţie:

Numele .......................................... prenumele .........................................., CNP ..........................................

Numele .......................................... prenumele .........................................., CNP ..........................................

Numele .......................................... prenumele .........................................., CNP ..........................................

3. Consilierea părinţilor fireşti/tutorelui cu privire la consecinţele exprimării consimţământului la adopţie, asupra încetării legăturilor de filiaţie şi rudenie, precum şi cu privire la implicaţiile procedurii de adopţie 1 :

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, părintele/părinţii/tutorele a/au fost informat/informaţi cu privire la iniţierea procedurilor de adopţie pentru copilul sus-menţionat/copiii sus-menţionaţi. În cadrul procesului de consiliere au fost oferite informaţiile şi clarificările necesare pentru ca persoana consiliată să cunoască şi să înţeleagă ce este adopţia şi care sunt condiţiile şi implicaţiile exprimării consimţământului la adopţie.

Informaţiile oferite au vizat următoarele aspecte:

- motivele pentru care pentru copil/copii sunt iniţiate procedurile de adopţie:

..........................................................................................................................................................

- ce este adopţia şi consecinţele întreruperii legăturilor de filiaţie şi rudenie;

- exprimarea consimţământului: necesitate, condiţiile în care se exprimă, situaţiile în care se poate trece peste opinia părintelui/tutorelui;

- termenele prevăzute de lege în ceea ce priveşte exprimarea consimţământului;

- modalitatea de exprimare şi retragere a consimţământului, precum şi persoanele/instituţiile competente sub acest aspect;

- durata şi efectele sentinţei judecătoreşti prin care se admite deschiderea procedurii adopţiei; implicaţiile asupra relaţiilor personale cu copilul şi asupra exercitării drepturilor părinteşti;

- posibilitatea şi condiţiile în care se poate formula cerere de revizuire a sentinţei prin care a fost deschisă procedura adopţiei;

- informaţiile ce pot fi oferite părintelui/tutorelui după încuviinţarea adopţiei;

- precizări referitoare la dreptul copilului adoptat de a solicita informaţii cu privire la adopţie şi de a iniţia demersuri vizând contactarea părinţilor fireşti şi a rudelor biologice. În acest context, părintele/tutorele a fost informat cu privire la posibilitatea de a lăsa pentru copil o scrisoare, fotografii de familie etc. (se va menţiona dacă părintele a dorit să lase un document pentru copil şi care este acela):

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Pe parcursul procesului de consiliere au fost solicitate/oferite suplimentar următoarele informaţii:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Relaţionarea cu părintele a fost:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Consilierea s-a realizat în data de2  .......................................... şi a avut o durată de  ..........................................

 

Persoanelor consiliate le-au fost menţionate şi datele de contact ale instituţiilor/persoanelor abilitate să furnizeze informaţii suplimentare referitoare la adopţie sau, după caz, consiliere şi asistenţă în situaţia în care vor alege să intervină în cadrul procedurilor de adopţie.

4. Observaţii şi concluzii:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

Reprezentanţii Compartimentului de adopţii:

 

Numele şi prenumele

..........................................

Numele şi prenumele

..........................................

Semnătura

..........................................

Semnătura

..........................................

Data întocmirii raportului

..........................................


1 În cazul adopţiei copilului de către soţul părintelui său firesc/adoptiv, informaţiile vor fi adaptate specificului situaţiei, acesta fiind informat cu privire la persoana/persoanele în raport cu care încetează legăturile de filiaţie şi, respectiv, de rudenie, precum şi referitor la stabilirea unor noi legături de filiaţie şi de rudenie. De asemenea, se vor menţiona atât modalitatea, cât şi momentul exprimării consimţământului.

2 în situaţia în care au fost realizate mai multe întâlniri în vederea consilierii, se vor preciza datele acestora.

 

ANEXA Nr. 6

 

FIŞA SINTETICA DE POTRIVIRE INIŢIALĂ

 

Nr. crt.

Nevoile copilului

Descrierea nevoilor copilului

Familia (numele familiei adoptatoare) răspunde nevoilor copilului1

1.

Istoric de viaţă al copilului şi implicaţiile acestuia

 

 

2.

Nevoile particulare de îngrijire a copilului în ceea ce priveşte starea de sănătate

 

 

3.

Nevoile de stimulare ale copilului în ariile de dezvoltare în care există întârzieri

 

 

4.

Nevoi emoţionale şi comportamentale, inclusiv tulburări de ataşament

 

 

5.

Componenţa familiei celei mai potrivite nevoilor copilului

 

 

6.

Nevoile de suport ale copilului din aria educaţională

 

 

7.

Principalele trăsături de personalitate

 

 

8.

Interese/Abilităţi/Aptitudini/Activităţi

 

 

 

1 Se vor bifa itemii la care se apreciază că familia răspunde, pe baza analizei informaţiilor cuprinse în raportul final de evaluare sau, după caz, astfel cum rezultă din detaliile furnizate de responsabilul de caz al adoptatorului/familiei adoptatoare.

 

Propuneri:

 Iniţierea procedurii de potrivire practică a copilului .......................................... cu familia ..........................................

 Reluarea procedurii de potrivire iniţială

 

NOTE:

- Pentru iniţierea procedurii de potrivire practică cu un copil din grupa de vârstă 0-5 ani este obligatoriu ca familia selectată să răspundă cel puţin nevoilor menţionate la nr. crt. 1-5, iar pentru copilul din grupa de vârstă 6-13 ani este necesar ca familia să răspundă nevoilor menţionate la nr. crt. 1-8.

- În cazul în care pe prima poziţie a listei generate de Registrul naţional pentru adopţii sunt incluse mai multe persoane/familii adoptatoare, fişa sintetică se realizează simultan cu toate aceste persoane, prin adăugarea şi completarea unei coloane pentru fiecare dintre ele.

 

ANEXA Nr. 7

 

Model

 

RAPORT

de potrivire între copil şi adoptator/familia adoptatoare

(Se utilizează atât în cazul adopţiei interne, cât şi în cea internaţională.)

 

1. Nume, prenume copil:

2. Nume, prenume adoptator/familie adoptatoare:

3. Copilul se află în plasament/tutelă la adoptator/familia adoptatoare.

 DA, din data de: .........................................., în baza Sentinţei civile/Hotărârii Comisiei pentru protecţia copilului nr. ..........................................

 NU, iniţierea potrivirii practice a fost realizată de .......................................... în data de ..........................................

 

Adoptatorul/Familia adoptatoare a solicitat informaţii/documente suplimentare cu privire la următoarele aspecte:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

4. Întâlnirile dintre copil-adoptator/familia adoptatoarei:

 

Nr. crt.

Data

Locul întâlnirii/durata

Persoanele prezente

(Se va menţiona şi calitatea în care acestea au participat la întâlnire.)

1

 

 

 

2

 

 

 

...

 

 

 

...

 

 

 

n

 

 

 

 

5. Precizaţi evoluţia modului de relaţionare dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare1 2

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

6. Precizaţi, dacă este cazul, investigaţiile/evaluările suplimentare ale copilului realizate în perioada de potrivire şi rezultatul acestora:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

7. Descrieţi modul în care adoptatorul/familia adoptatoare răspunde nevoilor copilului sau precizaţi aspectele care indică existenţa premiselor îndeplinirii corespunzătoare a acestor nevoi (se vor menţiona atât elementele observate în mod direct în interacţiunea cu copilul, abilităţile, atitudinea şi disponibilitatea adoptatorului/familiei adoptatoare, cât şi opiniile exprimate de adoptator/familia adoptatoare, resursele existente/suportul identificat etc.):

a) Istoricul de viaţă al copilului şi implicaţiile acestuia:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

b) Starea de sănătate:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

c) Stimularea copilului în ariile de dezvoltare în care există întârzieri:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

d) Acordare de suport în sfera educaţională:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

e) Principalele trăsături de personalitate;

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

f) Interese/Abilităţi/Aptitudini/Activităţi:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

g) Nevoi emoţionale şi/sau comportamentale, inclusiv tulburări de ataşament:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

8. Opinia exprimată de copil referitoare la adopţie şi atitudinea acestuia faţă de adoptatori:

 

 

9. Observaţii/Aspecte necesar a fi monitorizate în perioada următoare/Servicii de suport recomandate:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

10. Concluziile privind compatibilitatea dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

11. Propuneri:

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

 

Responsabil de caz al copilului

Nume, prenume, semnătura

...............................................

Psiholog:

Nume, prenume, semnătura

...............................................


1 În situaţia în care copilul se află în plasament/tutelă, se menţionează vizitele realizate de responsabilul de caz al copilului în mediul de viaţă al acestuia.

2 În situaţia în care copilul se află în plasament la adoptator/familia adoptatoare, se vor preciza inclusiv concluziile menţionate în rapoartele întocmite ca urmare a monitorizării dezvoltării şi îngrijirii copilului în perioada aplicării măsurii de protecţie specială.

 

ANEXA Nr. 8

 

Model

 

RAPORT

cu privire la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare1

 

1. Date de identitate ale copilului

 

Numele copilului:

 

 

Anterior adopţiei

După încuviinţarea adopţiei

 

Data naşterii:

 

 

 

 

Ziua

Luna

Anul

Locul naşterii

 

Situaţia juridică a copilului2:

 

 

 

Tutelă

 

 

 

 

Plasament

 

Încredinţare în vederea adopţiei

 

Adopţie încuviinţată

Număr sentinţă/ hotărâre

Dată sentinţă/ hotărâre

(zz/ll/aaaa)

Tribunal/ Comisie pentru protecţia copilului/ Judecătorie

Data de la care copilul se află efectiv în familia adoptatoare

 

Numărul raportului postadopţie:

(1-8)

 

Numele adoptatorilor:

Soţia:

Soţul:

 

1 Modelul de raport se utilizează pentru:

- întocmirea raportului final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, atât la sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, cât şi în cazurile în care legea stabileşte că încredinţarea în vederea adopţiei nu este necesară, pentru a li comunicat instanţei învestite cu cererea de încuviinţare a adopţiei;

- întocmirea rapoartelor de monitorizare postadopţie, în cazul adopţiei interne şi internaţionale.

2 Se bifează varianta care corespunde situaţiei copilului pentru care se întocmeşte raportul şi se completează în mod corespunzător informaţiile.

 

2. Urmărirea evoluţiei copilului şi a relaţiilor acestuia cu adoptatorul/adoptatorii:

 

Responsabilul de urmărirea evoluţiei copilului

 

 

 

Instituţie

Profesionist

Vizitele de monitorizare:

 

 

 

Data

Locul vizitei/vizitelor

 

3. Dezvoltarea şi îngrijirea copilului în perioada executării măsurii de protecţie specială/tutelei3

4. Situaţia actuală a copilului

4.1. Mediul familial (Precizaţi cui îi revine sarcina îngrijirii copilului, relaţiile copilului cu membrii familiei şi persoanele preferate, rutina zilnică a membrilor familiei, implicarea membrilor familiei extinse/altor persoane în creşterea şi îngrijirea copilului.):

4.2. Condiţiile de locuit (adecvarea locuinţei la nevoile membrilor familiei, igiena şi siguranţă):

4.3. Nevoile copilului şi modul în care adoptatorul/familia adoptatoare răspunde acestora (inclusiv nivelul de dezvoltare, precum şi eventualele întârzieri; evidenţiaţi noile achiziţii/evoluţia copilului):

4.4. Integrarea copilului în familie şi comunitate, inclusiv integrarea sa în grădiniţă/şcoală (Precizaţi, dacă este necesar, şi nevoile de sprijin ale adoptatorului/familiei adoptatoare şi, după caz, serviciile acordate.):

4.5. Atitudinea/Comportamentul copilului în relaţia cu adoptatorul/familia adoptatoare şi opinia acestuia:

4.6. Atitudinea adoptatorilor faţă de copil şi faţă de adopţie:

4.7. Alte informaţii/observaţii:

4.8. Concluzii:

5. Propuneri:

 

Persoana care a întocmit raportul

 

 

 

Nume

Profesia

Data:

zz/ll/aaaa


3 Itemul se completează numai în situaţia în care copilul se află în plasament/are instituită tutela la adoptator de cel puţin 6 luni. În cazul plasamentului se precizează instituţia şi persoanele responsabile de monitorizarea aplicării măsurii de protecţie specială, numărul şi data rapoartelor întocmite în ultimele 6 luni, precum şi concluziile/propunerile/recomandările formulate.

 

ANEXA Nr. 9

 

Model

Nr. .................. din .............................

 

CERERE

de adopţie internaţională pentru luarea în evidenţa Registrului naţional pentru adopţii

 

În atenţia

Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie

(A.N.P.D.C.A)

Subsemnatul, .........................................., cu reşedinţa obişnuită în .........................................., CNP .........................................., Telefon .........................................., e-mail .........................................., posesor al cărţii de identitate/paşaportului .........................................., eliberată/eliberat de .........................................., la data de ..........................................,

şi

subsemnata, .........................................., cu reşedinţa obişnuită în .........................................., CNP .........................................., Telefon .........................................., e-mail .........................................., posesor al cărţii de identitate/paşaportului .........................................., eliberată/eliberat de .........................................., la data de ..........................................,

în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vă rugăm să luaţi în evidenţă solicitarea noastră de a realiza o adopţie internaţională

 Subsemnatul/Subsemnaţii .........................................., declar/declarăm că sunt/suntem şi cetăţean/cetăţeni român/români.

 Subsemnatul/Subsemnata .........................................., declar că sunt rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul CNP

 Subsemnatul/Subsemnata .........................................., declar că doresc să adopt copilul .........................................., CNP .........................................., care este fiul/fiica soţiei/soţului ..........................................

Menţionăm că 1;

- Am mai adoptat un copil din România

DA  Nu 

Numele şi prenumele copilului .........................................., CNP .........................................., Sentinţa civilă nr. .........................................., din data .........................................., pronunţată de ...........................................

 

Suntem de acord să respectăm întreaga procedură privind adopţia internaţională şi vom colabora cu specialiştii responsabili de această procedură.

 

Data

...........................................

Semnături

...........................................

 


1 Se completează de solicitanţii care nu au calitatea de rudă a copilului sau de soţ al părintelui firesc.

 

ANEXA Nr. 10

 

Model

 

RAPORT

conţinând informaţii referitoare la copil utilizat în cadrul procedurii adopţiei internaţionale

 

Instituţia care a emis raportul

Nume:

Adresă:

Data raportului:

Sursele de informaţii pe baza cărora a fost realizat prezentul raport: de exemplu, interviuri, sesiuni de evaluare/consiliere, rapoarte realizate de specialişti

A. Date de identificare ale copilului:

 

Numele copilului:

Data naşterii:

Sexul:     masculin       feminin

Locul naşterii (ţară, judeţ, localitate):

Iniţialele numelui mamei:

Data naşterii mamei:

Iniţialele numelui tatălui:

Data naşterii tatălui:

Naţionalitatea/limba vorbită:

Judeţul/localitatea domiciliului actual:

 

B. Statutul de copil adoptabil:

Sentinţa prin care a fost încuviinţată deschiderea procedurii adopţiei (număr/dată/tribunal):

C. Informaţii despre familia biologică a copilului:

a) Mama/Tata [statut socioprofesional şi marital, atitudinea faţă de copil, atitudinea faţă de adopţie (a consimţit/a refuzat să consimtă/nu s-a prezentat pentru exprimarea consimţământului, iar instanţa a suplinit acest consimţământ)]; alte rude până la gradul al IV-lea cu copilul importante pentru acesta

b) Fraţi/Surori (menţionaţi numărul şi vârsta acestora, dacă au statutul de copil adoptabil/dacă au fost adoptaţi intern/internaţional, dacă au fost făcute demersuri pentru adopţia copilului împreună cu un/o frate/soră)

c) Menţionaţi dacă:

- Unul/Ambii părinţi sau fraţii au diagnostic de boală psihică:

             Da (precizaţi)           Nu    Necunoscut

- Unul sau ambii părinţi au antecedente de boli cu transmitere sexuală (de natură să fie transmisă copilului):

             Da (precizaţi)           Nu    Necunoscut

- Unul sau ambii părinţi sunt dependenţi de alcool:

             Da (precizaţi cine)    Nu            Necunoscut

- Unul sau ambii părinţi sunt dependenţi de substanţe halucinogene/droguri

             Da (precizaţi cine/ tip substanţă)      Nu    Necunoscut

 

- Unul sau ambii părinţi au executat/execută o pedeapsă privativă de libertate:

             Da (menţionaţi fapta pentru care a fost condamnat)                       Nu    Necunoscut

 

D. Informaţii vizând istoricul copilului:

1. Istoric medical:

 

Greutatea la naştere:

kg

La intrarea în sistemul de protecţie:

kg

Perimetrul cranian la naştere:

cm

 

 

Lungimea la naştere:

cm

La intrarea în sistemul de protecţie:

cm

Rangul naşterii:

 

 

 

Sarcina şi naşterea au fost normale?

 

 

 

[ ] Da [ ] Nu [ ] Nu ştiu

 

 

 

 

 

 

 

Sarcina a fost monitorizată medical?

 

 

 

[ ] Da[ ] Nu [ ] Nu ştiu

 

 

 

 

 

 

 

Mama a consumat alcool/substanţe halucinogene în perioada sarcinii?

 

 

 

[ ] Da [ ] Nu [ ] Nu ştiu

 

 

 

 

 

 

 

Au existat complicaţii în timpul sarcinii sau al naşterii (de exemplu, a fost nevoie de resuscitare la naştere/ naşterea a avut loc la domiciliu)?

 

[ ] Da [ ] Nu [ ] Nu ştiu

 

 

 

 

 

 

 

Copilul a suferit de afecţiuni în trecut? (Dacă da, vă rugăm să indicaţi vârsta copilului în legătură cu fiecare afecţiune, precum şi orice complicaţie.)

 

[ ] Da [ ] Nu [ ] Nu ştiu

 

 

 

Dacă da:

 

 

 

Afecţiuni normale ale copilăriei (tuse convulsivă, pojar, varicelă, rubeolă, oreion)?

 

 

Tuberculoză?

 

 

 

Convulsii (inclusiv convulsii febrile)?

 

 

 

Traumatisme (de orice fel)?

 

 

 

Sindroame genetice?

 

 

 

Orice altă afecţiune?

 

 

 

Expunere la boli contagioase?

 

 

 

Există/Au existat probleme de control sfincterian (enuresis, ecomprezis)?

 

 

 

 

 

 

Copilul a fost vaccinat împotriva oricăreia dintre următoarele afecţiuni:

 

 

 

[ ] Da

[ ] Nu

[ ] Nu ştiu

 

Dacă da:

 

 

 

Tuberculoză (B.C.G.)?

Data injectării:

 

 

Difterie?

Data injectării:

 

 

Tetanos?

Data injectării:

 

 

Tuse convulsivă?

Data injectării:

 

 

Poliomielită?

Data injectării:

Data vaccinărilor orale:

 

Hepatită A?

Data injectării:

 

 

Hepatită B?

Data injectării:

 

 

Alte imunizări?

Data injectării:

 

 

Copilul a fost tratat în spital?

 

 

 

[ ] Da

[ ] Nu

[ ] Nu ştiu

 

Dacă da, menţionaţi spitalul, vârsta copilului, diagnosticul şi tratamentul.

 

 

 

 

 

 

 

Vizual

Când a fost copilul capabil să fixeze privirea?

 

 

[ ] necunoscut

 

 

 

Auditiv

Când a fost copilul capabil să întoarcă capul după sunete?

 

 

[ ] necunoscut

 

 

 

Motrice

Când a fost copilul capabil să stea în şezut singur?

 

 

[ ] necunoscut

Când a făcut pensa digitală?

 

 

 

Să stea în picioare cu sprijin?

 

 

 

Să meargă fără sprijin?

 

 

Limbaj

Când a început copilul să gângurească?

 

 

[ ] necunoscut

Să rostească unele cuvinte simple?

 

 

 

Să spună propoziţii?

 

 

 

2. Istoricul de viaţă al copilului şi implicaţiile acestuia (se va acorda atenţie evidenţierii evenimentelor din primul an de viaţă al copilului):

a) istoricul măsurilor de protecţie specială/tutelă instituite în cazul copilului, în ordine cronologică (începând cu domiciliul actual al copilului)

 

De la (data)

Până la (data)

Nr. şi data actului prin care a fost instituită măsura de protecţie

Autoritatea care a stabilit măsura de protecţie specială/tutela

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

b) relaţia copilului cu familia biologică - menţionaţi dacă a fost îngrijit în familia biologică şi pe ce perioadă. Descrieţi relaţiile cu părinţii, fraţii şi alte rude atât înainte, cât şi după intrarea în sistemul de protecţie specială (calitate, frecvenţă, modul în care copilul se raportează la aceştia). Precizaţi, după caz, dacă minorul provine din incest/viol

c) relaţiile de ataşament ale copilului, persoanele faţă de care s-au dezvoltat aceste legături, numărul separărilor de persoanele de care copilul era ataşat, contextul în care a intervenit separarea de acestea; menţionaţi reacţiile copilului la separare, sprijinul acordat şi dacă a păstrat relaţii personale cu figurile de ataşament

d) după caz, situaţiile în care copilul a fost abuzat/traficat/exploatat ori expus la violenţă domestică; precizaţi durata/frecvenţa acestor situaţii şi suportul acordat copilului ori, după caz, nevoia de suport existentă

e) după caz, existenţa unor demersuri anterioare de adopţie a copilului, motivul nefinalizării acestora şi impactul lor asupra copilului:

f) altele:

Nevoile particulare ale copilului rezultate ca urmare a istoriei de viaţă:

E. Descrierea situaţiei actuale a copilului

1. Starea de sănătate (conform menţiunilor din raportul vizând examinarea medicală a copilului)

a) boli cronice: [ ] Nu [ ] Da (Precizaţi.)

b) handicap:

[ ] Nu

[ ] Da - gradul: uşor/mediu/accentuat/grav

- tipul: fizic [ ]/[ ] somatic/[ ] auditiv/[ ] vizual/[ ] mintal/[ ] psihic/[ ] asociat/[ ] HIV/[ ] SIDA/[ ] boli rare/ [ ] surdocecitate

- diagnosticul stabilit la momentul încadrării în grad de handicap:

Retard mental (astfel cum rezultă din evaluarea psihologului clinician):

[ ] Nu

[ ] Da - [ ] uşor/[ ] mediu/[ ] sever/[ ] profund

QI -

Nevoile particulare de îngrijire a copilului în ceea ce priveşte starea de sănătate:

2. Nivel de dezvoltare:

- vârsta cronologică este diferită de vârsta de dezvoltare? [ J Nu/[ ] Da (detaliaţi, se menţionează şi QD.)

- există întârzieri În dezvoltarea copilului (din punctul de vedere al dezvoltării motorii/socio-emoţionale/cognitive/al comunicării şi limbajului/autonomiei personale)?

[ ] Nu/[ ] Da (Detaliaţi şi precizaţi contextul în care au apărut întârzierile şi suportul oferit copilului.)

Nevoile de stimulare ale copilului în vederea recuperării întârzierilor apărute în ariile de dezvoltare:

3. Educaţie:

- data începerii şcolarizării:

- nivel actual de şcolarizare:

- cerinţe educative speciale (dacă este cazul):

- rezultate generale, progrese înregistrate:

- puncte tari şi puncte slabe:

 

Nevoile de suport ale copilului în aria educaţională (Vizează educaţia formală şi informată oferită în familie şi şcoală/grădiniţă.)

4. Principalele trăsături de personalitate:

5. Interese/Abilităţi/Aptitudini/Activităţi preferate (inclusiv rutina zilnică a copilului, activităţi fizice/sport, activităţi culturale, activităţi sociale, jocuri/jucării; se vor preciza atât activităţile favorite, cât şi cele mai puţin agreate)

6. Dezvoltare emoţională şi comportamentală

- modul în care copilul îşi exprimă şi controlează emoţiile (furie, jenă, dezamăgire, bucurie, anxietate etc. ):

- factorii de stres şi modul în care copilul poate fi consolat/reconfortat:

- persoanele de care copilul este ataşat şi tipul de ataşament:

- relaţia cu adulţii, cadrele didactice:

- relaţia cu copiii de aceeaşi vârstă şi cu prietenii:

- deprinderi de autoservire/abilităţi de trai independent:

Nevoi emoţionale şi comportamentale, inclusiv tulburări de ataşament:

7. Opinia copilului şi pregătirea acestuia pentru adopţie:

a) precizaţi persoana/persoanele responsabile cu pregătirea copilului în vederea adopţiei:

b) precizaţi modul prin care copilul a fost pregătit în vederea adopţiei (inclusiv utilizarea unor materiale/instrumente):

c) dorinţele/percepţia copilului cu privire la adopţie:

8. Observaţii/Recomandări suplimentare:

9. Componenţa familiei celei mai potrivite nevoilor copilului (luând în considerare ansamblul nevoilor copilului care rezultă din prezentul raport, precum şi dorinţele copilului, în funcţie de vârsta acestuia şi nivelul său de înţelegere):

 

Asistent social

Psiholog

Numele şi prenumele

Numele şi prenumele

...........................................

...........................................

Semnătura

Semnătura

...........................................

...........................................

 

F. Raportul vizând examinarea medicală a copilului

 

Data examinării medicale:

1. Copilul

Greutate:

kg

data:

 

Înălţime:

cm

data:

 

Perimetrul cranian

cm

data:

În urma examinării clinice complete efectuate de către mine, am observat următoarele:

Capul (forma craniului, hidrocefal, craniotabes)

Gură şi faringe (buză de iepure sau palat scindat, dinţi)

Ochi (vedere, strabism, infecţii)

Urechi (infecţii, secreţii, auz slab, diformităţi)

Organele cavităţii toracice (inimă, plămâni)

Glande limfatice (adenită)

Abdomen (hernie, ficat, splină)

Genitale (hipospadias, testicul, retenţie)

Coloana vertebrală (cifoză, scolioză)

Extremităţi (pes equinus, valgus, varus, pes calcaneovarus, flexarea coapsei, spasticitate, pareză)

Piele (eczeme, infecţii, paraziţi)

Alte boli?

Rezultatele reacţiei la sifilis efectuate (data):

             Pozitiv          Negativ

Rezultatul testului cu tuberculină efectuat (data):

             Pozitiv          Negativ

Rezultatul testului pentru hepatită A efectuat (data):

             Pozitiv          Negativ

Rezultatul testului pentru HBsAg (data):

             Pozitiv          Negativ

Rezultatul testului pentru anti HBs (data):

             Pozitiv          Negativ

Rezultatul testului pentru HBeAg (data):

             Pozitiv          Negativ

Rezultatul testului pentru anti HBe (data):

             Pozitiv          Negativ

Rezultatul testului pentru hepatită C efectuat (data)

             Pozitiv          Negativ

Rezultatele testelor HIV efectuate (data):

             Pozitiv          Negativ

Simptome ale altor boli infecţioase?

Urina conţine:

Zahăr?

Albumină?

Fenilcetonă?

Examinare pentru depistarea paraziţilor:

             Pozitiv          Negativ

Copilul prezintă afecţiuni mintale sau retard?

Boli cronice:

                         Pozitiv          Negativ

Sănătos clinic:              Pozitiv          Negativ

Comentarii suplimentare

 

Semnătura şi parafa medicului care a efectuat examinarea:

.................................................................

 

ANEXA Nr. 11

 

PROCEDURĂ

de eliberare a certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare,

şi modelul acestui certificat

 

Art. 1. - Cererea privind eliberarea certificatului care atestă conformitatea adopţiei internaţionale cu dispoziţiile Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 2013, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Convenţia de la Haga, se face personal de către adoptator/familia adoptatoare sau prin persoana împuternicită în acest sens şi are anexate: copia noului certificat de naştere al copilului, copia documentului naţional valabil care atestă identitatea adoptatorului/familiei adoptatoare ori, după caz, a persoanei împuternicite, precum şi procura autentică specială care atestă această calitate.

Art. 2. - (1) La nivelul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (A.N.P.D.C.A.) se înfiinţează un registru special pe suport hârtie, care se completează de un funcţionar public cu studii juridice desemnat în acest scop prin decizie a preşedintelui A.N.P.D.C.A.

(2) în vederea înscrierii în registrul special şi pentru eliberarea certificatului prevăzut la art. 1, funcţionarul desemnat verifică conformitatea datelor cuprinse în dispozitivul hotărârii judecătoreşti de încuviinţare a adopţiei cu datele aflate în evidenţa A.N.RD.CA

(3) În registru se înscriu următoarele informaţii:

a) numele şi prenumele copilului înaintea adopţiei, C.N.P.-ul copilului, data şi locul naşterii;

b) numele şi prenumele copilului după adopţie;

c) sexul copilului;

d) judeţul/sectorul în care copilul a avut ultimul domiciliu, înainte de adopţie;

e) hotărârea judecătorească de încuviinţare a adopţiei: numărul şi data pronunţării acesteia, data în care a rămas definitivă, instanţa judecătorească care a pronunţat hotărârea;

f) numele şi prenumele adoptatorului/familiei adoptatoare, statul în care adoptatorii au reşedinţa obişnuită;

g) autoritatea din statul de primire care a eliberat acordul prevăzut de art. 17 lit. a) din Convenţia de la Haga;

h) efectele adopţiei (ruperea legăturii de filiaţie şi rudenie);

i) data eliberării certificatului.

(4) Fiecare filă a registrului se numerotează şi se ştampilează cu ştampila instituţiei şi va cuprinde în partea stângă informaţiile prevăzute la alin, (3), iar în partea dreaptă certificatul care conţine aceleaşi informaţii ca şi cele înscrise în registru şi care se detaşează şi se predă solicitantului.

(5) La momentul predării, solicitantul va semna de primire în partea stângă a registrului, pe fila corespunzătoare certificatului care a fost predat.

(6) în cazul constatării unor erori materiale cu privire la înregistrările făcute în registru, funcţionarul desemnat potrivit art. 2 alin. (1) procedează la anularea filei respective din registru şi la completarea unei noi file cu informaţiile corecte.

Art. 3. - (1) Certificatul se semnează de funcţionarul desemnat potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) şi de preşedintele A.N.P.D.C.A.

(2) După întocmirea şi eliberarea certificatului se vor face menţiuni şi în Registrul naţional pentru adopţii, completându-se numărul şi data certificatului.

Art. 4. - În cazul în care certificatul eliberat de A.N.P.D.C.A. a fost pierdut, deteriorat sau din alte motive solicitantul nu se mai află în posesia sa, la cerere, A.N.P.D.C.A. poate elibera, cu respectarea dispoziţiilor art. 1-3, un nou certificat, cu menţiunea „duplicat”.

 

Model

 

CERTIFIC AT

de conformitate a adopţiei internaţionale potrivit art. 23 din Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993

 

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie

(autoritatea emitentă)

 

România

(statul de origine)

Certifică, potrivit convenţiei, că adopţia copilului .......................................... (numele şi prenumele copilului după adopţie, CNP-ul) .........................................., (numele şi prenumele copilului anterior adopţiei) .........................................., F [ ] M [ ] .........................................., (data şi locul naşterii, sexul, judeţul ultimului domiciliu) de către persoana/familia .......................................... (numele şi prenumele adoptatorilor), .......................................... (statul de primire)

încuviinţată prin Sentinţa civilă nr. .............../data ..............................., pronunţată de .........................................., definitivă la data de ...............................,

a fost încheiată cu respectarea dispoziţiilor Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mâi 1993 şi, potrivit art. 23 din convenţie, va fi recunoscută de drept în orice stat contractant al acesteia.

Potrivit art. 470 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, prin adopţie se stabilesc filiaţia dintre adoptat şi cel care adoptă, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului. Raporturile de rudenie încetează între adoptat şi descendenţii săi, pe de o parte, şi părinţii fireşti şi rudele acestora, pe de altă parte. Când adoptator este soţul părintelui firesc sau adoptiv, legăturile de rudenie ale adoptatului încetează numai în raport cu părintele firesc şi rudele părintelui firesc care nu este căsătorit cu adoptatorul.

Acordurile prevăzute de art. 17 lit. c) din Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la 29 mai 1993, ratificată prin Legea nr. 84/1994, cu modificările ulterioare, au fost exprimate de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, la data de ..............................., (autoritatea centrală din statul de origine, data exprimării acordului) şi ..............................., la data de ..............................., (autoritatea centrală din statul de primire, data exprimării acordului).

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,

..........................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

Întocmit de consilier juridic

..........................................................

(numele, prenumele şi semnătura)

 

Data eliberării certificatului ..........................................................

 

ANEXA Nr. 12

 

TEMATICA SESIUNILOR DE PREGĂTIRE

 

Prima sesiune de pregătire:

1. Caracteristicile copilului adoptabil

1.1. Reprezentările despre familia biologică a copilului adoptabil şi motivele care conduc la preluarea copilului în sistemul de protecţie specială

1.1.1. Cauzele părăsirii copiilor şi motivele care conduc la instituirea unor măsuri de protecţie specială

1.1.2. Importanţa conturării unei imagini adecvate cu privire la familia biologică, ce va fi transmisă ulterior copilului

1.2. Caracteristicile biologice şi psihologice specifice copilului din sistemul de protecţie specială

1.3. Consecinţele instituţionalizării copilului la diferite vârste

1.4. Efectele traumei abandonului asupra copilului

1.5. Tulburările psihologice frecvent întâlnite la copilul adoptabil/adoptat

2. Etapele dezvoltării copilului

2.1. Prezentarea etapelor de dezvoltare a copilului (caracteristicile fiecărei etape) şi factorii care le influenţează

2.2. Necesitatea individualizării îngrijirii la particularităţile fiecărui copil

2.3. Definirea ataşamentului, tipurile de ataşament

2.4. Tulburările de ataşament şi factorii care conduc la tulburările de ataşament (separarea, instituţionalizarea şi consecinţele acesteia)

2.5. Rolul mediului familial în dezvoltarea personalităţii copilului. Modalităţi concrete prin care adoptatorii pot favoriza dezvoltarea ataşamentului şi pot relaţiona cu copilul adoptabil (disponibilitate, empatie, atitudine nediscriminatorie, acceptarea identităţii şi istoriei copilului)

A 2-a sesiune de pregătire:

3. Sterilitatea/infertilitatea

3.1. Fazele durerii şi pierderii

3.2. Necesitatea parcurgerii acestor faze

3.3. Propriile atitudini faţă de sterilitate

3.4. Efectele neacceptării propriei sterilităţi asupra adopţiei

4. Relaţia cu propriii părinţi

4.1. Modalităţile de relaţionare cu propriii părinţi

4.2. Analizarea propriilor emoţii şi sentimente referitoare la relaţia cu părinţii şi efectele acestora asupra vieţii de adult

5. Capacitatea de relaţionare şi de comunicare cu ceilalţi, familia extinsă, vecini etc.

5.1. Necesitatea informării membrilor familiei extinse despre intenţia de a adopta, efectele adopţiei asupra familiei, modul de derulare a procesului de adopţie

5.2. Identificarea persoanelor de sprijin în cadrul familiei şi anturajului; serviciile de sprijin în adopţie

6. Capacitatea de a gestiona diferenţele de opinie, conflictele, dezacordurile

6.1. Posibile reacţii ale familiei lărgite, anturajului şi comunităţii faţă de adopţie

6.2. Posibile conflicte apărute după adopţie în propria familie extinsă/propriul anturaj

6.3. Modalităţi de gestionare a diferenţelor de opinie şi a conflictelor

7. Capacitatea de a se adapta la situaţii noi

7.1. Etapele procesului de mutare a copilului în familia adoptatoare

7.2. Descrierea modului de organizare a mediului fizic din propria casă (stimulativ şi securizant) în vederea mutării copilului

7.3. Descrierea modului de organizare a programului personal de viaţă în vederea primirii copilului

7.4. Principalele manifestări fizice şi psihologice care pot apărea la copilul adoptat şi la familia adoptatoare în momentul mutării

7.5. Modalităţi de gestionare şi remediere a acestor manifestări

8. Capacitatea cuplului de a funcţiona în echipa parentală

8.1. Rolurile şi responsabilităţile membrilor cuplului

8.2. Identificarea momentelor critice ale dinamicii cuplului şi a modalităţilor de gestionare a acestora A 3-a sesiune de pregătire:

9. Motivaţia participanţilor pentru adopţie

10. Aşteptările familiilor potenţial adoptatoare faţă de copilul pe care ar dori să îl adopte

10.1. Imaginea copilului ideal

10.2. Necesitatea adaptării imaginii copilului ideal la copilul real adoptabil

11. Rolul parental

11.1. Posibile dificultăţi de relaţionare a cuplului cu copilul adoptat

11.2. Rolul părinţilor în dezvoltarea copilului (rolul emoţiilor şi al stimulării cognitive pentru dezvoltarea copilului, calităţi şi comportamente ale adultului care stimulează dezvoltarea copilului, situaţii de abuz în educaţia copiilor, stabilirea limitelor etc.)

12. Particularităţile ciclului vieţii de familie în cazul familiei adoptive (parcurgerea etapelor procedurii adopţiei şi provocările asociate acesteia, solicitările particulare apărute în etapele de dezvoltare ale copilului adoptat, precum şi în perioada vieţii adulte a adoptatului)

13. Informarea copilului cu privire la adopţia sa

13.1. Necesitatea şi obligaţia dezvăluirii adopţiei

13.2. Modalităţi de explicare a adopţiei pentru diferite categorii de vârstă a copiilor

14. Identitatea şi originile adoptatului

14.1. Dreptul persoanei adoptate de a-şi cunoaşte originile

14.2. Necesitatea cunoaşterii de către copil a originii şi propriei istorii

14.3. Elementele conţinute în „Cartea vieţii” şi beneficiile utilizării acesteia

14.4. Acceptarea identităţii şi istoriei copilului

14.5. Rolul adoptatorilor în formarea identităţii adoptatului


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.