MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI Nr. 664/2016

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI

 

P A R T E A  I

Anul 184 (XXVIII) - Nr. 664         LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE         Marţi, 30 august 2016

 

SUMAR

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

Decizia nr. 370 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Decizia nr. 373 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

 

24. - Ordonanţă privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală

 

593. - Hotărâre pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

 

740. - Ordin al ministrului transporturilor privind completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate

 

DECIZII ALE CURŢII CONSTITUŢIONALE

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 370

din 2 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice În anul 2014T precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.439/110/2014 şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 166D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile Ana Gianina Flenchia, Instituţia Prefectului Judeţului Bacău şi Prefectul Judeţului Bacău, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 167D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3 440/110/2014.

4. La apelul nominal lipsesc părţile Maria-Magdalena Leca, Instituţia Prefectului Judeţului Bacău şi Prefectul Judeţului Bacău, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 166D/2016 şi 167D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 167D/2016 la Dosarul nr. 166D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin încheierile din 20 ianuarie 2015, pronunţate în dosarele nr. 3.439/110/2014 şi nr. 3.440/110/2014, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată.

8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal arată că dispoziţiile art. 15 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 sunt discriminatorii, întrucât creează diferenţe de salarizare între persoanele care au acelaşi grad profesional sau aceeaşi clasă de salarizare, aceeaşi vechime în muncă şi îndeplinesc aceeaşi funcţie publica, fără să existe o justificare obiectivă şi rezonabilă. De asemenea, întrucât părţile cărora le sunt aplicate dispoziţiile de lege criticate, în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, sunt de sex feminin, consideră că se încalcă şi principiul egalităţii de şanse şi tratament între bărbaţi şi femei. Prin urmare, textul de lege criticat contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie, art. 6 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare şi art. 23 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. De asemenea, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal invocă jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 28 mai 1995, pronunţată în Cauza Incze împotriva Austriei, Hotărârea din 18 februarie 1991, pronunţată în Cauza Fredin împotriva Suediei, paragraful 60, Hotărârea din 23 iunie 1993, pronunţată în Cauza Hoffman împotriva Austriei, paragraful 31 şi Hotărârea din 27 septembrie 1995, pronunţată în Cauza Spadea şi Scalabrino împotriva Italiei. Totodată, autorul excepţiei aminteşte Decizia Curţii Constituţionale nr. 2 din 17Januarie 2013.

9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

10. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 6 din 17 ianuarie 2013, nr. 669 din 26 iunie 2012, nr. 343 din 17 iunie 2014 şi nr. 623 din 4 noiembrie 2014.

11 Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

12 Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013, dispoziţii potrivit cărora: „în cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare În plată pentru funcţiile similare este cei corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.”

15. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au avut o aplicare limitată, doar pentru anul 2014. Având în vedere însă cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare”, precum şi faptul că dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 produc efecte în cauzele în cadrul cărora a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea textului de lege cu care a fost sesizată.

16. Curtea de Apei Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare art. 16 alin, (1) din Constituţie. De asemenea, susţine că acestea contravin art. 6 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, şi art. 1 alin. (2) lit. e) pct. (i) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014. Totodată, invocă şi încălcarea dispoziţiilor art. 23 pct. 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la un salariu egal pentru munca egală, fără nicio discriminare.

17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, reglementează salarizarea în anul 2014 pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de aceiaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, în acest sens, se arată că nivelul salariului va fi la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată. Dispoziţiile art. 5 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 reglementează în mod distinct situaţia funcţionarilor publici, stabilind că, pentru cei care se transferă, sunt redistribuiţi din corpul funcţionarilor publici sau sunt reintegraţi pe funcţie, potrivit legii, în cursul anului 2015, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care sunt încadraţi, iar pentru cei care sunt nou-încadraţi ori promovaţi, nivelul de salarizare în plată este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.

18. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal critică această diferenţă de tratament juridic, considerând că este nejustificat ca pentru persoane care ocupă acelaşi post, dar în modalităţi diferite, să se acorde un salariu diferit.

19. Faţă de aceste susţineri, Curtea reţine că dispoziţii de lege asemănătoare referitoare la salarizarea funcţionarilor publici au fost reglementate pentru anul 2012 prin dispoziţiile art. II art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aşa cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Aceste dispoziţii au fost prelungite şi în anul 2013, prin art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012.

20. Justificarea existenţei unor reglementări referitoare la treptele de salarizare a funcţionarilor publici după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, care a prevăzut un sistem de salarizare diferit pentru această categorie profesională, şi anume pe grade profesionale şi gradaţii, în funcţie de vechimea în muncă, trebuie căutată în istoricul legislativ referitor la salarizarea personalului plătit din fonduri publice începând cu anul 2010. Astfel, Curtea reţine că, prin Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, s-a instituit un nou sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar. Deşi art. 13 din această lege a prevăzut reîncadrarea personalului bugetar pe noi funcţii, grade, trepte şi grade - aplicabile şi în cazul funcţionarilor publici -, art. 7 alin. (2) din această lege a stabilit că realizarea trecerii la noul sistem de salarizare se va face etapizat, astfel încât, în perioada de implementare, nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficia. În acest scop, prin art. 30 alin, (5) din aceeaşi lege s-a prevăzut că, „în anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009[,.Ţ. În Partea a III-a a Legii nr. 330/2009 s-a prevăzut necesitatea adoptării unui nou proiect de lege, care să continue procesul de reformare a sistemului public de salarizare şi ierarhizare. Prin urmare, reglementând un nou sistem de salarizare, legiuitorul a urmărit în acelaşi timp garantarea cuantumului salariilor, aşa cum era acesta înainte de intrarea în vigoare a legii, sens în care au fost prevăzute dispoziţii derogatorii, precum cele reglementat© de art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, astfel încât reîncadrarea pe noile funcţii, grade, trepte şi gradaţii nu a fost însoţită de calcularea salariilor prin utilizarea coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi în anexele la Legea nr. 330/2009.

21. Ca urmare a crizei economice traversate de România, prin art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie2010, drepturile salariale ale personalului bugetar au fost diminuate cu 25%, începând cu data de 1 iulie 2010. Potrivit art. 16 alin. (1) din aceeaşi lege, această măsură urma să se aplice până la 31 decembrie 2010.

22. Începând cu 1 ianuarie 2011, a intrat în vigoare Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010. Art. 13 din această lege a prevăzut, de asemenea, un sistem de salarizare structurat pe funcţii, grade, trepte şi gradaţii, dar, spre deosebire de Legea nr. 330/2009, în cazul funcţionarilor publici a exclus criteriul treptelor. Deşi, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010, reîncadrarea personalului bugetar potrivit Legii-cadru nr. 284/2010 s-a făcut începând cu data de 1 ianuarie 2011, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 a stabilit, în mod derogatoriu, că în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în Legea-cadru nr. 284/2010, art. 1 din Legea nr. 285/2010 prevăzând însă majorarea cuantumului brut al drepturilor salariate cu 15%, raportat la cuantumul avut în luna octombrie 2010. Această dispoziţie relevă aceeaşi intenţie a legiuitorului, exprimată şi prin art. 7 alin. (2) din Legea nr. 330/2009, de a nu diminua cuantumul salariilor unor categorii de personal ca urmare a reîncadrării potrivit criteriilor stabilite de Legea nr. 284/2010.

23. De altfel, analizând pe calea controlului de constituţionalitate a priori dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010, Curtea Constituţională a precizat prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, că „există o obligaţie pozitivă în sarcina legiuitorului ca, în momentul aplicării prezentei legi în privinţa determinării valorii salariului/soldei/indemnizaţiei brute, indiferent de coeficientul de ierarhizare aplicabil diverselor categorii de personal plătit din fonduri publice, salariul/solda/indemnizaţia brută a acestora să fie la un nivel cel puţin aplicabil egal lunii iunie 2010” Astfel, „pentru ca la momentul aplicării prezentei legi în privinţa determinării valorii salariului/soldei/indemnizaţiei brute acestea din umflă să nu cunoască o scădere sub nivelul din iunie 2010, legiuitorul trebuie să stabilească o valoare de referinţă adecvată, Superioară celei prevăzute în momentul de faţă prin art. 10 alin. (4) din lege”.

24. Prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, s-a prevăzut introducerea în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 a art. II art. 1, care a prevăzut că, în anul 2012, cuantumul brut al drepturilor salariale se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fondurile publice pentru luna decembrie 2011.

25. Ulterior, pentru a se reveni la cuantumul drepturilor salariale avute înainte de diminuarea acestora ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 118/2010, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, s-a dispus majorarea drepturilor salariale în două etape, începând cu 1 iunie 2012, respectiv cu 1 decembrie 2012.

26. Dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 prevăd în art. 1 menţinerea, în anul 2013, a drepturilor salariale la nivelul acordat pentru luna decembrie 2012. Şi această reglementare, ca şi cele menţionate mai sus, urmăreşte acelaşi obiectiv de a evita scăderea drepturilor salariale ale unor categorii de personal bugetar, scădere ce ar rezulta ca urmare a aplicării valorii de referinţă şi coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010. De asemenea, pentru anul 2014, dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 prevăd menţinerea drepturilor salariale la nivelul acordat pentru luna decembrie 2013.

27. Sintetizând, Curtea reţine că, deşi după anul 2010 legiuitorul şi-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparenţă şi previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislaţiei anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent. Astfel, în prezent, stabilirea acestor drepturi este un proces dificil, care nu corespunde intenţiilor pe care legiuitorul le-a avut atunci când a conceput sistemul unic de salarizare şi care face greu de înţeles principiile avute în vedere în reglementarea drepturilor anumitor categorii socio-profesionale. O astfel de situaţie este şi cea reglementată de dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, care constituie obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate, dispoziţii care trimit la cuantumul drepturilor salariale corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010, chiar dacă, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 284/2010, salarizarea funcţionarilor publici nu se mai realizează în prezent pe trepte.

28. Referitor la critica de neconstituţionalitate ce vizează diferenţa de tratament juridic pe care legiuitorul o stabileşte între funcţionarii publici, din punctul de vedere al salarizării, în raport cu modul de ocupare a unei funcţii publice, Curtea reţine că art. 56 din Legea nr. 188/1999 prevede următoarele modalităţi de ocupare a funcţiei publice: promovare, transfer, redistribuire, recrutare şi alte modalităţi prevăzute expres de lege. Autorul excepţiei consideră că, de vreme ce o funcţie publică poate fi ocupată prin toate aceste modalităţi, existenţa unei diferenţe sub aspectul salarizării nu este justificată. Curtea apreciază însă că această susţinere nu ţine seama de faptul că fiecare funcţie publică, atât în reglementarea anterioară Legii nr. 284/2010, cât şi după intrarea în vigoare a acesteia, este supusă unor diferenţieri ce corespund sistemului de evoluţie gradată în carieră a funcţionarului public, diferenţieri ce ţin cont atât de performanţele înregistrate în timp de acesta, cât şi de vechimea sa în funcţie. Astfel, potrivit legislaţiei anterioare Legii nr. 284/2010, şi anume a Legii nr. 330/2009, în cadrul fiecărei funcţii de execuţie se distingeau 4 grade - asistent, principal, superior şi debutant -, iar pentru fiecare grad, cu excepţia celui de debutant, existau 3 trepte de salarizare. De asemenea, în cadrul fiecărei trepte de salarizare, existau cinci gradaţii în funcţie de vechimea în muncă. Prin urmare, o persoană care avansa în cariera de funcţionar public urma să parcurgă toată această succesiune de grade, trepte şi gradaţii, pornind de la nivelul inferior către cel superior. Aşa fiind, persoanele nou-încadrate ori promovate într-o funcţie publică de execuţie nu puteau primi un salariu superior treptei 3 de salarizare, devreme ce aceasta era prima treaptă de salarizare într-o funcţie cu un anumit grad, iar avansarea în treptele superioare se făcea numai după îndeplinirea unor criterii de performanţă profesională individuală şi vechime în treapta de salarizare [art. 7 alin. (2) şi (3) din anexa nr. III la Legea nr. 330/2009].

29. Pentru motivele arătate mai sus. calculul drepturilor salariale s-a făcut, şi în anul 2014, pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislaţiei anterioare anului 2010, sar pentru determinarea salariului funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi pe funcţie s-a luat ca punct de reper cuantumul drepturilor salariale ce corespundea treptei 3 de salarizare, aşa cum era acesta stabilit în anul 2010, chiar dacă, potrivit Legii nr. 284/2010, dispoziţiile referitoare la salarizarea pe trepte a funcţionarilor publici au fost abrogate.

30. Situaţia este diferită în cazul persoanelor care ocupă funcţia publică prin transfer ori redistribuire sau în cazul reintegrării în funcţie, întrucât accesul la funcţia publică nu se face în aceleaşi condiţii ca în cazul promovării ori recrutării, ceea ce justifică instituirea unui tratament juridic diferit.

31. Curtea mai reţine că, deşi dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 fac trimitere la treapta 3 de salarizare, iar, potrivit legislaţiei actuale, salarizarea funcţionarilor publici nu se mai realizează pe sistemul treptelor salariale, dispoziţiile de lege mai sus amintite stabilesc doar cuantumul drepturilor salariale cuvenite funcţionarilor publici nou-încadraţi ori promovaţi. Creşterile salariale ulterioare datorate înaintării în vechimea în muncă ori trecerii într-un alt grad profesional se vor face însă potrivit legislaţiei în vigoare.

32. Cât priveşte critica de neconstituţionalitate vizând pretinsa inegalitate de tratament între persoane de sex diferit, sub aspectul salarizării, Curtea apreciază că aceasta este lipsită de temei, de vreme ce dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 sunt aplicabile, în egală măsură, atât femeilor, cât şi bărbaţilor.

33. De altfel, în sensul constituţionalităţii dispoziţiilor de lege criticate, Curtea Constituţională s-a pronunţat şi prin Decizia nr. 743 din 3 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2016, Decizia nr. 821 din 26 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 10 februarie 2016 şi Decizia nr. 853 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 3 martie 2016.

34. În sfârşit, referitor la critica vizând neconcordanţa dintre dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 şi dispoziţii din alte legi, aşa cum sunt Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011 şi Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 7 martie 2014, Curtea reţine că, în cadrul atribuţiei sale prevăzute la art. 146 lit. d) din Constituţie, analizează conformitatea dispoziţiilor dintr-o lege sau ordonanţă cu prevederile Legii fundamentale şi nu conformitatea dispoziţiilor actelor normative între ele.

35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 3.439/110/2014 şi nr. 3.440/110/2014 şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

DECIZIA Nr. 373

din 2 iunie 2016

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare

 

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

 

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.

 

1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Victor Pistolea în Dosarul nr. 32.552/212/2014 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 295D/2016.

2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 382D/2016 şi nr. 422D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Nicolae Cosmin Mariş în Dosarul nr. 3.682/190/2015 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi de Iulian Enescu în Dosarul nr. 52.709/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă.

4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele nr. 295D/2016, nr. 382D/2016 şi nr. 422D/2016, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 382D/2016 şi nr. 422D/2016 la Dosarul nr. 295D/2016, care este primul înregistrat.

6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

7. Prin Sentinţa civilă nr. 7.384 din 19 iunie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 32.552/212/2014, Judecătoria Constanţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/12014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare. Excepţia a fost ridicată de Victor Pistolea cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare formulate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Constanţa.

8. Prin încheierea din 4 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.682/190/2015, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, Excepţia a fost invocată de Nicolae Cosmin Mariş, cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare formulate de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa Năsăud.

9. Prin încheierea din 15 februarie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 52.709/300/2015, Judecătoria Sectorului 2 - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014. Excepţia a fost invocată de Iulian Enescu cu prilejul soluţionării unei contestaţii la executare formulate de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (4), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16, art. 21, art. 44, art. 52, art. 53 alin. (2), art. 115 alin. (4) şi (6), art. 124 alin. (1) şi (3), art. 126 alin. (6) şi art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie. În acest sens, arată că adoptarea unei ordonanţe de urgenţă care lipseşte de eficienţă hotărâri judecătoreşti, prin amânarea executării acestora, reprezintă o gravă ingerinţă a puterii executive în activitatea puterii judecătoreşti, fiind astfel încălcat principiul separaţiei puterilor în stat,

11. În acelaşi timp, în măsura în care sunt afectate titluri executorii obţinute în urma soluţionării unor litigii aflate pe rolul instanţelor de judecată, se aduce atingere principiului neretroactivităţii legii civile, precum şi principiului securităţii juridice şi al previzibilităţii legii. În legătură cu acest din urmă aspect, arată că justiţiabilii, având în vedere contextul legislativ care exista în momentul începerii procedurilor judiciare pentru recuperarea taxelor percepute în mod ilegal se bazau pe corectitudinea statului în conduita sa raportată la restituirea ce avea să se realizeze în baza titlurilor executorii.

12. Totodată, autorii excepţiei consideră că este înfrânt şi principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, întrucât se creează o diferenţă de tratament juridic nejustificată între persoanele care au iniţiat, în acelaşi timp, procese de restituire a sumelor plătite nedatorat cu titlu de taxe de poluare sau taxe pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Astfel, de o parte se situează persoanele care au obţinut, în urma aceluiaşi gen de procese, titluri executorii şi au reuşit executarea acestora, iar de altă parte sunt cei care, chiar dacă aveau titluri executorii obţinute în urma procedurilor judiciare, nu le-au pus în executare până la intrarea în vigoare a acestor dispoziţii şi nu se mai pot adresa în prezent organelor de executare silită. Restrângerea accesului justiţiabililor la mijloacele legale de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti încalcă, deopotrivă, prevederile art. 53 alin. (2) din Constituţie. Criteriul utilizat pentru crearea regimului juridic diferenţiat nu este unul obiectiv şi raţional, fiind impus doar de un aspect strict temporal, care delimitează justiţiabilii într-un mod aleatoriu, după cum aceştia au obţinut în timp util titlurile executorii şi au reuşit să le pună în executare.

13. Totodată, autorii excepţiei susţin că persoanele îndreptăţite la restituire sunt practic private de o despăgubire adecvată şi într-un termen rezonabil pentru prejudiciul cauzat prin plata nedatorată a taxei.

14. De asemenea, arată că este inechitabil şi excesiv ca statul, în calitate de debitor, să aibă posibilitatea de a prelungi cu 5 ani executarea obligaţiei sale de a achita sumele la care a fost obligat, în condiţiile în care contribuabilii nu au posibilitatea de a-şi eşalona plata taxelor şi impozitelor.

15. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate, autorii excepţiei invocă şi cele reţinute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunţată în Cauza Ruianu împotriva României, în care s-a reţinut că art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii, care, într-un stat ce respectă preeminenţa dreptului, nu pot rămâne fără efect în defavoarea uneia dintre părţi. Prin urmare, executarea unei hotărâri judecătoreşti nu poate fi împiedicată, anulată sau amânată pe o perioadă lungă de timp.

16. De asemenea, autorii arată că sunt încălcate dispoziţiile art. 148 alin. (2) din Constituţie, deoarece, prin hotărârile preliminare din 7 aprilie 2011 şi 7 iulie 2011, pronunţate în cauzele Tatu împotriva României şi Nisipeanu împotriva României, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că taxa de poluare reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008, cu modificările şi completările ulterioare, contravine dispoziţiilor art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, întrucât are ca efect descurajarea importului şi punerii în circulaţie în România a unor vehicule de ocazie, cumpărate în alte state. În favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piaţa naţională ş[ introduse pe această piaţă înainte de intrarea ei în vigoare. În consecinţă, statul româna fost obligat să restituie taxele încasate de la contribuabili într-un mod ce contravine dreptului Uniunii Europene. Prin eşalonarea restituirii acestor sume, Statul român se opune efectelor hotărârilor mai sus amintite.

17. În sfârşit, autorii excepţiei arată că argumentele cuprinse în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ în condiţiile stabilite de art. 115 alin, (4) şi (6) din Constituţie, întrucât nu pun în evidenţă existenţa unei stări extraordinare. În plus, este afectat dreptul de proprietate, care este un drept fundamental. Măsura instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 nu poate fi considerată una de natură a menţine un just echilibru între interesele debitorului - statul - şi cele ale creditorului - persoana îndreptăţită la restituire -, ci, dimpotrivă, se poate aprecia că persoana îndreptăţită suportă o sarcină disproporţionată şi excesivă în privinţa dreptului său.

18. Judecătoria Constanţa - Secţia civilă, Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă şi Judecătoria Bistriţa - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

19. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

20. Guvernul invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, arată că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată.

21. Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale.

22. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

23. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/19*92, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 28 februarie 2014 şi aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2015, cu modificările ulterioare. Dispoziţiile criticate au următoarea redactare: „(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

(2) Cererile de restituire ale contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) se soluţionează, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz.

(3) Termenul prevăzut la alin. (1) curge de la data împlinirii termenului prevăzut la alin. (2).

(4) în cursul termenului prevăzut la alin. (1) orice procedură de executare silită se suspendă de drept.

(5) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

(6) Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1)

(7) Plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită se efectuează cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6) .”

25. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi din Constituţie: art. 1 alin. (4) referitor la principiul separaţiei puterilor în stat, art. 4 privind unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni, art. 15 alin. (2) referitor la principiului neretroactivităţii legii civile, art. 16 privind egalitatea cetăţenilor În faţa legii, art. 21 privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind condiţiile restrângerii exerciţiului unor drepturi sau libertăţi, art. 115 alin. (4) şi (6) referitor la condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă, art. *124 alin. (1) şi (3) privind înfăptuirea justiţiei, art. 126 alin. (6) privind instanţele judecătoreşti şi art. 148 alin. (2) şi (4) privind integrarea în Uniunea Europeană.

26. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, constatând constituţionalitatea acestora, prin Decizia nr. 676 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2015, Decizia nr. 251 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 12 iunie 2015, Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015 şi Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 14 decembrie 2015.

27. Prin deciziile menţionate, Curtea a reţinut că art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 instituie eşalonarea plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015. Plata acestora se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora [alin. (1) al art. XV]. De asemenea, se prevede că pe această perioadă orice procedură de executare silită se suspendă de drept [alin. (4) al art. XV].

28. Cererile de restituire se soluţionează în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală în termen de 45 de zile de la înregistrare, iar plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de Administraţia Fondului pentru Mediu [alin. (2) al art. XV]. În urma modificărilor aduse art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 prin articolul unic din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2015 privind modificarea art. XV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial ăl României, Partea I, nr. 639 din 21 august 2015, plata tranşelor anuale se efectuează conform graficului stabilit de autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin organele fiscale competente sau Administraţia Fondului pentru Mediu, după caz. Procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii va fi stabilită prin ordin comun al ministrului mediului şi schimbărilor climatice şi al ministrului finanţelor publice [alin. (6) al art. XV]. De asemenea, sumele prevăzute prin hotărârile judecătoreşti prevăzute la alin. (1) al art. XV plătite în temeiul acestei ordonanţe de urgenţă se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică [alin. (5) al art. XV]. Acelaşi regim este aplicabil şi pentru plăţile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise până la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă şi pentru care nu a fost demarată procedura de executare silită [alin. (7) al art. XV].

29. Curtea a mai constatat prin Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragraful 44, că măsura suspendării de drept a procedurilor de executare este una necesară pentru ase putea realiza finalitatea avută în vedere, respectiv eşalonarea sumelor rezultate din hotărâri judecătoreşti, fiind aplicată în mod egal tuturor persoanelor ce întră sub incidenţa acesteia,

30. Referitor la aspectele privind constituţionalitatea extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 privind existenţa unei situaţii extraordinare sau unor elemente de oportunitate, Curtea, prin Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, paragraful 38, a reţinut că există o stare de fapt obiectivă, cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului, care pune în pericol un interes public, respectiv stabilitatea economică a statului român. De asemenea, Curtea a constatat că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în vederea atenuării efectelor unei stări de criză economică generalizată. O atare finalitate economică implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară şi energică. În consecinţă, adoptarea măsurii criticate reclamă, în mod indubitabil, urgenţă; or, reglementarea urgentă a situaţiei rezultate în condiţiile de criză economică nu putea fi făcută în mod rapid şi rezonabil nici prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului asupra unui proiect de lege şi nici prin adoptarea unui proiect de lege cu procedura de urgenţă. În aceste condiţii, pentru conservarea stabilităţii economice a statului, singurul instrument rămas la îndemâna Guvernului a fost adoptarea unei ordonanţe de urgenţă.

31. Cu privire la criticile de natură intrinsecă formulate, şi anume cele referitoare la constituţionalitatea instituirii eşalonării plăţii unor sume prevăzute în titluri executorii, precum şi a suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, Curtea Constituţională a reţinut (Decizia nr. 705 din 27 noiembrie 2014, paragrafele 3-40), în esenţă, că dreptul la justiţie garantat de art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale protejează în egală măsură şi punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive şi obligatorii. Executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare care poate fi aplicată. Legiuitorul poate stabili anumite măsuri, respectiv plata eşalonată a unor sume prevăzute în titluri executorii, sens în care sunt şi dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, prin care legiuitorul delegat a instituit o măsură de natură să întărească finalitatea procesului judiciar, în sensul că reprezintă un prim pas important al debitorului de a-si executa creanţa. S-a mai arătat că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat ca fiind în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Or, dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 îndeplinesc aceste cerinţe.

32. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a art. 16 din Constituţie, din perspectiva instituirii unei discriminări în ceea ce priveşte tratamentul juridic diferit aplicat aceleiaşi categorii de persoane, prin Decizia nr. 306 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 27 iulie 2015, Curtea a reţinut că această diferenţă se justifică în mod obiectiv şi rezonabil, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 urmăreşte un scop legitim - menţinerea echilibrului bugetar şi respectarea angajamentelor interne asumate în domeniul protecţiei mediului şi păstrează un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi obiectivul avut în vedere - executarea eşalonată a hotărârilor judecătoreşti în cauză. Ca atare, situaţia particulară ivită şi motivată prin existenţa unei situaţii extraordinare este una care reclamă o diferenţă evidentă de tratament juridic.

33. Sub aspectul pretinsei încălcări a dreptului de proprietate privată, Curtea, admiţând, în acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un „bun” în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, a reţinut că Guvernul, prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenta şi întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză punerea în aplicare a acestora. Totodată, faptul că dispoziţiile legale criticate, aplicându-se pentru viitor, prevăd actualizarea sumelor datorate cu indicele preţurilor de consum, asigură executarea integrală a titlului, fără a fi încălcat dreptul de proprietate.

34. Referitor la invocarea legislaţiei Uniunii Europene şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curtea a precizat că prin Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011, a statuat că „în cauză, deşi înţelesul normei europene a fost desluşit de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cerinţele rezultate din această hotărâre nu au relevanţă constituţională, ele ţinând mai degrabă de obligaţia legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-şt eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituţia României”. Aplicând aceste considerente în examinarea constituţionalităţii prevederilor art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014, Curtea a reţinut că legiuitorul a respectat hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, tocmai prin emiterea actului normativ criticat, act care este în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei.

35. Referitor la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi ale art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi principiul neretroactivităţii legii. Curtea, prin Decizia nr. 732 din 29 octombrie 2015, paragraful 43, a constatat că aceasta nu poate fi reţinută. Întrucât, pe de o parte, prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci stabileşte anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora, şi, pe de alta parte, textele de lege criticate au aplicabilitate exclusiv pentru viitor.

36. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor mai sus invocate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

37. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin, (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Victor Pistolea în Dosarul nr. 32.552/212/2014 al Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, de Nicolae Cosmin Mariş în Dosarul nr. 3.682/190/2015 al Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi de Iulian Enescu în Dosarul nr. 52.709/300/2015 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi generai obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Constanţa - Secţia civilă, Judecătoriei Bistriţa - Secţia civilă şi Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 2 iunie 2016.

 

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea

 

ORDONANŢE SI HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢĂ

privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. V din Legea nr. 123/2016 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

 

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.

 

Art. 1. - Prezenta ordonanţă stabileşte cadrul legal privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine  animală, referitoare la sistemul de colectare, transport şi eliminare a acestora, activitate publică de interes naţional.

Art. 2. - (1) în înţelesul prezentei ordonanţe, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) deşeuri de origine animală - subproduse de origine animală, respectiv corpuri întregi sau părţi de corpuri de animale, produse de origine animală sau alte produse obţinute de la animale, care nu sunt destinate consumului uman, incluzând ovule, embrioni şi material seminal, potrivit Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală);

b) animal - orice animal vertebrat sau nevertebrat, inclusiv peşti, reptile şi amfibii;

c) animal de interes economic - orice animal crescut sau deţinut în gospodăriile populaţiei şi în fermele de creştere intensivă, în mod obişnuit, în scopul desfăşurării unei activităţi economice, cu excepţia animalului de companie;

d) animal de companie - orice animal care aparţine speciilor hrănite şi deţinute de om în alte scopuri decât cele comerciale şi nu este destinat consumului uman;

e) unităţi de creştere a animalelor - unităţi care aparţin persoanelor fizice sau juridice, inclusiv instituţiilor publice, în care sunt deţinute animale în scopul creşterii, exploatării ori în alt scop, inclusiv pentru cercetare ştiinţifică, care necesită autorizaţii în vederea desfăşurării activităţii specifice/economice;

f) crescători individuali de animale - persoane fizice care cresc sau deţin animale de interes economic în gospodăriile individuale pentru consum propriu, În exploataţii nonprofesionale;

g) ecarisare - activitatea de colectare a deşeurilor de origine animală, în scopul procesării sau incinerării/coincinerării acestora, incluzând activităţile de transport, depozitare şi manipulare a acestora, după caz;

h) unitate de ecarisare - unitate aparţinând persoanelor juridice, inclusiv instituţiilor publice care desfăşoară activităţi de ecarisare în baza autorizării, potrivit prevederilor legale;

i) neutralizare a deşeurilor de origine animală - activitatea de ecarisare a deşeurilor de origine animală, urmată de procesarea sau de incinerarea/coincinerarea acestora prin transformarea lor în produse stabile biologic, nepericuloase pentru mediul înconjurător, animale sau om, respectiv activitatea de îngropare a acestora în condiţiile stabilite de prezenta ordonanţă;

j) unitate de neutralizare a deşeurilor de origine animală - unitate aparţinând persoanelor juridice, inclusiv instituţiilor publice care desfăşoară activităţi de neutralizare a deşeurilor de origine animală în baza autorizării, potrivit prevederilor legale.

(2) în înţelesul prezentei ordonanţe, noţiunea deşeuri de origine animală nu include conţinutul tractusului intestinal colectat la abator, bălegarul sau purinul.

Art. 3. - Se interzice abandonarea, îngroparea sau depozitarea deşeurilor de origine animală în alte condiţii decât cele stabilite de legislaţia în vigoare.

Art. 4. - (1) în cazul unei epizootii care implică o boală cu declarare obligatorie, în situaţia în care transportul până la cea mai apropiată unitate autorizată pentru procesarea sau eliminarea deşeurilor de origine animală nu îndeplineşte cerinţele de colectare în siguranţă de către unităţile de ecarisare sau capacităţile de eliminare a acestora sunt depăşite şi există pericolul propagării de riscuri pentru sănătatea publică sau animală, autorităţile competente au dreptul de a dispune incinerarea şi/sau îngroparea la faţa locului a deşeurilor de origine animală, cu excepţia cadavrelor întregi şi a tuturor părţilor corpului aparţinând animalelor suspecte de infecţie cu EST sau în cazul cărora s-a confirmat oficial prezenţa unei EST, conform procedurii aprobate prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

(2) În cazul focarelor de epizootii, prefectul exercită atribuţiile prevăzute la art. 26 alin. (5)-(53) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 5. - (1) Neutralizarea deşeurilor de origine animală se realizează în unităţi autorizate sanitar-veterinare şi de către autorităţi competente privind protecţia mediului, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi este supusă inspecţiei şi controlului sanitar-veterinar, în scopul prevenirii răspândirii de boli la animale şi oameni.

(2) Aspectele tehnice privind organizarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, provenite atât din unităţile de creştere a animalelor, unităţile de producţie, depozitare, procesare ori comercializare a cărnii sau a altor produse de origine animală, cât şi din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe.

(3) La nivelul judeţelor, consiliile judeţene, iar la nivelul municipiului Bucureşti, Consiliul General al Municipiului Bucureşti organizează şi sunt responsabile pentru desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală provenite din gospodăriile crescătorilor individuali de animale, având obligaţia de a asigura contractual, în condiţiile legii, realizarea acestei activităţi de neutralizare cu o unitate de ecarisare autorizată conform legislaţiei în vigoare.

(4) Crescătorii individuali de animale sunt obligaţi să anunţe în maximum 24 de ore medicul veterinar de liberă practică căruia îi sunt arondaţi şi autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor la care se referă prezenta ordonanţă. Autorităţile administraţiei publice locale sesizate informează de îndată consiliul judeţean care anunţă în cel mai scurt timp posibil prestatorul de servicii contractat, acesta având sarcina de a transporta cadavrele de animale la unităţile de neutralizare a acestora. Autorităţile administraţiei publice locale vor întocmi, potrivit legii, registre de evidenţă a transporturilor, categoriilor şi cantităţilor de deşeuri de origine animală trimise către unităţile de neutralizare, iar consiliul judeţean întocmeşte un centralizator al acestor registre de evidenţă.

(5) Resursele financiare necesare realizării activităţii de colectare, transport, depozitare şi neutralizare a deşeurilor de origine animală de către consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiul Bucureşti, prevăzute la alin. (3), se asigură, integral, prin transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale ale judeţelor, respectiv bugetul local al municipiului Bucureşti, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(6) Anual, la propunerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin hotărâre a Guvernului, stabileşte plafonul de cheltuieli aferent activităţii prevăzute la alin. (5), cu încadrare în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinaţie Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la capitolul 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultura şi vânătoare”, titlul 51 „Transferuri între unităţi ale administraţiei publice”.

(7) Pentru activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală în cazurile prevăzute la alin. (3), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice stabilesc categoriile de servicii pentru desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală pentru care se acordă sprijin financiar, cheltuielile eligibile, cuantumul sprijinului financiar şi modul de acordare a acestuia, prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei ordonanţe

Art. 6. - (1) în localităţile izolate, în care ecarisarea se face cu dificultate, îngroparea cadavrelor este permisă în locuri special amenajate, pe baza autorizării sanitare veterinare şi a autorităţilor competente privind protecţia mediului, şi este organizată de către autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază administrativ-teritorială are loc decesul animalelor.

(2) Criteriile pe baza cărora se stabilesc localităţile izolate, condiţiile de îngropare, precum şi modalitatea de autorizare sanitară veterinară şi de mediu a locurilor special amenajate pentru îngropare se stabilesc prin ordin comun al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Art. 7. - (1) Persoanele împuternicite de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, precum şi de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor verifică modul de respectare a prevederilor prezentei ordonanţe, în domeniile lor de competenţă.

(2) Responsabilitatea utilizării resurselor financiare prevăzute la art. 5 alin. (5) aparţine autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor, respectiv de la nivelul municipiului Bucureşti.

Art. 8. - (1) Contractele prevăzute la art. 9 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2006, cu modificările ulterioare, în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, rămân supuse legislaţiei în vigoare la data iniţierii, respectiv încheierii acestora, cu respectarea prevederilor art. 102 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în vederea îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 5 alin. (3), autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor, respectiv de la nivelul municipiul Bucureşti, după caz, verifică stadiul contractelor prevăzute la alin. (1) în vederea încheierii contractelor potrivit prezentei ordonanţe.

Art. 9. - În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului. Apelor şi Pădurilor, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, va adopta normele metodologice de aplicare.

Art. 10. - La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abroga Ordonanţa Guvernului nr. 47/2005 privind reglementări de neutralizare a deşeurilor de origine animală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 778 din 26 august 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2006, cu modificările ulterioare.

Art. 11. - Numărul maxim de posturi stabilit potrivit prevederilor art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aparatele de specialitate ale consiliilor judeţene, respectiv aparatul de specialitate al primarului general, se suplimentează cu un post, pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe,

Art. 12. - Prezenta ordonanţă implementează prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 300 din 14 noiembrie 2009.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează.

Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale,

Achim Irimescu

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,

Vasile Dîncu

Ministrul finanţelor publice,

Anca Dana Dragu

 

Bucureşti, 24 august 2016.

Nr. 24.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE

pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016

 

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

Art. I. - Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 11 aprilie 2016, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După articolul 186, în cadrul titlului III, se introduce un nou capitol, capitolul VI1 - Procedura privind elaborarea de lucrări ştiinţifice publicate sau de invenţii brevetate de către persoanele private de libertate aflate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, cuprinzând articolele 1861-1864, cu următorul cuprins:

 

„CAPITOLUL VI1

Procedura privind elaborarea de lucrări ştiinţifice publicate sau de invenţii brevetate de către persoanele private de libertate aflate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

 

ARTICOLUL 1861

Prevederi comune

 

(1) Lucrările ştiinţifice sau invenţiile ce urmează a fi brevetate pot fi elaborate de către deţinuţi în condiţiile stabilite de Lege şi de prezentul regulament.

(2) Deţinuţilor care doresc realizarea de lucrări ştiinţifice sau de invenţii li se asigură formularele de cerere şi de angajament referitoare la realizarea acestora, prin grija şefului secţiei de deţinere.

(3) Deţinuţii care desfăşoară activităţi de elaborare a unei lucrări ştiinţifice sau a unei invenţii pot participa şi la activităţi lucrative, fără ca acestea să se suprapună şi fără ca, însumată, durata desfăşurării tuturor acestor activităţi să depăşească durata prevăzută de legislaţia muncii.

(4) Deţinuţii care desfăşoară activităţi de elaborare a unei lucrări ştiinţifice sau a unei invenţii pot participa şi la activităţi specifice domeniului educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială, fără ca programele activităţilor să se suprapună.

(5) Demersurile deţinuţilor, corespunzătoare activităţilor de elaborare şi publicare a unei lucrări ştiinţifice ori de realizare şi brevetare a unei invenţii, se realizează pe cheltuială proprie, fără ca administraţia locului de detenţie să aibă obligaţia achitării de taxe ori a suportării unor cheltuieli.

(6) Administraţia locului de deţinere facilitează, în măsura posibilităţilor, accesul la mijloace bibliografice şi la echipament de tehnologie a informaţiei, conform prevederilor legale.

(7) în baza cererii deţinutului şi cu aprobarea scrisă a directorului locului de deţinere, se pot primi bunuri dintre cele care pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţi, potrivit anexei nr. 1, în măsura în care acestea au legătură cu activitatea de elaborare a lucrării ştiinţifice sau de realizare a invenţiei. Evidenţa acestora se ţine separat, iar depozitarea lor se face în spaţii din afara camerei de deţinere, până la finalizarea activităţilor în cauză.

(8) Documentele care au stat la baza aprobării elaborării unei lucrări ştiinţifice sau invenţii se arhivează în dosarul individual de către serviciul sau biroul evidenţă deţinuţi.

(9) în situaţia în care deţinutul săvârşeşte o infracţiune ori o abatere disciplinară gravă sau foarte gravă, aprobarea privind programul de lucru poate fi revocată, prin decizia directorului penitenciarului, la propunerea motivată a directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar sau a persoanei care asigură supravegherea deţinutului pe perioada elaborării lucrării ştiinţifice sau realizării unei invenţii,

 

ARTICOLUL 1862

Procedura de elaborare a lucrărilor ştiinţifice

 

(1) în vederea aprobării realizării unei lucrări ştiinţifice, a stabilirii programului de lucru şi a ţinerii evidenţei activităţii zilnice de elaborare a unei lucrări ştiinţifice, deţinutul are obligaţia de a completa o cerere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, şi de a o înainta spre aprobare directorului penitenciarului.

(2) La cererea prevăzută la alin. 1, solicitantul anexează şi o recomandare scrisă privind relevanţa tematicii pentru cercetarea ştiinţifică şi argumentele privind includerea temei într-un domeniu şi o specializare universitară stabilite de nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare, din partea unui profesor universitar sau a unui conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea. Recomandarea va cuprinde şi numărul de înregistrare atribuit de instituţia de învăţământ superior în cadrul căreia activează profesorul universitar sau conferenţiarul universitar semnatar al acesteia. De asemenea, cererea va fi însoţită şi de un angajament asumat de către solicitant, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 5, în conţinutul căruia să se regăsească şi acordul scris cu privire la fotocopierea parţială sau totală a manuscrisului lucrării.

(3) Comisia de selecţionare şi repartizare la muncă analizează cererea, verificând dacă aceasta este completată corespunzător, precum şi dacă este însoţită de recomandare şi dacă solicitantul şi-a asumat prin semnătură angajamentul şi face o propunere motivată cu privire la aprobarea sau respingerea solicitării. În cazul propunerii de aprobare, comisia face recomandări cu privire la programul de lucru şi spaţiile de desfăşurare a activităţii, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6.

(4) Directorul unităţii aprobă programul de lucru, locul destinat activităţii de elaborare şi desemnează, din cadrul Comisiei de selecţionare şi repartizare la muncă, persoana care va asigura monitorizarea deţinutului pe perioada elaborării lucrării ştiinţifice.

(5) Evidenţa zilnică a activităţii se ţine de către persoana desemnată cu monitorizarea activităţii. În acest sens, la sfârşitul fiecărei zile, deţinutul prezintă materialele elaborate care vor fi consemnate într-un proces-verbal, semnat de ambele persoane.

(6) Persoana desemnată cu monitorizarea activităţii de elaborare a unor lucrări ştiinţifice completează rubricile corespunzătoare în tabelul nominal de pontaj, conform timpului electiv lucrat.

(7) Persoana desemnată cu monitorizarea activităţii va întocmi un dosar care cuprinde: copia cererii pentru aprobarea realizării lucrării ştiinţifice sau invenţiei, cu anexele care o însoţesc; procesele-verbale care reflectă activitatea zilnică a deţinutului; copii ale tabelelor nominale de pontaj; copia manuscrisului lucrării. Dosarul însoţeşte deţinutul în cazul transferului în alte unităţi şi se păstrează în cadrul compartimentului organizarea muncii. După acordarea zilelor considerate executate ca urmare a elaborării de lucrări ştiinţifice publicate, dosarul se arhivează la compartimentul organizarea muncii din unitatea care a acordat zilele câştig,

(8) Programul de lucru şi locaţia destinată activităţii de elaborare a lucrării ştiinţifice pot fi modificate, dacă situaţia o impune, numai cu aprobarea directorului penitenciarului, la propunerea Comisiei de selecţionare şi repartizare la muncă.

(9) în cazul transferării într-un alt penitenciar, realizat potrivit dispoziţiilor art. 108, deţinutul trebuie să formuleze cerere privind continuarea activităţii de elaborare a lucrării ştiinţifice, fără a fi reluată procedura de la alin. (1)-(3). Dispoziţiile alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător.

(10) Administraţia penitenciarului de destinaţie analizează posibilitatea asigurării continuării activităţii de elaborare a lucrării ştiinţifice şi existenţa aprobării anterioare, sens în care comisia de selecţionare şi repartizare la muncă înaintează directorului unităţii o propunere motivată cu privire la acceptarea sau respingerea solicitării. În cazul propunerii de aprobare, comisia face recomandări cu privire la programul de lucru şi spaţiile de desfăşurare a activităţii, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 6.

(11) în cazul transferării într-un alt penitenciar, realizată potrivit dispoziţiilor art. 109, activitatea de elaborare a lucrării ştiinţifice ori de realizare a unei invenţii desfăşurată de deţinut se suspendă până la revenirea în penitenciar sau până la transferarea în alt penitenciar în condiţiile art. 108.

 

ARTICOLUL 1863

Evaluarea caracterului ştiinţific

 

(1) După finalizarea lucrării, deţinutul formulează o cerere scrisă conducerii penitenciarului, în vederea efectuării demersurilor necesare pentru confirmarea caracterului ştiinţific al lucrării de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, cu sprijinul logistic al Unităţii Executive pentru Finanţarea învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării, denumită în continuare UEFISCDI, potrivit art. 961 alin. (1) din Lege. La cererea depusă deţinutul anexează lucrarea ştiinţifică, în original, precum şi declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte că este autorul lucrării.

(2) Directorul penitenciarului informează CNCS cu privire la existenţa unei lucrări elaborate, menţionând domeniul şi specializarea universitară stabilite de nomenclatorul domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi numărul de pagini şi solicită comunicarea costurilor evaluării acesteia, precum şi detaliile modului de efectuare a plăţii.

(3) După achitarea de către deţinut a costurilor evaluării, transmise potrivit alin. (2), directorul penitenciarului transmite la CNCS lucrarea elaborată de către deţinut, însoţită de un document care să ateste că este aceeaşi lucrare care a fost monitorizată conform prevederilor art. 1862.

(4) CNCS, cu sprijinul logistic al UEFISCDI, desemnează în mod aleatoriu 3 evaluatori din baza de date, caro fac evaluarea lucrării şi stabilesc dacă aceasta are sau nu caracter ştiinţific. Evaluatorilor nu li se comunică identitatea autorului lucrării, iar identitatea evaluatorilor desemnaţi rămâne confidenţială.

(5) CNCS transmite penitenciarului rezultatul evaluării privind caracterul ştiinţific al lucrării, care se comunică deţinutului prin grija persoanei desemnate pentru monitorizarea activităţii de elaborare a unor lucrări ştiinţifice.

(6) Publicarea lucrării ştiinţifice se realizează prin grija şi pe cheltuiala deţinutului, la edituri recunoscute la nivel academic, fără implicarea administraţiei penitenciarului.

(7) în baza confirmării caracterului ştiinţific al lucrării şi ca urmare a publicării acesteia, serviciul sau biroul evidenţa deţinuţi înscrie în evidenţe acordarea celor 20 de zile considerate ca executate, conform Legii. Comisia pentru liberare condiţionată are obligaţia de a verifica materialele prevăzute la art. 1862 alin, (7), la termenul de analizare în comisia pentru liberarea condiţionată. În cazul elaborării unei lucrări ştiinţifice în coautorat, dispoziţiile art. 96^ alin. (6) din Lege se aplică în mod corespunzător.

(8) Acordarea creditelor pentru activităţile de elaborare a lucrărilor ştiinţifice se face potrivit Sistemului de creditare a participării la activităţi şi programe educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, activităţi lucrative, precum şi la prevenirea situaţiilor de risc, prevăzut la art. 208 alin. (9), prin intermediul aplicaţiei informatice, potrivit regulilor stabilite activităţilor lucrative, ca urmare a introducerii în secţiunea specifică a zilelor considerate executate.

(9) în cazul în care se constată că lucrarea elaborată nu are caracter ştiinţific sau că aceasta nu a fost publicată la o editură recunoscută la nivel academic, serviciul sau biroul evidenţă deţinuţi încheie un proces-verbal în acest sens, care se arhivează la dosarul individual.

 

ARTICOLUL 1864

Procedura de realizare a unei invenţii

 

(1) în vederea aprobării realizării unei invenţii, a stabilirii programului de lucru şi a ţinerii evidenţei activităţii zilnice de realizare a acesteia, deţinutul are obligaţia de a completa o cerere, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4, şi de a o înainta, spre aprobare, directorului penitenciarului. Dispoziţiile art. 1862 alin. (3)-(11) se aplică în mod corespunzător.

(2) în aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, dezvăluirea datelor cuprinse în documentele elaborate în realizarea invenţiei nu poate fi făcută fără acordul deţinutului.

(3) Demersurile necesare obţinerii brevetului de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci se realizează exclusiv de către deţinut.

(4) După obţinerea brevetului de invenţie eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, deţinutul se adresează cu o cerere conducerii unităţii unde execută pedeapsa în vederea acordării zilelor considerate ca executate. La cererea depusă deţinutul anexează brevetul de inventator în original, care, după realizarea de către penitenciar a unei copii, certificată conform cu originalul, se va restitui acestuia.

(5) Directorul unităţii dispune serviciului sau biroului de evidenţă deţinuţi înscrierea în dosarul individual a acordării celor 20 de zile considerate ca executate. Prevederile art. 1863 alin. (7)-(9) se aplică în mod corespunzător.”

2. Articolul 349 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 349

Anexe

Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul regulament.”

3. După anexa nr. 3 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 4-6, având cuprinsul prevăzut în anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre.

Art. II. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 31 august 2016.

 

PRIM-MINISTRU

DACIAN JULIEN CIOLOŞ

Contrasemnează:

p. Ministrul justiţiei,

Gabriela Scutea,

secretar de stat

Ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice,

Mircea Dumitru

 

Bucureşti, 24 august 2016.

Nr. 593.

 

ANEXA Nr. 1

(Anexa nr. 4 la regulament)

 

Modelul cererii de aprobare a realizării unei lucrări ştiinţifice sau a unei invenţii

 

Penitenciarul ...............................................

Nr. .......................... din ............................

 

Rezoluţia finală

..........................................................................................

..........................................................................................

..........................................................................................

............................./................................./............................

(data, funcţia, gradul profesional, numele şi prenumele)

 

 

Către,

Directorul Penitenciarului ...............................................

 

Subsemnatul(a), ..............................................., născut(ă) la data de ............................ fiul/fiica lui ..............................................., şi al/a ..............................................., condamnat(ă) pentru ..............................................., la ............................ ani închisoare, repartizat(ă) în regimul ...............................................,  secţia ............................, camera ............................,

vă rog prin prezenta să îmi aprobaţi desfăşurarea activităţii de elaborare a unei lucrări ştiinţifice/de realizare a unei invenţii şi, corespunzător, un program de lucru necesar realizării acesteia *

Titlul lucrării ştiinţifice (sau titlul provizoriu)/invenţiei este ...............................................

...................................................................................................................................

 

Domeniul de interes al lucrării ştiinţifice/invenţiei

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

 

Termenul estimat de finalizare a lucrării ştiinţifice/invenţiei

...................................................................................................................................

 

Prin prezenta, menţionez că mi-au fost aduse la cunoştinţă prevederile Regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind condiţiile şi procedura elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii brevetate, de către persoanele private de libertate aflate în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Sunt de acord cu respectarea acestor condiţii.

La prezenta cerere anexez următoarele documente**:

- recomandare*** din partea ............................................... .


* În caz de coautorat se vor menţiona datele de identificare ale celorlalţi coautori.

** Am luat cunoştinţă şi îmi exprim acordul cu privire la faptul că persoanele menţionate pot fi contactate de administraţia penitenciarului, în vederea verificării autenticităţii recomandărilor anexate.

*** Numai în cazul elaborării unei lucrări ştiinţifice.

 

Semnătura solicitantului,

...............................................,

Data întocmirii:

............................/...............................................

Data

(funcţia/gradul profesional, numele şi prenumele)

 

Aviz/Rezoluţia comisiei/Mod de soluţionare

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

 

Comisia

1. ...............................................

2. ...............................................

3. ...............................................

4. ...............................................

5. ...............................................

6. ...............................................

Data comunicării rezoluţiei finale: ...............................................

 

Semnătura de luare la cunoştinţă, după comunicarea rezoluţiei finale (persoana privată de libertate)

.................................................................

(funcţia, gradul profesional, numele, prenumele persoanei care aduce la cunoştinţă)

 

ANEXA Nr. 2 1

Anexa nr. 5 la regulament)

 

Model de angajament în cazul elaborării unei lucrări ştiinţifice sau invenţii

 

Penitenciarul ...............................................

Nr. .......................... din ............................

 

Angajament

 

Subsemnatul(a), ..............................................., născut(ă) la data de ............................ fiul/fiica lui ..............................................., şi al/a ..............................................., condamnat(ă) pentru ..............................................., la ............................ ani închisoare, repartizat(ă) în regimul ...............................................,  secţia ............................, camera ............................,

mă angajez ca, în demersurile necesare pentru elaborarea lucrării ştiinţifice/invenţiei pe care doresc să o realizez, să respect normele de bună conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare.

De asemenea, certific următoarele:

- am fost informat că, dacă în perioada în care mi se stabileşte un program de lucru în vederea realizării lucrării ştiinţifice/invenţiei săvârşesc o infracţiune, o abatere disciplinară foarte gravă sau gravă, aprobarea privind orarul de lucru poate fi revocată;

- am fost informat că în situaţia transferării într-un alt penitenciar, potrivit art. 108 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, administraţia noului loc de deţinere nu este obligată să îmi asigure acelaşi program de lucru ori condiţii materiale similare unităţii din care am fost transferat;

- am fost informat că în situaţia transferării într-un alt penitenciar, potrivit art. 109 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, procedura privind elaborarea de lucrări ştiinţifice publicare sau de invenţii ce urmează a fi brevetate se suspendă;

- am fost informat referitor la obligaţia de a înştiinţa în scris administraţia penitenciarului cu privire la finalizarea activităţii de elaborare a lucrării ştiinţifice/invenţiei, înainte de a fi trimisă spre publicare/brevetare;

- sunt de acord cu fotocopierea parţială sau totală a manuscrisului lucrării de către personalul desemnat al administraţiei locului de deţinere;

- cunosc faptul că formele intermediare, precum şi forma finală a lucrării vor fi păstrate, în copie, de către administraţia penitenciarului;

- în condiţiile în care, după publicarea lucrării ştiinţifice, ca urmare a rezultatului evaluării de către CNCS, se dovedeşte că aceasta nu este lucrare ştiinţifică şi nu am parcurs toţi paşii procedurali, nu voi putea beneficia de zilele din pedeapsă considerate ca executate;

- am luat cunoştinţă de faptul că în perioada susţinerii activităţilor de elaborare a lucrării ştiinţifice sau a invenţiei am drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 254/2013, de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013, respectiv de Regulamentul de ordine interioară al unităţii în a cărei custodie mă aflu.

Am luat cunoştinţă de obligaţiile ce îmi revin în cursul elaborării lucrării ştiinţifice sau invenţiei şi îmi asum întreaga responsabilitate cu privire la respectarea tuturor acestor condiţii în realizarea lucrării.

 

Data ............................

Semnătura solicitantului,

...............................................

Dată în faţa noastră (reprezentant al administraţiei penitenciarului)

 

 

ANEXA Nr. 3

(Anexa nr. 6 la regulament)

 

Modelul de proces-verbal al Comisiei de selecţionare şi repartizare la muncă cu privire la solicitarea de realizare a unei lucrări ştiinţifice sau a unei invenţii

 

Penitenciarul ...............................................

Nr. .......................... din ............................

 

 

Aprob

Director unitate,

............................

 

Proces-verbal

 

Noi, Comisia de selecţionare şi repartizare la muncă, în urma analizei solicitării cu nr. ........................, a persoanei private de libertate ..............................................., născut(ă) la data ............................, fiul/fiica lui ..............................................., şi al/a ..............................................., condamnat(ă) pentru ..............................................., la ............................ ani închisoare, repartizat(ă) în regimul ...............................................,  secţia ............................, camera ............................,

am constatat următoarele:

- cererea este/nu este completată corespunzător;

- are/nu are anexate toate documentele prevăzute de Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013;

- şi-a asumat/nu şi-a asumat prin semnătură angajamentul cu privire la desfăşurarea activităţii de elaborare a lucrării ştiinţifice/a invenţiei.

În consecinţă considerăm că au fost/nu au fost îndeplinite cerinţele legale şi propunem aprobarea/respingerea solicitării de a elabora o lucrare ştiinţifică/invenţie.

Recomandările cu privire la programul de lucru şi spaţiile de desfăşurare a activităţii sunt următoarele:

...................................................................................................................................

...................................................................................................................................

 

Comisia

1. ...............................................

2. ...............................................

3. ...............................................

4. ...............................................

5. ...............................................

6. ...............................................

 

Data: ............................

 

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

 

ORDIN

privind completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate

 

În temeiul prevederilor art. 12 lit. f) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 63 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. I. - Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.252/2014 pentru aprobarea criteriilor minime de pregătire şi perfecţionare a personalului navigant maritim român şi a sistemului de recunoaştere a brevetelor şi a certificatelor de capacitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 620 din 25 august 2014, se completează după cum urmează:

1. La capitolul II, regula II/5, după paragraful 2 se introduce un nou paragraf, paragraful 3, cu următorul cuprins:

„3. Personalul navigant maritim ce deţine certificatul de capacitate de timonier maritim în termen de valabilitate şi care a activat pe această funcţie la bordul unei nave maritime pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în perioada 3 ianuarie 2008 - 1 ianuarie 2012, poate obţine din oficiu certificatul de capacitate de şef timonier.”

2. La capitolul III, regula III/5, după paragraful 2 se introduce un nou paragraf, paragraful 21, cu următorul cuprins:

„21. Personalul navigant maritim ce deţine certificatul de capacitate de motorist în termen de valabilitate şi care a activat pe această funcţie la bordul unei nave maritime, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni în perioada 3 ianuarie 2008 - 1 ianuarie 2012, poate obţine din oficiu certificatul de capacitate de ajutor ofiţer mecanic.”

Art. II. - Autoritatea Navală Română va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Ministrul transporturilor,

Petru Sorin Buşe

 

Bucureşti, 23 august 2016.

Nr. 740.

 


Copyright 1998-2015 DSC.NET   All rights reserved.