MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 639/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 639         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Vineri, 19 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1), art. 63 şi art. 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Decizia nr. 400 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

310. - Ordin al preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc pentru modificarea Ordinului preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc nr. 141/2013 privind aprobarea modelelor utilizate de personalul din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc pentru legitimaţia de serviciu, insignă, ordinul de serviciu permanent, procesul-verbal, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi chitanţier

 

365. - Ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor nr. 172/2015 privind selecţia experţilor în domeniul de activitate al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

 

877. - Ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0175 Pădurea Tălăşmani şi al ariei naturale protejate Pădurea Tălăşmani, cod 2.408

 

884. - Ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale privind înregistrarea furnizorilor şi a soiurilor şi lista comună a soiurilor care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 395

din 14 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55 alin. (1), art. 63 şi art. 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

 

Mona-Maria Pivniceru - preşedinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel-Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronea.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55, art. 63 şi art. 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Ştefan Tănase în Dosarul nr. 4.114/100/2012 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 77D/2016.

2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei. Lipsesc părţile Casa Naţională de Pensii Publice şi Casa Judeţeană de Pensii Maramureş, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul autorului excepţiei, care arată că a solicitat să i se acorde pensia în anul 2011 şi că a lucrat în condiţii încadrate în grupa a II-a de muncă. De asemenea, arată că a lucrat 2 ani în Libia, timp în care i s-a acordat o perioadă contributivă suplimentară faţă de cea efectiv lucrată. Având în vedere condiţiile în care a lucrat şi perioadele de stagiu suplimentar dobândite, printr-un calcul cumulativ al acestora consideră că îndeplineşte condiţiile legale pentru obţinerea dreptului la pensie. Or, casa de pensii nu i-a acordat pensia şi nu a ţinut cont de faptul că a lucrat în grupa a II-a de muncă şi nici de perioada lucrată în Libia. A contestat această decizie şi a formulat excepţia de neconstituţionalitate prin care critică art. 63 din Legea nr. 263/2010, întrucât nu permite luarea în calcul la stabilirea pensiilor a beneficiilor obţinute ca urmare a desfăşurării muncii în grupa a II-a de muncă. Prin urmare, consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât unii pensionari sunt lipsiţi de drepturi, în timp ce alţii beneficiază de pensii speciale. De asemenea, arată că sunt neconstituţionale şi dispoziţiile art. 66 şi art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. În acest sens, arată că nicio lege din prezent nu poate duce la anularea drepturilor obţinute la data când a desfăşurat munca. În concluzie, solicită Curţii Constituţionale să constate neconstituţionalitatea textelor de lege criticate.

4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, în acest sens arată că dispoziţiile de lege criticate se aplică tuturor persoanelor, după intrarea lor în vigoare, şi nu drepturilor la pensie dobândite anterior.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

5. Prin încheierea din 29 martie 2013, pronunţată în Dosarul nr. 4.114/100/2012, Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 55, 63 şi 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Excepţia a fost ridicată de Ştefan Tănase, cu prilejul soluţionării contestaţiei pe care a formulat-o împotriva deciziei de pensionare.

6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât nu permit cumularea beneficiului ieşirii la pensie anticipat cu cel al altor beneficii referitoare la condiţiile de pensionare acordate de lege, în considerarea caracteristicilor activităţii desfăşurate de asigurat. De asemenea, arată că dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale, deoarece interzic reducerea vârstei de pensionare pentru cei care au lucrat în condiţii deosebite şi speciale, dar care nu au stagiu complet de cotizare de 35 de ani. Totodată, susţine că reducerea vârstei de pensionare trebuie să se facă în baza legilor existente la data la care a lucrat în condiţii deosebite şi speciale.

7. Tribunalul Maramureş - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

8. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

9. Guvernul arată că dispoziţiile de lege criticate nu reglementează retroactiv, ci doar stabilesc drepturi pentru persoane care, la un moment dat, s-au aflat şi au lucrat în anumite condiţii. De asemenea, arată că egalitatea în drepturi a cetăţenilor nu presupune uniformitate, astfel că pot fi instituite tratamente juridice distincte pentru anumite categorii de persoane sau grupuri, dacă există o justificare obiectivă şi rezonabilă.

10. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, întrucât se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, după intrarea în vigoare a acestora, şi nu drepturilor la pensie obţinute anterior, având, astfel, domeniul lor propriu de aplicare. Legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, să reglementeze reducerea vârstelor standard de pensionare în anumite situaţii, precum şi cumularea cu alte reduceri prevăzute de Legea nr. 263/2010 sau de alte acte normative.

11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

13. Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 55, 63 şi 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 55 din Legea nr. 263/2010, autorul excepţiei critică doar primul alineat al acestui articol, astfel că analiza de constituţionalitate va viza doar acest alineat. De asemenea, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate sunt cele în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale, respectiv data de 29 martie 2013. Dispoziţiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabilesc cu cât se reduce vârsta legală de pensionare, în condiţiile realizării unui stagiu complet de cotizare, dacă: asiguratul a lucrat în condiţii deosebite de muncă; în alte condiţii de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) şi în condiţii speciale prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010; precum şi în situaţia în care a fost privat de libertate, a fost deportat în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau a fost luat prizonier, pentru acele persoane cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat. Dispoziţiile art. 63 şi 66 din Legea nr. 263/2010 stabilesc că, la acordarea pensiei anticipate, respectiv la acordarea pensiei anticipate parţiale, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 65 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

14. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, cu excepţia legii penate sau contravenţionale mai favorabile şi ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor.

15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică imposibilitatea cumulării beneficiilor care se acordă pentru faptul că a desfăşurat munca în condiţii deosebite şi condiţii speciale cu reducerea vârstei standard de pensionare în cazul în care solicită acordarea pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parţiale. Astfel, în opinia sa, beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare se obţine la data desfăşurării activităţii în condiţiile mai sus amintite şi nu poale fi limitat de legea în vigoare la data pensionării.

16. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că dreptul la pensie, ca şi dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecţie socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile şi condiţiile concrete în care asiguraţii pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora şi regulile derogatorii pentru situaţii deosebite, precum şi modul de calcul al pensiilor, în acest sens, este şi Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. Prin dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a stabilit cerinţe generale obligatorii de vârstă şi stagiu de cotizare pentru femei şi bărbaţi în vederea obţinerii dreptului la pensie. De la aceste condiţii generale sunt instituite o serie de excepţii care au în vedere condiţiile în care asiguraţii au desfăşurat activitatea. Prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a statuat că „în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce priveşte calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite ori speciale de muncă şi care beneficiază de vârste de pensionare şi stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferenţiat îl constituie condiţiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfăşurat activitatea.”

17. În acelaşi timp, legiuitorul a instituit posibilitatea pentru toţi asiguraţii care au realizat un stagiu complet de cotizare de a ieşi la pensie anticipat, la o vârstă redusă cu până la 5 ani faţă de vârsta legală de pensionare. Potrivit dispoziţiilor art. 62-64 din Legea nr. 263/2010, în cazul solicitării pensiei anticipate, asiguratul trebuie să fi realizat un stagiu complet de cotizare, precum şi un stagiu suplimentar de cel puţin 8 ani, însă cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă. În cazul pensiei anticipate parţiale, reglementate de art. 65-67 din acelaşi act normativ, asiguratul care a realizat un stagiu complet de cotizare, precum şi cel care a depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani are dreptul de a se pensiona cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, dar cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă care s-ar fi cuvenit, prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

18. Pensionarea anticipată reprezintă, prin urmare, un beneficiu acordat de legiuitor asiguraţilor în ceea ce priveşte condiţiile de pensionare, beneficiu care instituie o derogare de la cerinţele generale referitoare la vârsta standard de pensionare. Aşa cum s-a arătat mai sus, legiuitorul este liber să stabilească condiţiile acordării acestui beneficiu. De altfel, aşa cum reiese din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, raţiunile pentru care legiuitorul a interzis beneficiul reducerii vârstei de pensionare având temeiuri diferite este acela că, în esenţă, se urmăreşte păstrarea naturii dreptului la pensie, care este conceput ca un drept care se acordă persoanelor după realizarea unui anumit stagiu de cotizare şi împlinirea unei vârste dincolo de care capacitatea de muncă a persoanei se prezumă că este redusă. Astfel, aşa cum s-a arătat prin Decizia nr. 1.313 din 14 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011, „o reducere excesivă a acestei vârste ar avea ca efect însăşi renunţarea la raţiunea acordării dreptului la pensie.”

19. Cât priveşte susţinerea referitoare la caracterul retroactiv al dispoziţiilor de lege criticate, respectiv cea potrivit căreia beneficiul reducerii vârstei standard de pensionare se obţine la data desfăşurării activităţii în condiţiile mai sus amintite şi nu poate fi limitat de legea în vigoare la data pensionării, Curtea reţine, în acord cu cele statuate prin Decizia nr. 435 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 din 9 decembrie 2013, că „vârsta de pensionare, precum şi celelalte condiţii ale obţinerii dreptului la pensie aplicabile unei persoane sunt cele prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.” Prin urmare, stabilirea condiţiilor de pensionare în funcţie de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie nu poate fi privită ca având efecte retroactive, ce aduc atingere unor drepturi legal câştigate anterior, de vreme ce, până la acel moment, asiguratul nu a avut un drept dobândit asupra unor condiţii de pensionare anume.

20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan Tănase în Dosarul nr. 4.114/100/2012 al Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 55 alin. (1), art. 63 şi art. 66 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Maramureş - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 iunie 2016.

 

PREŞEDINTE,

Praf. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 400

din 15 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Puskás Valentin Zoltán - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de excepţie ridicată de Matei Cristian Flaviu în Dosarul nr. 6.523/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.287D/2015 şi de Constantin Pănescu în Dosarul nr. 23.032/280/2013 al Tribunalului Argeş - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 61D/2016. Dezbaterile au avut loc la data de 12 aprilie 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, şi a domnului avocat Vasile Pantea din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar, în calitate de apărător al autorului excepţiei Constantin Pănescu, dată la care Curtea a dispus conexarea Dosarului nr. 61D/2016 la dosarul nr. 1.287D/2015, care a fost primul înregistrat, şi, constatând că nu este întrunită majoritatea prevăzută la art. 6 teza a două şi art. 51 alin. (1) teza a două din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în temeiul art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 şi art. 56 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a dispus redeschiderea dezbaterilor pentru data de 5 mai 2016. Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 5 mai 2016, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă, şi în prezenţa reprezentantului legal al autorului excepţiei Constantin Pănescu, domnul avocat Dominic Pop din cadrul Baroului Bucureşti, cu delegaţie la dosar, şi au fost consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea, având în vedere documentele depuse şi pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei şi în vederea obţinerii de la alte autorităţi publice a unor documente necesare pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, în temeiul art. 57 şi art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a amânat succesiv pronunţarea pentru 24 mai 2016 şi 15 iunie 2016.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

2. Prin încheierile din 2 iunie 2015 şi 10 decembrie 2015, pronunţate în dosarele nr. 6.523/30/2014 şi nr. 23.032/280/2013, Tribunalul Timiş - Secţia penală şi Tribunalul Argeş - Secţia penală au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, excepţie ridicată de Matei Cristian Flaviu şi Constantin Pănescu în dosarele cu numărul de mai sus având ca obiect soluţionarea unor cauze penale în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000.

3. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii susţin că prevederile legale menţionate sunt neconstituţionale, întrucât sintagma „un folos necuvenit” lipseşte de claritate, previzibilitate şi accesibilitate norma de incriminare, în condiţiile în care principiul respectării legilor şi cel al legalităţii incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte clare şi precise care să asigure atât aplicarea lor, cât şi posibilitatea persoanelor interesate de a se conforma prescripţiei legale. Aşa fiind, din moment ce legea nu defineşte noţiunea de „folos necuvenit”, norma de incriminare nu întruneşte condiţiile de claritate, previzibilitate şi accesibilitate încălcând dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, destinatarii normei neputându-şi ordona conduita în funcţie de ipoteza normativă a legii.

4. Totodată, sintagma „dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit” este neconstituţională, afectând dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) şi art. 20, precum şi dispoziţiile art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece majorează limitele de pedeapsă în orice situaţie în care s-a obţinut un folos de către funcţionarul public sau de către o altă persoană, fiind lipsit de relevanţă dacă funcţionarul nu a urmărit obţinerea (sau nu a acceptat posibilitatea obţinerii) de către el sau de către o altă persoană a unui folos în momentul încălcării îndatoririlor de serviciu.

5. În condiţiile în care textul art. 132 din Legea nr. 78/2000 majorează limitele de pedeapsă chiar şi în situaţia în care funcţionarul public nu a urmărit şi nu a acceptat ca fapta sa să genereze şi producerea unui folos (şi nu a cunoscut că acest folos urma să fie obţinut, ulterior, de către sine sau de către o altă persoană), lipsa previzibilităţii privind agravarea răspunderii penale (pedeapsa aplicată), la momentul încălcării îndatoririlor de serviciu, este evidentă.

6. Dovada lipsei de previzibilitate şi accesibilitate a art. 132 din Legea nr. 78/2000 o reprezintă, în opinia autorului, o serie de hotărâri judecătoreşti divergente, unele statuând că art. 132 din Legea nr. 78/2000 reprezintă o formă agravată a infracţiunii de abuz în serviciu reglementat de art. 297 din Codul penal, iar altele considerând-o o infracţiune autonomă, aşa încât textul de lege lasă posibilitatea interpretării discreţionare a legii penale, ceea ce determină încălcarea principiului egalităţii în faţa legii.

7. Prin urmare, aceeaşi faptă poate fi încadrată în mod arbitrar în două norme de incriminare distincte, cu pedepse şi tratamente diferite, aşa încât infracţiunea nu mai este reglementată de lege, ci de către magistraţi, aspect ce nu intră în atribuţiile acestora.

8. Tribunalul Timiş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece criteriul referitor la „foloase necuvenite” nu este unul exterior conduitei subiectului activ, întrucât între conduita ilicită a acestuia şi obţinerea pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit trebuie să existe şi să fie dovedită o legătură de cauzalitate Totodată, infracţiunea de abuz în serviciu, sub aspectul laturii subiective poate fi comisă cu intenţie directă sau indirectă, legiuitorul necondiţionând întrunirea conţinutului tipic al infracţiunii de urmărirea unui scop. În mod greşit se încearcă ataşarea cerinţei obţinerii unui folos necuvenit laturii subiective, întrucât aceasta face parte şi este analizată din punctul de vedere al laturii obiective a infracţiunii de abuz în serviciu. Acolo unde legiuitorul a condiţionat existenţa laturii subiective de săvârşirea cu intenţie directă (a se vedea art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie), a prevăzut expres săvârşirea faptei în scopul obţinerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri sau de alte foloase necuvenite.

9. Tribunalul Argeş - Secţia penală opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

11. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, cu prilejul pronunţării Deciziei nr. 1.441 din 4 noiembrie 2010, Curtea Constituţională a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 132 din Legea nr. 78/2000 (norma conţinea sintagma avantaj patrimonial sau nepatrimonial). Cu acel prilej, s-a arătat că principiul legalităţii incriminării şi cel al legalităţii pedepsei impun atât prevederea faptei, cât şi a pedepsei. Din această perspectivă, analizând prevederile contestate, nu se poate ajunge la concluzia că legea nu ar prevedea fapta sau pedeapsa. Dimpotrivă, potrivit textului legii, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute în art. 1 din lege, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Aşa fiind, prevederile criticate conţin suficiente repere pentru a se putea considera că acestea sunt previzibile şi suficient de clare în definirea faptei şi a scopului ilicit al acesteia. Mai mult, faţă de multitudinea formelor pe care o poate lua primirea unor avantaje patrimoniale sau nepatrimoniale, o normă enumerativă nu este posibilă.

12. De asemenea, Legea nr. 78/2000 a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 12 aprilie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin, (2) din Constituţia României din 1991, fiind deci o lege organică.

13. Totodată, în opinia Guvernului, prevederile legale criticate nu aduc atingere unicităţii, imparţialităţi şi egalităţii justiţiei ori înfăptuirii acesteia În numele legii.

14. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întregul ansamblu normativ din care fac parte. În acest context sintagma „folos necuvenit este uzitată şi în alte texte incriminatorii din cuprinsul Legii nr. 78/2000. De asemenea, ratificând prin Legea nr. 365/2004 Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, statul român şi-a asumat obligaţia de a incrimina corupţia agenţilor publici naţionali, conform art. 15 din Convenţie, alături de alte fapte precum „sustragerea, deturnarea sau altă folosire ilicită de bunuri de către un agent public” (art. 17), „traficul de influenţă” (art. 18) sau „abuzul de funcţii” (art. 19),

15. Din această perspectivă, analizând art. 132 din Legea nr. 78/2000 nu se poate ajunge la concluzia că legea nu întruneşte suficiente repere pentru a se putea considera că acestea sunt previzibile şi clare în definirea faptei şi a scopului ilicit al acesteia, elementul de particularizare fiind dat de realizarea certă a unei urmări imediate secundare - funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul ui folos necuvenit, astfel încât organele judiciare vor aprecia dacă în raport cu o faptă concretă sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de textul legal criticat.

16. În ce priveşte critica potrivit căreia dispoziţiile art. 132din Legea nr. 78/2000 afectează prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, Avocatul Poporului arată că principiul constituţional al egalităţii în drepturi nu are semnificaţia uniformităţii, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice pentru situaţii juridice care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justifică în mod raţional şi obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică unei categorii de persoane clar circumstanţiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispoziţiile Legii nr. 78/2000, justifică stabilirea unui tratament juridic diferit. Din analiza textului de lege criticat rezultă că se aplică fără privilegii sau discriminări, în toate situaţiile ce implică persoane enumerate la art. 1 al legii. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi.

17. Totodată, principul legalităţii incriminării şi cel al legalităţii pedepsei impun condiţia prevederii în lege atât a faptei, cât şi a pedepsei. Din această perspectivă, analizând textul criticat nu se poate ajunge la constatarea că legea nu ar prevedea fapta sau pedeapsa. Dimpotrivă, norma legală reglementează cazurile de infracţiune de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. Pedeapsa se stabileşte prin majorarea limitelor speciale cu o treime. Aşa fiind, prevederile legale criticate conţin suficiente repere pentru a se considera suficient de clare şi previzibile în definirea faptei şi a pedepsei.

18. O eventuală critică sub aspectul interpretării şi aplicării diferite a normei criticate nu poate constitui temei pentru constatarea neconstituţionalităţii unor texte legale. Curtea Constituţională judecă numai în drept, posibilele hotărâri judecătoreşti divergente date În aplicarea unui text de lege excedând competenţei acesteia. În acest sens sunt şi prevederile art. 126 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”. Totodată, aspectele legate de interpretarea şi aplicarea neunitară a legii de către instanţele judecătoreşti intră în atribuţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin mecanismul recursului în interesul legii.

19. În sfârşit, în ce priveşte critica formulată prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) din Legea fundamentală, Avocatul Poporului apreciază că nu poate fi reţinută. Astfel, Legea nr. 78/2000 cuprinde incriminarea unor fapte ca infracţiuni, motiv pentru care, conform rigorilor constituţionale, se impune ca legea să fie organică. Or, actul normativ criticat a fost adoptat cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţie, iar la data respectivă era în vigoare Constituţia din 1991, care prin art. 74 alin. (1) reglementa adoptarea legilor organice.

20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii, documentele depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, astfel cum au fost modificate prin art. 79 pct. 9, titlul II, din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, care au următorul conţinut: „în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.*

23. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principul respectării legilor, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, art. 20 referitor la Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalităţii pedepsei, art. 73 alin. (3) lit. h) referitor la reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi regimului lor de executare şi art. 124 alin. (1) şi (2) referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi a justiţiei şi la înfăptuirea ei în numele legii, precum şi art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la legalitatea incriminării.

24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că principiul legalităţii incriminării şi cel al legalităţii pedepsei impun exigenţa prevederii în lege atât a faptei, cât şi a pedepsei. Din această perspectivă, analizând textul art. 132 din Legea nr. 78/2000, Curtea constată că nu se poate ajunge la concluzia că legea nu prevede fapta sau pedeapsa. Dimpotrivă, infracţiunea de abuz în serviciu şi infracţiunea de uzurpare a funcţiei, se pedepseşte cu o pedeapsă majorată cu o treime dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Aşa fiind, dispoziţiile legale criticate conţin suficiente repere pentru a se putea considera că sunt previzibile şi suficient de clare în definirea faptei şi a scopului ilicit al acesteia, în consecinţă, sub acest aspect, excepţia urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. Totodată, previzibilitatea unei norme presupune că destinatarul acesteia are reprezentarea unei astfel de calităţi în virtutea căreia este obligat să-şi modeleze conduita. În acest sens, noţiunea de folos necuvenit utilizată de legiuitor nu are un caracter echivoc, întrucât îşi are explicaţiile doctrinare conturate de-a lungul anilor şi reflectă faptul că folosul astfel obţinut este „legal nedatorat”, are caracter de retribuţie, constituind o plată ori răsplată în vederea determinării unui act explicit, un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate al subiectului activ al infracţiunilor de abuz în serviciu ori de uzurpare a funcţiei. De altfel, câtă vreme ubi lex non distinguitr nec nos distinguere debemus, atunci folosul presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, împrumuturi, premii, prestaţii de servii în mod gratuit, angajarea, promovarea în serviciu, dar şi avantaje nepatrimoniale, cu condiţia ca acestea să fie legal nedatorate. În plus, noţiunea nu este nouă, regăsindu-se în activul legislaţiei şi în art. 11 din Legea nr. 78/2000.

25. De asemenea, sintagma este folosită şi de instrumentele internaţionale sens în care, potrivit Convenţiei penale cu privire la corupţie, adoptată de Consiliul Europei la 27 ianuarie 1999, la Strasbourg, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 30 ianuarie 2002, fiecare parte - stat semnatar al convenţiei, adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infracţiune, conform dreptului său intern, atunci când s-a săvârşit cu intenţie, fapta de a propune, de a oferi sau de a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit unuia dintre agenţii săi publici sau persoanei membre a unei adunări publice naţionale care exercită puteri legislative sau administrative, pentru el sau pentru altcineva, pentru ca acesta să îndeplinească ori să se abţină de la îndeplinirea unui act în exerciţiul funcţiilor sale (corupţia activă) sau fapta unuia dintre agenţii săi publici de a solicita sau de a primi, direct ori indirect, orice folos necuvenit pentru el sau pentru altcineva ori de a accepta oferta sau promisiunea cu scopul de a îndeplini ori de a se abţine să îndeplinească un act în exercitarea funcţiilor sale (corupţia pasivă) (a se vedea Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 29 ianuarie 2014, pct. Vl.2.1.). Totodată şi art. 15, art. 16, art. 18, art. 19 şi art. 25 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei adoptată la New York la 31 octombrie 2003, semnată de România la Merida la 9 decembrie 2003 şi ratificată prin Legea nr. 365/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 5 octombrie 2004, utilizează noţiunea de folos necuvenit, sens în care fiecare stat parte adoptă măsurile legislative şi alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru a atribui caracterul de infracţiune, în cazul în care actele au fost săvârşite cu intenţie, faptelor referitoare la corupţia agenţilor publici naţionali, la corupţia agenţilor publici străini şi a funcţionarilor organizaţiilor publice internaţionale, la traficul de influenţă, la abuzul de funcţii, la corupţia în sectorul privat şi la obstrucţionarea bunei funcţionări a justiţiei. Tot astfel, Convenţia civilă asupra corupţiei adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999 şi ratificată de România prin Legea nr. 147/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2002, utilizează în definirea corupţiei noţiunea de „avantaj necuvenit”.

26. Mai mult, incriminarea urmăreşte deopotrivă atât sancţionarea încălcării normelor legale care conferă temei şi justificare obţinerii unor foloase, cât şi a modului de exercitare a atribuţiilor de serviciu, respectiv când funcţionarul public nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos. Prin urmare, nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), art. 23 alin. (1), precum şi cele ale art. 20 raportat la art. 7 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

27. De asemenea, principiul constituţional al egalităţii nu are semnificaţia uniformităţii, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru situaţii care sunt diferite, În cazul în care aceasta se justifică în mod raţional şi obiectiv. Or, Legea nr. 78/2000 constituie o reglementare specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire şi sancţionare a faptelor de corupţie şi se aplică unei categorii de persoane clar circumstanţiate de legiuitor încă din primul articol al legii. Statutul juridic diferit al acestor persoane, din perspectiva scopului urmărit de legiuitor prin dispoziţiile Legii nr. 78/2000, justifică stabilirea unui tratament juridic diferit, cum este şi incriminarea mai severă a infracţiunilor de abuz în serviciu şi infracţiunilor de uzurpare a funcţiei. Astfel fiind, şi întrucât textul de lege criticat se aplică, fără privilegii sau discriminări, în toate situaţiile ce implică persoane dintre cele arătate la art. 1 al legii, nu se poate susţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi ori a principiului referitor la unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea justiţiei. De altfel, împrejurarea că unele instanţe de judecată aplică diferit dispoziţiile legale criticate, considerându-le o formă agravată a infracţiunii de abuz în serviciu sau o infracţiune autonomă nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, deoarece, în acord cu art. 124 alin. (1) şi (2) din Constituţie, în procesul de înfăptuire a justiţiei instanţele judecătoreşti interpretează în mod automat legea, interpretarea fiind o fază/condiţie sine qua non procesului de aplicare a legii. Celelalte critici ale autorilor excepţiei au în vedere modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale criticate. Or, eventualele abuzuri ale organelor judiciare ce ţin de caracterul autonom sau nu al infracţiunii contestate nu pot fi convertite în motive de neconstituţionalitate şi, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanţa de contencios constituţional, fiind de competenţa instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. În plus, infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 este, aşa cum însuşi legiuitorul a definit-o, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţia. Aşa fiind, Curtea constată că nu poate fi primită nici critica referitoare la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi art. 124 alin. (1) şi (2).

28. În ce priveşte susţinerea afectării dispoziţiilor constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h) referitor la reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi regimului lor de executare, Curtea constată că autorul excepţiei s-a limitat doar la menţionarea lui, fără a arăta în mod concret în ce constă contrarietatea reclamată. Or, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie scrise şi motivate. De altfel, reglementarea astfel criticată a fost instituită prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, lege care a fost adoptată cu majoritatea cerută legilor organice şi cu respectarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Matei Cristian Flaviu în Dosarul nr. 6.523/30/2014 al Tribunalului Timiş - Secţia penală şi de Constantin Pănescu în Dosarul nr. 23.032/280/2013 al Tribunalului Argeş - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia penală şi Tribunalului Argeş Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 iunie 2016.

PREŞEDINTE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Afrodita Laura Tutunaru

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

GUVERNUL ROMÂNIEI

OFICIUL NAŢIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC

 

ORDIN

pentru modificarea Ordinului preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc nr. 141/2013 privind aprobarea modelelor utilizate de personalul din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc pentru legitimaţia de serviciu, insignă, ordinul de serviciu permanent, procesul-verbal, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi chitanţier

 

Având în vedere dispoziţiile:

- Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

- art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

- Art. 118 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare;

- Referatul de aprobare nr. 37.228 din data de 9 august 2016 emis de către Serviciul Juridic şi Contencios Administrativ şi aprobat de preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc,

în temeiul dispoziţiilor:

- art. 1 alin. (8) şi art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc emite următorul ordin:

Art. I. - Ordinul preşedintelui Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc nr. 141/2013 privind aprobarea modelelor utilizate de personalul din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc pentru legitimaţia de serviciu, insignă, ordinul de serviciu permanent, procesul-verbal, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor şi chitanţier, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 28 august 2013, se modifică după cum urmează:

1. Anexa nr. 4 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

2. Anexa nr. 5 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. - Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc,

Cristinela Odeta Nestor

 

Bucureşti, 9 august 2016.

Nr. 310.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 4 la Ordinul nr. 141/2013)

 

 

Sigla

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

 

OFICIUL NAŢIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC

 

ONJN

Adresa: Calea Victoriei nr. 9, sectorul 3, Bucureşti

Seria: ONJN/DGSC/A Nr. ........

 

PROCES-VERBAL

 

Încheiat astăzi, ziua ............ luna ............ anul ............, în ..............................................

A. Subsemnaţii, ..................................................................................................................

având funcţia de ................................................................. la Direcţia generală de supraveghere şi control din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, în temeiul prevederilor: Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, a legitimaţiilor nr. ............ şi a ordinelor de serviciu nr. ............, am efectuat un control la:

 

A1. Persoana juridică .............................................., cu sediul în .............................................., str. .............................................. nr. ......, bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul (judeţul) .............................................., telefon .............................................., înmatriculată la

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J/.............../...............,  C.U.I .............................................., cod CAEN .............................................., ramura de activitate .............................................. .

 

A2. Operatorul economic controlat a fost reprezentat de .............................................., în calitate de .............................................., având domiciliul stabil în .............................................., str. .............................................. nr. ......, bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul (judeţul) .............................................., telefon .............................................., legitimat cu ......, seria ........, nr. ............................................., eliberat de ............................................., la data de ............................................., CNP ............................................. .

 

B. Persoana fizică ............................................., având domiciliul stabil în .............................................., str. .............................................. nr. ......, bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul (judeţul) .............................................., telefon .............................................., legitimat cu ......, seria ........, nr. ............................................., eliberat de ............................................., la data de ............................................., CNP ............................................. .

 

C. Locul de desfăşurare a controlului .............................................

D. Obiectivele controlului .............................................

E. Constatările verificărilor sunt înscrise în cele file ...... care fac parte integrantă din prezentul proces-verbal.

Pe timpul controlului nu au fost produse pagube operatorului economic verificat. Controlul s-a desfăşurat în intervalul orar ........................

Cu privire la modul în care s-a efectuat controlul şi asupra celor constatate şi consemnate în prezentul proces-verbal, persoanele prezente nu au de făcut/au de făcut următoarele obiecţiuni:

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

 

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 exemplare, din care un exemplar a fost înmânat reprezentantului operatorului economic, şi a fost înregistrat în Registrul unic de control la poziţia

 

Inspectori,

Operator economic,

Martor,

.............................................

.............................................

.............................................

 

 

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

 

OFICIUL NAŢIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC

 

 

Adresa: Calea Victoriei nr. 9, sectorul 3, Bucureşti

Seria: ONJN/DGSC/A Nr. ........

 

 

 

 

Inspectori,

Operator economic,

Martor,

.............................................

.............................................

.............................................

 

ANEXA Nr. 2

(Anexa nr. 5 la Ordinul nr. 141/2013)

 

- FAŢĂ –

 

Sigla

GUVERNUL ROMÂNIEI

 

 

OFICIUL NAŢIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC

 

ONJN

Adresa: Calea Victoriei nr. 9, sectorul 3, Bucureşti

Seria: ONJN/DGSC/A Nr. ........

 

PROCES-VERBAL

de constatare şi sancţionare a contravenţiilor

 

Încheiat astăzi, ziua ............ luna ............ anul ............, în ..............................................

A. Subsemnaţii, ..................................................................................................................

având funcţia de .................................................................  la Direcţia generală de supraveghere şi control din cadrul Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, în temeiul prevederilor: Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2013, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi în baza dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, a legitimaţiilor nr. ............ şi a ordinelor de serviciu nr. ............, în urma controlului efectuat în ziua ............ luna ............ anul ............, ora ............, la:

 

A1. Persoana juridică .............................................., având domiciliul stabil în .............................................., str. .............................................. nr. ......, bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul (judeţul) .............................................., telefon .............................................., legitimată cu ......, seria ........, nr. ............................................., eliberat de ............................................., la data de ............................................., CNP ............................................. .

 

A2. Persoana juridică .............................................., cu sediul în .............................................., str. .............................................. nr. ......, bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul (judeţul) .............................................., înmatriculată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu nr. J/.............../...............,  C.U.I .............................................., reprezentată de: (numele şi prenumele) ............................................., ocupaţia ............................................., locul de muncă ............................................., domiciliat(ă) în .............................................., str. .............................................. nr. ......, bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul (judeţul) .............................................., telefon .............................................., legitimată cu ......, seria ........, nr. ............................................., eliberat de ............................................., la data de ............................................., CNP ............................................. .

am constatat:*

 

La data(ele) de mai jos au fost săvârşite următoarele fapte:

1. .................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

2. .................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

3. .................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

Faptele de mai sus constituie contravenţii prevăzute la:

1. art. .......... din .............................................. şi se sancţionează, conform art. ..........  din .............................................., cu amendă în sumă de ............. lei;

2. art. .......... din .............................................. şi se sancţionează, conform art. ..........  din .............................................., cu amendă în sumă de ............. lei;

3. art. .......... din .............................................. şi se sancţionează, conform art. ..........  din .............................................., cu amendă în sumă de ............. lei;

în sumă totală de lei.

De săvârşirea acestor fapte se face vinovat contravenientul ............................................. menţionat la lit. A1/A2.

 

Inspectori,

Operator economic,

Martor,

.............................................

.............................................

.............................................

 

- VERSO -

Contravenientul nu este de faţă [ ]/refuză [ ]/nu poate semna [ ], împrejurarea fiind confirmată de martorul (numele şi prenumele) .............................................., domiciliat(ă) în .............................................., str. .............................................. nr. ......, bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul (judeţul) .............................................., legitimat(ă) cu ......, seria ........, nr. ............................................., CNP ............................................. .

Motivele pentru care procesul-verbal a fost încheiat în lipsă de martori:

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

Alte menţiuni:

Cu privire la cele constatate şi consemnate în prezentul proces-verbal, contravenientul a luat cunoştinţă de faptul că are dreptul la obiecţiuni şi nu a formulat/a formulat următoarele obiecţiuni:

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

În conformitate cu art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, contravenientul poate achita pe loc sau în termen de 48 de ore jumătate din minimul amenzii, respectiv suma de  .............  lei.

Suma totală de  .............   lei, reprezentând amenda contravenţională, a fost achitată cu chitanţa seria  .............   nr. .............   din data de ............................................. sau va fi achitată în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării prezentului procesul-verbal, în contul nr. ............................................., deschis la ............................................. .

 

B. În conformitate cu art. ..........  din .............................................., se confiscă contravenientului următoarele bunuri:

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

Pentru fapta de la pct. .....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

Precizări cu privire la măsuri de conservare şi valorificate .....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

Bunurile confiscate sunt în proprietatea .....................................................................................................................................................................

.....................................................................................................................................................................

Împotriva prezentului proces-verbal contravenientul poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Plângerea se va depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Prezentul proces-verbal s-a întocmit în 3 exemplare, un exemplar a fost înmânat astăzi sau se va comunica contravenientului în cel mult două luni de la data aplicării sancţiunii şi a încheierii, în conformitate cu prevederile art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

 

Inspectori,

Operator economic,

Martor,

.............................................

.............................................

.............................................


* În cazul în care spaţiul alocat este insuficient, se continuă scrierea separat în trei exemplare semnate de toate părţile, pe fiecare pagină, acestea constituind anexă, parte integrantă a prezentului proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.

 

GUVERNUL ROMÂNIEI

AUTORITATEA NAŢIONALĂ DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ÎN SĂNĂTATE

 

ORDIN

pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor nr. 172/2015 privind selecţia experţilor în domeniul de activitate al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor

 

Având în vedere:

- Referatul Unităţii de standarde pentru serviciile de sănătate, aprobat de către preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate cu nr. 1.580/C.V. din data de 11 iulie 2016;

- prevederile art. 173 alin. (10) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

- dispoziţiile art. II alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 126/2015;

- dispoziţiile art. 5 lit. c), art. 9 lit. t), art. 15 lit. a) şi art. 19 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 629/2015 privind componenţa, atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

în temeiul art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 629/2015,

preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate emite prezentul ordin.

Art. I. - Ordinul preşedintelui Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor nr. 172/2015 privind selecţia experţilor în domeniul de activitate al Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 27 august 2015, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. - (1) în vederea îndeplinirii obiectivelor sale, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, denumită în continuare A.N.M.C S., foloseşte experţi în domeniul managementului calităţii în sănătate persoane selectate în temeiul prezentului ordin, în baza metodologiei aprobate prin ordin al preşedintelui A.N.M.C.S.

(2) Calitatea de expert este atribuită de către A.N.M.C.S. şi recunoscută doar în cadrul relaţiei bilaterale dintre instituţie şi expert şi nu reprezintă o calificare profesională, ca atare, nu poate fi utilizată în relaţii cu terţii.”

2. Articolul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2. - Experţii sunt selectaţi să colaboreze la:

a) elaborarea standardelor, criteriilor şi metodologiei de acreditare, reacreditare şi monitorizare, adaptate categoriilor de unităţi sanitare;

b) actualizarea standardelor, criteriilor şi metodologiei de acreditare a unităţilor sanitare, în vederea armonizării şi adaptării, în funcţie de evoluţiile şi tendinţele specifice de la nivel intern şi internaţional;

c) elaborarea de studii, având drept scop evaluarea, perfecţionarea şi modernizarea proceselor privind acreditarea unităţilor sanitare.”

3. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 3. - (1) Selecţia experţilor AN M.C.S. în managementul calităţii în sănătate se face, pe baza unei metodologii transparente, folosind criterii de competenţă şi competitivitate.”

4. La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Experţii sunt selectaţi dintre profesionişti în specialităţile: medicină, biologie, tehnologia informaţiei, juridic, economic, comunicare, bioetica şi drepturile pacienţilor, economie, psihologie şi sociologie.”

5. La articolul 3, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Criteriile de selecţie au la bază indicatorii de evaluare personală, specifici fiecărui proiect.

(3) Experţii, cetăţeni ai altor state, recomandaţi de către organisme internaţionale similare A.N.M.C.S. cu care există protocoale de colaborare, sunt exceptaţi de la procedura de selecţie, înscrierea acestora în Registrul experţilor realizându-se conform acordurilor încheiate cu aceste organisme.”

6. La articolul 3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:

„(4) Experţii selectaţi sunt înscrişi în Registrul experţilor A.N.M.C.S. În domeniul managementului calităţii în sănătate.”

7. La articolul 6, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 6. - (1) Onorariul experţilor se calculează, pentru fiecare livrabil contractat, în sumă brută, în baza grilelor de punctaj aprobate.”

8. Articolul 7 se abrogă.

9. Anexele nr. 1 şi 2 se abrogă.

Art. II. - Structurile de specialitate ale Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate,

Vasile Copoi

 

Bucureşti, 14 iulie 2016.

Nr. 365.

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR

 

ORDIN

privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0175 Pădurea Tălăşmani şi al ariei naturale protejate Pădurea Tălăşmani, cod 2.408

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 108.299/AC din 27 ianuarie 2016 al Direcţiei biodiversitate,

ţinând cont de Decizia SEA nr. 235 din 8 aprilie 2013 emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, Avizul Ministerului Culturii nr. 5.276 din 11 septembrie 2015, Adresa Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 211.362 din 7 octombrie 2015, Adresa Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 77.286 din 11 septembrie 2015 şi Adresa Direcţiei generale păduri nr. 154.864/I.M. din 6 octombrie 2015,

în temeiul prevederilor art. 21 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul mediului, apelor şi pădurilor emite prezentul ordin.

Art. 1. - Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI0175 Pădurea Tălăşmani şi al ariei naturale protejate Pădurea Tălăşmani, cod 2.408, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor,

Viorel Traian Lascu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 10 mai 2016.

Nr. 877.


*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE

 

ORDIN

privind înregistrarea furnizorilor şi a soiurilor şi lista comună a soiurilor care intră în domeniul de aplicare al Directivei 2008/90/CE a Consiliului din 29 septembrie 2008 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe

 

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 6.833 din 6 iulie 2016 al Institutului de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor,

în baza prevederilor Legii nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul şi certificarea calităţii, comercializarea seminţelor şi a materialului săditor, precum şi testarea şi înregistrarea soiurilor de plante, republicată,

ţinând cont de necesitatea armonizării legislaţiei româneşti cu Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce priveşte înregistrarea furnizorilor şi a soiurilor şi lista comună a soiurilor,

în temeiul prevederilor art. 3 lit. i) şi art. 10 alin. (5) şi (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite prezentul ordin.

 

ARTICOLUL 1

Registrul furnizorilor

 

(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin autorităţile oficiale competente Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor (INCS) şi Institutul de Stat pentru Testarea şi înregistrarea Soiurilor (ISTIS), întocmeşte şi actualizează un registru al furnizorilor, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2010 privind comercializarea materialului de înmulţire şi plantare fructifer destinat producţiei de fructe, pe teritoriul României, denumit în continuare registrul furnizorilor. În plus, faţă de furnizorii înregistraţi în conformitate cu prezentul ordin, registrul include furnizorii acreditaţi în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) lit. b) şi art. 15 lit. A din Regulile privind testarea şi înregistrarea soiurilor de viţă-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 8/2006, denumite în continuare reguli. Dacă este cazul, INCS şi ISTIS pun la dispoziţie registrul furnizorilor.

(2) Registrul furnizorilor conţine următoarele informaţii:

a) numele, adresa şi informaţiile de contact ale furnizorului;

b) activităţile exercitate de furnizor în România, în sensul art. 2 pct. 9 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2010, adresa locaţiilor implicate şi principalele genuri sau specii vizate;

c) numărul sau codul de înregistrare.

(3) INCS şi ISTIS pot elimina o persoană fizică sau juridică din registrul furnizorilor, în cazul în care se stabileşte că persoana respectivă nu mai exercită nicio activitate în sensul art. 2 pct. 9 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2010.

 

ARTICOLUL 2

Obligaţia de notificare care le revine furnizorilor

 

(1) INCS şi ISTIS se asigură că furnizorii notifică informaţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b). Cu toate acestea, furnizorii acreditaţi în conformitate cu art. 14 alin. (2) lit. b) din reguli nu au obligaţia de a notifica aceste informaţii.

(2) INCS şi ISTIS se asigură că furnizorii notifică orice modificare a situaţiei lor în ceea ce priveşte informaţiile menţionate la art. 1 alin. (2) lit. a) şi b).

(3) INCS şi ISTIS se asigură că furnizorii sunt informaţi cu privire la înregistrarea lor, precum şi cu privire la orice modificări aduse acesteia, în termen de 30 de zile.

 

ARTICOLUL 3

Registrul soiurilor

 

(1) ISTIS întocmeşte şi actualizează un registru al soiurilor, denumit în continuare registrul soiurilor, şi publică Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România. Pe lângă soiurile înregistrate în conformitate cu prezentul ordin, registrul soiurilor include soiurile înregistrate înainte de 30 septembrie 2012, în conformitate cu art. 16 şi 17 din reguli, şi soiurile înregistrate, în conformitate cu art. 6 alin. (5) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2010.

(2) Registrul soiurilor trebuie să includă următoarele informaţii:

a) denumirea soiului şi sinonimele;

b) specia căreia îi aparţine soiul;

c) menţiunea descriere oficială sau descriere recunoscută oficial, după caz;

d) data înregistrării sau, dacă este cazul, data de reînnoire a înregistrării;

e) perioada de valabilitate a înregistrării.

(3) ISTIS păstrează un dosar pentru fiecare soi pe care îi înregistrează. Dosarul respectiv trebuie să conţină o descriere a soiului şi un rezumat al tuturor datelor relevante pentru înregistrarea soiului.

 

ARTICOLUL 4

Condiţiile pentru înregistrarea soiurilor

 

(1) Un soi este înregistrat de către ISTIS ca soi cu o descriere oficială, dacă îndeplineşte următoarele cerinţe:

a) este distinct, uniform şi stabil în sensul alin. (2);

b) este disponibilă o probă din soiul respectiv;

c) în ceea ce priveşte soiurile modificate genetic, dacă organismul modificat genetic în care constă soiul este autorizat pentru cultivare în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 247/2009, sau al Regulamentului (CE) nr. 1.829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic.

(2) Un soi este considerat:

a) distinct, dacă se deosebeşte în mod clar, cu referire la manifestarea caracteristicilor care rezultă dintr-un anumit genotip sau dintr-o combinaţie de genotipuri, de orice alt soi cunoscut la data de depunere a cererii prevăzute la art. 5;

b) uniform, dacă, sub rezerva variaţiilor care ar putea rezulta din particularităţile înmulţirii sale, este suficient de uniform în manifestarea caracteristicilor analizate pentru stabilirea distinctivităţii şi a oricărei altei caracteristici utilizate pentru descrierea soiului;

c) stabil, dacă manifestarea caracteristicilor analizate pentru stabilirea distinctivităţii, precum şi a oricărei altei caracteristici utilizate pentru descrierea soiului rămâne neschimbată în urma înmulţirilor succesive sau, în cazul micropropagării, la sfârşitul fiecărui ciclu.

 

ARTICOLUL 5

Cererea de înregistrare a unui soi

 

(1) Pentru înregistrarea unui soi, ca soi cu o descriere oficială, se impune depunerea unei cereri scrise la ISTIS.

(2) Cererea este însoţită de:

a) informaţiile solicitate în chestionarele tehnice stabilite la momentul depunerii cererii:

(i) în anexa II la „Protocoalele pentru examinarea distinctivităţii, a uniformităţi şi a stabilităţii” ale Consiliului de administraţie al Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante (CPVO) pentru speciile relevante pentru care s-a publicat un astfel de protocol; sau, în cazul în care nu au fost publicate astfel de protocoale,

(ii) în secţiunea X din „Ghidurile pentru examinarea distinctivităţii, a uniformităţii şi a stabilităţii” ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante (UPOV) şi în anexa la Ghidul pentru examinarea speciilor relevante pentru care au fost publicate astfel de ghiduri; sau, în cazul în care nu au fost publicate astfel de ghiduri,

(iii) în ghidurile naţionale;

b) informaţii care să ateste dacă soiul este înregistrat oficial în alt stat membru UE sau dacă face obiectul unei cereri pentru o astfel de înregistrare în alt stat membru;

c) denumirea propusă;

d) în cazul unui soi modificat genetic, dovada care să ateste că organismul modificat genetic în care constă soiul este autorizat pentru cultivare, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 247/2009, sau al Regulamentului (CE) nr. 1.829/2003.

(3) Solicitantul poate să prezinte, odată cu cererea, următoarele:

a) o descriere oficială stabilită, în conformitate cu art. 6 alin. (5), de o autoritate oficială competentă a unui alt stat membru;

b) orice alte informaţii utile.

 

ARTICOLUL 6

Examinarea cererilor

 

(1) Dacă la ISTIS se primeşte o cerere de înregistrare a unui soi, pentru a fi declarat soi cu o descriere oficială, se efectuează examinarea acestui soi în conformitate cu alin. (2), (3) şi (4).

(2) Se efectuează teste în cultură în vederea stabilirii unei descrieri oficiale a soiului. În cazul în care aplicantul prezintă informaţii în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a), rămâne la latitudinea ISTIS să ia în considerare aceste informaţii care pot demonstra că sunt îndeplinite condiţiile de înregistrare prevăzute la art. 4. Numai în acest caz nu se efectuează teste de cultură (testul DUS). În cazul în care trebuie efectuat testul DUS, aplicantul trebuie să transmită o probă din materialul soiului.

(3) Testele de cultură menţionate la alin. (2) vor fi realizate de:

a) ISTIS care primeşte cererea;

b) autoritatea oficială din alt stat membru care a acceptat să efectueze aceste teste, numai la solicitarea ISTIS;

c) orice autoritate legală naţională, în conformitate cu art. 6 alin. (2) lit. c) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 82/2010. În cazul în care se aplică lit. c) şi testele se efectuează în locaţiile întreprinderilor private, ISTIS se asigură că nu se aplică măsuri care ar putea interfera cu examinarea oficială.

(4) Testele în cultură se efectuează în conformitate cu următoarele dispoziţii în ceea ce priveşte designul testului, condiţiile de cultivare şi caracteristicile soiului care trebuie vizate ca cerinţă minimă:

a) protocoalele pentru examinarea distinctivităţii, a uniformităţii şi a stabilităţii ale Consiliului de administraţie al Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante (CPVO) aplicabile la începutul examinării tehnice; sau, în cazul în care nu au fost publicate protocoale pentru speciile relevante,

b) ghidurile pentru examinarea distinctivităţii, a uniformităţii şi a stabilităţii ale Uniunii Internaţionale pentru Protecţia Noilor Soiuri de Plante (UPOV), aplicabile la începutul examinării tehnice; sau, în cazul în care nu au fost publicate ghiduri pentru speciile relevante,

c) ghidurile naţionale.

(5) în cazul în care, pe baza examinării menţionate la alin. (1), ISTIS ajunge la concluzia că soiul vizat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 5, stabileşte o descriere oficială şi include soiul respectiv în registrul soiurilor.

 

ARTICOLUL 7

Perioada de valabilitate a înregistrării soiului

 

(1) Perioada maximă de valabilitate a înregistrării unui soi este de 30 de ani.

(2) în cazul soiurilor modificate genetic, valabilitatea înregistrării se limitează la perioada pentru care organismul modificat genetic în care constă soiul respectiv este autorizat pentru cultivare, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 247/2009, sau al Regulamentului (CE) nr. 1.829/2003.

 

ARTICOLUL 8

Reînscrierea unui soi înregistrat

 

(1) înregistrarea unui soi poate fi reînnoită pentru alte perioade de maximum 30 de ani, cu condiţia să fie încă disponibil material din soiul respectiv. În cazul unui soi modificat genetic, reînnoirea este condiţionată, în plus, de perioada pentru care organismul modificat genetic în care constă soiul respectiv continuă să fie autorizat pentru cultivare, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 247/2009, sau al Regulamentului (CE) nr. 1.829/2003. Reînnoirea se limitează la perioada de autorizare a organismului modificat genetic vizat.

(2) Pentru reînnoirea înregistrării se impune depunerea unei cereri scrise la ISTIS. Cererea trebuie să fie însoţită de dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin, (1).

(3) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale poate să reînnoiască înregistrarea unui soi pentru care nu s-a depus O cerere în scris, în cazul în care consideră că reînnoirea serveşte la menţinerea diversităţii genetice şi a producţiei sustenabile sau serveşte altui interes general.

 

ARTICOLUL 9

Radierea unui soi din registrul soiurilor

 

Un soi este radiat din registrul soiurilor dacă:

a) nu mai sunt îndeplinite condiţiile de înregistrare prevăzute la art. 4;

b) la momentul depunerii cererii de înregistrare sau în timpul procedurii de examinare au fost furnizate informaţii false sau frauduloase în legătură cu datele pe baza cărora s-a efectuat înregistrarea.

 

ARTICOLUL 10

Notificări

 

(1) ISTIS notifică autorităţilor oficiale din celelalte state membre şi Comisiei informaţiile cerute care au permis accesul la registrul naţional al soiurilor. ISTIS informează Comisia cât mai curând posibil cu privire la includerea unui soi în propriul registru al soiurilor, precum şi cu privire la orice altă modificare adusă registrului soiurilor.

(2) ISTIS trebuie să pună la dispoziţie, la cerere, unui alt stat membru sau Comisiei:

a) descrierea oficială sau descrierea recunoscută oficial a soiurilor înregistrate în registrul naţional al solurilor;

b) rezultatele examinării cererilor de înregistrare a soiurilor efectuate de ISTIS în conformitate cu art. 6;

c) orice alte informaţii disponibile în ceea ce priveşte soiurile incluse în registrul naţional al soiurilor sau radiate din acest registru;

d) lista soiurilor pentru care cererile de înregistrare sunt în curs de examinare la ISTIS.

 

ARTICOLUL 11

Transpunere

 

(1) Prezentul ordin transpune Directiva de punere în aplicare 2014/97/UE a Comisiei din 15 octombrie 2014 de punere în aplicare a Directivei 2008/90/CE a Consiliului în ceea ce priveşte înregistrarea furnizorilor şi a soiurilor şi lista comună a soiurilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 298 din 16 octombrie 2014. După intrarea în vigoare a prezentului ordin, ISTIS comunică un tabel de corespondenţă între ordin şi directiva transpusă.

(2) ISTIS comunică Comisiei textul prezentului ordin.

 

ARTICOLUL 12

Abrogare

 

(1) La Regulile privind testarea şi înregistrarea soiurilor de viţă-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 8/2006, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 28 februarie 2006, articolele 13-18 se abrogă începând cu data de 1 ianuarie 2017.

(2) Pentru testele începute înainte de 1 ianuarie 2017 se aplică prevederile art. 13-18 din Regulile privind testarea şi înregistrarea soiurilor de viţă-de-vie, pomi fructiferi şi plante ornamentale, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 8/2006.

 

ARTICOLUL 13

 

Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2017.

 

ARTICOLUL 14

 

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

p. Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Dumitru Daniel Botănoiu,

secretar de stat

 

Bucureşti, 3 august 2016.

Nr. 884.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.