MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 636/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 636         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Joi, 18 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 320 din 17 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2065 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Decizia nr. 342 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

577. - Hotărâre privind modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

578. - Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele şi proiectele de investiţii în turism şi a surselor de finanţare a documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuţie a programelor şi obiectivelor de investiţii în turism, precum şi pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a programelor şi proiectelor de investiţii în turism

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

979. - Ordin al directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară, finanţate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

 

1.343. - Ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice pentru aprobarea Metodologiei de evaluare, de selectare şi de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 320

din 17 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Sebastian Zoltán Nicorici Fekete în Dosarul nr. 18,030/117/2012 al Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.299 D/2015.

2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, personal şi asistat de doamna avocat Mirela-Liliana Bojan din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, precum şi partea Lazsadi Szabolcs, reprezentat de doamna avocat Carmen Loredana Breaz din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.

4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. Se susţine că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005, care prevăd obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii în cazul săvârşirii de infracţiuni dintre cele prevăzute prin aceeaşi lege, are ca efect încălcarea principiului egalităţii armelor între acuzare şi apărare, fiind, astfel, încălcat art. 21 alin. (2) şi (3) din Constituţie referitor la dreptul la un proces echitabil, Se arată, totodată, că textul criticat lipseşte de finalitate dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 241/2005, întrucât, chiar dacă inculpatul dispune de mijloacele necesare pentru recuperarea prejudiciului acest lucru nu mai este posibil, întrucât asupra bunurilor de care dispune se instituie măsura sechestrului asigurător. Se face referire la încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, în privinţa căreia se arată că, deşi instanţa de trimitere apreciază că prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt aplicabile în prezenta cauză, în realitate textul criticat creează un avantaj substanţial al acuzării asupra inculpatului. Se mai susţine că, chiar dacă măsurile asigurătorii au un caracter provizoriu, având rolul de a preveni sustragerea, distrugerea, ascunderea sau înstrăinarea bunurilor, în cauza de faţă au un caracter definitiv, generat de faptul că, nici prin hotărârea pronunţată în apel şi nici printr-o încheiere separată, instanţa nu s-a pronunţat cu privire la măsura asigurătorie luată, cu toate că a fost formulată o cerere în acest sens. Se face referire la art. 250 din Codul de procedură penală şi se arată că, din perspectiva acestui text, măsura asigurătorie este o facultate a organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată, întrucât norma procesual penală anterior referită arată că măsura asigurătorie „poate fi luată”. Or, prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005 obligă la luarea acestei măsuri, aşa încât chiar şi o contestaţie împotriva acestei măsuri nu ar fi schimbat soluţia dispusă în cauză. Se arată că, în prezenta cauză, s-a încercat recuperarea prejudiciului, sens în care s-ar fi putut încheia o tranzacţie sau ar fi putut fi urmată procedura medierii, dar că, atâta vreme cât bunurile sunt indisponibilizate şt nu mai există drept de dispoziţie al proprietarului asupra lor, nu pot fi utilizate metodele juridice anterior menţionate. Se conchide că, pentru toate aceste motive, textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (2) şi (3) din Constituţie.

5. Preşedintele acordă cuvântul avocatului părţii prezente, care arată că susţine, în totalitate, concluziile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, solicitând admiterea acesteia.

6. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că, în realitate, nu este invocată o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate întrucât autorul excepţiei deduce neconstituţionalitatea din compararea textului criticat cu prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005, şi nu din raportarea art. 11 din Legea nr. 241/2005 la vreun principiu constituţional. Se mai susţine că dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţie nu au legătură cu prevederile legale criticate, întrucât acestea obligă la asigurarea unor garanţii procesuale şi nu vizează aspecte de drept substanţial. Se solicită Curţii ca, dacă va examina fondul excepţiei, să constate că nu există un drept la reducerea limitelor de pedeapsă, ci o vocaţie în acest sens, şi că felul în care se reuşeşte recuperarea prejudiciului este o problemă a părţii interesate, şi nu a legiuitorului. Se susţine Că, din acest ultim punct de vedere, dispoziţiile art. 10 şi 11 din Legea nr. 241/2005 sunt concordante, în sensul în care amândouă urmăresc recuperarea prejudiciului, de către organele judiciare prin impunerea măsurilor asigurătorii şi de către inculpat prin plata acestui prejudiciu. Se mai susţine că posibilităţile concrete de realizare a acestui scop sunt multiple, fiind arătate în încheierea de sesizare a Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

7. Prin încheierea din 3 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 18.030/117/2012, Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, excepţie ridicată de Sebastian Zoltán Nicorici Fekete într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelurilor formulate împotriva unei sentinţe penale prin care autorul excepţiei a fost condamnat, printre altele, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. c) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că obligativitatea instituirii sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului, prevăzută la art. 11 din Legea nr. 241/2005, lasă, practic, fără efect dispoziţiile art. 10 alin. (1) din aceeaşi lege, care prevăd reducerea la jumătate a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege, dacă, în cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9 din Legea nr. 241/2005, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la primul termen de judecată, inculpatul acoperă integral pretenţiile părţii civile. Se susţine că, deşi legiuitorul a urmărit, prin reglementarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, instituirea unei cauze de reducere a pedepsei, inculpatului nu i se conferă posibilitatea de a beneficia de aceasta, întrucât, în realitate, bunurile îi sunt indisponibilizate, conform art. 11 din Legea nr. 241/2005, Pentru acest motiv se susţine că textul criticat încalcă principiul egalităţii armelor şi, prin urmare, dispoziţiile art. 21 din Constituţie.

9. Curtea de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că măsurile asigurătorii fac parte din categoria măsurilor preliminare, care pot fi luate în cadrul unei anchete penale anterior sau ulterior formulării unei acuzaţii în materie penală. Acestea sunt măsuri cu caracter real, care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse sau a executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a acoperirii despăgubirilor civile şi constau în indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile prin instituirea unui sechestru asigurător, Măsurile asigurătorii au un caracter provizoriu, având rolul de a preveni distrugerea, ascunderea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor. Aşa fiind, se susţine că nu se poate pune problema încălcării, prin textul criticat, a principiului egalităţii armelor, care se referă la probe, în timp ce măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale. Se mai arată că susţinerea autorului excepţiei, potrivit căreia dreptul de reparare a prejudiciului este anihilat prin instituirea măsurilor asigurătorii, este nefondată, întrucât există posibilitatea încheierii unei tranzacţii sau a apelării la un mediator în cursul procesului penal.

10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 318 din 18 aprilie 2006.

12. Avocatul Poporului precizează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se susţine că măsurile asigurătorii sunt măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin inculpatului în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse sau a acoperirii pagubelor civile. Se face trimitere la considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 207 din 31 martie 2015, paragraful 13.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care au următorul cuprins: „în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie.”.

16. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiţie.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, deşi textul criticat nu a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, acesta este similar prevederilor art. 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, referitor la care Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr. 10 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 4 aprilie 2016, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate invocată.

18. Prin decizia anterior menţionată, paragraful 13, Curtea a reţinut că măsurile asigurătorii sunt definite drept măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile care aparţin suspectului, inculpatului, părţii responsabile civilmente sau altor persoane, prin instituirea unui sechestru asupra acestora în vederea confiscării speciale, a confiscării extinse, executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori acoperirii despăgubirilor civile. Aceste măsuri au caracter provizoriu, având rolul de a preveni ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care ar putea să asigure repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, plata amenzii, a cheltuielilor judiciare sau realizarea confiscării, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Potrivit art. 249 alin. (3)-(5) din Codul de procedură penală, măsurile asigurătorii pentru garantarea executării pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului; în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate; în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii probabile a acestora. Măsurile asigurătorii se dispun de procuror, în cursul urmăririi penale, din oficiu sau la cererea părţii civile, prin ordonanţă motivată, de judecătorul de cameră preliminară sau de instanţa de judecată în timpul procesului penal, la sesizarea procurorului, a părţii civile sau din oficiu, prin încheiere motivată, producându-şi efectele de la momentul dispunerii până la momentul pronunţării hotărârii definitive în dosarul penal (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 20 noiembrie 2015, paragraful 14). Prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că măsura asigurătorie, indiferent de organul judiciar care o instituie, trebuie motivată, fiind necesar să se arate, în cuprinsul actului prin care se dispune (ordonanţă sau încheiere), îndeplinirea condiţiilor legale privind necesitatea dispunerii măsurii şi, de asemenea, întinderea prejudiciului sau a valorii necesare pentru care se solicită sechestrul şi valoarea care urmează a fi garantată în acest fel. De asemenea, pentru instituirea sechestrului asigurător nu este necesar ca suspectul sau inculpatul să pregătească ori să realizeze manopere sau activităţi din care să rezulte că ar intenţiona ascunderea bunurilor sale, măsura putând fi dispusă în toate cazurile în care s-a produs un prejudiciu sau legea impune confiscarea specială sau extinsă (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, paragraful 15).

19. Prin aceeaşi decizie, paragrafele 14-22, Curtea a constatat că dispunerea măsurilor asigurătorii şi instituirea sechestrului asigurător se fac pe baza valorilor implicate în cauză (valoarea prejudiciului sau a sumelor probabile ce trebuie confiscate, bonitatea suspectului sau a inculpatului, valoarea patrimoniului de care acesta dispune) şi sunt lăsate, de regulă, la aprecierea organelor judiciare. De la această regulă, Codul de procedură penală şi legile speciale prevăd excepţii referitoare atât la obligativitatea instituirii sechestrului asigurător, cât şi la imposibilitatea luării măsurilor asigurătorii, acestea din urmă având drept criterii calitatea titularilor şi tipul bunurilor. Cu privire la cea dintâi categorie de excepţii, dispoziţiile art. 249 alin. (7) din Codul de procedură penală instituie obligativitatea instituirii sechestrului în cazul în care persoana vătămată este lipsită de capacitatea de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, indiferent dacă aceasta are sau nu desemnat un reprezentant legal şi indiferent dacă acesta înţelege să formuleze o cerere de sechestru.

20. Curtea a constatat, de asemenea, următoarele cazuri de instituire obligatorie a sechestrului asigurător: la art. 32 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 12 octombrie 2012, conform căruia luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie în cazul săvârşirii oricărei infracţiuni de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism; la art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 27 iulie 2005, care prevede obligativitatea luării măsurilor asigurătorii în situaţia săvârşirii unei infracţiuni prevăzute de această lege; şi la art. 20 din Legea nr. 78/2000, criticat de autorul excepţiei.

21. Analizând obiectul legilor anterior enumerate, precum şi particularităţile infracţiunilor în cazul cărora este prevăzută excepţia luării obligatorii a măsurilor asigurătorii, Curtea a reţinut că reglementarea acestor excepţii a fost determinată, în mod special, de importanţa relaţiilor sociale ocrotite prin acestea, de caracteristicile elementelor constitutive ale laturii obiective a acestor infracţiuni şi de pericolul social crescut al faptelor incriminate.

22. Întrucât dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 sunt identice cu cele ale art. 20 din Legea nr. 78/2000, atât soluţia, cât şi considerentele deciziei anterior referite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

23. Referitor la norma juridică a cărei neconstituţionalitate este invocată, Curtea reţine că aceasta obligă organele judiciare la luarea măsurilor asigurătorii în cazul unor infracţiuni ce au un obiect material care poate atinge valori foarte mari şi al căror pericol social este, de asemenea, foarte ridicat. Aşa fiind, şi prejudiciile provocate prin săvârşirea infracţiunilor constau în sume însemnate de bani. În aceste condiţii, textul criticat are rolul de a asigura posibilitatea acoperirii parţiale sau totale a pagubelor provocate, caracterul obligatoriu al măsurilor asigurătorii având rolul de a împiedica sustragerea, ascunderea sau înstrăinarea bunurilor ce fac obiectul lor. Aşa fiind, Curtea constată că, prin prisma particularităţilor infracţiunilor reglementate prin Legea nr. 241/2005, obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii apare ca fiind justificată.

24. Cu privire la pretinsa încălcare, prin textul criticat, a accesului liber la justiţie, Curtea a constatat că dreptul fundamental prevăzut la art. 21 din Constituţie semnifică posibilitatea de a beneficia de drepturile şi garanţiile procesuale instituite prin normele de procedură penală, în cadrul unui proces judecat de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Or, simpla instituire a măsurilor asigurătorii, conform art. 11 din Legea nr. 241/2005, nu este de natură a înlătura aceste garanţii procesuale, aşa încât nu poate fi reţinută restrângerea sau încălcarea, prin textul criticat, a prevederilor art. 21 din Constituţie. De altfel, prin Decizia nr. 629 din 8 octombrie 2015, mai sus citată, paragraful 30, Curtea a observat că indisponibilizarea bunurilor prin luarea măsurilor asigurătorii nu are în vedere drepturi în materie penală în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căruia orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil de către o instanţă independentă şi imparţială.

25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Sebastian Zoltán Nicorici Fekete în Dosarul nr. 18.030/117/2012 al Curţii de Apei Cluj - Secţia penală şi de mineri şi constată că dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Decizia se comunică Curţii de Apel Cluj - Secţia penală şi de minori şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Cristina Teodora Pop

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 342

din 24 mai 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2)f art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cereri lor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Violeta Arava, Nicuşor Corneliu Arava, Camelia Naum şi Tănase Arava în Dosarul nr. 5.258/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.630D/2015.

2. La apelul nominal răspunde avocat Dumitru Popovici, cu împuternicire avocaţială la dosar pentru autorii excepţiei. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Având cuvântul, reprezentantul autorilor excepţiei solicită admiterea acesteia, arătând că Legea nr. 164/2014 instituie suspendarea proceselor aflate pe rolul instanţelor, ceea ce este neconstituţional. Prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 4 teza a două din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33 din aceeaşi lege nu se aplică şi cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii. Aşadar, susţine ci şi Legea nr. 164/2014, pentru aceleaşi considerente, este neconstituţională în măsura în care se aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti la data intrării ei în vigoare. Mai arată că prin Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, paragraful 26, Curtea Constituţională a analizat o critică similară, însă din punct de vedere economic, nu din punctul de vedere al constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate. De asemenea susţine că art. 14 din Legea nr. 164/2014 impune un nou termen pentru Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor de a valida/invalida hotărârile emise de comisiile judeţene, şi anume un termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a legii. Or, în speţă, hotărârea comisiei judeţene de acordare a despăgubirilor a fost emisă în ianuarie 2010. Aşadar, susţine că art. 14 este neconstituţional, în măsura în care nu se dispun sancţiuni pentru nesoluţionarea cererilor de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Totodată, susţine că este neconstituţională Legea nr. 164/2014 în măsura îh care trebuie emise titluri de plată în funcţie de data înregistrării. Reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate depune concluzii scrise în sensul admiterii acesteia.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 855 şi nr. 865 din 10 decembrie 2015.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin Sentinţa civilă nr. 5.911 din 22 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 5.258/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Violeta Arava, Nicuşor Corneliu Arava, Camelia Naum şi Tănase Arava într-0 cauză de contencios administrativ având ca obiect obligare emitere act administrativ,

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că sunt beneficiarii dreptului de despăgubire stabilit prin hotărârea din 2010 a Comisiei Judeţene Constanţa pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, această hotărâre nefiind validată nici până în prezent, deşi termenele de plată prevăzute de Legea nr. 9/1998 erau de mult împlinite. Cu toate acestea, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014 li se aplică alte două termene de eşalonare a plăţilor. Astfel, susţin că dispoziţiile art. 10 alin. (f) prin raportare la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 sunt neconstituţionale în măsura în care se interpretează că plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2615, deşi acestea sunt scadente prin aplicarea normelor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 9/1998, abrogat prin art. 21 din Legea nr. 164/2014. De asemenea, prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 sunt neconstituţionale, respectiv prevederea prin care plata sumelor stabilite prin hotărâri definitive şi irevocabile şi pentru care sunt stabilite termene de plată se vor reeşalona pentru alte perioade. Totodată, art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 este neconstituţional în măsura în care se interpretează că se vor emite alte titluri de plată şi în situaţia în care sunt titluri de plată emise conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 9/1998, devenite scadente prin necontestarea acestora în termenul de 30 zile impus de aceste din urmă prevederi şi recunoscute ca fiind titluri de plată în aplicarea prevederilor art. 9 lit. a), b) şi c) din Legea nr. 164/2014. Susţin că şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 este neconstituţional în ce priveşte încălcarea principiului neretroactivităţii legii, deoarece pentru hotărârile emise de comisiile judeţene pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi pentru care nu s-a emis decizie de validare sau invalidare în termenul impus de Legea nr. 9/1998 se impune o reeşalonare a termenelor de soluţionare a hotărârilor comisiilor judeţene devenite definitive.

7. Autorii excepţiei mai susţin că modificarea intempestivă, la scurte intervale de timp, a normelor care reglementează regimul juridic al acordării despăgubirilor care fac obiectul legii criticate este de natură să afecteze drepturile acestor beneficiari şi nu asigură egalitatea de tratament a beneficiarilor care urmează să primească despăgubirile faţă de cei care le-au primit deja. Climatul de instabilitate legislativă cu privire la modul şi termenele de acordare a despăgubirilor stabilite prin hotărârile comisiilor judeţene a determinat o diferenţă de tratament juridic, fundamentată pe considerente de ordin politic între această categorie de beneficiari care nu au încasat încă despăgubirile şi celelalte persoane care au încasat aceste despăgubiri. De asemenea, în susţinerea excepţiei invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 88 din 27 februarie 2014. Totodată, arată că, în ceea ce priveşte principiul stabilităţii sau securităţii raporturilor juridice din perspectiva dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, un titlu de plată devenit definitiv şi executoriu nu mai poate fi supus unei discuţii de eligibilitate.

8. De asemenea, autorii excepţiei susţin că dosarele aflate pe rolul instanţelor de judecată trebuie soluţionate conform reglementărilor de drept material în vigoare la momentul naşterii raportului juridic. Legea criticată, care reglementează alte termene şi condiţii decât cele de la momentul formulării şi înregistrării cererilor de chemare în judecată, nesocoteşte principiul neretroactivităţii legii. Astfel, aplicarea imediată a legii procesuale civile noi, în privinţa unor efecte juridice consumate, poate da naştere unei încălcări a principiului neretroactivităţii. Ca o consecinţă, dispoziţiile art. 10 alin. (1) coroborate cu art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014, din care rezultă că dispoziţiile care instituie noile termene de soluţionare a cererilor formulate în baza Legii nr. 9/1998 se aplică şi cauzelor în materia acordării despăgubirilor, aflate pe rolul instanţelor, nu fac altceva decât să stabilească o condiţie de exercitare a accesului la justiţie, care la momentul introducerii cererii de chemare în judecată nu exista. Totodată, arată că, având în vedere termenele foarte lungi în care procedura ar urma să fie suspendată, normele criticate nesocotesc dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, cu consecinţe directe în sensul afectării dreptului de proprietate. În final, arată că aplicarea retroactivă a termenelor prevăzute de noua legislaţie are ca efect amânarea rezolvării cauzelor aflate pe rolul instanţelor şi obligarea persoanelor care au fost diligente în a se adresa justiţiei la suportarea unei sarcini suplimentare faţă de, deja cunoscuta, inactivitate a autorităţilor. Din această perspectivă, aplicarea retroactivă a intervenţiei legislative determină o influenţare a rezultatului procesului, precum şi un dezavantaj substanţial între părţile din proces. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi-a exprimat opinia în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi anume Hotărârea din 19 ianuarie 2010, pronunţată în Cauza Chiva împotriva României, şi Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunţată în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia principiului egalităţii. În acest sens arată că în cazul de faţă diferenţa de tratament juridic se justifică prin natura juridică diferită a izvorului obligaţiei de plată, act administrativ sau hotărâre judecătorească, aceasta din urmă bucurându-se, în lumina jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de un statut deosebit. De altfel, prin adoptarea dispoziţiilor de lege criticate nu se neagă existenţa şi întinderea despăgubirilor constatate prin niciunul dintre actele administrative enumerate de text şi nu se refuză punerea în aplicare a acestora, respectându-se pe deplin dreptul de proprietate al persoanelor îndreptăţite.

12. Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, dispoziţiile criticate din Legea nr. 164/2014 nu aduc atingere principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în faţa legii, în condiţiile în care se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei după intrarea în vigoare a acestora, având domeniul lor propriu de aplicare, şi nu se aplică unor raporturi juridice finalizate în temeiul actului normativ abrogat. Un act normativ nou (în speţă, Legea nr. 164/2014) nu face altceva decât să refuze supravieţuirea anumitor dispoziţii din legislaţia anterioară în materie şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare. Mai mult, faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 21 ianuarie 2015). Cât priveşte critica referitoare la noua eşalonare a despăgubirilor invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 528 din 12 decembrie 2013 în ceea ce priveşte invocarea dreptului la un proces echitabil, prin faptul că un litigiu ar trebui soluţionat conform reglementărilor de drept material în vigoare la momentul naşterii raportului juridic, consideră că aceste susţineri nu pot fi primite, de vreme ce cererea de chemare în judecată în speţă a fost înregistrată îh 2015. De asemenea, intervenţia unui act normativ nou, prin care legiuitorul a înţeles să reglementeze o serie de măsuri diferite de cele anterioare pentru finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 şi al Legii nr. 290/2003, nu este de natură să creeze o restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar de autorii excepţiei de neconstituţionalitate şi de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2j, ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:

- Art. 3 alin. (2): „Dispoziţiile prezentei legi referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data Intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

- Art. 10 alin. (1) şi (3): „(1) Plata despăgubirilor stabilite prin actele administrative prevăzute la art. 9 lit. a) şi b) se efectuează în ordinea cronologică a emiterii acestora. În tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.[...]

(3) Plata sumelor de bani stabilite prin hotărâri judecătoreşti, rămase definitive şi irevocabile sau. În cazul proceselor începute după data de 15 februarie 2013, rămase definitive, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se efectuează în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu data de 1 ianuarie 2015.

- Art. 11 alin. (3): „Orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise conformări, 10 alin. (6).”;

- Art. 14 alin. (1): „Hotărârile emise de comisiile judeţene în baza Legii nr. 9/1998, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi pentru care nu s-a emis decizie de validare/invalidare. se validează/invalidează în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. “

16. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine, referitor la dispoziţiile art. 11 alin, (3) din Legea nr. 164/2014, că acestea stabilesc că orice procedură de executare silită se suspendă de drept, până la împlinirea termenelor la care devin scadente obligaţiile de plată prevăzute în titlurile de plată emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor pentru fiecare tranşă anuală, conform art. 10 alin. (6) din lege. Or, excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamanţii Violeta Arava, Nicuşor Corneliu Arava, Camelia Naum şi Tănase Arava într-6 cauză de contencios administrativ, prin care reclamanţii au solicitat, în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, să fie pronunţată o hotărâre judecătorească prin care să fie obligată pârâta la emiterea Deciziei vicepreşedintelui ANRP prin care să dispună validarea sau invalidarea Hotărârii nr. 5.080 din 27 ianuarie 2010 emisă de Comisia Judeţeană Constanţa pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. Având în vedere acestea şi ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia”, Curtea constată că dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 nu au aplicabilitate în cauza în cadrul căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate cu un atare obiect este inadmisibila.

18. Curtea constată că dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 164/2014 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare, pronunţându-se deciziile nr. 855 şi nr. 865 din 10 decembrie 2015, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 4 martie 2016, deciziile nr. 14 şi nr. 15 din 19 ianuarie 2016, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 22 martie 2016, şi Decizia nr. 133 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 16 mai 2016. Prin Decizia nr. 855 din 10 decembrie 2015. precitată, paragraful 15. Curtea a constatat că, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv, în acord cu jurisprudenţa sa constantă, Curtea a reţinut că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea, de exemplu, deciziile nr. 330 din 27 noiembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 28 ianuarie 2002, nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, sau nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004). La paragraful 16 al aceleiaşi decizii, Curtea a constatat că ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014 este aceea a unei obligaţii neexecutate, deci a unei situaţii juridice în curs, faţă de care noua reglementare nu poate fi decât imediat aplicabilă. Totodată, Curtea a observat că prevederile de lege criticate dispun pentru viitor, urmând a fi aplicate de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, respectiv 18 decembrie 2014.

19. Prin Decizia nr. 865 din 10 decembrie 2015, precitată, paragraful 24, Curtea a reţinut că normele de lege supuse controlului de constituţionalitate stabilesc domeniul de aplicare a legii sub aspectul modalităţii de plată a despăgubirilor, fără a interfera cu privire la existenţa sau întinderea despăgubirilor deja stabilite prin deciziile de plată şi hotărârile definitive emise în temeiul legilor reparatorii. Totodată, la paragrafele 26 şi 27 ale aceleiaşi decizii, Curtea a constatat că, distingând între stabilirea despăgubirilor - art. 3 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 şi plata acestora - art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014, legiuitorul a stabilit că prevederile de lege referitoare la plata despăgubirilor se aplică cererilor soluţionate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014, pentru care nu s-a efectuat plata, cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a legii, precum şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, având ca obiect acordarea de despăgubiri în baza Legii nr. 9/1998, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a Legii nr. 290/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, plata despăgubirilor se efectuează, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile prevăzute de ârt. 10 din Legea nr. 164/2014. Aşadar, recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate instituie reguli privind plata despăgubirilor fără a avea un caracter retroactiv.

20. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, prin Decizia nr. 14 din 19 ianuarie 2016, precitată, paragraful 24, Curtea a reţinut că, în acord cu jurisprudenţa sa, aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la situaţia de faţă, inegalitatea de tratament juridic prin comparaţie cu acele persoane care au beneficiat de plata despăgubirilor anterior intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014 nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum.

21. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate a art. 3 alin. (2) şi art. 10 din Legea nr. 164/2014, formulată din perspectiva eşalonării plăţii despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, în raport cu art. 21 şi art. 44 din Constituţie, prin Decizia nr. 15 din 19 ianuarie 2016, precitată, paragrafele 21-23, Curtea a reţinut că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu considerentele consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (a se vedea, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 1 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 859 din 18 noiembrie 2015). Curtea a constatat că prevederile art. 10 din Legea nr. 164/2014 îndeplinesc aceste condiţii, stabilind o perioadă de 5 ani pentru eşalonarea plăţii, precum şi obligaţia de actualizare a sumelor neplătite cu indicele de creştere a preţurilor de consum. Măsura instituită poate fi considerată, aşadar, de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - stat şi cele ale creditorului - persoană îndreptăţită la despăgubiri, de vreme ce persoana îndreptăţită nu suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său de a beneficia de despăgubirile acordate prin lege.

22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

23. Cu privire la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014, din perspectiva încălcării principiului neretroactivităţii, Curtea reţine considerentele anterior menţionate din Decizia nr. 855 din10 decembrie 2015, precitată, paragraful 15, considerente valabile mutatis mutandis şi pentru prevederile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 potrivit cărora hotărârile emise de comisiile judeţene în baza Legii nr. 9/1998, înregistrate la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi pentru care nu s-a emis decizie de validare/invalidare, se validează/invalidează în termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a Legii nr. 164/2014. De altfel, dispoziţiile art. 14 fac parte din cap. III din Legea nr. 164/2014, intitulat „Măsuri pentru accelerarea soluţionării cererilor de acordare de despăgubiri”,

24. În final, Curtea observă că dispoziţiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale si, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională invocată.

25 Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 şi cu majoritate de voturi în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Violeta Arava, Nicuşor Corneliu Arava, Camelia Naum şi Tănase Arava în Dosarul nr. 5.258/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceiaşi autori în acelaşi dosar şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (2), art. 10 alin. (1) şi (3) şi art. 14 alin. (1) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia. Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 24 mai 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean

 

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

privind modificarea anexei nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, al art. 20 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare, având în vedere prevederile art. 21 şi 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.020 şi 1.020 bis din 21 decembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- la poziţiile M.F. nr. 154920, 154921,62778, 63078, 63079, 63080, 63082, 63085, 65171, 161094, 155469, 155470, 155471, 155472, 155473, 155474, 155475, 155476, 155477, 155478.155479, 155480, 155481, 155482, 155483, 121558 se modifică valorile de inventar, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art. II. - Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice îşi va actualiza în mod corespunzător datele din evidenţa cantitativ-valorică şi, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, va opera modificările şi completările corespunzătoare în anexa nr. 8 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările şi completările ulterioare.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 577.

 

ANEXĂ

 

DATELE DE IDENTIFICARE

ale imobilelor a căror valoare de inventar se modifică drept urmare a reevaluării

 

 

Ordonator principal de credite

13729380

Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice

 

 

Grupa 8 (bunuri aflate în patrimoniul public)

 

 

Elemente de identificare

 

 

Nr. crt.

Nr. M.F.

Codul de clasificaţie

Persoana juridică ce administrează imobilul

Denumirea

Descrierea tehnică

Adresa

Valoarea de inventar actualizată

- lei -

1

154920

8.26.03

Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi

CUI 4337522

ISJ Mehedinţi - Clădire sediu

P + 2E; Sc = 663,12 mp;

cabina poartă

Sc = 16 mp

Judeţul Mehedinţi,

municipiul

Drobeta-Turnu Severin,

str. Decebal nr. 23

2,485.623

2

154921

8.26.03

Inspectoratul Şcolar Judeţean Mehedinţi

CUI 4337522

ISJ Mehedinţi - Teren

S= 1.712,03 mp

Judeţul Mehedinţi,

municipiul

Drobeta-Turnu Severin,

str. Decebal nr. 23

717.362

3

62778

8.28.01

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUI 4701126

Teren staţie meteo Rarău

Suprafaţă teren = Teren staţie meteo Rarău: Sc = 2.358,80 mp,

Steren = 870,44 mp

Judeţul Suceava,

comuna Crucea

33.900

4

63078

8.28.01

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUI 4701126

Clădire staţie meteo Rarău

Sc= 1.902 mp

Judeţul Suceava,

comuna Crucea

729.844

5

63079

8.28.01

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUI 4701126

Anexa tehnică staţie meteo Rarău

Suprafaţă teren = Clădire staţie meteo Rarău: clădire anexă

Judeţul Suceava,

comuna Crucea

10.104

6

63080

8.28.01

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUI 4701126

Platforma meteo şi amenajări

Clădire staţie meteo Rarău:

platformă meteo amenajări

Judeţul Suceava,

comuna Crucea

4.156

7

63082

8.28.01

Universitatea .Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUI 4701126

Racord electric

Clădire staţie meteo Rarău:

racord electric

Judeţul Suceava,

comuna Crucea

21.430

8

63085

8.28.01

Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUI 4701126

Construcţii alimentare apă

Clădire staţie meteo Rarău:

construcţii alimentare cu apă

Judeţul Suceava,

comuna Crucea

142.030

9

65171

8.28.01

Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUI 4701126

Staţia Meteo Tulnici

Suprafaţă teren =

Sc = 120 mp, P+ 1, zidărie BCA, apă, canal, energie electrică, telefon, Steren = 3.772 mp

Judeţul Vrancea,

comuna Tulnici

181.410

10

161094

8.29.08

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

CUI 4701126

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi - imobil

Sc = 104,8 mp,

Sd = 234,8 mp, regim de înălţime D + P + 1E, Steren = 504 mp,

CF 19570

Judeţul Iaşi,

municipiul Iaşi.

str. Poligon nr. 11A

Total: 387.790, din care:

- construcţii 165.390;

- teren 222.400

11

155469

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire

P + 2E; Sc = 497 mp;

Sd = 1.491 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

calea Bucureşti nr. 75

1.281,200

12

155470

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire anexă

Sc = 14 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

calea Bucureşti nr. 75

770

13

155471

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire post trafo

Sc = 25 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

calea Bucureşti nr. 75

18.100

14

155472

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Teren

Teren = 3.215 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

calea Bucureşti nr. 75

642.000

15

155473

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire C4

S + P + 3E;

Sc = 722.24 mp;

Sd = 3.936,91 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

4.751.500

16

155474

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire C1

Post trafo Sc = 53,60 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

15.500

17

155475

8,26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire C. centrala termică + coş de fum

Sc = 135,85 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

52.800

18

155476

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire C3 - anexa centrală termică

Sc = 52,84 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

36.000

19

155477

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

C5-bazin înot copii

Sc = 45,58 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

15.300

20

155478

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire C6 - Sala de sport (fostă popicărie)

Sc = 415,724 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

754.300

21

155479

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire C7 - cabina poartă

Sc = 22,29 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

43.400

22

155480

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire C8 - casă pompe + boilere + tunele + rezervoare

Sc = 324,30 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

44.500

23

155481

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Clădire C9 - Vestiare + cabină juriu

Sc = 611,302 + 32,19 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

27.600

24

155482

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Bazin înot

Sc= 1.040,29 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu, Str. Tineretului nr. 4

45.900

25

155483

8.26.10

Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu

CUI 4597441

Teren

Teren = 53,957 mp

Judeţul Gorj,

municipiul Târgu Jiu,

Str. Tineretului nr. 4

6,308,500

26

121558

8.26.05

Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov

CUI 4384290

Centrul Bugetar de pe lângă Palatul Copiilor Braşov

CUI 4646862

Clubul Elevilor Făgăraş - teren

teren de păşune (conform C.F.)

S = 0,24 ha

Judeţul Braşov,

municipiul Făgăraş,

Dealul Galaţiului

25.200

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele şi proiectele de investiţii În turism şi a surselor de finanţare a documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuţie a programelor şi obiectivelor de investiţii în turism, precum şi pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a programelor şi proiectelor de investiţii în turism

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Articol unic. - Hotărârea Guvernului nr. 120/2010 privind aprobarea Listei cuprinzând programele şi proiectele de investiţii în turism şi a surselor de finanţare a documentaţiilor tehnice şi a lucrărilor de execuţie a programelor şi obiectivelor de investiţii în turism, precum şi pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate a programelor şi proiectelor de investiţii în turism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 24 februarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. Articolul 3 va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - Sumele de la bugetul de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii în turism se alocă, în limita fondurilor prevăzute anual cu această destinaţie, prin transferuri de la bugetul Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri prin bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism, instituţia publică responsabilă în domeniul turismului, către bugetele locale, pentru susţinerea financiară a autorităţilor administraţiei publice locale, în completarea surselor proprii ale acestora, şi se defalcă prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism.”

2. Articolul 4 va avea următorul cuprins:

„Art. 4. - (1) Transferul de fonduri de la bugetul Autorităţii Naţionale pentru Turism, titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice», cod 51,02.21 «Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru realizarea obiectivelor de investiţii în turism», către unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa nr. 1 se va face pe baza solicitărilor acestora, însoţite de contractul de achiziţie publică încheiat între autoritatea administraţiei publice locale responsabilă de atribuirea contractului şi executant, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, precum şi de dovada efectuării plăţilor din surse proprii.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale răspund în condiţiile legii de utilizarea sumelor primite pentru realizarea proiectelor de investiţii şi au obligaţia de a înregistra în contabilitatea proprie operaţiunile legate de primirea şi utilizarea fondurilor alocate de la Autoritatea Naţională pentru Turism.”

3. La litera A punctele 6 şi 7 şi la litera B punctul 1 din anexa nr. 2 „Criterii de eligibilitate a programelor şi proiectelor de investiţii în turism”, sintagma „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului” se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri prin Autoritatea Naţională pentru Turism”.

4. La litera A punctul 8 din anexa nr. 2 „Criterii de eligibilitate a programelor şi proiectelor de investiţii în turism”, sintagma „Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului” se înlocuieşte cu sintagma „Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare”.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri,

Costin Grigore Borc

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 10 august 2016.

Nr. 578.

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

AGENŢIA NAŢIONALĂ DE CADASTRU ŞI PUBLICITATE IMOBILIARĂ

 

ORDIN

privind aprobarea Specificaţiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară, finanţate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

 

Având în vedere prevederile art. 11 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 9 alin. (341) şi (342) clin Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 15 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.288/2012, cu modificările şi completările ulterioare,

directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Specificaţiile tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale în vederea înscrierii imobilelor în cartea funciară, finanţate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Directorul general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară,

Vasile Marcel Grigore

 

Bucureşti, 5 august 2016.

Nr. 979.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ŞI PERSOANELOR VÂRSTNICE

 

ORDIN

pentru aprobarea Metodologiei de evaluare, de selectare şi de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”

 

Având în vedere:

- art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 479/2016 privind aprobarea programului de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”;

- Grila naţională de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000;

- anexa nr. 1 la Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale;

- Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale;

- prevederile Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul art. 18 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 344/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, precum şi pentru modificarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice emite următorul ordin:

Art. 1. - Se aprobă Metodologia de evaluare, de selectare şi de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Direcţia servicii sociale, Direcţia politici sociale, Direcţia generală planificare bugetară şi management financiar, din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,

Dragoş-Nicolae Pîslaru

 

Bucureşti, 5 august 2016.

Nr. 1.343.

 

ANEXĂ

 

METODOLOGIE

de evaluare, de selectare şi de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”

 

CAPITOLUL I

Context general

 

1.1. Calitatea vieţii persoanelor vârstnice din căminele publice

Unul din principalele obiective naţionale în domeniul îmbătrânirii active şi protecţiei persoanelor vârstnice, potrivit Strategiei naţionale pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 566/2015, este „obţinerea unei independenţe şi a unei siguranţe mai mari pentru persoanele vârstnice cu necesităţi de îngrijire de lungă durată”.

Potrivit prevederilor art. 36 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, orice persoană dependentă are dreptul la servicii de îngrijire personală,

acordate în funcţie de nevoile individuale de ajutor pentru îndeplinirea activităţilor uzuale ale vieţii zilnice (ABVZ şi AIVZ), situaţia familială, socioeconomică şi mediul personal de viaţă. Beneficiarii serviciilor de îngrijire personală sunt persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilităţi şi bolnavii cronici. Îngrijirea de lungă durată (peste 60 de zile) se asigură la domiciliul persoanei dependente, în centre rezidenţiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acordă serviciul de îngrijire personală (asistent personal profesionist, îngrijitor la domiciliu etc.) şi în comunitate.

Principiul menţinerii persoanei vârstnice în mediul său de viaţă presupune faptul că centrul rezidenţial este alternativă la îngrijire la domiciliu, şi nu invers.

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (2) lit. b) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, căminele pentru persoane vârstnice sunt centre rezidenţiale de îngrijire pe perioadă nedeterminată.

În conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căminul pentru persoane vârstnice este instituţia de asistenţă socială, cu personalitate juridică, înfiinţată, organizată şi finanţată potrivit dispoziţiilor legii, în vederea asigurării serviciilor de îngrijire pe perioadă nedeterminată, în sistem rezidenţial.

Potrivit prevederilor art. 119 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale şi toţi furnizorii publici de servicii sociale au obligaţia de a organiza şi acorda serviciile sociale, precum şi de a planifica dezvoltarea acestora, numai în funcţie de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate, de priorităţile asumate, de resursele disponibile şi cu respectarea celui mai eficient raport cost/beneficiu. În cazul în care nu dispun de resurse suficiente, autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti încheie parteneriate pentru înfiinţarea de servicii rezidenţiale de interes intercomunitar pentru persoanele care au domiciliul/reşedinţa în unităţile administrativ-teritoriale partenere.

Căminul pentru persoane vârstnice funcţionează:

a) în baza prevederilor Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Accesul În căminele pentru persoane vârstnice se realizează pentru persoana care nu are familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, nu are locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii, nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare, nu se poate gospodări singură sau necesită îngrijire specializată, se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale.

Internarea în căminul pentru persoane vârstnice este o măsură cu titlu de excepţie potrivit art. 16 din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru persoanele care se găsesc în una dintre situaţiile menţionate;

b) cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice.

În conformitate cu Recomandările privind încadrarea persoanelor vârstnice în grade de dependenţă, prevăzute în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 886/2000, îngrijirea persoanelor vârstnice în cămin se poate realiza în secţii pentru persoane dependente (IA, IB şi IC), secţii pentru persoane semidependente (IIA, IIB şi IIC) şi secţii pentru persoane independente (IIIA şi IIIB), în funcţie de încadrarea persoanei în grade de dependenţă;

c) cu respectarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale.

Serviciile sociale se acordă în funcţie de nevoile persoanei, potrivit planului individualizat de asistenţă şi îngrijire, astfel cum se prevede în standardul minim de calitate în baza căruia aceste centre obţin licenţa de funcţionare.

Pentru a-şi atinge misiunea lor de a răspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, individuale, familiale sau de grup, îh vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii, serviciile sociale respectă principiile Cadrului european şi voluntar de asigurare a calităţii îh domeniul serviciilor sociale.

Implementarea celor mai importante dintre cele 7 principii de asigurare a calităţii poate fi realizată numai prin intermediul specialiştilor;

d) cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie În baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale.

Standardul minim de cost anual pentru căminul pentru persoane vârstnice este de 23.784 lei şi reprezintă costul minim aferent cheltuielilor anuale necesare furnizării serviciilor sociale, calculat la nivel naţional pentru un beneficiar, potrivit standardelor minime de calitate în vigoare pentru serviciul social respectiv.

În conformitate cu prevederile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 978/2015, pentru încadrarea în standardele minime de cost, la organizarea şi înfiinţarea serviciilor sociale, furnizorii publici de servicii sociale vor avea în vedere cel mai avantajos raport cost/beneficiu la stabilirea capacităţii serviciului respectiv.

Standardele de cost pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice dependente au fost calculate pe baza unui tarif orar de 15 lei, compus din cheltuielile necesare pentru plata salariului îngrijitorului, transportul acestuia de la sediul unităţii de asistenţă socială la domiciliul persoanei beneficiare şi materialele consumabile. Numărul de ore de îngrijire profesională la domiciliu este estimat pentru fiecare dintre cele trei grade de dependenţă stabilite pe baza Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 886/2000, după cum urmează:

1. Servicii de îngrijire personală la domiciliu - sprijin pentru ABVZ 1 şi AIVZ 2 , destinate persoanelor vârstnice încadrate în gradele de dependenţă IA, IB şi IC: cel puţin 20 de ore pe săptămână;

2. Servicii de îngrijire personală la domiciliu - sprijin pentru ABVZ şi AIVZ, destinate persoanelor vârstnice încadrate în gradele de dependenţă IIA, IIB şi IIC: cel puţin 10 ore pe săptămână, însă mai puţin de 20 de ore;

3. Servicii de îngrijire personală la domiciliu - sprijin pentru AIVZ, destinate persoanelor vârstnice încadrate în gradele de dependenţă IIIA: mai puţin de 10 ore pe săptămână,

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (6) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, serviciile de îngrijire care presupun ajutor pentru îndeplinirea activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice (AIVZ) sunt acordate de îngrijitori informali şi voluntari şi, numai în lipsa acestora, de îngrijitori formali;


1 Activităţi de bază ale vieţii zilnice, în principal: asigurarea igienei corporale, îmbrăcare şi dezbrăcare, hrăniră şi hidratare, asigurarea igienei eliminărilor, transfer şi mobilizare, deplasare îh interior, comunicare.

2 Activităţi instrumentale ale vieţii zilnice, 1h principal: prepararea hranei, efectuarea de cumpărături, activităţi de menaj şi spălătorie, facilitarea deplasării în exterior şi însoţire, activităţi de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare.

 

e) cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale:

Raportul angajat/beneficiar asigură prestarea serviciilor în cadrul centrului şi se realizează în funcţie de nevoile persoanelor beneficiare, cu respectarea standardelor minime de calitate. Pentru serviciile acordate în centrele pentru persoane vârstnice, încadrate potrivit grilei de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice în gradele de dependenţă IIIA şi IIIB, raportul angajat/beneficiar este de 1/10, iar pentru persoane vârstnice dependente, raportul angajat/beneficiar este de 1/2.

Personalul de specialitate reprezintă 60% din totalul personalului.

Încadrarea personalului se realizează cu respectarea numărului maxim de posturi prevăzut în statul de funcţii aprobat.

Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice dependente presupune, în primul rând, asigurarea sprijinului necesar pentru realizarea activităţilor de bază ale vieţii zilnice (ABVZ) şi activităţilor instrumentale ale vieţii zilnice (AIVZ) de către îngrijitori persoane vârstnice, acordarea de servicii de recuperare/reabilitare funcţională (kinetoterapeut, psihoterapeut, maseur etc.), identificarea soluţiilor de acordare a serviciilor în comunitate, menţinerea legăturii cu familia, sprijin pentru o viaţă activă în comunitate, combaterea abuzului şi neglijării (asistent social) etc.

La baza elaborării programului a stat şi obligativitatea furnizorului de servicii sociale de a asigura minimum 60% personal de specialitate din numărul total de angajaţi. Aceasta întrucât s-a constatat că procentul de 60% personal de specialitate din total personal angajat al centrului nu este atins în totalitate.

1.2. Obiectivele programului de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnica” şi activităţile eligibile

Obiectivul programului este creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale publice prin menţinerea/redobândirea unei vieţi active şi sănătoase şi identificarea alternativelor de acordare a serviciilor de îngrijire personală pentru persoanele vârstnice aflate pe listele de aşteptare în vederea internării în cămin, prin:

a) asigurarea de resurse umane de specialitate în vederea revizuirii planurilor individualizate de asistenţă şi îngrijire/planurilor de intervenţie pentru beneficiarii din căminele pentru persoane vârstnice;

b) implementarea măsurilor de recuperare/reabilitare funcţională (psihică şi/sau fizică), de integrare/reintegrare socială, cuprinse în planul individualizat de servicii şi încurajarea reabilitării în vederea asigurării unei vieţi active şi independente;

c) implementarea managementului de caz pentru persoanele vârstnice aflate pe listele de aşteptare ale căminelor pentru persoane vârstnice, din perspectiva identificării unor soluţii alternative, de îngrijire la domiciliu sau în comunitate.

Indicatorii fizici şi de eficienţă ai programului sunt următorii:

- creşterea ponderii personalului de specialitate din totalul personalului din căminele pentru persoane vârstnice de la 47% la 60%;

- creşterea numărului persoanelor vârstnice rezidente în cămine, evaluate ca independente din punctul de vedere al autonomiei fizice, psihice şi mentale, a persoanelor integrate în familie/în comunitate/cu viaţă socială activă;

- reducerea numărului cererilor în aşteptare pentru internarea în căminele pentru persoane vârstnice.

1.3. Activităţi eligibile:

1.3.1. Revizuirea planurilor de intervenţie/planurilor individualizate de asistenţă şi îngrijire şi implementarea măsurilor prevăzute în acestea, cu respectarea standardului minim de calitate

Revizuirea planurilor de intervenţie/planurilor individualizate de asistenţă şi îngrijire are în vedere inclusiv criteriile de admitere potrivit Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de persoane adulte aflate în dificultate, precum şi pentru serviciile acordate în comunitate, serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinelor sociale, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014.

Potrivit modulului II „Evaluare şi planificare”, standardul 2 „Planificare activităţi/servicii” - S2.1-S2.4 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014:

Centrul rezidenţial acordă servicii fiecărui beneficiar conform unui plan individualizat de asistenţă şi îngrijire/plan de intervenţie care se elaborează în baza evaluării/reevaluării nevoilor beneficiarului, a datelor cuprinse în documentele emise de structurile specializate în evaluare complexă, în evaluările şi recomandările medicale, în documentele emise de alte structuri de specialitate.

Centrul dispune de personal de specialitate capabil să elaboreze planul individualizat de asistenţă şi îngrijire/planul de intervenţie, să-l comunice beneficiarului şi să-l aplice.

Planul individualizat de asistenţă şi îngrijire/planul de intervenţie cuprinde rubrici în care se menţionează data revizuirii, semnăturile personalului de specialitate şi a responsabilului de caz.

Reevaluarea nevoilor beneficiarilor se realizează anual, precum şi atunci când situaţia o impune, respectiv dacă apar modificări semnificative ale stării de sănătate şi ale statusului funcţional fizic şi/sau psihic al beneficiarului.

Evaluarea se realizează de personal de specialitate (după caz, asistent social, medic, asistentă medicală, psiholog, kinetoterapeut, fizioterapeut, psihopedagog, ergoterapeut etc.).

Exemple de activităţi în vederea implementării măsurilor prevăzute în planul individualizat de îngrijire şi asistenţă:

- terapii de recuperare/reabilitare funcţională;

- participare la activităţile cotidiene din centru, în scopul prezervării autonomiei funcţionale şi a unei vieţi independente;

- activităţi în afara centrului, activităţi de facilitare a integrării/reintegrării în familie, în comunitate, pe piaţa muncii şi în societate în general;

- activităţi de socializare cu membrii comunităţii.

Căminul transmite serviciului public de asistenţă socială local, în a cărui rază teritorială locuieşte beneficiarul:

a) planul individualizat de îngrijire şi asistenţă revizuit după demararea programului;

b) un raport lunar cu privire la rezultatele implementării planului individualizat de asistenţă şi îngrijire revizuit, pe baza fişelor de monitorizare a serviciilor din luna respectivă.

1.3.2. Implementarea metodei managementului de caz pentru persoanele rezidente în cămin, precum şi pentru cele aflate pe lista de aşteptare

În conformitate cu prevederile Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, managementul de caz reprezintă o metodă de coordonare şi integrare a tuturor activităţilor destinate grupurilor vulnerabile, de organizare şi gestionare a măsurilor de asistenţă socială specifice, realizate de către asistenţii sociali şi/sau diferiţi specialişti, în acord cu obiectivele stabilite în planurile de intervenţie.

1.3.2.1. Pentru persoanele rezidente în cămin

Potrivit modulului II „Evaluare şi planificare”, standardul 2 „Planificare activităţi/servicii” - S2^5 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014:

Centrul asigură monitorizarea situaţiei beneficiarului şi a aplicării planului individualizat de asistenţă şi îngrijire/planului de intervenţie.

Monitorizarea situaţiei beneficiarului şi a aplicării planului individualizat de asistenţă şi îngrijire/planului de intervenţie se realizează de un responsabil de caz, numit de conducătorul centrului sau de coordonatorul de specialitate al acestuia.

Centrul stabileşte numărul de beneficiari care revine unui responsabil de caz, în funcţie de complexitatea nevoilor acestora şi dificultatea cazului (asistenţă şi supraveghere permanentă, gradul de dependenţă, tipul de dizabilitate/de handicap, riscuri existente etc.).

Pentru monitorizarea situaţiei beneficiarului şi a aplicării planului individualizat de asistenţă şi îngrijire/planului de intervenţie, centrul utilizează o fişă de monitorizare servicii compusă din 3 secţiuni: starea de sănătate şi tratamentele efectuate, serviciile de recuperare/reabilitare funcţională şi o parte privind serviciile pentru integrare/reintegrare socială.

1.3.2.2. Pentru persoanele din lista de aşteptare

Unul din obiectivele programului este implementarea managementului de caz pentru persoanele vârstnice aflate pe listele de aşteptare ale căminelor pentru persoane vârstnice, din perspectiva identificării unor soluţii alternative de îngrijire la domiciliu sau în comunitate.

În conformitate cu datele comunicate de autorităţile administraţiei publice locale pentru 2015, numărul total al persoanelor din lista de aşteptare este de 1.450.

La determinarea numărului de cereri în aşteptare, o persoană a fost luată în considerare dacă:

- cererea pentru acordarea serviciilor de îngrijire personală la domiciliu/internarea într-un cămin pentru persoane vârstnice a fost înregistrată la serviciul public de asistenţă socială de la nivelul comunei, oraşului, municipiului, judeţului şi pentru persoana respectivă s-a realizat evaluarea iniţială de către asistentul social;

- S-a realizat evaluarea complexă, care conţine recomandarea acordării serviciilor de îngrijire personală/ internării în căminul pentru persoane vârstnice respectiv.

Căminul care are în evidenţă cereri în aşteptare urmăreşte scurtarea perioadei de soluţionare a cererilor în aşteptare, acordând prioritate identificării de soluţii de acordare a serviciilor de îngrijire în comunitate/la domiciliu. În vederea atingerii acestui obiectiv, căminul numeşte un responsabil de caz din cadrul personalului de specialitate care ţine legătura cu serviciul public de asistenţă socială, cu persoana solicitantă şi/sau familia acestuia, cu coordonatorul personalului de specialitate din cadrul centrului şi cu furnizorii de servicii sociale care pot oferi soluţii temporare de sprijin pentru persoana aflată pe lista de aşteptare.

Căminul are în vedere inclusiv posibilitatea aplicării prevederilor art. 15 din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

1.4. Sumele alocate pentru program

Bugetul total al acestui program este de 9.000 mii lei.

Fondurile necesare pentru finanţarea programului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul alocat Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice care reprezintă autoritatea finanţatoare.

Finanţarea programului se realizează în baza solicitărilor înaintate de către autorităţile administraţiei publice locale prin serviciile publice de asistenţă socială care deţin licenţă de

funcţionare/licenţă de funcţionare provizorie pentru cămine pentru persoane vârstnice. Autorităţile administraţiei publice locale cărora li se aprobă finanţarea din program vor încheia, în calitate de solicitanţi, contracte de finanţare cu autoritatea finanţatoare.

Serviciile publice de asistenţă socială care se încadrează în prevederile art. 35 din Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale căror cereri de solicitare a licenţei de funcţionare nu au fost soluţionate până la termenul prevăzut la pct. 3.1 din prezenta metodologie, căminele pentru persoane vârstnice care fac obiectul cererii de solicitare a finanţării funcţionând în baza certificatelor de acreditare eliberate în baza Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.024/2004, a căror valabilitate a fost prelungită, în condiţiile prevederilor art. 35 din Legea nr. 197/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sunt exceptate de la îndeplinirea condiţiei de deţinere a licenţei de funcţionare la data depunerii cererii de finanţare. Acestea au obligaţia obţinerii licenţei de funcţionare până la încheierea contractului de finanţare.

1.5. Beneficiarii programului

Beneficiarii direcţi ai programului sunt: serviciile publice de asistenţă socială care deţin licenţă de funcţionare/licenţă de funcţionare provizorie pentru cămine pentru persoane vârstnice.

Beneficiarii indirecţi, respectiv grupul-ţintă, este reprezentat de persoanele vârstnice dependente care se află în situaţiile prevăzute de Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) nu au familie sau nu se află în întreţinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;

b) nu au locuinţă şi nici posibilitatea de a-şi asigura condiţiile de locuit pe baza resurselor proprii;

c) nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare;

d) nu se pot gospodări singure sau necesită îngrijire specializată;

e) se află în imposibilitatea de a-şi asigura nevoile sociomedicale, datorită bolii ori stării fizice sau psihice.

 

CAPITOLUL II

Cerinţele minime de calificare

 

2.1. Solicitanţi eligibili

Pot depune solicitare de finanţare serviciile publice de asistenţă socială în subordinea/coordonarea cărora funcţionează căminele pentru persoane vârstnice, înfiinţate în baza Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cod serviciu social 8730 CR-V-I, potrivit Nomenclatorului serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015.

2.2. Dosarul de solicitare a finanţării

Dosarul de solicitare a finanţării înaintat de solicitant trebuie să conţină următoarele documente:

a) cererea de solicitare a finanţării, conform modelului prevăzut în formatul nr. 1, original;

b) hotărârea consiliului judeţean/consiliului local/consiliului local de sector al municipiului Bucureşti/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în original, care trebuie să cuprindă date referitoare la:

1. asumarea asigurării sustenabilităţii şi continuităţii serviciilor acordate de cămin, pentru anul 2016 şi anul 2017, ţinând cont de următoarele elemente: capacitatea acestuia, gradul de ocupare pe grade de dependenţă, surse posibile de finanţare conform legii, posibilitatea încheierii de parteneriate pentru servicii rezidenţiale de interes intercomunitar, posibilitatea atragerii de voluntari etc. În acest sens, solicitantul prezintă un plan de soluţii pentru asigurarea sustenabilităţii. Planul de soluţii pentru asigurarea sustenabilităţii are în vedere inclusiv menţinerea/respectarea indicatorilor de eficienţă din punctul de vedere al resursei umane, capacităţii şi gradului de ocupare. Planul va fi anexă la hotărâre;

2. costul mediu lunar de întreţinere în cămin aprobat pentru anul 2016, potrivit legii, pe grade de dependenţă;

3. bugetul de funcţionare al căminului pentru anul 2016, pe surse de finanţare (anexa la cererea de solicitare a finanţării);

4. capacitatea căminului pentru persoane vârstnice, numărul persoanelor aflate pe lista de aşteptare, numărul de beneficiari;

5. situaţia numărului de persoane care locuiesc în cămin, pe grade de dependenţă;

c) regulamentul de organizare şi funcţionare al căminului, revizuit potrivit regulamentului-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, aşa cum a fost aprobat prin hotărârea consiliului local/judeţean, în copie;

d) organigrama căminului pentru persoane vârstnice, aprobată prin hotărârea consiliului local/judeţean, în copie:

e) statul de funcţii în care să fie inclusă situaţia posturilor vacante, în copie;

f) dovada anunţului public prin care îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, pentru activităţile şi serviciile prevăzute la modulul III „Activităţi/Servicii (Standardele 1-6)11 din „Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice”, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014, cum ar fi: recuperare, reabilitare, activităţi de socializare etc., în copie.

2.3. Unde şi când se transmite dosarul de solicitare a finanţării

Dosarul de solicitare a finanţării se depune în pachet închis, în două exemplare - un original şi o copie, la registratura Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Pe plic se fac următoarele menţiuni:

Solicitare a finanţării în cadrul programului de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”

Destinatar: Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice Direcţia servicii sociale

Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1, Bucureşti, cod poştal 010026

Expeditor: Numele solicitantului

Adresa poştală completă a solicitantului

2.4. Solicitarea de clarificări

Solicitanţii pot adresa întrebări sau clarificări referitoare la implementarea programului la următoarele numere de telefon: 021 230 23 61 şi adresa de e-mail: serviciisociale@mmuncii.ro.

Prezenta metodologie se publică pe site-ul ministerului: http://www.mmuncii.ro, rubrica Anunţuri.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice are dreptul de a solicita orice informaţii şi documente în vederea clarificării sau completării dosarului de solicitare a finanţării.

 

CAPITOLUL III

Solicitarea de finanţare

 

3.1. Obiectul finanţării

Programul se derulează până la data de 30 noiembrie 2016. Suma maximă care poate fi solicitată este de 50% din standardul minim de cost la nivel naţional pentru căminele pentru persoane vârstnice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 978/2015, în funcţie de capacitatea căminului, din care:

a) minimum 30% din standardul minim de cost pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile personalului de specialitate angajat al căminului pentru persoane vârstnice sau cu care acesta a încheiat contract de prestări de servicii pentru activităţile de evaluare/elaborare/implementare plan de intervenţie/plan de îngrijire şi asistenţă/management de caz;

b) restul, până la maximum 50% din standardul minim de cost, pentru acoperirea altor cheltuieli curente de funcţionare.

Din totalul sumei solicitate cu titlu de finanţare prin program, ponderea sumelor solicitate pentru acoperirea cheltuielilor cu salariile personalului de specialitate angajat al căminului pentru persoane vârstnice sau cu care acesta a încheiat contract de prestări de servicii pentru activităţile de evaluare/elaborare/ implementare plan de intervenţie/plan de îngrijire şi asistenţă/ management de caz trebuie să fie minimum 60%, iar restul, până la 100% din suma solicitată, pentru acoperirea altor cheltuieli curente de funcţionare.

Sunt exceptate de la această condiţie solicitările de finanţare prevăzute la pct. 3.2.2 din prezenta metodologie. Pentru acestea, suma maximă care poate fi solicitată este de 20% din standardul minim de cost la nivel naţional pentru căminele pentru persoane vârstnice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 978/2015, în funcţie de capacitatea căminului.

Finanţarea din program se realizează prin acordarea, în limita procentului prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 479/2016, a unei sume calculate prin utilizarea unui cost standard lunar, rezultat din aplicarea costului standard/ beneficiar/an, prevăzut în anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 978/2015 privind aprobarea standardelor minime de cost pentru serviciile sociale şi a nivelului venitului lunar pe membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele rezidenţiale.

Acordarea finanţării se realizează începând cu data de 1 septembrie 2016.

Suma maximă ce poate fi solicitată şi acordată prin program pentru solicitările de finanţare prevăzute la pct. 3.2.1, care nu poate depăşi 50% din standardul de cost/beneficiar/lună în funcţie de capacitatea căminului, se calculează astfel:

 

[Nr. persoane (numărul beneficiarilor rezidenţi în centru + nr. persoane din lista de aşteptare, dar nu mai mult de capacitatea centrului) * minimum 30%, dar nu mai mult de 50%, din costul standard/beneficiar/lună + nr. estimat al beneficiarilor rezidenţi în centru * maximum 20% din costul standard/beneficiar/lună] pentru fiecare dintre lunile pentru care se solicită finanţarea.

 

Exemplul nr. 1:

23784 lei/12 = 1982 lei (reprezintă standardul minim de cost/lună/beneficiar); 1982 lei * 30/100 = 595 lei (reprezentând suma aferentă cheltuielilor de finanţare a personalului de specialitate)

23784 lei/12 = 19821982 lei * 20/100 = 396 lei (reprezentând suma aferentă cheltuielilor de funcţionare a căminului)

(595 lei * 60 de persoane beneficiare * 3 luni + (396 lei * 60 de persoane beneficiare * 3 luni) = 107100 lei + 71280 lei = 178380 lei

Exemplul nr. 2;

23784 lei/12 = 1982; 1982 lei * 40/100 = 792,8 lei

23784 lei/12 = 1982; 1982 lei * 10/100 = 198,2 lei

(792,8 lei *60 de persoane beneficiare*3 luni) + (198,2 lei *

60 de persoane beneficiare*3 luni) = 142704 + 35676 = 178380 lei

Exemplul nr. 3:

În situaţia în care suma necesară pentru cheltuielile de personal este mai mică decât suma maximă care poate fi solicitată, raportat la capacitatea centrului, solicitarea de finanţare trebuie să respecte ponderea cheltuielilor de personal, respectiv minimum 60% din totalul sumei solicitate.

Spre exemplu, în situaţia în care căminul solicită cheltuieli pentru acoperirea salariilor a 4 specialişti pentru o lună:

4 * cheltuielile cu salariul unui specialist* 3 luni (estimat la 3000 lei) = 36.000 lei.

Faţă de această sumă se poate solicita, în total, suma de 60.000 lei, din care 24.000 de lei pentru alte cheltuieli curente de funcţionare.

Suma maximă ce poate fi acordată pentru solicitările de finanţare prevăzute la pct. 3.2.2., care nu poate depăşi 20% din standardul de cost/beneficiar/lună, în funcţie de capacitatea căminului, se calculează astfel:

 

Maximum 20% din standardul lunar de cost * nr. estimat de beneficiari care locuiesc în cămin în luna septembrie + 20% din standardul lunar de cost * nr. estimat de beneficiari care locuiesc în cămin în luna octombrie + 20% din standardul lunar de cost * nr. estimat de beneficiari care locuiesc în cămin în luna noiembrie.

 

Depunerea solicitărilor de finanţare se poate face până la data de 22 august, ora 12,00.

Finanţarea se acordă conform prevederilor contractului de finanţare şi în condiţiile prevăzute la cap. IV.

3.2. Solicitări de finanţare eligibile

3.2.1. Este eligibilă solicitarea de finanţare pentru căminul pentru persoane vârstnice care, la data depunerii cererii de finanţare, îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) are personalitate juridică, funcţionează deja şi deţine licenţă de funcţionare, licenţă de funcţionare provizorie sau certificat de acreditare eliberat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.024/2004 a cărui valabilitate a fost prelungită în condiţiile prevederilor art. 35 din Legea nr. 197/2012, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea prevederilor pct. 1.4. din prezenta metodologie;

b) are cel puţin 60% din locuri ocupate;

c) face dovada că are nevoie de personal de specialitate suplimentar faţă de cel pe care îl deţine, motivat de faptul că raportul personalului de specialitate din total angajaţi este sub 60% potrivit posturilor vacante, în conformitate cu organigrama aprobată prin hotărâre a consiliului local/judeţean;

Nu sunt eligibile căminele care au personalul administrativ, care asigură activităţile auxiliare serviciului social: aprovizionare, mentenanţă, achiziţii etc., supranormat faţă de raportul angajat/beneficiar de 1/10 pentru vârstnicii îngrijiţi în secţii pentru persoane independente, respectiv raportul angajat/beneficiar este de V& pentru persoane vârstnice îngrijite în secţiile pentru persoane dependente şi semidependente şi faţă de raportul de 60% personal de specialitate din totalul personalului.

d) face dovada că a realizat demersurile de atragere a voluntarilor pentru activităţile şi serviciile prevăzute la modulul III „Activităţi/servicii (Standardele 1-6)” din „Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice”, prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014, cum ar fi: recuperare, reabilitare, activităţi de socializare etc.

Atenţie !

Din totalul sumei solicitate cu titlu de finanţare prin program, ponderea sumelor solicitate pentru cheltuielile acoperirea cheltuielilor cu salariile personalului de specialitate angajat al căminului pentru persoane vârstnice sau cu care acesta a încheiat contract de prestări de servicii pentru activităţile de evaluare/elaborare/implementare plan de intervenţie/plan de îngrijire şi asistenţă/management de caz trebuie să fie minimum 60%, iar restul până la 100% din suma solicitată, pentru acoperirea altor cheltuieli curente de funcţionare.

3.2.2. Pentru căminul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la pct. 3.2.1, cu excepţia lit. c) (face dovada că are nevoie de personal de specialitate suplimentar faţă de cel pe care îl deţine, motivat de faptul că raportul personalului de specialitate din total angajaţi este sub 60% potrivit posturilor vacante), se pot solicita prin program exclusiv sume destinate altor cheltuieli curente de funcţionare, în procent de maximum 20% din standardul de cost, cu respectarea algoritmului de calcul prevăzut la pct. 3.1.

Nu sunt eligibile căminele care au personalul administrativ, care asigură activităţile auxiliare serviciului social: aprovizionare, mentenanţă, achiziţii etc., supranormat faţă de raportul angajat/beneficiar de 1/10 pentru vârstnicii îngrijiţi în secţii pentru persoane independente, respectiv raportul angajat/beneficiar este de 1/a pentru persoane vârstnice îngrijite în secţiile pentru persoane dependente şi semidependente şi faţă de raportul de 60% personal de specialitate din totalul personalului,

3.3. Cheltuieli eligibile

Sumele acordate prin program se utilizează pentru asigurarea cheltuielilor curente de funcţionare. Pentru a fi considerate eligibile, în contextul programului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a) să fie aferente plăţii salariilor personalului de specialitate angajat al căminului pentru persoane vârstnice sau cu care acesta a încheiat contract de prestări de servicii pentru activităţile de evaluare/elaborare/implementare plan de intervenţie/plan de îngrijire şi asistenţă/management de caz, care a ocupat posturile vacante, precum şi altor cheltuieli necesare funcţionării căminului începând cu data de 1 a lunii următoare încheierii contractului, în procentele prevăzute în program;

b) să fie necesare pentru funcţionarea căminului pentru persoane vârstnice;

c) să fie prevăzute în bugetul căminului pentru persoane vârstnice;

d) să fie corespunzătoare perioadei de derulare a programului, respectiv septembrie, octombrie şi noiembrie 2016;

e) să se realizeze în fapt şi să fie înregistrate în contabilitatea solicitantului.

Decontarea cheltuielilor eligibile trebuie să se încadreze în sumele maxime calculate conform prevederilor de la pct. 3.1.

3.4. Cheltuieli neeligibile:

a) cheltuieli de capital;

b) cheltuieli cu aplicarea procedurilor de achiziţie;

c) cheltuieli pentru achiziţia de clădiri şi de amenajare;

d) plata chiriei pentru sediul centrului;

e) diverse forme de asigurare;

f) achiziţionare de mijloace de transport auto;

g) estimări privind posibile pierderi sau datorii viitoare;

h) dobânzi datorate;

i) datorii către furnizori şi penalităţi;

j) sponsorizări individuale pentru participarea la workshopuri, seminare, conferinţe, congrese;

k) burse de studii sau cursuri de instruire individuală.

l) achiziţia de medicamente, materiale şi echipamente destinate diagnosticului şi tratamentului medical;

m) cazarmament;

n) cheltuieli destinate dotării cu mobilier;

o) aparatură medicală şi de fizioterapie/kinetoterapie, alte materiale şi echipamente medicale.

 

CAPITOLUL IV

Procedura de evaluare şi finanţare

 

4.1. Evaluarea solicitărilor de finanţare

Evaluarea solicitărilor de finanţare se realizează de către o comisie de evaluare a cărei componenţă se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, pe baza grilei de evaluare prevăzută în formatul nr. 8 la prezenta metodologie.

În condiţiile în care din documentaţia de solicitare a finanţării lipsesc documente sau acestea nu sunt completate conform cerinţelor din prezenta metodologie, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la termenul-limită de depunere a solicitării de finanţare, comisia de evaluare va cere solicitantului transmiterea documentelor lipsă sau completarea şi modificarea celor întocmite eronat.

Dacă în termen de 2 zile lucrătoare de la solicitarea comisiei de evaluare, solicitantul nu transmite documentele necesare pentru completare, solicitarea se consideră neeligibilă şi se procedează conform pct. 4.3.

4.2. Aprobarea finanţării

Lista cuprinzând solicitanţii, pentru fiecare din cele două categorii de solicitări de finanţare, prevăzute la pct. 3.2.1 şi 3.2.2, căminele pentru care se propune acordarea finanţării, capacitatea acestora, valoarea finanţării şi perioada acordării acesteia (nr. de luni), se aprobă prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice. O copie a ordinului mai sus menţionat se transmite agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în vederea încheierii contractului de finanţare.

Pentru încadrarea în bugetul programului, la întocmirea listei finale în vederea aprobării prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, solicitările de finanţare prevăzute la pct. 3.2.1 au prioritate faţă de cele prevăzute la pct. 3.2.2,

Odată cu încheierea contractului de finanţare este demarată procedura de acordare a finanţării, cu respectarea condiţiilor prevăzute în cap. III.

Suma maximă pentru care se poate încheia contractul de finanţare se calculează cu respectarea algoritmului de calcul prevăzut la cap. III pct. 3.1.

Contractul de finanţare se încheie pentru suma aprobată prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, la propunerea comisiei de evaluare.

4.3. Decizia de respingere

în situaţia în care solicitările de finanţare nu îndeplinesc toate condiţiile prevăzute de prezenta metodologie, acestea sunt respinse.

Decizia de respingere t se comunică solicitantului cu menţionarea motivelor care au stat la baza acesteia.

4.4. Comunicarea rezultatelor şi contestaţiile

Rezultatul evaluării solicitărilor de finanţare se comunică în scris solicitanţilor, inclusiv pe e-mail, la adresa menţionată expres în cererea de finanţare, în aceeaşi zi în care a fost aprobat ordinul prevăzut la pct. 4.2, cu precizarea motivelor respingerii, dacă este cazul. În termen de 1 zi de la primirea rezultatului, solicitanţii pot depune contestaţii la următoarea adresă de e-mail: serviciisociale@mmuncii.ro

Comisia de soluţionare a contestaţiilor, numită prin ordin al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale, va soluţiona contestaţiile în termen de 1 zi de la primirea acestora.

4.5. Încheierea contractului de finanţare

După comunicarea ordinului prevăzut la pct. 4.2 se încheie contractul de finanţare, denumit în continuare contract, între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în calitate de autoritate finanţatoare, prin agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, şi solicitantul căruia i s-a aprobat finanţarea, iar acordarea finanţării se realizează cu data de 1 a lunii următoare.

Modelul contractului de finanţare este prevăzut în formatul nr. 2.

Contractul de finanţare se încheie în două exemplare originale şi se semnează de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi de către primar/preşedintele consiliului judeţean. Fiecare parte semnatară a contractului păstrează un exemplar original al acestuia. O copie a contractului, însoţită de o notă de înaintare, va fi transmisă Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice de către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială.

În raport cu autoritatea finanţatoare, solicitantul are obligaţia să manifeste bună-credinţă, loialitate, imparţialitate.

Solicitantul asigură secretul profesional pe durata contractului, precum şi după încetarea acestuia; are obligaţia de a nu comunica, în nicio situaţie, altor persoane sau entităţi informaţii confidenţiale aparţinând autorităţii finanţatoare sau obţinute în baza relaţiilor contractuale cu aceasta, cu excepţia existenţei consimţământului scris al autorităţii finanţatoare, obţinut în prealabil.

Solicitantul răspunde de realitatea, oportunitatea şi exactitatea datelor prezentate spre decontare.

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

5.1. Cine asigură finanţarea proiectelor

Finanţarea se realizează de către autoritatea finanţatoare, prin agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială cu care solicitanţii au încheiat contractul de finanţare şi conform prevederilor acestuia.

5.2. Contribuţia solicitantului

Solicitantul are obligaţia, conform celor asumate prin hotărârea de consiliu local/judeţean, să asigure funcţionarea căminului potrivit prevederilor Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să implementeze planul de soluţii pentru asigurarea sustenabilităţii şi continuităţii serviciilor acordate de cămin, pentru anul 2016 şi anul 2017, ţinând cont de următoarele elemente: capacitatea acestuia, gradul de ocupare pe grade de dependenţă, surse posibile de finanţare conform legii, posibilitatea încheierii de parteneriate pentru servicii rezidenţiale de interes intercomunitar, posibilitatea atragerii de voluntari etc.

5.3. Responsabilitatea monitorizării derulării proiectelor

Responsabilitatea monitorizării derulării finanţării conform prevederilor legii şi ale contractului de finanţare revine agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie sociala.

5 4. Modificarea contractului

Orice modificare a contractului este permisă numai cu acordul ambelor părţi, prin încheierea unui act adiţional la contract.

Copiile actelor adiţionale încheiate vor fi transmise Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Modificările referitoare la adresă, cont bancar etc., care nu conduc la schimbarea condiţiilor contractuale în ceea ce priveşte valoarea şi destinaţia sumelor, sunt doar notificate agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială de către solicitant.

5.5. Realizarea plăţilor

Acordarea sumelor prevăzute în contractul de finanţare se realizează lunar, la cererea solicitantului, numai după realizarea de către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială a unei vizite la sediul căminului în scopul verificării veridicităţii informaţiilor prezentate în cererea de solicitare a finanţării şi a tuturor documentelor anexate solicitării de plată, precum şi pentru monitorizarea performanţelor obţinute prin sprijinul acordat prin program.

Suma decontată se stabileşte cu respectarea modalităţii de calcul prevăzute la pct. 3.1 din prezenta metodologie şi proporţional cu numărul de zile pentru care au fost acordate serviciile rezidenţiale.

Activitatea de finanţare şi plată se derulează în următoarele etape:

Înaintarea solicitării de plată către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială se face fie în prima parte a lunii, între data de 3 şi 5, fie în a două perioadă, între data de 12 şi 15 ale fiecărei luni, în funcţie de datele la care solicitanţii trebuie să îşi onoreze obligaţiile de plată.

1. Solicitarea de plată (formatul nr. 3) este însoţită de următoarele documente, în funcţie de tipul solicitării de finanţare, respectiv 3.2.1 sau 3.2.2;

2. Borderoul privind documentele justificative pentru cheltuielile de funcţionare din luna formatul nr. 4;

3. Lista cu beneficiarii existenţi în cămin în perioada pentru care se solicită finanţarea ale căror planuri individualizate de asistenţă şi îngrijire au fost revizuite din luna - formatul nr. 5;

4. Lista cu beneficiarii din lista de aşteptare a căror situaţie a fost evaluată din luna - formatul nr. 6;

5. Lista personalului de specialitate angajat în vederea îndeplinirii indicatorului raport personal de specialitate/total angajaţi - formatul nr. 7.

Pentru cheltuielile de personal vor fi anexate statul de plată cu fondul de salarii şi recapitulaţia contribuţiilor aferente, în copie, cu menţiunea conform cu originalul şi „Bun de plat㔠acordat de persoana delegată cu aceste atribuţii.

Pentru cheltuielile de funcţionare se prezintă facturile emise de furnizorii de servicii pentru cheltuielile curente de funcţionare, facturile achiziţie alimente etc. În copie, cu menţiunea conform cu originalul şi „Bun de plat㔠acordat de persoana delegată cu aceste atribuţii.

- Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială primeşte cel târziu în data de 7, respectiv 16 a lunii, de la agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială necesarul de credite bugetare, le centralizează şi până pe data de 9, respectiv 17 a lunii, le transmite Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice pentru deschiderea de credite bugetare;

- Direcţia specializată din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va întocmi documentaţia privind deschiderea de credite pe care o înaintează Ministerului Finanţelor Publice.

5.6. Suspendarea şi rezilierea contractului

Nerespectarea prevederilor contractului, altele decât cele

legate de utilizarea fondurilor şi prezentarea documentelor justificative false sau neconforme cu realitatea, conduce la suspendarea finanţării până la remedierea situaţiei respective de către contractor.

Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială transmite contractorului notificarea cu privire la suspendarea finanţării, iar acesta este obligat să remedieze situaţia respectivă în termen de 15 zile de la primirea notificării.

În condiţiile în care, în termenul menţionat, contractorul nu remediază situaţia, agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială va desfiinţa unilateral contractul, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti.

În acest caz, contractorul va fi direct răspunzător şi obligat la plata eventualelor daune, conform legislaţiei în vigoare.

Rezilierea contractului se realizează în următoarele condiţii:

a) utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele convenite sau prezentarea de documente justificative false sau neconforme cu realitatea;

b) orice altă situaţie de încălcare a contractului sau a condiţiilor generale prevăzute în contract sau în anexele sale şi pentru care se pot aplica motivele de reziliere.

În condiţiile prevăzute la lit. b) contractul se constituie titlu executoriu, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste condiţii, contractorul este obligat să returneze autorităţii finanţatoare, în termen de 30 de zile de la primirea notificării de la agenţia teritorială de pretaţii sociale, sumele primite până la momentul notificării.

 

CAPITOLUL VI

Raportare

 

6.1. Rapoarte privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare

Solicitantul înaintează lunar rapoarte privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare (lista persoanelor beneficiare, centralizatorul cheltuielilor la care se anexează copie ale documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate din care se constituie standardul de cost) către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială şi, la cerere, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Rapoartele sunt însoţite de dovada îndeplinirii activităţilor eligibile prin program şi conţin informaţii referitoare la:

1. numărul de planuri de îngrijire şi asistenţă/planuri de acordare a serviciilor, revizuite;

2. numărul de rapoarte de monitorizare, secţiunile 1,2, 3;

3. notificări către serviciile publice de asistenţă socială din unitatea administrativ-teritorială unde are domiciliul beneficiarul, dacă este cazul, etc.

6.2. Rapoarte întocmite de agenţiile teritoriale pentru prestaţii sociale

Agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială întocmesc rapoarte lunare privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor în cadrul programului de interes naţional şi le transmit atât Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cât şi Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. De asemenea, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială întocmesc un raport după finalizarea contractului de finanţare, precum şi rapoarte în urma vizitelor neanunţate prevăzute la art. 3 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 479/2016 privind aprobarea programului de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”.

 

CAPITOLUL VII

Control

 

7.1 Cine controlează modul de implementare a proiectelor

Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială controlează modul de implementare a contractului de finanţare.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îşi rezervă dreptul de a controla în orice etapă derularea finanţării şi activitatea desfăşurată de căminul pentru persoane vârstnice, prin inspecţia socială şi/sau prin corpul de control al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.

7.2. Controlul Curţii do Conturi

Derularea activităţii prin contractele finanţate în cadrul programului se supune controlului financiar al Curţii de Conturi, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

 

CAPITOLUL VIII

Documentaţia format-tip

 

8.1. Pentru facilitarea elaborării documentaţiei necesare pentru solicitarea finanţării se vor utiliza şi completa următoarele formate-tip, după cum urmează:

1. Cererea de solicitare a finanţării - formatul nr. 1;

2. Contractul de finanţare - formatul nr. 2;

3. Solicitarea de plată - formatul nr. 3;

4. Borderoul privind documentele justificative pentru

cheltuielile de funcţionare din luna - formatul nr. 4;

5. Lista cu beneficiarii existenţi în cămin în perioada pentru care se solicită finanţarea ale căror planuri individualizate de asistenţă şi îngrijire au fost revizuite din luna... - formatul nr. 5;

6. Lista cu beneficiarii din lista de aşteptare a căror situaţie a fost evaluată ... din luna ... - formatul nr. 6;

7. Lista personalului de specialitate angajat în vederea îndeplinirii indicatorului raport personal de specialitate/total angajaţi - formatul nr. 7;

8. Grila de evaluare - formatul nr. 8.

8.2. Formatele nr. 1-8 fac parte integrantă din prezenta metodologie.

 

FORMATUL Nr. 1

la metodologie

 

CERERE DE SOLICITARE A FINANŢĂRII

 

 

1. Date despre solicitant:

√ Serviciul public de asistenţă socială (denumire): ....................................;

√ cu sediul în .............................................................. (localitatea, strada, sectorul/judeţul), tel./fax ...................................., e-mail: ....................................

√ codul fiscal nr. ......... emis de .................................... din data de ....................................;

√ nr. contului ...................................., deschis la trezoreria ...................................., cu sediul în ..............................................................;

√ Certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale ....................................;

√ Adresa de e-mail unde pot fi transmise rezultatul selecţiei şi orice altă corespondenţă legată de cererea de finanţare ....................................;

2. Date despre căminul pentru persoane vârstnice pentru care solicită finanţarea:

√ Hotărârea consiliului local nr. .................................... de înfiinţare a căminului pentru persoane vârstnice;

√ denumire ..............................................................

√ cu sediul în .............................................................. (localitatea, strada, sectorul/judeţul);

√ CUI: ..............................................................

√ dovada dreptului de funcţionare

[după caz: Licenţa de funcţionare/certificatul de acreditare eliberat(ă) în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, cu modificările ulterioare] ...................................;

√ capacitate ....................................;

√ numărul mediu lunar de beneficiari;

√ gradul de ocupare;

√ numărul de cereri în aşteptare;

√ numărul de personal ....................................

đ total: ....................................;

đ de specialitate: ....................................;

√ posturi vacante (denumirea postului/specialitate/nr. total): ....................................;

√ suma solicitată pentru finanţare prin Programul de interes naţional din care:

đ cheltuieli cu personalul de specialitate: ....................................;

đ cheltuieli de funcţionare: ....................................;

3. Date privind activităţile eligibile pentru care solicită finanţare, după caz:

√ Pentru solicitările de finanţare care se încadrează în pct. 3.2.1 din Metodologia de evaluare, de selectare şi de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice “, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 1.343/2016 (metodologie):

đ

√ Pentru solicitările de finanţare care se încadrează în pct. 3,2.2 din metodologie:

đ

4. Descrierea structurii de personal;

1. Numărul total de personal: .................................... din care:

√ de conducere ....................................;

√ de execuţie ....................................;

1. de specialitate

a) asistent social

b) psiholog

c) kinetoterapeut

d) personal de îngrijire ....................................;

e) ....................................;

2. administrativ:

a) administrator;

b) funcţionar administrativ, economic;

c) casier, magaziner;

d) paznic, personal pentru curăţenie spaţii, spălătoreasă;

e) ....................................;

√ cu contract individual de muncă ....................................;

√ cu contract de voluntariat ....................................;

5. Rezultatele proiectului şi indicatorii de eficienţă:

√ Pentru solicitările de finanţare care se încadrează în pct. 3.2.1 din metodologie:

đ Creşterea ponderii personalului de specialitate din totalul personalului din căminele pentru persoane vârstnice la 60%;

đ Reducerea numărului cererilor în aşteptare pentru internarea în căminele pentru persoane vârstnice;

đ Creşterea numărului persoanelor vârstnice, rezidente în cămine, evaluate ca independente din punctul de vedere al autonomiei fizice, psihice şi mentale, a persoanelor integrate în familie/în comunitate/cu viaţă socială activă;

đ Creşterea gradului de integrare/reintegrare în comunitate a persoanelor vârstnice rezidente în căminele pentru persoane vârstnice prin reluarea/menţinerea contactelor sociale sau, după caz, revenirea în familie şi în comunitate;

đ Scurtarea perioadei de aşteptare pentru persoanele vârstnice, cu prioritate, prin identificarea soluţiilor alternative de îngrijire în comunitate/la domiciliul propriu.

√ Pentru solicitările de finanţare care se încadrează în pct. 3.2.2 din metodologie:

đ Reducerea numărului cererilor în aşteptare pentru internarea în căminele pentru persoane vârstnice;

đ Creşterea numărului persoanelor vârstnice, rezidente în cămine, evaluate ca independente din punctul de vedere al autonomiei fizice, psihice şi mentale, a persoanelor integrate în familie/în comunitate/cu viaţă socială activă;

đ Creşterea gradului de integrare/reintegrare în comunitate a persoanelor vârstnice rezidente în căminele pentru persoane vârstnice prin reluarea/menţinerea contactelor sociale sau, după caz, revenirea în familie şi în comunitate; .=> Scurtarea perioadei de aşteptare pentru persoanele vârstnice, cu prioritate, prin identificarea soluţiilor alternative de îngrijire în comunitate/la domiciliul propriu.

Subsemnata/Subsemnatul, .............................................................., posesoare/posesor a/al buletinului/cărţii de identitate seria ....... nr. ..............................., eliberat/eliberată la data de ...................................., de către .............................................................., împuternicită/împuternicit de furnizorul de servicii sociale .............................................................. prin Hotărârea nr. ............................/............................... cunoscând prevederile art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la falsul în declaraţii, declar pe propria răspundere următoarele:

- datele, informaţiile şi documentele prezentate corespund realităţii;

- mă angajez ca suma de .................................... să o utilizez în scopul realizării activităţilor prevăzute la pct. 3 din prezenta cerere.

Mă angajez să comunic cu celeritate orice informaţie solicitată de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), în procesul de evaluare, precum şi de a verifica zilnic adresa de e-mail: ........................................

menţionată la pct. 1 din prezenta cerere.

Opis cu documente:

1. bugetul proiectului (anexa la cererea de solicitare a finanţării);

2. toate documentele care însoţesc cererea de finanţare, potrivit pct. 2.2 din metodologie.

 

Primar/Preşedinte al consiliului judeţean,

Data întocmirii

.........................................................................

......................................

 

 

 

ANEXĂ

la cererea de solicitare a finanţării

 

Bugetul căminului pentru persoane vârstnice ................................., cu sediul ......................................

 

Linie bugetară

Finanţare prin program, buget de stat prin bugetul alocat MMFPSPV

Contribuţie proprie, potrivit prevederilor  Legii nr. 17/20003

Total

Unitate

Cost unitar

Cost total

Unitate

Cost unitar

Cost total

1. Cheltuieli cu salariile personalului de specialitate

1.1. asistent social

 

 

 

 

 

 

 

1.2. psiholog

 

 

 

 

 

 

 

1.3. kinetoterapeut

 

 

 

 

 

 

 

1.4. personal de îngrijire ...

 

 

 

 

 

 

 

1.5. ...

 

 

 

 

 

 

 

Total 1

 

 

 

 

 

 

 

2. Cheltuieli cu personalul administrativ

 

 

 

 

 

 

 

2.1. administrator

 

 

 

 

 

 

 

2.2. funcţionar administrativ, economic

 

 

 

 

 

 

 

2.3. casier, magaziner; paznic, personal pentru curăţenie spaţii, spălătoreasă

 

 

 

 

 

 

 

2.4....

 

 

 

 

 

 

 

Total 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Cheltuieli pentru acoperirea altor cheltuieli curente de funcţionare

3.1. hrană pentru beneficiari

 

 

 

 

 

 

 

3.2. cheltuieli cu materiale consumabile ce ţin direct de funcţionarea căminului (materiale igienico-sanitare, materiale de curăţenie etc.)

 

 

 

 

 

 

 

3.3. cheltuieli cu serviciile executate de terţi: cheltuieli cu utilităţi/servicii: energie electrică, iluminat, canalizare, încălzire, salubrizare, telefon etc.

 

 

 

 

 

 

 

Total 3

 

 

 

 

 

 

 

TOTAL (total 1 +....+total 3)

 

 

 

 

 

 

 

 


3 Potrivit prevederilor art. 18 alin. (5) din Legea nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, .Cheltuielile de funcţionare ale căminului pentru persoane vârstnice se asigură cu respectarea principiului subsidiarităţii, în următoarea ordine:

a) din venituri proprii, încasate din contribuţii ale persoanelor vârstnice şi/sau, după caz, ale susţinătorilor legali ai acestora:

b) din sume alocate din bugete locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale;

c) din bugetul de stat - în completarea cuantumului prevăzut la lit. a) şi b), din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proporţie de cel mult 10% din necesarul stabilit anual de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, la elaborarea bugetului de stat. În baza standardelor minime de cost aprobate prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile legii.”

4 Estimarea cheltuielilor cu salariile include şi contribuţiile angajatorului.

 

FORMATUL Nr. 2

la metodologie

SIGLA

GUVERNUL ROMÂNIEI

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI,

PROTECŢIEI SOCIALE

SI PERSOANELOR VÂRSTNICE

 

 

Model-cadru

 

CONTRACT DE FINANŢARE

Nr. ............ din ............................

 

I. Părţile contractului

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în calitate de autoritate finanţatoare, prin agenţia

pentru plăţi şi inspecţie socială teritorială/a judeţului/municipiului Bucureşti .............................................................., cu sediul în .............................................................. şi cont cu numărul .............................................................., deschis la Trezoreria .............................................................., reprezentată prin directorul executiv,

pe de o parte,

şi

...........................................................................................................................................

(numele întreg al autorităţii administraţiei publice locale, beneficiar al finanţării)1

în calitate de contractor, cu sediul în .............................................................. (adresa) şi cont cu numărul .............................................................., deschis la ................................................, reprezentat prin .............................................................. (nume, prenume, calitate)

de cealaltă parte,

au convenit următoarele:


1 Consiliul local, consiliul judeţean, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.

 

ARTICOLUL 1

Obiectul contractului

 

1.1. Obiectul contractului îl reprezintă finanţarea acordată contractorului de la bugetul de stat, prin bugetul alocat autorităţii contractante pentru asigurarea cheltuielilor de personal şi cheltuielilor curente de funcţionare pentru căminului pentru persoane vârstnice .............................................................. (titlul - denumirea căminului), denumit în continuare cămin.

 Pentru solicitările de finanţare care se încadrează în pct. 3.2.1 din Metodologia de evaluare, de selectare şi de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 1.343/2016 (metodologie):

 Pentru solicitările de finanţare care se încadrează în pct. 3.2.2 din metodologie:

1.2. Valoarea contractului de finanţare a proiectului este în sumă de ..................................... lei, din care:

 cheltuieli cu personalul de specialitate (dacă este cazul): .................................... (minimum 60% din totalul finanţării pentru solicitările de finanţare prevăzute la pct. 3.2.1 din metodologie)

 cheltuieli de funcţionare: ....................................

1.3. Costul contractului se constituie din valoarea finanţării şi contribuţia proprie, pe categorii de cheltuieli şi, respectiv, pe surse de finanţare în bugetul căminului.

1.4. Contractorului îi va fi acordată finanţarea în termenii şi condiţiile stabilite în acest contract şi anexele iui, pe care contractorul declară că le cunoaşte şi le acceptă.

1.5. Contractorul acceptă finanţarea şi se angajează să utilizeze suma primită, exclusiv pentru realizarea activităţilor prevăzute în cererea de solicitare a finanţării şi pentru care a fost aprobată finanţarea.

1.6. Contractorul se angajează să suporte din bugetul propriu ....................................potrivit hotărârii consiliului local/consiliului judeţean şi bugetul căminului.

1.7. Contractorul se angajează să asigure sustenabilitatea şi continuitatea serviciilor acordate de cămin, pentru anul 2016 şi anul 2017, potrivit planul de soluţii pentru asigurarea sustenabilităţii; planul de soluţii pentru asigurarea sustenabilităţii are în vedere inclusiv menţinerea/respectarea indicatorilor de eficienţă din punct de vedere al resursei umane, capacităţii şi gradului de ocupare.

 

 

ARTICOLUL 2

Plata

 

2.1. Autoritatea contractantă, prin agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială va asigura contractorului decontarea cheltuielilor efectuate la solicitarea acestuia şi în baza documentelor justificative prezentate.

2.2. Plăţile se vor efectua conform cap. IV şi cap. V din metodologie.

2.3. Plăţile se vor efectua în tranşe lunare, de către agenţia teritorială.

2.4. Solicitarea de plată însoţită de documentele justificative se înaintează agenţiei teritoriale de plăţi şi inspecţie socială în ziua de 5 sau 15 a lunii. Documentaţia prezentată cuprinde acte doveditoare pentru acordarea serviciilor sociale acordate în luna anterioară.

2.5. Decontarea cheltuielilor se realizează numai în condiţiile în care documentele justificative sunt complete şi întocmite corect.

2.6. Agenţia teritorială va efectua plăţile în limita disponibilităţilor bugetare alocate cu această destinaţie.

2.7. În eventualitatea nerespectării termenelor de depunere a solicitării de plată şi a documentelor justificative, prevăzute la pct. 2.4, pentru eventualele întârzieri în efectuarea plăţilor agenţia teritorială va fi exonerată de orice răspundere.

2.8. Lunar, agenţia teritorială are obligaţia să examineze, în teren, acordarea serviciilor sociale şi realizarea activităţilor prevăzute în cererea de solicitare a finanţării şi pentru care a fost aprobată finanţarea.

2.9. În cazul în care controlul, prevăzut la pct. 2.8 evidenţiază deficienţe, agenţia teritorială va sista efectuarea plăţilor până la remedierea situaţiei.

 

 

ARTICOLUL 3

Durata de execuţie

 

Durata de execuţie a proiectului este de .............. luni.

 

ARTICOLUL 4

Obligaţiile contractorului

 

4.1. Contratorul are obligaţia realizării activităţilor prevăzute în cererea de solicitare a finanţării şi pentru care a fost aprobată finanţarea în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de program, cu respectarea prevederilor legislaţiei aplicabile furnizării serviciilor sociale în căminele pentru persoane vârstnice.

4.2. Contractorul are obligaţia de a permite reprezentanţilor autorităţii contractante, inclusiv celor ai agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, efectuarea controlului necondiţionat al acordării serviciilor în cadrul căminului, inclusiv accesul la orice fel de documente.

4.3. Contractorul are obligaţia de a furniza reprezentanţilor autorităţii contractante orice informaţie solicitată de aceştia referitoare la funcţionarea căminului.

4.4. Contractorul trebuie să utilizeze procedurile de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, precum şi ale altor dispoziţii legale în vigoare.

4.5. Contractorul are obligaţia să menţină performanţa serviciilor sociale în căminul care face obiectul finanţării, obţinută prin sprijinul acordat în cadrul programului; respectarea obligaţiei se verifică de către agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială prin efectuarea de către inspectorii sociali a unor vizite neanunţate în termen de 12 luni de la încheierea finanţării.

 

ARTICOLUL 5

Modificarea contractului

 

5.1. Orice modificare a prezentului contract se face în scris, cu acordul părţilor, prin încheierea unui act adiţional.

5.2. Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, pentru încheierea actului adiţional, va solicita acordul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

5.3. Ca o excepţie de la pct. 5.1, modificările care nu conduc la schimbarea condiţiilor contractuale în ceea ce priveşte valoarea contractului şi alte aspecte majore legate de funcţionarea căminului sunt doar notificate agenţiei teritoriale pentru prestaţii sociale, fără a mai fi necesară încheierea unui act adiţional.

 

ARTICOLUL 6

Suspendarea şi rezilierea contractului

 

6.1. Nerespectarea prevederilor prezentului contract, altele decât cele legate de utilizarea fondurilor şi prezentarea documentelor justificative false sau neconforme cu realitatea, conduce la suspendarea finanţării până la remedierea situaţiei respective de către contractor.

6.2. Agenţia teritorială transmite contractorului notificarea cu privire la suspendarea finanţării, iar acesta este obligat să remedieze situaţia respectivă în termen de 15 zile de la primirea notificării.

6.3. În condiţiile în caro, în termenul menţionat, contractorul nu remediază situaţia, agenţia teritorială va desfiinţa unilateral prezentul contract, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti. În acest caz, contractorul va fi direct răspunzător şi obligat la plata eventualelor daune, conform legislaţiei în vigoare.

6.4. Rezilierea contractului se realizează în următoarele condiţii:

a) utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele convenite sau prezentarea de documente justificative false sau neconforme cu realitatea;

b) orice altă situaţie de încălcare a contractului sau a condiţiilor generale prevăzute în contract sau în anexele sale şi pentru care se pot aplica motivele de reziliere.

6.5. În condiţiile prevăzute la pct. 6.4 lit. b) contractul se constituie titlu executoriu, fără a mai fi necesară intervenţia instanţei judecătoreşti. În aceste condiţii, contractorul este obligat să returneze autorităţii finanţatoare, în termen de 30 de zile de la primirea notificării de la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, sumele primite până la momentul notificării.

 

ARTICOLUL 7

Rezolvarea litigiilor

 

7.1. Orice diferende apărute între părţi cu privire la valabilitatea sau rezultând din interpretarea, execuţia sau rezilierea prezentului contract vor fi rezolvate de părţi pe cale amiabilă.

7.2. Dacă în termenul de 15 zile diferendele nu pot fi stinse, conform prevederilor pct. 7.1, ele vor fi rezolvate de instanţele judecătoreşti teritoriale competente de pe raza judeţului unde s-a produs diferendul.

 

 

ARTICOLUL 8

Raportări

 

8. Contractorul se angajează să transmită agenţiei teritoriale pentru plaţi şi inspecţie socială, raportul lunar privind acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare în luna anterioară.

 

 

ARTICOLUL 9

Control

 

9.1. Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială controlează modul de acordare a serviciilor de către contractor.

9.2. Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice îşi rezervă dreptul de a controla în orice etapă acordarea serviciilor şi utilizarea fondurilor primite cu titlu de finanţare în cadrul căminului.

9.3. Curtea de Conturi exercită controlul financiar asupra activităţii căminului.

 

ARTICOLUL 10

Asigurări

 

10. Autoritatea contractantă nu este responsabilă pentru niciun fel de daune, interese, compensaţii plătibile prin lege în privinţa sau ca urmare a unui accident ori prejudiciu produs de contractant.

 

ARTICOLUL 11

Cesiunea

 

11.1. Contractorul are obligaţia de a nu transfera total sau parţial obligaţiile asumate prin contract, fără să obţină, în prealabil, acordul scris al autorităţii contractante.

11.2. Cesiunea nu va exonera contractorul de responsabilităţile privind obligaţiile asumate prin contract.

 

ARTICOLUL 12

Dispoziţii finale

 

12.1. Orice comunicare între părţi referitoare la îndeplinirea prezentului contract se transmite în scris. Orice document scris este înregistrat în momentul transmiterii şi în momentul primirii. Comunicările dintre părţi se pot face şi prin alte mijloace de comunicare cu condiţia confirmării scrise a primirii comunicării.

12.2. Anexa la prezentul contract face parte integrantă din acesta şi constituie împreună un singur act juridic, obligatoriu şi legal valabil pentru ambele părţi.

12.3. Prezentul contract a fost încheiat la data de .................................... în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare parte, având aceeaşi valoare juridică.

12.4. O copie a acestui contract, vizată de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, se transmite Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Anexa la prezentul contract:

- cererea de solicitare a finanţării însoţită de documentele prevăzute la pct. 2.2 lit. b)-f) din metodologie.

 

 

Pentru autoritatea administraţiei publice locale (contractor)

Primar/Preşedinte al Consiliului judeţean.

.........................................................................

(numele)

(semnătura)

(data)

Pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Agenţia teritorială

pentru plăţi şi inspecţie socială (autoritate contractantă)

.........................................................................

[numele persoanei(lor) oficiale autorizată(e) să semneze]

(semnătura)

(data)

 

FORMATUL Nr. 3

la metodologie

 

...........................................

(Antet beneficiar)

Consiliul Judeţean/Consiliul Local ...........................................

Denumire beneficiar: ...........................................

 

Solicitare de plată

 

În atenţia

Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Agenţia pentru Plăţi şi Inspecţie Socială a Judeţului .......................................................

 

 

Număr contract de finanţare: .......................................................

Titlul contractului de finanţare: .......................................................

Numele şi adresa contractorului (beneficiar al finanţării): .......................................................

 

Solicitarea de plată numărul: .......................................................

Perioada acoperită de solicitarea de plată: .......................................................

Numărul de beneficiari din luna .......................................................

 

Domnule/Doamnă,

 

Subsemnatul/a, ....................................................... (numele şi prenumele), solicit finanţarea cheltuielilor aferente perioadei sus-menţionate.

Suma solicitată este de: ................................... lei, aferentă:

- cheltuielilor cu beneficiarii existenţi în cămin în perioada pentru care se solicită finanţarea. Utilizarea sumei va fi în conformitate cu prevederilor contractului de finanţare.

Prezenta solicitare este însoţită de următoarele documente:

1. Borderoul privind documentele justificative pentru cheltuielile de funcţionare din luna ........................... - formatul nr. 4 la Metodologia de evaluare, de selectare şi de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 1.343/2016 (metodologie);

2. Lista cu beneficiarii existenţi în cămin în perioada pentru care se solicită finanţarea ale căror planuri individualizate de asistenţă şi îngrijire au fost revizuite din luna ........................... - formatul nr. 5 la metodologie;

3. Lista cu beneficiarii din lista de aşteptare a căror situaţie a fost evaluată - formatul nr. 6 la metodologie;

4. Lista personalului de specialitate angajat în vederea îndeplinirii indicatorului raport personal de specialitate/total angajaţi formatul nr. 7 la metodologie.

Plata se efectuează în contul cu numărul: ...........................

 

Nume contractor,

...................................

 

FORMATUL Nr. 4

la metodologie

 

...........................................

(Antet solicitant)

Denumire solicitant ...........................................

Număr contract de finanţare ...........................................

 

Borderoul

privind documentele justificative pentru cheltuielile de funcţionare din luna ..................

 

Nr. crt.

Denumirea furnizorului/

emitentului

Documentul justificativ

Perioada pentru care a fost prestat serviciul**

Valoare (lei), din care:

Tip*

Serie/Nr.

Data

.... din program

... din surse proprii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

 

 

 


* Stat de plată, facturi etc.

** Aferentă lunii de decontare.

 

Certificăm realitatea şi legalitatea datelor înscrise şi ne asumăm întreaga răspundere în utilizarea creditelor primite numai pentru destinaţia solicitată.

Facturile şi documentele privind cheltuielile enumerate mai sus nu au făcut obiectul unei cereri anterioare.

 

Nume contractor,

...................................

 

Funcţie,

...................................

 

Director,

...................................

 

Şef compartiment financiar-contabil,

...................................

 

FORMATUL Nr. 5

la metodologie

 

...................................

(Antet solicitant)

Denumire solicitant ...................................

Număr contract de finanţare ...................................

 

 

LISTA

cu beneficiarii existenţi în cămin În perioada pentru care se solicită finanţarea ale căror planuri individualizate de asistenţă şi îngrijire au fost revizuite din luna .............

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

CNP

Data internării în cămin

Nr. de zile prezente în cămin

Contract de servicii sociale

Dispoziţie internare emisă de primar

Observaţii

Nr.

Data

Nr.

Data

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Certificăm realitatea şi legalitatea datelor înscrise şi ne asumăm întreaga răspundere în utilizarea creditelor primite numai pentru destinaţia solicitată.

 

Nume contractor,

...................................

 

Funcţie,

...................................

 

Director cămin,

...................................

 

Şef compartiment financiar-contabil,

...................................

Şef compartiment financiar-contabil cămin,

......................................................

 

FORMATUL Nr. 6

Ia metodologie

 

...................................

(Antet solicitant)

Denumire solicitant ...................................

Număr contract de finanţare ...................................

 

LISTA

cu beneficiarii din lista de aşteptare a căminului a căror situaţie a fost evaluată  din luna ....................

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

CNP

Data înregistrării cererii la cămin

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

 

Certificăm realitatea şi legalitatea datelor înscrise şi ne asumăm întreaga răspundere în utilizarea creditelor primite numai pentru destinaţia solicitata.

 

Nume contractor,

...................................

 

Funcţie,

...................................

 

Director cămin,

...................................

 

Şef compartiment financiar-contabil cămin,

......................................................

 

FORMATUL Nr. 7

la metodologie

 

...................................

(Antet solicitant)

Denumire solicitant ...................................

Număr contract de finanţare ...................................

 

LISTA

personalului de specialitate angajat în vederea îndeplinirii Indicatorului raport personal de specialitate/total angajaţi

 

Nr. crt.

Numele şi prenumele

CNP

Data angajării

Observaţii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Total

 

 

 

 

 

Certificăm realitatea şi legalitatea datelor înscrise şi ne asumăm întreaga răspundere în utilizarea creditelor primite numai pentru destinaţia solicitată.

 

Nume contractor,

...................................

 

Funcţie,

...................................

 

Director cămin,

...................................

 

Şef compartiment financiar-contabil cămin,

......................................................

 

FORMATUL Nr. 8

la metodologie

 

GRILA DE EVALUARE

 

Denumirea solicitantului şi căminului pentru persoane vârstnice ...................................................

 

Etapa 1. - Verificarea respectării termenului de depunere a dosarului

 

Nr. /data înregistrare MMFPSPV:

Rezultatul etapei6:

Dosarul a fost depus până la data de 22 august, procesul de evaluare continuă                    

Dosarul nu a fost depus în termen, procesul de evaluare este sistat                           

 

Membrii comisiei (numele şi prenumele)

Semnătura

Data

 

 

 

 

 

 

 

 

6 Se bifează.

 

Etapa 2. - Verificarea dosarului de solicitare a finanţării

 

Tipul documentului

Rezultatul verificării7

Observaţii 8

DA

NU

a) cererea de solicitare a finanţării, conform modelului prevăzut în formatul nr. 1 la Metodologia de evaluare, de selectare şi de finanţare a cererilor de finanţare prin programul de interes naţional „Creşterea calităţii vieţii persoanelor vârstnice din căminele pentru persoane vârstnice”, aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 1.343/2016 (metodologie), original;

 

 

 

b) hotărârea consiliului judeţean/consiliului local/consiliului local de sector al municipiului Bucureşti/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în original, care trebuie să cuprindă date referitoare la:

 

 

 

1. asumarea asigurării sustenabilităţii şi continuităţii serviciilor acordate de cămin, pentru anul 2016 şi anul 2017, ţinând cont de următoarele elemente: capacitatea acestuia, gradul de ocupare pe grade de dependenţă, surse posibile de finanţare conform legii, posibilitatea încheierii de parteneriate pentru servicii rezidenţiale de interes intercomunitar, posibilitatea atragerii de voluntari etc. În acest sens, solicitantul prezintă un plan de soluţii pentru asigurarea sustenabilităţii; planul de soluţii pentru asigurarea sustenabilităţii are în vedere inclusiv menţinerea/respectarea indicatorilor de eficienţă din punctul de vedere al resursei umane, capacităţii şi gradului de ocupare. Planul va fi anexă la hotărâre;

 

 

 

2. costul mediu lunar de întreţinere în cămin pentru anul 2016, aprobat potrivit legii, pe grade de dependenţă:

 

 

 

3. bugetul de funcţionare a căminului pentru anul 2016, pe surse de finanţare:

 

 

 

4. capacitatea căminului pentru persoane vârstnice, numărul persoanelor aflate pe lista de aşteptare, numărul de beneficiari;

 

 

 

5. situaţia numărului de persoane care locuiesc în cămin, pe grade de dependenţă;

 

 

 

c) regulamentul de organizare şi funcţionare al căminului, revizuit potrivit regulamentului-cadru prevăzut în anexa nr. 1 la Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, aşa cum a fost aprobat prin hotărârea consiliului local/judeţean, în copie;

 

 

 

d) organigrama căminului pentru persoane vârstnice, aprobată prin hotărârea consiliului local/judeţean, în copie; organigrama trebuie să cuprindă, în detaliu, posturile vacante;

 

 

 

e) statul de funcţii, în copie, incluzând şi situaţia posturilor vacante;

 

 

 

f) dovada anunţului public prin care îşi manifestă disponibilitatea de a colabora cu voluntari potrivit art. 9 alin, (2) din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, pentru activităţile şi serviciile prevăzute la modulul III „Activităţi/servicii (Standardele 1-6), din Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice, prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014, cum ar fi: recuperare, reabilitare, activităţi de socializare etc. în copie

 

 

 


7 Se bifează.

8 Este obligatoriu a se completa pentru rezultatul NU.

 

Rezultatul etapei:

1. Se solicită completarea şi, după caz, modificarea documentelor; se consemnează data şi conţinutul e-mailului/adresei, inclusiv convorbirile telefonice.

2. Se solicită clarificări; se consemnează data şi conţinutul e-mailului/adresei, inclusiv convorbirile telefonice.

3. Se respinge cererea de finanţare.

 

Membrii comisiei (numele şi prenumele)

Semnătura

Data

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Etapa 3. - Verificarea eligibilităţii solicitărilor de finanţare

 

Este eligibilă solicitarea de finanţare pentru căminul pentru persoane vârstnice care la data depunerii cererii de finanţare îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

Documentul analizat

Rezultatul verificării9

Observaţii10

DA

NU

a) are personalitate juridică, funcţionează deja şi deţine licenţă de funcţionare, licenţă de funcţionare provizorie sau certificat de acreditare eliberat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi â Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii sociale, cu modificările ulterioare, a cărui valabilitate a fost prelungită în condiţiile prevederilor art. 35 din Legea nr. 197/2012, cu respectarea prevederilor pct. 1.4. Sumele alocate pentru program din metodologie;

constatată de comisia de evaluare şi selecţionarea prin consultarea registrelor administrate de MMFPSPV 11

 

 

 

b) are cel puţin 60% din locuri ocupate12;

hotărârea consiliului local/consiliului judeţean

 

 

 

c) face dovada că are nevoie de personal de specialitate suplimentar faţă de cel pe care îl deţine, motivat de faptul că raportul personalului de specialitatea din total angajaţi este sub 60%; are posturi vacante de specialişti, potrivit organigramei aprobate prin hotărâre a consiliului local/judeţean.13

Nu sunt eligibile căminele care au personalul administrativ, care asigură activităţile auxiliare serviciului social: aprovizionare, mentenanţă, achiziţii etc., supranormat faţă de raportul angajat/beneficiar de 1/10 pentru vârstnicii îngrijiţi în secţii pentru persoane independente, respectiv raportul angajat/beneficiar este de 1/2 pentru persoane vârstnice îngrijite în secţiile pentru persoane dependente şi semidependente şi faţă de raportul de 60% personal de specialitate din totalul personalului;

situaţia posturilor vacante; organigrama, statul de funcţii

 

 

 

d) face dovada că a realizat demersurile de atragere a voluntarilor pentru activităţile şi serviciile prevăzute la modulul III „Activităţi/servicii (Standardele 1-6), din „Standardele minime de calitate pentru serviciile sociale cu cazare organizate ca centre rezidenţiale destinate persoanelor vârstnice, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr. 2.126/2014, cum ar fi: recuperare, reabilitare, activităţi de socializare etc.

anunţ şi orice alt document prezentat în acest sens: contracte de voluntariat etc.

 

 

 

 

Rezultatul etapei14: .......................................................

 

Solicitarea de finanţare îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, procesul de evaluare continu㠁

Solicitarea de finanţare nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate, procesul de evaluare înceteaz㠁

 

Membrii comisiei (numele şi prenumele)

Semnătura

Data

 

 

 

 

 

 

 


9 Se bifează.

10 Este obligatoriu a se completa pentru rezultatul NU.

11 Comisia de evaluare poate solicita informaţii compartimentului/compartimentelor de acreditare din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

12 Nu este aplicabilă solicitărilor de finanţare prevăzute la pct. 3.2.2 din metodologie.

13 Idem.

14 Se bifează.

 

Etapa 4.1. - Evaluarea încadrării activităţilor prevăzute în cererea de finanţare cu activităţile şi indicatorii de calitate şi eficienţă prevăzuţi în program

 

 

Rezultatul verificării15

Observaţii16

DA

NU

a) revizuirea planurilor de intervenţie/planurilor individualizate de asistenţă şi îngrijire;

 

 

 

b) implementarea măsurilor prevăzute în planurile individualizate de asistenţă şi îngrijire şi asistenţă;

 

 

 

c) implementarea metodei managementului de caz pentru persoanele rezidente în cămin;

 

 

 

d) implementarea metodei managementului de caz pentru persoanele aflate pe lista de aşteptare.

 

 

 

 

Etapa 4.2. - Evaluarea încadrării rezultatelor prevăzute în cererea de finanţare cu activităţile şi indicatorii de calitate şi eficienţă prevăzuţi în program

 

 

Rezultatul verificării17

Observaţii 18

DA

NU

a) creşterea ponderii personalului de specialitate din totalul personalului din căminele pentru persoanele vârstnice la 60%;19

 

 

 

b) reducerea numărului cererilor în aşteptare pentru internarea în căminele pentru persoanele vârstnice:

 

 

 

c) creşterea numărului persoanelor vârstnice, rezidente în cămine, evaluate ca independente din punctul de vedere al autonomiei fizice, psihice şi mentale, al persoanelor integrate în familie/în comunitate/cu viaţă socială activă;

 

 

 

d) creşterea gradului de integrare/reintegrare în comunitate a persoanelor vârstnice rezidente în căminele pentru persoane vârstnice prin reluarea/menţinerea contactelor sociale sau, după caz, revenirea în familie şi în comunitate:

 

 

 

e) scurtarea perioadei de aşteptare pentru persoanele vârstnice, cu prioritate, prin identificarea soluţiilor alternative de îngrijire în comunitate/la domiciliul propriu.

 

 

 

 

Rezultatul etapei20: .......................................................

Justificarea propunerii comisiei: .......................................................

 

Membrii comisiei (numele şi prenumele)

Semnătura

Data

 

 

 

 

 

 

 


15 Se bifează.

16 Este obligatoriu a se completa pentru rezultatul NU.

17 Se bifează.

18 Este obligatoriu a se completa pentru rezultatul NU.

19 Nu sunt aplicabile solicitărilor de finanţare prevăzute la pct. 3.2.2 din metodologie.

20 Se bifează.

 

Etapa 5. - Propunerea sumei acordate prin program

 

 

Cheltuieli cu personalul de specialitate care a ocupat posturile vacante 21

Alte cheltuieli curente de funcţionare 22

Număr estimat de beneficiari, dar nu mai mult de capacitate

Suma solicitată 23

Suma propusă pentru aprobare 24

 

 

 

09.16

10.16

11.16

 

 

Solicitare de finanţare potrivit 3.2.1. din metodologie

Minimum 595 lei, dar nu mai mult de 991 lei, respectiv 60% din totalul sumei solicitate

Maximum 396 lei, respectiv 40% din totalul sumei solicitate

 

 

 

 

 

Solicitare de finanţare potrivit 3.2.2. din metodologie

Nu este cazul

396 lei

100% din totalul sumei solicitate

 

 

 

 

 

 

Justificarea propunerii comisiei: .......................................................

 

Membrii comisiei (numele şi prenumele)

Semnătura

Data

 

 

 

 

 

 

 


21 23784 lei/12=1982: 1982 lei*30/100.

22 23784 lei/12=19821982 lei “20/100.

23 Cu respectarea algoritmului de calcul prevăzut în metodologie şi, în cazul solicitărilor de finanţare prevăzute la pct. 3.2.2. din metodologie, cu respectarea ponderii minimum 30% cheltuieli cu personalul de specialitate, maximum 20% cheltuieli cu ale cheltuieli de funcţionare.

24 Idem.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.